Ioan Benga
Ioan Benga
Ședința Camerei Deputaților din 12 noiembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.145/22-11-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 12-11-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 noiembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.37 Ioan Benga - declarație politică având ca temă "Lipsa solidarității reprezentanților României la Bruxelles, mai mult decât un deficit de imagine";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ioan Benga:

"Lipsa solidarității reprezentaților României la Bruxelles, mai mult decât un deficit de imagine"

Am reflectat îndelung la una din temele de real interes prezentate recent de colega noastră europarlamentar Corina Crețu, vicepreședintele Grupului Social-Democrat din Parlamentul European.

Solidaritatea europeană și, totodată, măsurile de reducere a decalajelor dintre țările UE ce rămân posibile soluții pentru ieșirea din criză, elemente extrem de importante ce trebuie să rămână în prim-planul măsurilor luate de partidele social-democrate europene.

Riscul imediat, în lipsa tot mai frecventă a unității și coeziunii proiectelor de interes pentru Europa, este acela ca la viitoarele alegeri pentru Parlamentul European, să se prefațeze o posibilă favorizare a partidelor extremiste, a căror ascensiune este evidentă în țări precum Franța, Austria, Norvegia, Italia.

În acest context, ca o latură intrinsecă a social democrației, în care credem, pe care o urmăm și de la care încercăm să nu ne abatem, considerăm că o temă esențială pentru Uniunea Europeană și pentru social-democrații români o reprezintă solidaritatea între statele membre.

Mai mult decât atât, consider că în ceea ce privește prezența românească în parlamentul de la Bruxelles, noțiunea de solidaritate ar trebui înțeleasă prin realizarea unui front comun, acela al exprimării printr-o voce unitară la nivelul tuturor reprezentanților României în acest for, indiferent de culoarea politică. Dacă, așa cum am făcut-o în nenumărate rânduri, vom arăta în continuare că suntem promotori ai dezbinării, ai lipsei de coeziune în ce privește interesul național, ai orgoliilor nemăsurate - expresie a refulărilor dintre forțele politice din țară, nu doar că vom suferi ca imagine, dar nu vom câștiga niciodată respectul forțelor politico-economice ale Europei.

Nu pot și nici nu vreau să cred că integrarea europeană a fost marele proiect european după decembrie 1989 și că astăzi nu mai avem un obiectiv de politică externă care să ne unească. Proiectul unitar este în continuare necesar, așa cum este mai mult ca niciodată nevoie de unirea tuturor forțelor politice și ale societății pentru reducerea decalajelor de dezvoltare, care încă despart România de celelalte țări ale Uniunii Europene.

Solidaritatea europeană rămâne în fapt conceptul fundamental care a stat la baza Constituției europene și care, iată, reprezintă principala fisură creată în urma crizei economice. Probabil că răspunsul la criza globalizată, care în mod direct sau indirect ne-a afectat pe toți, este solidaritatea și nu individualismul, așa cum s-a crezut.

Pe fondul neînțelegerii acestui fenomen sau mai cu seamă al desolidarizării parlamentarilor europeni de la noi de acasă, apar derapaje și atitudini abuzive de tip Lászlo Tökés care au ca țintă românii și minimizarea interesului național. N-avem voie să rămânem fără reacție la activități ale unor astfel de prozeliți care își asumă punerea în practică a idealurilor lui Horty Miklos, în favoarea anulării caracterului național unitar al statului român! E bine ca de normalitate să ne preocupăm toți și să nu sporim tensiunile într-un mod inutil și favorabil unora dintre noi pe termen scurt, pentru că, pe termen lung, nimeni nu va putea profita de spargerea, în mai multe bucăți sau în mai puține bucăți, a țării.

Într-o altă ordine de idei, nu doar emisarii noștri de la Bruxelles sunt de vină pentru situația de astăzi a României, membră a UE. Am avut parte de o guvernare care n-a știut altceva decât să taie salarii și pensii, să îndatoreze țara și să gestioneze prost fondurile europene. În loc să beneficiem de această șansă unică, ne-am pomenit că nu am fost beneficiarii bugetului european, ci contributori la bugetul european.

Totuși, printr-o muncă susținută Cabinetul Ponta a încercat și chiar a reușit în ultimii doi ani să recupereze handicapul din trecut, în condițiile în care rata de absorbție a ajuns la 26%.

Rămâne, în principal, așa cum ne arăta și doamna europarlamentar Corina Crețu, datoria noastră, ca social-democrați, să ne adresăm mai mult categoriilor vulnerabile și dezavantajate și tot la fel de important ca de anul viitor, comisia să fie dominată de politici de stânga, pentru aceasta fiind nevoie de măsuri de relansare economică, de strategii de incluziune activă.

În concluzie, cred că nu sunt absurd așezate piesele într-un motor care merge într-o singură direcție. Piesele, înăuntru, au și pot avea diverse traiectorii: una merge la stânga, alta merge la dreapta. Motorul însuși, prin legile mecanicii, împinge, însă, roțile înainte și, evident, contează foarte mult și calitatea, și seninătatea șoferului, conștiința lui.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 21 octombrie 2021, 12:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro