Florin-Costin Pâslaru
Florin-Costin Pâslaru
Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.19/06-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-02-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.129 Florin-Costin Pâslaru - declarație politică: - "Producțiile agricole și zootehnice";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Producțiile agricole și zootehnice"

Județul Galați deține capul de listă din punct de vedere al producției agricole și zootehnice. Zootehnia e cel dintâi teren de încercare. Aici, cu deosebire, e nevoie de transformări radicale. Gospodăria țărănească va continua să aibă un rol important în aprovizionarea pieței alimentare cu lapte, brânzeturi, ouă și chiar carne. Numai că tot mai mult vor avea căutare produsele în realizarea cărora vor fi respectate rețete ecologice.

La fel stau lucrurile și în cultivarea pământului. Este cert că țăranii cu spirit gospodăresc s-ar putea îmbogăți practicând o agricultură în stil tradițional, cu îngrășăminte naturale, dar punând la lucru și știința modernă. Produsele obținute ar putea să fie vândute pe bani grei în toată lumea, din Europa până în America. Statul ar trebui să-i ajute. Nu cum a făcut-o până acum, prin structuri birocratice și hipercentralizate, ci prin legi bune și structuri de piață, care să-i stimuleze pe țărani și să le îndrepte atenția către preocupări de acest fel.

Există la noi chiar o experiență notabilă din perioada interbelică, numeroși țărani fiind antrenați atunci în cultivarea unui tutun de o calitate specială. Când stimulentele și preocuparea au dispărut, imediat după război, s-a năruit și cultura acestui tip de tutun.

Astăzi, lucrurile nu s-au schimbat prea mult, la noi, desigur, căci în vremurile noastre, în țările dezvoltate, prin libera inițiativă, dar și prin intervenții de stat, dinamizarea pieței este determinată de organizarea unor companii suple și eficiente, cu scopul comercializării produselor agricole. Toate urmăresc să obțină profit din tranzacții având ca obiect munca fermierilor. O întreagă rețea de servicii agricole îl susține însă pe fermier, de la arat, semănat și recoltat până la vânzarea produselor, îngrijindu-se să-i revină un câștig optim, pentru că dacă fermierul dă faliment, întreaga rețea dă faliment. Când profitul nu e îndestulător, intervin subvențiile.

În locul fermierului se află țăranul român, despărțit de piață fie de intermediari, fie de stat. A primit pământ, dar sprijinul pe care-l primește ca să producă e palid. Nu se bucură nici de infrastructură, nici de prețuri stimulative de achiziție, nici de rețele de servicii, nici de subvenții și nici de credite. Iar intermediarii din piețele orășenești, hărțuiți acum de autorități, nu sunt decât niște bieți amatori, ce nu înțeleg bine nici măcar dependența lor fundamentală de munca țăranului și de profitul lui.

Fără o reformă radicală, făcută cu fața la viitor, agricultura noastră nu poate supraviețui. O reformă a structurilor de producție, a relațiilor producție-consum, a mentalităților ar fi singura șansă ca agricultura noastră să reziste în fața concurenței din Uniunea Europeană.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 24 octombrie 2021, 4:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro