Mihăiță Găină
Mihăiță Găină
Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.19/06-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 25-02-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 februarie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.162 Mihăiță Găină - declarație politică: "Deșertificarea, o problemă stringentă pentru România".  

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Mihăiță Găină:

"Deșertificarea, o problemă stringentă pentru România"

Mă prezint astăzi în fața dumneavoastră foarte îngrijorat. Din nefericire, România se confruntă cu încă o problemă stringentă. Aproximativ 40 la sută din suprafața agricolă se află în zone cu risc de deșertificare. Regiunile cele mai expuse sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea și sudul Moldovei.

Deșertificarea este în primul rând o problemă de dezvoltare sustenabilă. Cauzele apariției ei sunt suprarecoltarea, practicile nepotrivite de irigații și despăduririle. Managementul sărăcăcios al pământurilor este rezultatul problemelor socio-economice pe care fermierii le au, dar care ar putea fi rezolvate. Schimbările climatice pot și ele accelera procesul de deșertificare, însă activitățile umane sunt cauza principală și cea mai distructivă. Supracultivarea epuizează solul. Despăduririle înlătură copacii care susțin solul fertil. Suprapășunarea izlazurilor dezgolește pământul de iarbă. Defrișările exagerate amenință echilibrul ecologic al României, siguranța alimentară și sănătatea populației. Dacă în anul 1900 România avea 18 milioane hectare de pădure, în 1945 erau 9 milioane de hectare, iar în 2013 se ajunsese la doar 6 milioane de hectare împădurite, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

Specialiștii afirmă că, până în 2020, terenurile din zece județe din Oltenia, Dobrogea și Banat vor parcurge un proces de uscare. Fenomenul, extrem de grav, este deja vizibil în unele zone din sudul țării, unde pădurile și iarba au fost înlocuite de întinderi mari de nisip. In sudul județului Dolj, la Dăbuleni, Bechet și Desa, există porțiuni în care nisipul formează dune precum în deșert. Numită "Sahara Olteniei", zona din sudul județului Dolj se transformă încet, dar sigur. Vegetația dispare, iar în loc rămâne nisip. Specialiștii spun că aproximativ o sută de mii de hectare sunt acoperite deja cu nisip.

Conform acestora, fenomenul de deșertificare a căpătat amploare în ultimii ani, în special din cauza condițiilor climatice și a lipsei de precipitații. Doljul este unul dintre județele puternic afectate de deșertificare, fenomen alimentat de secetă și solul nisipos, dar și de defrișările haotice din ultimii ani. Țăranii din aceste zone au pierdut recolte și bani, așa că au renunțat să mai lucreze pământul. O prognoză realizată de Ministerul Mediului arată că producția de porumb, spre exemplu, se va diminua cu 14% până în 2020 și cu 21% până în 2050. Potrivit ultimelor studii, aproape 400.000 de hectare din suprafața României sunt, la ora actuală, afectate de fenomenul de deșertificare.

Din păcate, se observă o extindere a fenomenului de aridizare și către zonele din est și sud-est. Un studiu privind impactul asupra ecosistemelor agricole și resurselor de apă, realizat de ANM, arată că vegetația specifică din sudul României va migra către nord și zonele mai înalte. Aceasta va fi înlocuită treptat de vegetația aflată la sud de granița României. Studiul pleacă de la premisa că, în condițiile în care emisiile de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan) nu sunt stopate, temperaturile vor crește cu circa 5 grade C până la sfârșitul secolului XXI. Potrivit coordonatorului studiului, prof. Vasile Cuculeanu, aceste măriri de temperaturi vor avea impact asupra ecosistemelor agricole.

În sprijinul observațiilor anterioare, vă aduc un argument al specialiștilor, potrivit cărora, dacă s-ar fi conservat Codrii Vlăsiei, Bucureștiul n-ar mai suferi vara de căldura insuportabilă și iarna de viscolele care fac ravagii an de an.

În calitatea mea de reprezentant al județului Ialomița în Parlamentul României, dar și ca român născut în Dolj, consider că este momentul să se intervină pentru stoparea degradării accentuate a solurilor, prin reabilitarea sistemului de irigații și plantarea puieților pe terenurile nisipoase, unde nu se mai poate cultiva nimic, prin refacerea perdelelor de protecție, stoparea furturilor și a distrugerilor care au loc în păduri, altfel sudul Olteniei și multe alte suprafețe din Câmpia Română se vor transforma în deșert, iar oamenii vor avea de suferit.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 7:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro