Gheorghe Emacu
Gheorghe Emacu
Ședința Camerei Deputaților din 12 noiembrie 2013
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.145/22-11-2013
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2013 > 12-11-2013 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 noiembrie 2013

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.72 Gheorghe Emacu - intervenție cu referire la "25 noiembrie - Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Gheorghe Emacu:

"25 noiembrie - Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor"

Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor este celebrată în fiecare an la 25 noiembrie și este susținută de către Organizația Națiunilor Unite.

Evenimentul care a determinat instituirea acestei zile cu semnificație internațională este asasinarea, la 25 noiembrie 1960, în Republica Dominicană, a 3 surori militante pentru drepturile politice ale femeilor.

În 1993, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația privind eliminarea violenței împotriva femeilor, act ce a definit și noțiunea de "violență față de femei".

Astfel, conform Declarației Organizației Națiunilor Unite, expresia înseamnă orice formă de violență bazată pe sex care determină posibile sau reale prejudicii psihice, sexuale sau psihologice, inclusiv amenințări, constrângeri sau limitări arbitrare ale libertății, indiferent dacă acestea au loc în public sau în privat.

La 17 decembrie 1999, Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 25 noiembrie ca zi internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor.

Violența împotriva femeilor se poate manifesta sub diferite forme, dintre care cele mai relevante sunt următoarele:

  • Violența conjugală, ce se prezintă sub forma presiunilor psihologice și agresiunilor verbale, este cea mai dificil de detectat. Ea este adesea banalizată.
  • Violența economică, ce se manifestă prin dominația financiară pe care o exercită consortul având un comportament violent în scopul de a o pune pe femeie într-o situație de dependență;
  • Violența fizică, cea mai cunoscută și cea mai mediatizată formă, destinată să afirme dominația consortului caracterizat printr-un comportament violent;
  • Violența sexuală, o formă ascunsă a violenței, care aduce atingere integrității psihice a femeii-victimă. Hărțuirea sexuală intră și ea în această categorie de manifestare a violenței împotriva femeii.

Adesea, alături de femei, și copiii sunt expuși violențelor conjugale, efectele asupra acestora manifestându-se pe toată durata vieții lor; de cele mai multe ori, aceste manifestări violente generează, la rândul lor, un comportament alterat din partea adulților ce au fost victime ale unor manifestări violente pe perioada copilăriei.

O analiză a societății românești contemporane evidențiază faptul că toate aceste forme ale violenței față de femei se regăsesc frecvent.

Zi de zi, mass-media prezintă cazuri de violență împotriva femeilor, de cele mai multe ori acestea finalizându-se tragic sau cu agresiuni intolerabile într-o societate civilizată.

Femeile forțate să cerșească cu copilul în brațe sunt victime ale violenței economice.

Femeile victime ale traficului de persoane reprezintă o altă formă de manifestare a violenței, iar combaterea acestui fenomen implică un efort susținut din partea întregii societăți, fiind necesară conștientizarea efectelor negative, a impactului distrugător pe care îl are acest flagel asupra femeilor, tinerilor și copiilor.

Statisticile oficiale pe primele 6 luni ale acestui an relevă că cele mai multe victime ale traficului de persoane au fost femei (respectiv 62,5% din total) exploatate în special în domeniul prestării de servicii sexuale. În cazul minorilor, majoritatea victimelor au fost, de asemenea, de gen feminin (90,5%).

Statul român a adoptat legi, a înființat autorități și instituții publice destinate prevenirii și combaterii violenței îndreptate împotriva femeii.

Astfel, a fost adoptată Legea nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și a fost înființată Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane.

Prin Legea nr.217/2203 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie au fost înființate unități pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, între care centrele de primire în regim de urgență și centre de recuperare pentru victimele violenței în familie.

Totodată, a fost înființată instituția mediatorului, iar, potrivit legii, cazurile de violență în familie pot fi supuse medierii acestuia, la cererea părților. În acest sens, persoanele cu atribuții în instrumentarea unui caz de violență în familie au obligația de a îndruma părțile spre procedura de mediere.

În anul 2012, Guvernul a adoptat Strategia națională pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013 - 2017, precum și Planul operațional pentru implementarea acesteia.

Altfel spus, avem cadrul juridic (totdeauna perfectibil), precum și instituții publice destinate să prevină și să combată violența împotriva femeilor.

Dar oare am făcut tot ce trebuia pentru ca violențele împotriva femeilor să înceteze?

Desigur că nu. De aceea, vreau să sper că Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor va reprezenta pentru instituțiile publice cărora le revin atribuții în acest domeniu un moment de analiză asupra a ceea ce mai trebuie făcut pentru ca acest fenomen să nu mai fie tolerat.

Dintre acestea, Ministerului Afacerilor Interne și, respectiv, Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice le revin, potrivit legii, cele mai importante atribuții.

La eforturilor lor trebuie să se alăture și Ministerul Educației Naționale, pentru că educația poate constitui un instrument destinat să prevină violența în general și împotriva femeilor, în special.

Autoritățile locale, care se află cel mai aproape de cetățean, trebuie să întreprindă atât măsuri de prevenire, cât și de intervenție în cazul producerii unor asemenea manifestări de violență.

Nu în ultimul rând, organizațiile neguvernamentale pot avea un rol hotărâtor atât în ceea ce privește educația pentru prevenirea violențelor contra femeilor, cât și în susținerea drepturilor și intereselor fundamentale ale femeii.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 18 octombrie 2021, 7:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro