Adrian-Alin Petrache
Adrian-Alin Petrache
Ședința Camerei Deputaților din 12 noiembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.145/22-11-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 12-11-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 noiembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.30 Adrian-Alin Petrache - declarație politică având ca titlu "Vrem să fim în continuare țara în care copiii sunt ai străzii și câinii sunt comunitari? ";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Adrian-Alin Petrache:

"Vrem să fim în continuare țara în care copiii sunt ai străzii și câinii sunt comunitari?"

Societatea românească a fost marcată de apariția fenomenului de "copii ai străzii" după anul 1990. Problematica acestor copii a fost și rămâne de actualitate, pe de-o parte din cauza specificului inuman al acestui fenomen social, iar pe de altă parte, din cauza modalităților ineficiente, se pare, de a diagnostica și derula măsuri concrete de diminuare a sa.

În urmă cu aproximativ un an, Direcția pentru Protecția Copilului (DPC) aprecia că în întreaga țară sunt circa 900 de copii ai străzii. ONG-urile care lucrează în domeniu estimează că numărul acestora este cel puțin dublu, iar un raport dat publicității recent de către cercetătorul francez Clemence Valin Valleteau - profesor invitat la Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București - amintește de circa 1.300 de copii numai în București.

O parte din diferența numerică ar putea veni din interpretarea diferită dată situației de "copil al străzii". În România avem această problemă și mai multe sintagme care să o denumească, precum "copiii străzii", "copii pe stradă" sau "copil care lucrează pe stradă". Spre exemplu, pentru UNICEF, "copii în stradă" înseamnă copii fără părinți aflați în permanență pe stradă, în timp ce pentru DPC, "copii în stradă" sunt cei care se regăsesc ocazional în situație de sărăcie și care au o familie. În acest moment nu avem un acord asupra unei definiții, însă avem o problemă ce nu ne face cinste și pe care nu reușim să o rezolvăm de peste 20 de ani. În Convenția Internațională a Drepturilor Omului se poate vorbi de un vid juridic deoarece, probabil, autorii nu au avut în vedere situația în care un popor își poate lăsa copiii în afara sistemului social.

Mulți dintre copiii care trăiesc pe stradă se confruntă cu probleme de sănătate, incluzând afecțiuni dermatologice, scabie, răni și arsuri, unii având chiar tuberculoză și hepatită, în vreme ce majoritatea dau și semne de subnutriție cronică. Copiii străzii sunt, de asemenea, expuși abuzului sexual și abuzului fizic, care, de obicei, încep în cadrul propriilor familii și apoi se continuă pe stradă.

Aproximativ 50% dintre copiii care trăiesc pe străzile Bucureștiului susțin că au fost bătuți cel puțin o dată, în special de către polițiști - conform unei evaluări rapide de situație din 2012. În încercarea de a face față asprimii vieții lor pe străzi, mulți dintre copii încep să folosească droguri sau solvenți, inclusiv diluanții obișnuiți pentru lipici sau vopsele.

Și mai mult, copiii străzii continuă să fie discriminați de către autorități precum poliția, școala și sistemul de sănătate. Mulți copii ai străzii nu au fost niciodată la școală și sunt analfabeți.

Sărăcia, violența în familie, fuga sau părăsirea centrelor de plasament sunt principalele cauze care determină un copil să ajungă în mediul stradal. Din studiile existente reiese că familia este principalul mediu de proveniență a copiilor străzii, ea fiind responsabilă de 80% din cauzele de ajungere a copiilor în stradă. Circa 14% dintre copii provin din instituții de ocrotire ale statului, în timp ce 6% dintre aceștia ajung în stradă ca urmare a unor dorințe individuale. În mod evident, în spatele acestor date se poate înțelege absența interesului părinților în creșterea și educarea copiilor.

În general, cei cu mai multă "experiență de canal" sunt mai parșivi, mai șmecheri, cunosc mai multe trucuri și sunt mai pricepuți în a îndruga o groază de minciuni pentru a-i impresiona pe cei cu care vorbesc sau pe care-i abordează. În schimb, cei mai mici sunt mai afectați de situația în care se află; sunt dornici să învețe să scrie și să citească. Cu toate acestea, acești copii nu sunt irecuperabili și cu puțină atenție îți dai seama că pot dărui multe. Pentru aceasta, o mică atenție, puțină afecțiune, câteva minute petrecute cu ei și "puțin din ce cere stomacul" sunt de ajuns pentru a dezvolta o relație constructivă pentru ei.

Este de datoria noastră să înțelegem și să eliminăm cauzele unui fenomen care nu ne face cinste în calitate de părinți, în calitate de oameni. Nu putem avea pretenția că suntem un popor civilizat, în condițiile în care copii și bătrâni cerșesc pe stradă, în condițiile în care sute de copii trăiesc în condiții inumane. Multitudinea de ONG-uri care activează în domeniul protecției copiilor reduc impactul efectelor acestui fenomen, însă este rolul statului de a identifica și elimina cauzele, de a iniția și întreține un sistem eficace de protecție socială a celor aflați în dificultate și care nu au posibilitatea de a se apăra.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 18 octombrie 2021, 6:31
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro