Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-02-2014

Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.133 Constantin Adăscăliței - declarație politică referitoare la "Industria alimentară din România";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Adăscăliței:

"Industria alimentară din România"

Am ales astăzi să vă vorbesc despre unul dintre sectoarele vitale ale oricărei societăți normale, în care consumul și dezvoltarea economică trebuie să se regăsească în creșterea calității vieții cetățenilor. În Uniunea Europeană sectorul alimentelor și al băuturilor are o pondere de 15% din producția industrială, cu o valoare de producție în 2013 de peste 1.000 de miliarde de euro. În acest sector activează 10 milioane de oameni, care produc pentru 450 milioane de consumatori.

Aderarea țării noastre la UE a însemnat pe de-o parte armonizarea legislativă a României pentru îndeplinirea standardelor comunitare, iar pe de altă parte, adaptarea la piața unică, proces care încă nu putem spune că s-a finalizat.

În România industria alimentară este împărțită în 4 subsectoare, fiecare cu probleme specifice: băuturi, produse din carne, lactate și produse diverse (categorie din care fac parte alimente ca: pâinea, ciocolata etc.).

Astăzi vă propun observații pe două din temele relevante ale acestui sector: dezvoltarea Industriei alimentare prin măsuri oportune, iar în a doua parte a intervenției vom vorbi despre recentele scandaluri în care nu s-au respectat normele de siguranță a alimentelor și s-a pus în pericol sănătatea a mii de consumatori.

În România, industria alimentară contribuie cu 8% la PIB și oferă peste 200.000 locuri de muncă și o cifră de afaceri de aproximativ 10 miliarde de euro/an. Din nefericire, criza financiară de după 2008 și fiscalitatea dezordonată a guvernelor care s-au succedat au făcut ca mii de IMM-uri care activau în domeniu să își închidă porțile, iar 15% dintre angajați să fie disponibilizați, în timp ce evaziunea fiscală ajunsese la proporții uriașe în anul 2011. Ne aducem aminte haosul din ANAF-ul acelei perioade, când mita și controalele la comandă de tip "morișcă" au închis mii de producători. Un pas important în lupta statului pentru diminuarea evaziunii fiscale a fost reducerea în 2013 a TVA-ului la pâine, de la 24 la 9%, și nu laud această măsură pentru stricta reflectare în bugetul de stat, cât pentru faptul că s-a dovedit eficientă (pâinea s-a ieftinit, producătorii nu mai sunt tentați să fenteze statul pentru TVA de 9%) și un bun precedent pentru a fi aplicată și la alte produse. În urma consultării cetățenilor care m-au învestit cu votul lor, dar și după evaluarea impactului din 2013, adresez un îndemn domnului prim-ministru Victor Ponta ca în anul 2014 să continuăm reducerea TVA și la alte produse alimentare de bază.

A doua măsură care va sprijini întreg circuitul economic din industria de profil este scutirea pentru profitul reinvestit, programată pentru luna iunie a acestui an. Să nu uităm ca agenții economici, care până acum erau nevoiți să plătească impozit pe profit, impozit pe dividente, vor avea la dispoziție această alternativă prin care își vor dezvolta afacerea și se vor crea noi locuri de muncă. Pe termen lung, bugetul de stat va avea de câștigat impozitând investițiile făcute (mijloace fixe, salarii) înainte și după perioada de amortizare. Avantajul agenților economici este acela de a dispune la momentul potrivit de propriul flux de numerar cu care să aducă plusvaloare în companie.

Al doilea aspect pe care doresc să îl evidențiez astăzi pornește de la scandalurile recente în care inspectorii ANPC și ai DSV-urilor din mai multe județe au identificat pe rafturile unor supermarketuri produse din carne expirate care ar fi putut pune în pericol sănătatea consumatorilor. Pe lângă mezeluri expirate sau mucegăite, aflăm de produse fără certificat de conformitate, sau despre care, în urma analizei de laborator, se dovedește că fie nu respectă rețeta, fie conțin apă de două ori peste limita admisă etc. Majoritatea rapoartelor DSV constată că în România nu se respectă normele de păstrare și expunere în momentul comercializării, atât din punct de vedere al igienei, cât și al temperaturii.

Tragem un semnal de alarmă din doua motive: Lăsata-Secului, adică începerea Postului Paștelui, o perioadă de 7 săptămâni în care alimentele de origine animală nu mai au aceeași căutare, iar comercianții vor fi tentați să își epuizeze stocurile pentru a nu înregistra pierderi. Al doilea motiv îl constituie apropierea cu pași repezi a sezonului cald, perioadă care va favoriza alterarea alimentelor într-un timp scurt.

Îndemn autoritățile cu atribuții de control în domeniul siguranței alimentare să manifeste o maximă atenție cu privire la aspectele prezentate mai sus, să lucreze în spiritul prevenției, dar să acționeze ferm atunci când se constată fapte care pun în pericol consumatorii. Ați observat că nu am făcut o distincție între alimentele de import sau cele produse în România, întrucât s-au sesizat încălcări ale legii în ambele categorii.