Cornel Itu
Cornel Itu
Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.139/15-11-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 05-11-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 noiembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.136 Cornel Itu - declarație politică pe tema "Marșul secuilor";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Cornel Itu:

"Marșul secuilor"

Săptămâna trecută am urmărit cu toții și am comentat "Marele marș al secuilor" în județul Covasna. Reacțiile la această manifestare au fost diferite, dar pot spune că, în esență, ele s-au sistematizat pe două paliere, și anume: cei care privesc cu superficialitate situația, bagatelizând importanța ei și dând dovadă astfel de iresponsabilitate; și al doilea palier format din cei care privesc și tratează cu aplecare și cu seriozitate realitatea din județele Covasna și Harghita.

Poziția celor dintâi, între care sunt persoane cu putere de decizie și instituții fundamentale ale statului, este inadmisibilă, neproductivă, lipsită de profesionalism și păguboasă, duce la disoluții în ceea ce privește autoritatea statului.

Palierul celălalt include eșalonul celor preocupați de înțelegerea fenomenului, de examinarea lui cu seriozitate și de soluționarea lui, dar și pe cei care sunt partizani ai unor idei naționaliste contradictorii, fiind incapabili să dialogheze și să trăiască în prezent. Dificultățile de înțelegere provin din modul în care se raportează etnicii secui la trecutul istoric, plin de nostalgii medievale lipsite de consistență în lumea modernă pe care o trăim, fapt ce se răsfrânge în educația secuilor și în contradicțiile mesajului transmis de documentele pe care le elaborează și în acțiunile pe care le desfășoară.

Astfel, proclamația lansată cu ocazia marelui marș conține inadvertențe flagrante. Se folosesc cuvinte ca: dialog, comunicare, înțelegere, autonomie iar nu independență, pace. Toate acestea, mână în mână cu amenințări de continuare și intensificare a acțiunilor de protest, mergând până la nesupunerea civică, ba chiar implicarea Guvernului Ungariei. Manifestanții afirmă că România este țara lor, dar își încheie marșul cu intonarea imnurilor Ungariei și secuilor, uitând cu desăvârșire că în proclamație declaraseră solemn că "România este și țara noastră."

Spre deosebire de alte țări, România este un stat european cu una dintre cele mai evoluate legislații și practici privitoare la drepturile minorităților. Întrucât, de-a lungul istoriei, o parte din ea, și anume Transilvania, a trăit din plin lipsa de drepturi și libertăți cetățenești și mai ales datorită faptului că a înțeles prezentul și lumea modernă în care trăiește, România este o țară în care multitudinea de minorități împreună cu majoritatea română au aceleași drepturi, libertăți și îndatoriri.

În aceste condiții, apare evident interesul politic al unor lideri maghiari care folosesc toate mijloacele, mai cu seamă educația tinerei generații, în scopuri și interese partizane, manipulatorii, întrucât o generație crescută în izolare față de statul în care viețuiește, față de concetățenii de alte naționalități devine dependentă și poate fi manipulată după bunul plac al unora. Or, eu consider că statul român are obligații față de toate minoritățile tocmai în ideea creării condițiilor unei vieți materiale și spirituale neîngrădite de niciun fel de prejudecăți.

Asta înțeleg eu că înseamnă dialog, înțelegere, comunicare, conviețuire pașnică, armonie, adică valori europene de necontestat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 5:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro