Constantin Avram
Constantin Avram
Ședința Camerei Deputaților din 12 noiembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.145/22-11-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 12-11-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 noiembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.34 Constantin Avram - declarație politică: - "De ce este nevoie de FMI";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Avram:

"De ce este nevoie de FMI"

Imediat după Revoluția română din decembrie 1989, prin vara anului 1990, s-a procedat și demarat procesul de privatizare a unităților industriale românești, mai întâi prin metoda MEBO (adică a certificatelor), prin care fiecare salariat al statului primea aceste certificate pe care le înscriau, la societatea românească la care doreau, și în acest fel acțiunile (proprietate de stat până la acel moment), treceau din proprietatea statului, în proprietatea privată!

Așa a început procesul de privatizare în România, și după demararea acestui proces s-a constatat ușor-ușor că veniturile la bugetul de stat se micșorau văzând cu ochii, iar resursele financiare necesare susținerii sistemului public de pensii și plății salariilor bugetarilor erau din ce în ce mai mici, deși am vândut pe rând PETROM-ul, distribuția energiei electrice și a gazului natural, iar astăzi încercăm să vindem OLTCHIM și CFR MARFĂ!

Toți ne întrebăm, ce se întâmplă cu economia, de ce "mersul greoi" al acesteia nu putea asigura resursele financiare necesare construcției echilibrate a bugetului de stat? O parte a populației a devenit pensionară, (deci asistată social, spun unii specialiști), populația activă își reducea rândurile, iar importurile începeau să depășească net volumul exporturilor.

Treptat, din producători și consumatori, am devenit numai o țară de consumatori, practic nu mai produceam mai nimic, cu excepția industriei textile! Fără producția de bunuri, nu produceam plusvaloare, deci mă întreb de unde venituri la bugetul statului!? Și atunci guvernul a identificat sursa de finanțe la buget: împrumuturile externe! Și unde să se fi apelat decât la Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială! Dar împrumuturile solicitate, pe lângă faptul că erau condiționate și cu costuri ridicate, ar fi trebuit să fie folosite numai pentru investiții care generează dezvoltare și creștere economică, decât pentru consum! Dar nu a fost deloc așa, deoarece noi, românii, nu am putut susține din munca noastră, protecția socială necesară, ca urmare a disponibilizărilor masive din economie și intrarea în sistemul de pensii a cadrelor militare, ca urmare a aderării la NATO, iar cheltuielile bugetare nu le-am putut stăpâni suficient de bine.

Fondul Monetar Internațional este un operator financiar care impunea condiții drastice de acordare a împrumuturilor: se impunea deficitul bugetar, continuarea privatizărilor societăților comerciale cu capital de stat, privatizarea sistemului bancar, numărul salariaților din sistemul bugetar etc.

Fiindu-ne din ce în ce mai dificil, s-a hotărât la nivel guvernamental, că trebuie să devenim membri ai Uniunii Europene! Tocmai pentru că aveam nevoie de acces la fondurile europene, deci la resurse financiare foarte ieftine, pentru a susține economia, iar în anul 2007, am reușit să devenim și membri cu drepturi depline ai U.E. Am accesat fonduri europene de preaderare prin diferite programe, SAPARD, ISPA etc., apoi am avut la îndemână, între 2007-2013, fonduri uriașe din care nu s-au absorbit mare lucru, deși noi românii contribuim la bugetul comunitar cu aproape 1,2 miliarde de euro! Dar tot nu s-a reușit o creștere economică consistentă, ci dimpotrivă, s-a reușit de cele mai multe ori o stagnare ("creștere economică zero"), unii spunând că principala cauză ar fi evaziunea fiscală, ca rezultat al economiei subterane, alții spunând că nici o țară din lume nu și-a revenit economic, după relațiile cu FMI și Banca Mondială! Unde se află adevărul vom vedea în următorii ani, pentru că prețul plătit organismelor financiare internaționale, precum și Uniunii Europene, este în opinia mea, unul prea mare și are un iz al cesionării parțiale din suveranitate, din moment ce în vara lui 2012, am fost martorii anulării, prin chichițe avocățești, a unei voințe populare a 7,4 milioane de oameni!

Și ne mai întrebăm de unde și de ce se consolidează un curent euro sceptic tot mai vizibil, în România zilelor noastre? Această atitudine socială a apărut și pentru că populația nu simte în planul vieții sociale, ajutorul FMI și al Uniunii Europene, oamenii plătindu-și facturile din ce în ce mai greu, iar peste 80% din tineri doresc să părăsească țara!

Și atunci, întrebarea distinsului meu coleg academician Dinu C. Giurescu "Încotro ne îndreptăm, Doamne?!..." este mai de actualitate ca oricând!

Păcat că întrebarea capătă tot mai mult un caracter retoric!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 28 octombrie 2021, 1:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro