Constantin Avram
Constantin Avram
Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.19/06-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-02-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.83 Constantin Avram - declarație politică: - "Revenirea la impozitarea diferențiată, un balon de oxigen pentru majoritatea românilor!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Avram:

"Revenirea la impozitarea diferențiată, un balon de oxigen pentru majoritatea românilor!"

În ultimele zile, dincolo de disputele care polarizează scena politică autohtonă, a revenit în dezbaterea publică o problemă cu adevărat importantă pentru oameni, respectiv intenția de renunțare la cota unică de impozitare și revenirea la sistemul diferențiat. După cum se știe, cota unică de 16% a fost adoptată în România în anul 2005 și a înlocuit impozitul diferențiat, în cinci trepte, cu cote cuprinse între 18% și 40%. Declarația mea politică de astăzi se dorește a fi o pledoarie concretă pentru schimbarea sistemului românesc de impozitare, iar în susținerea impozitării diferențiate am să aduc câteva argumente plauzibile.

Impozitarea progresivă prezintă mai multe avantaje de luat în considerare, atât pentru cetățeni, cât și pentru economie, în ansamblul ei. În primul rând, actualul sistem de impozitare cu cotă unică a favorizat net adâncirea decalajului dintre categoriile populației. Impozitarea unitară a românilor care câștigă 800 de lei, spre exemplu, la fel ca și cei cu venituri de mii de euro, precum angajații Autorității de Supraveghere Financiară, este incontestabil în favoarea celor cu câștiguri mari sau, oricum, peste medie. În acest fel, s-au încurajat și perpetuat diferențele enorme existente între oamenii care au venituri mari și cei simpli, care se descurcă extrem de greu, de la o lună la alta, cu salarii de câteva sute de lei. Specialiștii estimează că, din 2005 încoace, de la introducerea cotei unice, diferențele de venituri și implicit de nivel de trai dintre românii "cu stare" și cei aflați la limita sărăciei au crescut considerabil. Astfel, cota unică a împărțit populația României în două mari și disproporționate categorii: bogați, circa 10-15%, și săraci, circa 85-90%. Treptat, categoria cetățenilor cu venituri medii, clasa mijlocie în speță, s-a subțiat considerabil, aceasta trecând mai degrabă în categoria celor săraci, fără posibilități de a mai avansa din acest punct de vedere.

Strategia fiscal-bugetară a Guvernului pentru perioada 2014-2016 are în componență renunțarea la cota unică, ca o măsură certă ce are drept scop relaxarea fiscală. În cazul în care impozitarea diferențiată nu majorează nivelul de 16%, dar coboară celelalte cote sub 16%, aceasta poate reduce costul muncii, ar avea efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă și, implicit, ar conduce la creșteri însemnate ale veniturilor la bugetul de stat, având în vedere gradul ridicat din prezent al muncii la negru. România a înregistrat în ultimii patru ani o creștere constantă a fiscalității, deci ne aflăm neîndoielnic într-un moment propice al nevoii de relaxare fiscală, pentru a stimula creșterea și stabilitatea economică.

Desigur, există dezbateri pro și contra privind modul în care guvernarea va face posibilă schimbarea schemei de impozitare. Sunt voci care susțin că se dorește mai degrabă modificarea în sens regresiv, nu progresiv, respectiv să nu se depășească cota actuală de 16 la sută, ci ea să scadă pentru anumite categorii ale populației. Cu toate că o astfel de variantă ar conduce, într-o primă fază, la înregistrarea unor pierderi de moment la capitolul încasări, pe termen mediu și lung vom asista în mod cert la creșterea nivelului de trai al românilor, la sporirea suportabilității asigurării coșului zilnic. Este cât se poate de limpede că înlocuirea cotei unice cu impozitul diferențiat în trei trepte va avea din start efecte pozitive, contribuind la creșterea consumului tocmai pentru categoria cea mai săracă și defavorizată a populației.

Sunt numai câteva din multitudinea de argumente constructive pentru introducerea impozitul diferențiat pe venitul salarial, cu deductibilități fiscale, cu cote de 8%, 12% și 16%, care să fie aplicate în funcție de nivelul veniturilor. De asemenea, dacă Executivul va reuși și reducerea semnificativă a contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale, începând cu luna iulie a acestui an, această măsură ar fi un alt balon de oxigen pentru români. Este vorba despre o reducere cam cu 25%-26% a ceea ce se plătește în prezent de către contribuabil, încurajându-se astfel actul de angajare și de creare de noi locuri de muncă.

Personal, așa cum am afirmat și argumentat mai sus, susțin introducerea unui nou sistem de impozitare, cel diferențiat, tocmai pentru stoparea polarizării sociale, dar și pentru că în 2013, am înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Cred că este corect pentru stadiul actual al României ca oamenii să plătească în raport cu veniturile, respectiv să plătești mai puțin dacă câștigi mai puțin, și mai mult, dacă câștigi mai mult.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 3:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro