Alin Augustin Florin Popoviciu
Alin Augustin Florin Popoviciu
Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.19/06-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-02-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.104 Alin Augustin Florin Popoviciu - declarație politică cu titlul: "Ucraina, încotro?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Alin Augustin Florin Popoviciu:

"Ucraina, încotro?"

Protestul din Ucraina, care a început acum trei luni, manifestându-se pașnic și european, riscă să devină un coșmar. Sigur, Ucraina nu este Siria, însă cine, în acest moment, mai poate exclude posibilitatea izbucnirii unui război civil în această țară? În centrul capitalei ucrainene au avut loc scene de groază, asemănătoare unui război civil. Situația în care se află Ucraina amenință nu doar viitorul acestei țări. Protestele necontenite din ultimele luni au radicalizat toate părțile implicate în conflict.

Responsabilitatea principală pentru escaladarea teribilă a violențelor îi revine președintelui Viktor Ianukovici, din cauza căruia s-a vărsat sângele unor oameni nevinovați. Cinic, aceeași conducere ucraineană vorbește despre măsuri antiteroriste, în contextul în care, în ultimele luni, la Kiev și nu numai, sutele de mii de oameni care au ieșit pe străzi au fost simpli cetățeni. Împotriva acestor oameni duce Ianukovici o luptă fără milă, fără reguli. Aceste nereguli se întâmplă pe fondul tolerării lor de către stat. Între timp, duritatea intervențiilor împotriva mișcării de protest a crescut drastic. Cine se opune sistemului corupt al lui Ianukovici este, conform interpretării conducerii de la Kiev, un pucist.

Europa nu a rămas nepăsătoare. De luni de zile, politicienii europeni îl presează pe Ianukovici în încercarea de a iniția un dialog. Eforturile diplomatice sunt inutile, dacă regimul refuză o soluție politică. Europa trebuie să impună sancțiuni împotriva politicienilor ucraineni și membrilor guvernului, responsabili de violențe. Acestora, Uniunea Europeană ar trebui să le interzică dreptul de a accede în UE, iar averile pe care le au în străinătate să le fie blocate. Ar trebui totodată reconsiderate relațiile cu Rusia, afectate de amplificarea tensiunii în Ucraina. Kremlinul acuză Occidentul de amestec în Ucraina și face Europa răspunzătoare de violențe. Asemenea acuzații sunt o enormitate și nu se bazează pe absolut nimic real.

În comparație cu Uniunea Europeană, Kremlinul s-a implicat activ în Ucraina. Trebuie reamintit că Moscova a oferit un ajutor în valoare de câteva miliarde de euro Ucrainei, imediat după intervențiile în forță ale polițiștilor împotriva protestatarilor nevinovați. Astfel, Rusia îi ia demonstrativ partea lui Ianukovici. Moscova susține regimul lui Ianukovici și când demonstranții proeuropeni sunt catalogați drept teroriști și puciști. Când vine vorba de recentele evenimente nefericite de la Kiev, Moscova arată cu degetul către Occident. Noile violențe ar fi "consecința directă" a politicii Vestului față de opoziția ucraineană, consideră ministerul rus al afacerilor externe.

Până acum, cel puțin oficial, Moscova nu a reacționat în niciun fel față de evoluția situației în Ucraina. Niciun politician de rang înalt din Rusia nu s-a deplasat în țara vecină. Președintele Vladimir Putin și șeful Guvernului, Dmitri Medvedev, n-au insistat în a invita la dialog părțile ucrainene aflate în conflict. De fapt, Rusia e mai activă ca niciodată în Ucraina. Atâta doar că rușii își exercită influența mai puțin vizibil comparativ cu europenii. Rușii activează pe mai multe planuri. La nivel politic, dialogul Moscova - Kiev se desfășoară, de preferință, pe teritoriul Rusiei. Nu mai departe de începutul lunii februarie, președintele Viktor Ianukovici s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Soci, cu ocazia festivității de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă. Surprinzător sau nu, conținutul convorbirilor dintre cei doi lideri nu a fost dat publicității. În luna ianuarie, mai mulți miniștri ucraineni s-au aflat în vizită la Moscova.

Influența Rusiei este extrem de vizibilă în sudul Ucrainei, în Republica Autonomă Crimeea, unde etnicii ruși reprezintă două treimi din populație. Flota rusă de la Marea Neagră este staționată la Sevastopol. Acum câteva zile, organizația nonguvernamentală Comitetul de coordonare Sevastopol a formulat o declarație în care vorbea despre o posibilă separare a republicii autonome de Ucraina dacă la Kiev va avea loc o lovitură de stat.

Analizând evoluțiile din ultimele zile singura soluție de revenire la un parcurs democratic al Ucrainei este satisfacerea integrală a revendicărilor opoziției și organizarea de alegeri anticipate la toate nivelurile. Totodată, se impune o soluție politică minimală, și anume reforma Constituției, alcătuirea unui guvern care să includă figuri ale opoziției și alegeri libere înainte de termen.

Este ușor de observat că "maidanul" de la Kiev seamănă în destule privințe cu Piața Universității din București. Au început la fel, printr-un protest al studenților, și s-au amplificat apoi adunând oameni de categorii diferite. Pentru România "Piața Universității" a fost creuzetul în care s-a cristalizat identitatea democratică și prooccidentală a societății românești. Dacă analogia nu este înșelătoare și dacă revolta ucrainenilor rămâne în principal o mișcare antiautoritară, atunci politicienii care-i acuză pe protestatarii de la Kiev de fascism riscă să nu vadă pădurea de copaci.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 24 octombrie 2021, 4:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro