Ovidiu-Ioan Dumitru
Ovidiu-Ioan Dumitru
Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.19/06-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-02-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.107 Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică: - "Joaca de-a guvernarea";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Joaca de-a guvernarea"

"Construim o guvernare axată pe transparență, competență și cinste. Cu alt model, cu alte standarde. Fără politizare, cu profesioniști. (...) Conduita noastră trebuie să reintroducă sentimentul onoarei în politică." Acesta este doar un scurt pasaj din programul de guvernare pe care liderii USL l-au servit românilor în campania electorală din decembrie 2012. La alegerile parlamentare, aceste cuvinte au reprezentat o promisiune fermă, în care 54% dintre români au crezut. Azi, la un an de la preluarea puterii, faptic ele au rămas doar un text scris pe un flyer de campanie.

Urmărind evenimentele de pe scena politică, nu pot să constat decât că, în România, alianța dintre un partid de stânga și unul de dreapta a rămas o utopie. Așa-zisa uniune din interes național s-a transformat într-o luptă pentru funcții. Asistăm în aceste zile la o luptă în USL care nu are nimic de-a face cu doctrina, cu vreo promisiune neonorată, cu faptul că nu au fost create locuri de muncă, că nu s-a redus CAS, că există o fiscalitate excesivă sau că nu s-au luat măsuri de sprijinire a mediului de afaceri.

De la învestire, Guvernul Ponta a beneficiat de o majoritate covârșitoare în Parlamentul României: 70% dintre parlamentari au fost aleși pe listele USL. O asemenea situație excepțională i-ar fi permis Guvernului Ponta să transforme în realitate toate proiectele anunțate din campania electorală (și chiar mai mult) sau cel puțin să le demareze. În realitate însă, acest an de guvernare "majoritară" se traduce prin haos, abuzuri și orgolii, prin frecventa asumare a unor legi neconstituționale, printr-o conducere prin ordonanțe de urgență de prisos (aproximativ 110 OUG-uri), printr-o exercitare a sarcinii de prim-ministru de la pupitrele televiziunilor, prin încălcarea promisiunilor electorale, prin lipsa unei strategii economice, prin dezinformarea, atacuri la instituțiile statului și, nu în ultimul rând, transformarea Parlamentului într-o anexă inertă a sa.

La finele anului 2013, Victor Ponta vorbea despre creștere economică, despre atragerea mai multor bani pentru România din fonduri europene, despre sprijin pentru educație și cercetare, reforme în sănătate și alte zeci de proiecte încheiate, în timp ce partenerul său de coaliție - Crin Antonescu - îi lăuda "performanța guvernamentală" în această perioadă dificilă. Azi, cei doi lideri comunică doar prin intermediul mass-media, iar ministere cheie în funcționarea statului au fost lăsate în degringoladă. Este o luptă care mocnește încă de la câștigarea alegerilor, atingând în aceste zile apogeul. În câteva cuvinte, am avut și continuăm să avem de-a face cu o joacă de-a guvernarea, iar totul se reduce la un singur cuvânt, demagogie.

Pentru români însă, acest lucru se traduce în eșecuri majore în economie și în managementul privat, două luni de proteste continue împotriva abuzurilor și contradicțiilor din guvern (cazurile RMGC și Chevron), lipsă evidentă a unei strategii economice, evaziune fiscală și economie subterană ridicate, atacuri la instituțiile statului, investiții străine în scădere. Iar în viața cotidiană a românilor, ea a dus la taxe și impozite mai mari, alimente mai scumpe, gaze și căldură la prețuri ridicate, infrastructură doar pe hârtie.

Un exemplu elocvent de pură demagogie îl reprezintă bilanțul Guvernului Ponta pe anul 2013, publicat pe site-ul oficial al coaliției, unde sunt enumerate 12 "reușite fabuloase", unele încă în stadiul de proiect/promisiune. Însă realitatea arată mai mult de 12 nereușite și un eșec pe linie în toate domeniile.

În realitate, în agricultură lucrurile nu s-au schimbat deloc anul trecut, investițiile statului au fost cel mult minime, iar guvernul nu a implementat niciun proiect de relansare sau de încurajare a micilor producători. De fapt, nici nu a adus în discuție vreunul, curioasa creștere a producției datorându-se condițiilor meteorologice favorabile. Pe românește, vremea a ținut cu noi. Performanțele economice ale Guvernului Ponta au fost sub nivelul anului 2012: privatizarea CFR Marfă, anunțată cu surle și trâmbițe, s-a încheiat cu un eșec; încercarea de vânzare a Cupru Min a eșuat și ea; încercarea de privatizare a combinatului Oltchim s-a transformat într-un circ și s-a încheiat cu un previzibil eșec; Memorandumul dintre Guvern și The Rompetrol Group, inițiat de Ponta, a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională; proiectul "CEO privat la stat" s-a finalizat tot cu un eșec, clientela politică având câștig de cauză. Nu pot să nu remarc în "oda reușitelor" Guvernului Ponta în domeniul economiei lipsa preocupării pentru mediul de afaceri, lipsa măsurilor de încurajare și susținere a IMM-urilor, principalii piloni capabili să genereze creștere economică durabilă.

În ceea ce privește mult râvnitele fonduri europene nerambursabile, România a ratat startul. Ministerul asumat de Eugen Teodorovici nu a fost capabil să prezinte, nici până în acest moment, un draft de Acord de Parteneriat pentru exercițiul financiar 2014-2020 care să prezinte în mod convingător viziunea României în ceea ce privește obiectivele și alocarea finanțărilor, în care să se regăsească o identificare clară a nevoilor și priorităților de finanțare și o orientare strategică în abordarea obiectivelor.

Printre laudele pe care și le aduce singur Guvernul Ponta se numără și "2013 - un an de sprijin pentru educație". Mă întreb: în ce fel? În momentul de față, în educația românească predomină lipsurile. În continuare există sute de școli nereabilitate, fără încălzire, fără grupuri sanitare adecvate, fără apă potabilă, fără personal instruit, școli cu mobilier vechi, în care elevii învață după manuale în stare deplorabilă. A devenit deja o obișnuință ca la fiecare proiect al bugetului de stat, cel al Educației să se numere printre cele mai mici, iar salariile profesorilor să rămână stânjenitor de mici. Tot o obișnuință au devenit și rapoartele despre "exodul creierelor" din România și indiferența cu care demnitarii privesc această pierdere.

Pe lista reușitelor, în viziunea Guvernului Ponta, a fost trecută și sănătatea. Ce spune realitatea? Sănătatea rămâne un domeniu subfinațat. Am fost și suntem și în prezent țara din UE în care mor cei mai mulți copii sub un an, țara cu cele mai puține aparate medicale avansate, țara pe care doctorii o părăsesc după încheierea studiilor, o țară în care infecțiile sunt mai prezente în spitale decât materialele sanitare, țara care-și forțează cadrele medicale fie să moară de foame, fie să ia bani de la pacienți, o țară cu spitale pasate în grija autorităților locale și ulterior abandonate, iar lista poate continua.

În același stil, Guvernul Ponta a trecut în dreptul reușitelor și proiecte precum descentralizarea - care între timp a fost declarată neconstituțională; întărirea luptei anticorupție - probabil prin tentativa de trecere prin Parlament a proiectului privind amnistierea; succese pe plan extern - spațiul Schengen este încă închis pentru România etc.

Este absurd să afirmăm că în anul 2013 nu au existat și progrese. Însă acestea au fost umbrite de haosul generat de un cabinet executiv și o coaliție care se joacă de-a guvernarea. Interesele proprii, orgoliile, jocurile politice, continua luptă cu Traian Băsescu, incoerența proiectelor și strategiilor și-au pus deja amprenta asupra României, cu consecințe pe termen lung. Guvernul Ponta a început anul 2014 cu multe probleme, dar și cu o lipsă de capital de imagine. Deciziile politice abuzive de la finele lui 2013 au atras critici atât în rândul societății civile și academice, cât și în cel al reprezentanților țărilor membre UE, iar în sondaje, PSD nu a mai crescut de mult. Fac referire la capitalul de imagine deoarece 2014 este, în primul rând, an electoral, iar atenția guvernului se va îndrepta către europarlamentare și, mai ales, către alegerile prezidențiale. Este deja o certitudine că prioritatea Guvernului Ponta în 2014 va fi reprezentată de către alegeri și câștigarea lor, iar România reală, cu impozite și taxe tot mai mari, pândită la orice pas de creșterea șomajului, va merge mai departe din inerție.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 23 octombrie 2021, 3:54
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro