Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.29/24-03-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
29-06-2022
28-06-2022 (comună)
28-06-2022
27-06-2022
22-06-2022 (comună)
22-06-2022
21-06-2022
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 17-03-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2014

    Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Ședința a început la ora 16,10.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Niculae Mircovici și Adrian-Nicolae Diaconu, secretari.

Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Deschidem ședința Camerei Deputaților de astăzi, anunțându-vă că din totalul celor 403 deputați, și-au înregistrat, până în acest moment, prezența 206. Sunt absenți 197, din care 68 participă la alte activități parlamentare.

Cvorumul legal este îndeplinit: 202 deputați.

La primul punct pe ordinea de zi, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ședințele în plen din zilele de luni, 17, și marți, 18 martie 2014; programul de lucru pentru perioada 17-22 martie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 10-17 martie 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; Informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale; sumarul privind conținutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

 
Video in format Flash/IOS Solicitarea Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile a Proiectului de Lege privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă aceasta (PL-x 33/2014). (rămasă pentru votul final)

Pe primul punct al ordinii de zi, avem o solicitare a Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu privire la încadrarea în categoria legilor de complexitate deosebită și, în consecință, prelungirea termenului constituțional de dezbatere și vot final de la 45 la 60 de zile a Proiectului de Lege privind desființarea unor instanțe judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea.

Lege organică. O să rămâne la votul final de marți.

Video in format Flash/IOS Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților (PH CD 16/2014). (rămas pentru votul final)

Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaților nr. 48/2012 pentru aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaților.

Dacă există, la acest proiect de hotărâre, dezbateri? Nu există.

Articol unic.

Dacă există intervenții? Nu există.

Rămâne la votul final de marți.

Video in format Flash/IOS Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 51 de deputați, intitulată: Sectorul energetic, ruinat de mafia PSD-istă. (rămasă pentru votul final)

În continuare, așa cum am căzut de acord în cadrul ședinței de Birou permanent, vom dezbate moțiunea simplă, inițiată de 51 de deputați.

Înainte de a trece la derularea procedurii de prezentare și dezbatere a moțiunii, art.164 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage semnătura de pe această moțiune? Nu este cazul.

Pentru dezbaterea moțiunii vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent și ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari. Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor. Pentru dezbateri se ia în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 29 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 16 minute; Grupul parlamentar al PDL - 6 minute; Grupul parlamentar al PP-DD - 4 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute; Grupul parlamentar al PC - 3 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale - 3 minute; deputați neafiliați - 4 minute.

Obiecții? Nu.

Vă rog să vă pregătiți cartelele.

Supun votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Vă rog să votați.

Video in format Flash/IOS  

63 de voturi pentru, două împotrivă, o abținere.

Propunerile au fost adoptate.

Două abțineri și un vot împotrivă.

Da, domnule deputat, procedură. Domnul Toader.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pe procedură, domnule președinte de ședință.

Înainte de a dezbate moțiunea pe tema energiei, vreau să semnalez un lucru, ca membru al acestei comisii, care am fost în această comisie... S-a împărțit în Comisia de energie și Comisia de transporturi. Această Comisie de transporturi nu-și desfășoară activitatea deloc. Și, domnule președinte, dumneavoastră știți bine că această comisie nu prea are sediu, nu prea are unde să-și desfășoare activitatea și eu solicit în mod clar, sigur, dumneavoastră sunteți cel care conduceți, transmiteți domnului președinte Zgonea, că ori unește înapoi aceste comisii, să putem să ne desfășurăm activitatea, ori să ne dea un sediu, o soluție, ceva.

Domnul Iancu este lângă mine și-mi dă dreptate. Ați desfăcut aceste comisii din rațiuni politice. S-a cam terminat cu decizia aia, hotărâți-vă și, ori uniți-le, ori dați-ne un punct de lucru unde să putem să ne desfășurăm activitatea.

Altfel, nu facem altceva decât de vreo trei luni de zile și în ultimele trei săptămâni, ne adunăm cinci minute, această comisie, și facem avize.

Deci, încă o dată, solicit în mod expres să transmiteți Biroului permanent să găsească o soluție, ori să ne unim înapoi. Eu, personal, cât și grupul nostru, nu am fost de acord cu această despărțire. Poate reveniți la sentimente mai bune.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a trece la prezentarea moțiunii, rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de ședință lista cu numele deputaților înscriși la dezbatere.

Cine citește moțiunea? Domnul Lucian Bode?

Îl rog pe domnul Lucian Bode să se prezinte să citească moțiunea.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru Constantin Niță,

Prezint în fața dumneavoastră moțiunea simplă "Sectorul energetic, ruinat de mafia PSD-istă".

Astăzi este mai mult decât grăitor faptul că alianța USL a fost deosebit de otrăvitoare pentru România. USL a fost doar o strategie prin care s-au manipulat masele, păcălindu-i pe români cu promisiuni deșarte. Trebuie să admitem cu toții că a fost o strategie de marketing reușită. Românii, care veneau după o perioadă de austeritate economică, au fost mințiți! Acum românii știu că Guvernul PDL a fost obligat să ia acele măsuri, deși prețul plătit, dar și asumat, a fost pierderea susținerii electoratului. Așadar, românii și-au pus încrederea în această alianță și în promisiunile lor. Însă atunci când s-au văzut la guvernare, cei din USL nu au fost preocupați de soarta acestei țări, ci de împărțirea puterii și umplerea propriilor buzunare.

Ruperea alianței USL nu are la bază principiile de guvernare sau interesele românilor. Alianța nu a mai rezistat pentru că lupta pe ciolan a fost prea mare.

Una dintre cele mai aprige dispute din interiorul alianței USL a avut ca miză sectorul energetic, luptă pe care oricum PSD-ul o câștigase în fața aliaților politici din USL.

Domnul ministru Constantin Niță a promis un program care să asigure securitatea energetică a României. În realitate, domnul ministru Niță a ratat toate marile proiecte strategice ale României.

Acum, distinsul domn ministru Niță s-a ascuns la Ministerul Economiei și vrea să ne convingă că nu a fost niciun minut responsabil de soarta sectorului energetic din România și că nu va fi nici pe viitor.

Mai mult, a doua zi, așa cum bine știți, după ce a ajuns ministrul economiei în Guvernul Ponta 3, a început să-și tragă între competențe toate cele ce luase de la acest minister, pe vremea când era ministru delegat pentru energie.

Domnul ministru Niță a fost și este responsabil pentru soarta sectorului energetic, oricum s-ar vopsi și oricum îi va spune coaliției de guvernare. Domnul ministru Niță este, ca ministru al economiei, după cum bine a spus și Domnia Sa, coordonatorul Departamentului pentru energie și responsabilul principal.

România a trecut, din păcate, de la intenția de a deveni un "pol energetic regional" la un "pol al instabilității și impredictibilității" sistemului energetic european.

Eșecul proiectului Nabucco ne indică cât de importantă este inexistența unei capacități interne de reacție rapidă.

Lipsa unei strategii în urma eșecului geopolitic Nabucco alungă orice speranță ca România să-și dobândească în timp securitatea energetică.

România nu are o strategie energetică adaptată la situația geopolitică actuală. În acest moment, noi nu știm ce fel de energie își propune să producă România.

În vara anului 2013, domnul ministru Niță ne anunța că până în toamnă România va avea o nouă strategie energetică; în toamna anului 2013 am aflat de la domnul ministru Niță că ministerul pe care îl conduce nu are fonduri pentru elaborarea strategiei energetice a României. Totuși spre sfârșitul anului 2013, același domn ministru ne anunța că a decis să externalizeze întocmirea strategiei energetice a României, cu termen începutul anului 2014, comandată, culmea, în premieră, unei firme de consultanță din afara României, în condițiile în care în România există un corp de experți de elită în energetică: academicieni, universitari de renume.

Suntem, stimați colegi, în martie 2014, iar pentru Ministerul Economiei, Departamentul pentru energie, pentru domnul ministru Niță anul încă nu a început, iar România nu are o strategie guvernamentală în ceea ce privește sistemul energetic.

Promisiunile domnului ministru au fost multe și, ascultându-le, chiar am fi putut să credem că sistemul energetic se va dezvolta. Promitea domnul ministru Niță o nouă strategie energetică, iar după aceea investițiile curgeau cu nemiluita: investiții în minerit, investiții în modernizarea centralelor termice, investiții în zona hidro, investiții în zona nucleară, investiții în sistemul de transport al energiei și al gazelor naturale și câte și mai câte.

Îl întrebăm pe domnul ministru Niță, azi, după 2 ani de guvernare, câte din aceste proiecte s-au demarat? Răspunsul dumnealui va fi că toate sunt în curs de promovare. Răspunsul corect îl știm cu toții, dragi colegi: niciunul.

Domnul ministru Niță ne promite reducerea dependenței de importuri de resurse energetice primare în contradictoriu cu orientările sale strategice spre centrale electrice pe hidrocarburi, spre importul de huilă și uraniu.

Lipsa strategiei atrage după sine starea critică a sistemului energetic național, a companiilor producătoare de energie, în special a celor pe cărbune.

Vorbea domnul ministru Niță despre modernizarea minelor de cărbune din Valea Jiului încă de anul trecut. În acest sens nu s-a întamplat nimic, iar Complexul Energetic Hunedoara se afundă în datorii la stat, datorii comerciale. Oare Domnia Sa cunoaște situația reală a Complexului Energetic Hunedoara sau știe numai ceea ce i se prezintă de domnul director general Andronache, un director promovat pe criterii politice, fără o analiză a performanțelor sale la MINVEST Deva, companie falimentară. Sau poate au contat numai implicațiile domnului director general în promovarea proiectului Roșia Montană.

Promitea domnul ministru Niță deschiderea unui nou zăcământ de uraniu. Când, domnule ministru, și cu ce surse de finanțare? Situația economico-financiară a Companiei Naționale a Uraniului nu e roză, așa cum v-o prezintă domnul Moraru, director general, membru al defunctei alianțe USL. Situația este însă neagră, iar rezervele deschise de uraniu sunt pe sfârșite.

Centralele termoelectrice, atât cele din Gorj, cât și cele din Hunedoara, au programele de conformare de mediu scadente. Ce se întâmplă domnule ministru, le închidem? Vorbim de grupurile 3 și 4 de la Cernavodă, vorbim de Tarnița-Lăpuștești, vorbim de cabluri electrice submarine. Toate acestea au rămas numai declarații pompoase la Forumurile pe energie organizate săptămânal și plătite cu bani grei. Ne-am bucurat atunci când am listat acțiuni la Transelectrica, la Nuclearelectrica sau la Romgaz. Ce s-a făcut, oare, cu banii?

Cum privatizați, domnule ministru, Complexul Energetic Oltenia și Complexul Energetic Hunedoara, când aceste companii sunt într-o situație financiară precară? Cum le atrageți în proiecte de investiții, cu ce fonduri?

Lipsa de transparență în promovarea unor proiecte de interes național - mineritul, gazele de șist - reprezintă un element neprietenos cu mediul de afaceri din România, și nu numai.

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Singura sarcină a dumneavoastră a fost monopolizarea sectorului energetic de către PSD.

Dovadă clară în acest sens este constituirea Departamentului pentru energie. Acțiunea își are începuturile încă de anul trecut, când Guvernul a decis elaborarea unui proiect de lege, conform căruia ministrului delegat pentru energie, șef al Departamentului pentru energie din cadrul Ministerului Economiei, i se confereau atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală, atunci în vigoare, potrivit căreia proiectele și legile respective trebuie supuse spre semnătură și aprobare, respectiv contrasemnătură, și ministrului economiei.

În traducere liberă, PSD putea iniția de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, acte normative de cea mai mare importanță atât pentru economie, cât și pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislația privind tarifele la curent electric și gaze naturale.

Constituirea Departamentului pentru energie, condus de domnul Constantin Niță, a vizat exclusiv aducerea celor mai valoroase companii din sectorul energetic în subordinea directă a primului-ministru Victor Ponta. Prin această manevră, PSD, în opinia noastră, a scurtcircuitat întreg Sistemul Energetic Național.

O altă dovadă că PSD dorește să controleze direct sectorul energetic este transferul prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6 din 12 februarie 2014 a Companiilor Transelectrica și Transgaz de la Ministerul Finanțelor Publice, controlat la acea vreme de PNL, cred eu, la Secretariatul General al Guvernului, condus de PSD, de un coleg al domnului ministru Niță, PSD-istul Ion Moraru.

Acțiunea s-a petrecut în stilul mafiot cu care PSD ne-a obișnuit. Proiectul de ordonanță a fost adoptat într-o secretomanie totală! Proiectul nu a figurat nici pe agenda oficială a Guvernului și nici nu a fost anunțat odată cu alte decizii luate în ședința de Guvern. Miniștrii Daniel Chițoiu - finanțe - și Andrei Gerea - economie -, propuși de PNL, la acea vreme, spre înlocuire, nu au participat, teoretic, la luarea deciziei, ca să nu mai amintim că nu a existat nicio dezbatere prealabilă.

Actul normativ de trecere a acestor companii la SGG s-a făcut cu încălcarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României, în sensul că i se acordă SGG puteri sporite și a transformat din entitate fără personalitate juridică, conform art. 23, în acționar din partea statului.

Conform art. 22 din aceeași lege, SGG face parte din aparatul de lucru al Guvernului și are rolul de a asigura operațiunile tehnice aferente actelor guvernamentale. El deservește doar Guvernul și emite acte cu caracter individual. Nu poate emite mandate AGA, cum va fi cazul pentru cele două companii.

Totodată art. 33 din același act normativ prevede că "SGG îi pot fi date în coordonare sau trecute în subordine organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu excepția ministerelor", deci nu și a companiilor de stat!

Avem, deci, iarăși de-a face cu un abuz, iar mandatele și numirile date de SGG sunt nule de drept, ele fiind date de persoane fără calitate în acest caz.

Prin această ordonanță de urgență iese la iveală planul pus la punct de către PSD, de monopolizare a sectorului energetic, fără a ține cont de reglementările în vigoare sau de acțiunile minoritarilor, ori de faptul că aceste companii sunt listate la bursă și au un regim special!

Și investitorii de pe bursă au aflat ulterior, ordonanța de urgență nefiind în dezbatere publică, ci scrisă în laboratoarele PSD chiar înainte de adoptare și au fost luați prin surprindere. Asta da stabilitate pentru investitori!

Nu au putut fura tot patrimoniul României prin falsa descentralizare, nu le ajunge acciza pe combustibil băgată pe gâtul românilor, așa că, acum, caută alte surse de furt!

Disputa pe aceste două companii a început încă din anul 2013, când Guvernul a aprobat, mai exact în martie 2013, transferul companiilor Transelectrica și Transgaz din administrarea Ministerului Economiei în administrarea Ministerului de Finanțe și tot Guvernul a elaborat un proiect de lege conform căruia ministrul delegat pentru energie, șef al Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei, primea atribuții exclusive în ceea ce privește inițierea și avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic.

Avem, așadar, acest departament ce aparține PSD, însă ministerul era condus de PNL. PSD-ul însă nu a putut accepta să nu controleze în pur stil comunist toată țara și toate resursele!

Dată fiind cearta pe ciolan din USL și reîmpărțirea ministerelor, PSD a vrut să se asigure că nu va pierde controlul sistemului energetic.

Această ordonanță de urgență a Guvernului a fost emisă exact când certurile interne ale USL, pentru reîmpărțirea ministerelor, au făcut ca situația politico-administrativă să fie incertă și ilegală: nu aveam ministru al economiei - a demisionat, dar locul liber iniția acte normative!

Totodată, ordonanța de urgență scoate din competența Transelectrica companii profitabile - Bursa de energie OPCOM și Formenerg, trecându-le în administrarea Departamentului pentru energie, deși acționarul minoritar - Fondul "Proprietatea" - s-a opus permanent de-a lungul timpului acestei operațiuni. De asemenea, aceeași reacție au avut-o și investitorii care, în martie 2012, de bună-credință, au achiziționat 15% din acțiunile Transelectrica.

Nu e vorba de competențe. Nu e vorba de interes public. E vorba doar despre lupta internă din USL, de la acea vreme, pentru ciolan: România încă deține 73,51% din titlurile Transgaz, profit în anul 2012 de 74 milioane euro și 58,69% din acțiunile Transelectrica, un profit înregistrat în 2011 de 22 de milioane de euro.

Chiar construcția acestui departament - Departamentul pentru energie al ministrului delegat Constantin Niță, în opinia noastră este ilegală, iar transferul celor două companii din sectorul energetic în subordinea directă a premierului Ponta înseamnă amestecul PSD în Sistemul Energetic Național.

Deja de a doua zi au blocat alegerea managementului profesionist, conform Ordonanței nr.109/2011, așa cum se convenise cu Fondul Monetar Internațional, și au început să schimbe membrii Consiliului de Supraveghere al transportatorului de electricitate Transelectrica TEL.

Genetic, PSD este programat să controleze tot, să fure tot! Este ca un bolnav congenital. Pur și simplu nu se pot abține! Legile, regulile sunt pentru alții, nu pentru PSD!

Justificarea oferită de PSD pentru aceste mișcări - cum că legislația europeană nu permite ca producătorii și transportatorii de energie electrică și gaze naturale să aibă același acționar sau să fie entități distincte de reglementatorii redevențelor este doar praf în ochi.

Abia acum se încalcă cu adevărat această legislație. Abia acum România atrage atenția și riscă procedură de infringement!

De ce? Ministerul Finanțelor nu este autoritatea competentă care stabilește redevențele pentru transportatorii de energie electrică și gaze naturale, ci Agenția Națională a Resurselor Minerale, pentru că nu este vorba de stabilirea redevențelor pentru resursele din subsolul țării, ci de redevențele pentru concesionarea activelor din sistemul energetic național și de transport.

Ori nici Transelectrica, nici Transgaz nu sunt proprietare pe resurse sau pe sistemul de transport energetic, ci sunt administratorii acestor proprietăți. Acestea, domnilor, sunt proprietăți publice ale statului român.

Această Agenție este ea însăși în coordonarea directă a primului-ministru, precum și în subordinea, sub autoritatea SGG și a Cancelariei primului-ministru.

Mutarea Bursei de energie OPCOM iarăși ridică mari probleme de legalitate. Departamentul pentru energie controlează astfel atât producătorii, cât și furnizorii, dar și bursa pe care se fac tranzacțiile cu energie.

Doamnelor și domnilor deputați, cireașa de pe tort în această afacere a venit în urmă cu câteva zile, mai exact în 5 martie, tocmai de la Comisia Europeană, care a amendat OPCOM și Transelectrica cu un milion de euro pentru abuz pe poziție dominantă. Dar PSD nu vede nicio problemă! De furat să fie, restul nu mai contează! Ce legislație? Ce Uniune Europeană?

Guvernații au guvernat doar din dorința de a fura. România a trecut, din păcate de la intenția de a deveni un "pol energetic regional" la un "pol al instabilității și impredictibilității" sistemului energetic european.

Lupta din USL pentru monopolizarea sectorului energetic s-a dat pe două fronturi. Avem cazul prezentat mai sus, prin transferul în afara legii a companiilor de stat și mai avem înțesarea companiilor de stat cu oameni corupți, gata să căpușeze sistemul. Managementul profesionist a devenit un moft pentru actualul Guvern Ponta 3, iar corupția, o politică de stat.

Corupția din energie amenință sistemul cu falimentul.

Domnul ministru Niță se ocupă sistematic de distrugerea credibilității companiilor românești fanion, în pragul unor privatizări extrem de importante pentru România.

Episodul Hidroelectrica nu face decât să demonstreze ce se întâmplă când populezi Consiliile de Administrație cu oameni a căror singură recomandare este carnetul de partid. Avem situații similare la Complexul Energetic Oltenia, la Nuclearelectrica, la Electrica. Practic, tot sistemul energetic al României este populat nu de manageri profesioniști, ci de soli și pioni ai miniștrilor USL puși acolo să își umple buzunarele și pușculița de partid.

Cazuri grave de corupție au guvernat, din păcate, pentru România, alianța USL-istă!

Cu puțin timp în urmă, fostul membru al directoratului Hidroelectrica, domnul Eugen Brădean, și-a recunoscut faptele și a fost condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare, de Curtea de Apel București. Celălalt inculpat, Ioan Mihăilă, fost consilier al domnului ministru Niță, a fost condamnat la patru ani de pușcărie, cu executare.

Cei doi au fost condamnați pentru dare de mită si complicitate la luare de mită, bugetul de șpagă fiind, conform denunțătorului Remus Vulpescu, de 7.000.000 euro. Banii erau acordați pentru ca cei doi să favorizeze un contract bilateral pentru o perioadă de 4 ani, prin care Hidroelectrica să vândă, sub prețul pieței, o cantitate de 7 milioane MWh energie electrică unei societăți comerciale.

Un alt caz de corupție în energie este cel al afaceristului Gruia Stoica, care este reținut în dosarul Complexului Energetic Oltenia. Omul de afaceri este urmărit penal pentru cumpărare de influență.

În anul 2013, luna mai, Complexul Energetic Oltenia a lansat public procedura de licitație pentru încheierea acordului cadru și a contractelor subsecvente având ca obiect "Servicii de transport feroviar de cărbune" pentru sucursala Electrocentrale Craiova II, sucursala Electrocentrale Ișalnița și sucursala Electrocentrale Turceni.

La data de 17 ianuarie a.c., Complexul Energetic Oltenia a transmis invitația de participare la procedura de licitație, cu depunerea în plic a ofertelor, organizată conform normelor interne ale autorității contractante, mai multor societăți, între care C.F.R. Marfă și Grup Feroviar SA București.

Licitația avea ca obiect prestarea de servicii de transport de cărbune pe o perioadă de 3 ani, începând cu 1 aprilie 2014, cu o valoare estimată de 473 de milioane de lei, aproximativ 100 de milioane de euro.

Din rezoluția menționată a rezultat că există date și indicii temeinice potrivit cărora, la data de 22 ianuarie 2014, omul de afaceri Gruia Stoica, reprezentând Grup Feroviar Român SA București, i-a oferit avocatului Boștină Doru-Cătălin suma de 3.000.000 euro, în schimbul influenței pe care avocatul a lăsat să se creadă că o are, printr-un intermediar, asupra directorului C.F.R. Marfă S.A.

Să nu care cumva să credeți, doamnelor și domnilor deputați, domnule ministru, că flagelul corupției a atins doar Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia. Ne-am oprit la cele două exemple, fascinați fiind, într-adevăr, de modul extrem de "transparent" în care își împărțeau șpaga. Dar exemplele sunt nenumărate: REMIN Baia Mare, Complexul Energetic Hunedoara, Nuclearelectrica, Transelectrica, Romgaz, Transgaz și exemplele ar putea continua.

Domnul ministru Niță a transformat guvernanța corporativă în lupta pentru ciolan!

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 a fost transformată de către USL într-un instrument pur politic. În loc să avem specialiști în conducerea acestor companii, domnul ministru Niță a creat noi locuri de muncă pentru politruci și clientelă politică, condamnând economia românească la degradare, insolvență și falimente.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, adoptată de Guvernul PDL, în contextul economic al începutului crizei economice și în concordanță cu înțelegerile și sub supravegherea Fondului Monetar Internațional, a Băncii Mondiale și a Comisiei Europene, s-a dorit a fi un instrument de creștere a eficienței operatorilor economiei de stat.

De asemenea, această ordonanță a fost elaborată pentru îmbunătățirea lichidității, solvabilității și funcționalității societăților comerciale și regiilor, dar și o creștere a performanței managementului și o bună guvernare a sistemului economic.

Constatăm cu ochiul liber, dar și din analizele periodice ale FMI, Băncii Mondiale și Comisiei Europene, ale altor instituții financiare, ale analiștilor din mass-media și ale noastre, ale celor din Partidul Democrat Liberal, că toate societățile comerciale din sistemul energetic se zbat să supraviețuiască, ca urmare a scăderii veniturilor, a lipsei resurselor materiale și financiare, a lipsei lichidităților, pentru a-și achita datoriile la furnizori.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.109/2011 s-a transformat într-un instrument politic de epurare în masă a conducătorilor societăților de stat, membri ai Consiliului de Administrație sau directori executivi, unii dintre aceștia fiind numiți - culmea - prin Ordonanța nr.109, ajungându-se până la nivelul șefilor de birou și a șefilor de servicii.

De asemenea, a devenit un simulacru de recrutare și numire în funcții a unor persoane a căror primă calitate este aceea de a fi membri devotați ai defunctei USL.

Ordonanța de urgență nr. 109 reprezintă acum "calea legală" de încălcare a legii și a oricăror principii de management. A devenit instrumentul politic de împărțire teritorială și arondare a companiilor de stat la PSD, PC, UNPR și încă PNL.

Ne întrebăm, cum au ajuns să conducă companii următoarele persoane și cât de "109" este această numire a lor în următoarele cazuri: Hidroelectrica - Mihail Stănculescu - membru PSD; Romgaz - Virgil Metea - membru PSD; Complexul Energetic Oltenia - bine cunoscutul Laurențiu Ciurel - membru PSD; Nuclearelectrica - Daniela Lulache - apropiată a Partidului Național Liberal; Electrica Distribuție Muntenia Nord - Darius Meșca - membru PSD; Electrica Distribuție Transilvania Sud - Ion Dobre - membru PNL; Electrica Furnizare - Mircea Pătrășcoiu - membru UNPR; Transelectrica - Doru Bucătaru - membru PNL; Electrica Serv - Eugen Davidoiu - membru PC; Electrica Distribuție Transilvania Nord - Ilie Țura - membru PC.

Și exemplele ar putea continua.

Guvernarea PDL a adoptat o legislație cuprinzătoare în ceea ce privește asigurarea unui management eficient al companiilor de stat, un management selectat independent, pe baza unor criterii clare și transparente.

Aveam legislația necesară pentru a selecta, în mod transparent, manageri profesioniști la companiile de stat. Aveam firme de resurse umane care să ne asiste. Avem consultanța Băncii Mondiale, astfel încât toate criteriile de selecție să fie echitabile, imparțiale și să asigure numirea celor mai competente persoane. Aveam deja un calendar de implementare.

Guvernarea USL și-a bătut însă joc de aceste angajamente, iar managementul privat a fost înlocuit cu un management politic, de partid. Ministerul Economiei a cheltuit sume impresionante de bani pentru a recruta directori la companiile de stat din subordine, directori care, în cele mai multe cazuri, sunt calificați de recomandările politice cu care au venit.

La a patra evaluare a implementării Acordului stand-by, din februarie 2012, misiunea comună a Fondului Monetar Internațional - Banca Mondială - Comisia Europeană aprecia noua legislație și pașii deja făcuți pentru implementarea prevederilor guvernanței corporatiste. Acest lucru a fost statuat chiar în scrisoarea de intenție de la momentul respectiv.

A mai apărut însă astfel încă un element din ecuația cu multe necunoscute prin care a fost dat jos Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu, și anume, rămânerea în funcție a acelui guvern era sinonimă cu eliminarea controlului politic asupra companiilor de stat. Noi eram în plin proces de implementare, în mod onest și corect, a managementului corporativ la companiile de stat, în vreme ce rechinii politici țin cu dinții de numirile în funcții de conducere a unor indivizi a căror scop unic este acela de a alimenta propriile buzunare și pușculița de partid. Ce s-a întâmplat în octombrie 2013 cu cei doi indivizi reținuți de DNA și ulterior condamnați definitiv la trei și patru ani de pușcărie cu executare, este extrem de grav pentru bruma de credibilitate de care se mai bucurau unele companii de stat din România. Mai mult, se întâmpla acest lucru, din păcate, exact în perioada în care ministrul pentru energie efectua o vizită foarte importantă în Statele Unite, ocazie cu care ne-am fi așteptat să se încheie parteneriate solide între țara noastră și Statele Unite, în domeniul energetic. Rezultatul: consilierul ministrului rămas acasă este reținut pentru luare de mită!

Partidul Democrat Liberal consideră că domnul ministru Niță a ratat complet procesul de implementare a managementului corporativ la companiile energetice de stat.

Promisiunile de încurajare a investițiilor în energie s-au transformat în demență fiscală, făcând din România o țară tot mai puțin atractivă pentru investitori, din cauza lipsei predictibilității și stabilității fiscale.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Apropiați-vă de sfârșit, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Domnule președinte,

Am prezentat textul moțiunii în Biroul permanent, dați-mi voie să citesc integral.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

15 minute a hotărât Biroul permanent. Ați depășit cu șapte minute. Am fost foarte înțelegător. Mai aveți 30 de secunde. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Nu am fost informat despre acest lucru, dar, în fine, o să încercăm să încheiem.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Decizia Biroului permanent a fost luată, v-am prezentat-o, au fost toate grupurile parlamentare prezente. Îmi cer scuze.

Mai aveți un minut, domnule deputat. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Domnule președinte de ședință,

Vă mărturisesc că acum am aflat despre această decizie.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Înțeleg. Încercați atunci să vă limitați la unu-două-trei minute, haideți, ca să nu fiu răutăcios.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Da. Mulțumesc foarte mult.

Pe toți colegii care sunt prezenți în sală îi rog să studieze și să analizeze moțiunea. O are fiecare, bănuiesc, la casete. O să încerc să închei, prezentând, dacă vreți, concluziile acestei moțiuni.

Pentru toate motivele pe care le-am prezentat în textul moțiunii, vă invităm, stimați colegi, să votați pentru prezenta moțiune simplă. Votul pentru moțiune va semnifica un semnal pentru domnul ministru Niță și pentru Guvernul Ponta 3, astfel încât: să renunțe la calendarul de liberalizare a prețurilor la gaze naturale; să implementeze Ordonanța nr.109/2011 în spiritul și litera acesteia; să elaboreze de urgență strategia energetică națională, prin dialog cu toți actorii implicați și prin consultarea experților români; să renunțe la impozitul pe construcțiile speciale și să înceteze să mai pună noi sarcini fiscale, care sperie investitorii străini și destabilizează competitivitatea sistemului energetic național.

Partidul Democrat Liberal v-a dat și soluția, stimați colegi, votați cele două proiecte de lege ale Partidului Democrat Liberal de modificare a Codului fiscal, anularea taxei pe construcțiile speciale și renunțarea la introducerea de la 1 aprilie a unei accize suplimentare la combustibil.

Totodată, un vot pentru prezenta moțiune înseamnă obligarea Guvernului Ponta 3 să oprească orice demersuri pentru listarea sau privatizarea companiilor din sistemul energetic, în primul rând pentru că procedurile actuale sunt strâmbe și aduc grave prejudicii sistemului energetic național, iar în al doilea rând pentru că România trebuie să clarifice, prin noua strategie energetică, care sunt sectoarele energetice pe care pune accent.

Totodată, cerem Guvernului Ponta 3 să elimine clientelismul politic din conducerea companiilor energetice și să sesizeze autoritățile asupra oricăror suspiciuni de corupție, pentru că altfel nu am putea crede decât că este complice.

Și nu în cele din urmă, rugăm membrii Guvernului Ponta 3 să clarifice de urgență situația producției energetice din resurse regenerabile.

Vă mulțumesc pentru atenție tuturor.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Procedură, domnul deputat Tinel aveți microfonul, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Niciodată în istoria postdecembristă a Parlamentului României textul unei moțiuni simple n-a fost limitat în timp - intervenția. Niciodată. Și este un precedent extrem de periculos, pentru că o altă majoritate poate proceda la scurtarea timpului la cinci minute, la trei minute, în funcție de cum stabilește acea majoritate.

Or, textul moțiunii trebuie lăsat liber să curgă integral, așa cum, de altfel s-a și procedat și când erați dumneavoastră în opoziție și noi eram la putere.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Neacșu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Marian Neacșu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, și trebuie să recunosc că apreciez stoicismul cu care ați urmărit spusele colegului care a vorbit înaintea mea.

Eu ce să spun? Așa cum ați precizat și dumneavoastră la înalta tribună la care vă aflați, în cadrul Biroului permanent s-au aprobat timpii de dezbatere și de prezentare a moțiunii. 15 minute, exact cum ați amintit. Mai mult decât atât, la începutul acestei ședințe, s-a supus votului plenului aceeași problematică. S-au aprobat aceeași timpi: 15 minute pentru citirea moțiunii. Acum, că nu reușim să rezumăm o serie întreagă de spuse, care, până la urmă, poate că n-ar fi trebuit să fie în formula aceea în prezentarea moțiunii, asta e o altă problemă, capacitatea rezumativă. Iar acea afirmație că nici în - știu eu - în istoria postdecembristă, eu n-aș face referiri asupra unor perioade care nu-mi sunt cunoscute. Sunt parlamentar, ca și colegul meu, la al doilea mandat. Nu cred că pot să judec eu ce s-a întâmplat în celelalte mandate de dinainte de acestea pe care le cunosc.

Apreciez, în consecință, că precizarea pe care președintele de ședință a făcut-o, indulgența de care domnia sa a dat dovadă, dublând practic timpul care a fost aprobat în Biroul permanent, a fost mai mult decât suficientă pentru a fi fost prezentată moțiunea.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat, dar vă rog 30 de secunde, să putem merge mai departe, vă rog mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Aici e vorba de regulament, nu e vorba nici de indulgență, nici de clemență, e vorba de aplicarea regulamentului.

Textul moțiunii se citește integral. Dacă există precizarea că o intervenție trebuie să aibă o durată de timp, atunci aceea este legată de intervențiile procedurale după citirea textului și intervențiile reglementate de acest regulament pentru dezbateri generale și actele normative. Dar pentru textul moțiunii, dacă colegul meu, conjudețeanul meu estic îmi arată în acest regulament că textul unei moțiuni simple trebuie citit într-un anumit interval de timp, atunci înseamnă că stau degeaba de două mandate în Parlamentului României.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul ministru Niță, vă rog, pentru punctul de vedere al Guvernului.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Constantin Niță (ministrul economiei):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur că mă așteptam de la un fost ministru la o analiză mai serioasă și mai profundă a sistemului energetic și cumva să spună și ce a făcut Domnia Sa cât a fost ministru și ce au făcut și predecesorii domniei sale, care au condus acest sistem energetic și din care, sigur, nu prea a rămas mare lucru.

Eu sper ca, în urma mea, să rămână ceva. Ceva bun pentru sistemul energetic național.

Trecând peste afirmațiile fără substrat incluse în textul moțiunii simple, așa cum vă spuneam, avem ocazia astăzi de a discuta cu adevărat despre sistemul energetic românesc, despre ce am găsit când am preluat mandatul de ministru delegat pentru energie, în decembrie 2012, despre realizări, despre proiecte și despre cât de important este să avem coerență în elaborarea politicilor energetice și a celor industriale.

Când am preluat mandatul de ministru delegat pentru energie, sectorul energetic din România tocmai se confrunta cu efectele politicilor aplicate de guvernele anterioare, care au creat condiții excesiv de avantajoase, practic cu dedicație pentru dezvoltarea de capacități energetice în surse de energie regenerabilă.

Am preluat un sector de producere a energiei cu instalații învechite, cu investiții nerealizate, obligatorii de conformare cu cerințele de mediu, posibile de infringement și nici măcar demarate, deși perioadele de conformare impuse prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană fuseseră depășite de mult. A trebuit să luăm măsuri imediate pentru stoparea creșterii rapide a energiei regenerabile în sistemul energetic național datorită unei scheme de susținere care nu a luat în considerare suportabilitatea prețului la consumator și impactul asupra competitivității industriei locale.

În plus, obligativitatea absorbției cu prioritate în sistemul energetic al surselor de energie regenerabile, care nu se aplică în toate statele membre ale Uniunii Europene, ridică mai probleme de siguranță a rețelelor electrice și disproporționează piața de electricitate, punând în dificultate companiile termoenergetice care constituie rezerva de capacitate în sistem necesară siguranței sistemului.

Stimați colegi,

Da, într-adevăr, România poate deveni un pol energetic și așa ar trebui să fie, având în vedere resursele energetice interne și potențialul sistemului energetic național cu un mix diversificat de resurse. În baza acestui deziderat, încă de la preluarea mandatului meu, în lipsa unei strategii energetice actualizate, am realizat, în cadrul Departamentului pentru energie, o analiză și o evaluare a sectorului energetic în contextul politicilor europene de energie și mediu și ținând cont de țintele ambițioase propuse de Comisia Europeană pentru orizontul de timp 2030. Pornind de la realitățile existente și luând în considerare utilizarea eficientă a resurselor autohtone, am identificat un necesar de investiții pe trei direcții: în sectorul de producere a energiei în vederea conformării cu cerințele de mediu și asigurarea necesarului de capacitate previzionat pentru anul 2020-2025; în sectorul de echilibrare a sistemului energetic, în condițiile creșterii accelerate a surselor de energie regenerabilă; și în interconectări pentru întărirea sistemului energetic și diversificarea surselor de aprovizionare, dar și de comercializare a electricității produse în România.

Avem astăzi un pachet investițional identificat ca minim necesar pentru întărirea sistemului energetic și conformarea acestuia cu cerințele energetice de mediu pe termen mediu și lung.

Aceste proiecte, așa cum le-am mai explicat și altă dată, sunt cele pentru realizarea reactoarelor 3 și 4 la Cernavodă, Centrala Hidroelectrică de Pompaj de la Tarnița, Proiectul de modernizare a Centralei de la Mintia Deva, Complexul Hidroenergetic Turnu Măgurele Nicopole, Termocentrala de la Rovinari, Cablul submarin între România și Turcia. Toate aceste proiecte le-am repus - dacă vreți - pe masă, unele fiind noi, altele mai vechi, dar care sunt în diverse stadii de negociere cu parteneri din străinătate.

Desigur că pot fi comentarii legate de aceste investiții, dacă sunt sau nu necesare, pentru că am văzut că se face o confuzie, că avem capacitate de producere a energiei foarte mare. Este adevărat, dar unele din aceste capacități vor trebui închise peste zece, 12-15 ani, și atunci este nevoie să înlocuiești aceste capacități cu alte capacități de producție moderne și care pot să asigure funcționarea sistemului energetic. Întrebarea este că unele proiecte sunt de zece, 15 ani, de ce nu s-au realizat?

Dumneavoastră ați fost la putere din 2004 până în 2012. Ați avut la dispoziție opt ani și unii ani au fost cu creștere economică - 7-8%, deci erau suficienți bani și posibilitate de a atrage investitori cu care să faceți lucrurile acestea. Din păcate, nu ați putut s-o faceți.

De asemenea, ne vorbiți despre eșecul proiectului Nabucco. Într-adevăr, a fost un eșec. Cine își asumă însă acest eșec? Ar trebui să fie asumat de cei care au mers pe o singură variantă de lucru privind obiectivul României de a-și asigura diversificarea surselor de aprovizionare, fără să se gândească la un plan alternativ, lăsând astfel România izolată, în afara tuturor rutelor de transport al gazelor naturale spre Europa.

Apoi, pentru a vă oferi imaginea completă a ceea ce ați lăsat în urmă, vă voi da câteva informații despre starea tehnică actuală a capacităților de generare din sistemul energetic național.

Aproximativ 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate în perioada 1970-1980, în prezent depășindu-și practic durata de viață normată.

Grupurile din termocentrale funcționează cu randamente foarte mici, la 65-70% din randamentele grupurilor moderne.

Circa 30% din energia consumată provine astăzi din centralele pe cărbune.

Întrebarea este: Ne putem permite să le oprim?

Deci, dacă le oprim, atunci trebuie să fim conștienți că trebuie să producem energie din alte surse. Care sunt? Din energie regenerabilă? Nu cred că putem asigura siguranța sistemului, că aceasta este o energie intermitentă.

Deci, iată, sunt întrebări la care trebuia să fi răspuns la vremea respectivă.

În cursul anului 2013, eforturile noastre s-au concentrat pe identificarea unor potențiali investitori pentru aceste centrale. Ne vorbeați despre Centrala de la Deva. Desigur că acolo s-a acționat cum s-a putut, pe baza legilor în vigoare. S-a făcut o licitație, au câștigat partenerii chinezi, se negociază contractul de furnizare a echipamentelor pe baza unui credit furnizor.

Același lucru se întâmplă și cu cele patru mine. Așa cum bine știți, din 1982 nu s-a făcut nicio investiție în minele din România - o investiție serioasă, care să permită creșterea productivității muncii și să scoatem cărbune la un preț care să permită centralei de la Deva să vândă energia electrică la un preț competitiv.

Aceste lucruri trebuia să mi le fi spus dumneavoastră și mai puțin chestiunea de eseu literar pe care ați făcut-o din presă sau din alte surse.

În prezent, avem, de asemenea, discuții și în ceea ce privește modernizarea Complexului Energetic Oltenia, și știți foarte bine, s-a încheiat contractul de finanțare de 200 de milioane de euro pentru Termocentrala de la Turceni. Acolo, în afară de modernizare, are loc și îmbunătățirea instalației de desulfurare, deci toate acestea care permit funcționarea pe baza normelor europene - normelor europene de mediu.

De asemenea, la Paroșeni, investiție de 70 de milioane de euro, care a fost începută anul trecut tot pentru instalația de desulfurare.

Deci, iată sunt realizări pe care îmi pare rău, trebuie să le trec în dreptul meu și minus în anii de guvernare ai dumneavoastră.

Mai mult decât atât, ne vorbiți despre uraniu. Păi de ce n-ați făcut-o dumneavoastră? Nu știați că rezerva de uraniu se termină în 2017? Ați fost și ministru. Știați foarte bine că lucrurile acestea se vor întâmpla.

Sigur că eu sunt împotriva importurilor de resurse atâta timp cât noi avem aceste resurse în România și am promovat o hotărâre de Guvern în acest sens, urmând ca Compania de uraniu să întocmească studiul de fezabilitate, urmând ca, pe baza acestor studii, să asigure finanțarea. Finanțarea se poate asigura prin mai multe forme, dar asta ține... vă pot da în particular modul în care se pot face finanțări în România.

O voce din sală:

La ceas de seară!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Constantin Niță:

Da, la ceas de seară, dacă doriți dumneavoastră.

De asemenea, vorbim despre strategie și despre mixul energetic diversificat.

Domnilor,

Greșeala vine din urmă cu zece ani, când noi am pornit în producerea de energie electrică pe companii cu unică resursă. Nicăieri în Europa nu se întâmplă acest lucru și sigur că promovarea unor legi în Parlament care stau tot la fel, de patru-cinci ani, precum Legea holdingului sau alte legi, va permite o reașezare a sistemului energetic pe alte baze. Fiecare companie ar trebui să aibă un mix de resurse pe baza căruia produce energie electrică. Lucrurile acestea nu se întâmplă. Și datorită opoziției organismelor internaționale, dar și faptului că noi nu am insistat să arătăm că țara noastră este singura din Uniunea Europeană care funcționează pe un asemenea sistem de organizare și care este prost.

Strategia - sigur că eu am fost cel care am spus că România are nevoie de o nouă strategie energetică. Strategia făcută în 2007 până în 2020 este - să spun - în vigoare, dar ea suportă reajustări, pentru că evoluțiile în domeniul energetic sunt foarte rapide și este nevoie de o nouă strategie energetică.

Sigur că, ca să faci o strategie energetică sunt niște reguli: unu - să ai bani, și doi - să aplici procedurile de transparență europeană. Asta am făcut.

În momentul de față, colegul meu care a venit după mine are toate condițiile pentru a da drumul la această licitație pentru strategia energetică a României.

Și ce trebuie să urmărească această strategie? În primul rând - cel puțin asta este părerea mea și asta am cerut tuturor - securitatea aprovizionării cu energie și asigurarea dezvoltării economico-sociale în contextul unei viitoare cereri de energie în creștere; protecția mediului pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice; asigurarea competitivității economice prin menținerea unui preț suportabil la consumatorii finali.

Desigur că primii pași au fost făcuți. Drept dovadă sunt investițiile începute în ultimul an, negocierile aflate în derulare și modul în care am încercat să corectăm disfuncționalitățile sistemului energetic.

În prioritizarea investițiilor necesare ne-am concentrat atenția asupra investițiilor care aduc plusvaloare față de producerea de energie în sine, cu referire la impactul pozitiv asupra mediului de afaceri și dezvoltarea socio-economică a țării; crearea de locuri de muncă, dezvoltarea industriei locale; atragerea tinerilor către tehnologii și domenii cu perspectivă de remunerare bună pe termen lung, pentru diminuarea relocării forței de muncă tinere specializate.

Procesul de atragere a investițiilor a fost dublat de un amplu program de privatizare. Acest program, așa cum bine știți, a fost un succes, îmi pare rău că dumneavoastră nu l-ați menționat. Noi am primit felicitări pentru listările pe care le-am făcut anul trecut. Nu mai vorbim de Romgaz, care a fost listat atât la Bursa din București, cât și la cea din Londra și unde a fost un real succes. Vă place, nu vă place, asta este realitatea. Și bineînțeles că ar fi fost de dorit să faceți lucrul acesta acum zece ani, acum opt ani, acum șase ani.

Ați avut posibilitatea, nu ați fost în stare, îmi pare rău!

Sigur că, prin lucrul acesta, în afara faptului că am atras resurse financiare, unele la bugetul de stat, altele în companii, aceste listări au dus la consolidarea pieței românești de capital, la încurajarea emitenților de a se finanța prin intermediul pieței de capital și prin creșterea veniturilor la bugetul de stat.

Prin tranzacționarea pe bursă am asigurat, totodată, posibilitatea ca investitorii privați să participe la deciziile și managementul acestor companii de stat, îmbunătățindu-se astfel eficiența operațională a acestor companii.

Desigur că vom continua aceste listări. N-o să așteptăm strategia energetică pe care dumneavoastră ne-o recomandați, pentru că este nevoie, de exemplu Complexul Energetic Oltenia să fie listat la bursă anul acesta cu 15% și, de asemenea, la Complexul Energetic Hunedoara urmărim atragerea unui investitor care să preia un pachet de acțiuni reprezentând 51% din capital, prin majorarea de capital prin emisiune de noi acțiuni. Vânzarea pe bursă a 51% din Electrica SA sperăm să fie, de asemenea, un succes.

Sigur că vă deranjează faptul că s-a înființat acest departament pentru energie.

Eu zic că a fost un lucru bun și trebuie să rămână ca un departament specializat pentru energie și cred lucrul acesta, că acest departament va avea o evoluție pozitivă în dezvoltarea energeticii românești. N-am nicio îndoială în sensul acesta.

Voi face însă câteva referiri la managementul sistemului energetic.

Ne spuneați că nu am respectat Ordonanța Guvernului nr.109. Eu vă spun că am respectat-o și că peste tot sunt profesioniști. Niciunul din cei cu care am făcut selecția de candidați nu este membru de partid.

Domnul Metea nu este membru de partid, nu l-am ales eu, l-au ales societățile de selectare, care au fost unele de pe vremea dumneavoastră. Le-am preluat. Singurul la care puteți să faceți o anumită afirmație este Complexul Energetic Oltenia, dar care nu mai este membru de partid. A fost. Să spun eu care au fost membrii PDL pe vremea dumneavoastră, toți directorii? Îi am aici notați, dacă vreți, dar nu cred că lucrul acesta este foarte important.

Important este ca aceste companii să aibă deschidere spre managementul privat, să poată să coopteze în consiliul de supraveghere profesioniști, atât din țară, cât și din străinătate din partea fondurilor private care au cumpărat acțiuni la aceste companii și în felul acesta să internaționalizăm aceste companii și să poată să joace un rol important pe această piață, fie că-i piața românească, fie că e piața regională.

Sigur că eu am făcut un răspuns mult mai mare, el este în scris, o să-l las, dacă doriți, vi-l și înmânez. Fac doar un răspuns, vă dau doar un răspuns la principalele puncte ridicate de dumneavoastră. Dar, ca să nu rămână niciun fel de îndoială, trebuie să precizez că toate procesele de recrutare a administratorilor derulate la nivelul Departamentului pentru Energie, verificarea modului în care candidații îndeplinesc criterii de recrutare și selectare, evaluare-testare, verificare referințelor și primele interviuri au fost realizate de firme specializate în recrutare de resurse umane. Ca să nu mai facem niciun fel de referire la acest lucru.

Vă mai spun un lucru. Că ați adus vorba despre Hidroelectrica. Toate organismele internaționale ne-au felicitat pentru consiliul de supraveghere pus la Hidroelectrica, în urma Ordonanței nr.109. Niciunul nu a fost membru de partid vreodată. Vă rog să verificați lucrul acesta și să nu mai faceți afirmații de acest gen.

Deci, referitor la taxa pe stâlp, așa cum vă place s-o numiți, aceasta intră în categoria impozitelor și se încadrează în ansamblul măsurilor fiscale de creștere a veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare, întreprinse de Guvern în contextul evoluțiilor economice și financiare interne.

Având în vedere reglementările contabile, precum și prevederile art.18 și 20 din Legea nr.213/1998 privind bunurile proprietate publică, potrivit cărora evidența contabilă financiară a bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului și al unităților administrativ teritoriale se ține distinct contabilitatea în minister a organelor de specialitate, precum și cea a administrației publice centrale sau locale, după caz, construcțiile din domeniul public nu intră sub incidența acestui impozit. Deci, orice afirmație a dumneavoastră mi se pare de rea-voință.

De asemenea, și în domeniul agriculturii s-au făcut foarte multe lucruri în acest sens.

Referitor la impozitul pe veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, trebuie precizat faptul că cerințele de consolidare fiscală, caracterul nerenegenerabil al resurselor naturale, precum și faptul că la momentul adoptării Ordonanței Guvernului nr.6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, nivelul redevențelor era cel stabilit în anul 2004, au impus adoptarea unor măsuri economice care să asigure stabilitatea financiară a economiei și o contribuție a agenților economici în domeniul exploatărilor resurselor la efortul general de dezvoltare a țării corespunzător importanței acestui sector.

Calendarul de liberalizare, păi, trebuie să îl întrebați pe domnul Boc. Și l-a asumat și noi l-am continuat. Așa cum bine știți, energia electrică este liberalizată de la 1 ianuarie, în afară de consumatorul casnic, iar probabil că în luna aprilie, ANRE-ul va face ultima mărire de preț în domeniul gazelor naturale, urmând ca tot în anul acesta să dăm drumul la bursa de gaze, ceea ce sperăm ca prețul să aibă o anumită stabilitate și pe piața gazelor din România. Deci, aici nu am făcut altceva decât să respectăm memorandumul încheiat cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional și facem eforturi ca prețul gazelor naturale să nu ajungă la nivelul calendarului, el a fost stabilit până la sfârșitul anului 2014, adică, cumva, prețul să scadă față de cel pe care îl știți dumneavoastră din înțelegerea cu Fondul.

În ceea ce privește creșterea accizelor la carburanți. Păi, ați uitat sintagma: "aici sunt banii dumneavoastră". Chiar ați uitat-o? Doriți să facem autostrăzi în România, cu ce bani? De unde? Avem nevoie de acești bani pentru a putea să investim în infrastructură. Deci, faptul că vă opuneți la această taxă, mi se pare o ipocrizie, da, mă rog, este problema dumneavoastră.

Sursele de energie regenerabilă.

Am vorbit la început despre sistem și despre impactul energiei regenerabile asupra funcționării sistemului energetic național. Este o temă intens dezbătută, însă de cele mai multe ori argumentele din spațiul public omit interesul național, funcționarea în condiții de siguranță a sistemului.

Într-adevăr, guvernarea anterioară a lăsat o piață regenerabilă funcțională, atât de funcțională încât nu mai funcționează nimic altceva în piața de electricitate în afara acestora.

De aceea sunt mari probleme de atragere a investiției în alte capacități energetice necesare asigurării securității energetice a țării. Ați dezvoltat o schemă mult prea generoasă pentru capabilitățile consumatorului din România și, în același timp, cea mai generoasă din Europa. Astfel, consumatorii cei mai săraci din Uniunea Europeană plătesc cel mai mult pentru energia verde.

În plus, în România, prin reglementări secundare, a fost asigurat accesul garantat și prioritar la rețele, fără discriminare, al tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, reglementări care nu au fost asigurate de alte state membre, mult mai bogate decât România.

Dezvoltarea regenerabilei nu a produs nici locuri de muncă în România, nu a dezvoltat nici industria românească, ci a transformat România într-o piață de desfacere extraordinar de profitabilă. Drept dovadă, chiar și după aplicarea Ordonanței nr.57/2013 au fost sute de cereri de acreditări, această realitate spune multe despre profitul acestor producători înainte de aplicarea ordonanței.

Cine poate să-mi spună cât de corectă poate fi această schemă susținută și promovată la Uniunea Europeană de către Guvernul PDL, încât un producător de regenerabile să poată vinde energia produsă cu zero lei pe megawatt sau să plătească ca să cumpere energia de la ei.

De ce? Pentru faptul că profitul lor este asigurat direct din factura consumatorului final, astfel încât piața de electricitate nu beneficiază de o funcționare corectă, conform căreia producătorii și-ar vinde energia la costurile de producție. Profitul acestor producători provine direct de la consumatorul român, merge direct la companii din afara României și nu se reinvestește în țară.

Le-am solicitat producătorilor de regenerabile să investească în alte proiecte energetice din România, altele decât regenerabilele. Niciunul nu face acest lucru. Tot profitul merge în afara țării. Am fost nevoit să opresc acest jaf asupra consumatorului român și am propus o schemă de reducere a suportului pentru regenerabile, absolut necesar și solicitat de către consumatorii energointensivi din țară.

Evoluția impactului în factura consumatorului final a contribuției pentru energia regenerabilă în cursul anului 2013 a fost de creștere accelerată de la 30 lei pe megawatt la circa 53 de lei pe megawatt. Dacă nu se aproba legea și nu era promulgată de președinte, aceste prețuri se duceau la 80 de lei pe megawatt. Iată de ce a fost nevoie să luăm aceste măsuri extrem de importante pentru consumatorii români.

Aș mai vrea să vă spun ceva. Apropo de mafie și de ceea ce vorbiți dumneavoastră. Să vă dau niște exemple, poate vi le împrospătez, că le-ați uitat. Să vă spun de Hidroelectrica. Cine a adus-o în starea care a adus-o. Să vă spun de Regia de activități nucleare, 200 de milioane de euro minus? Să vă spun ce s-a întâmplat la Complexul Energetic Oltenia? Vă dau documentele, dacă vreți, să vă uitați peste ele, să vedeți jaf și mafie, nu ceea ce spuneți dumneavoastră aici.

Al doilea lucru pe care vreau să vi-l dau. Dacă ne spuneți de... eu vreau să vă spun un lucru. În 2013 veniturile, față de 2012, ale societăților în energie au crescut cu 139 la sută. Profitul cu 137 la sută. O fi bine, o fi rău? Ce părere aveți? E mai bine, nu? A, deci asta e mafia. Da?

Vă mai dau un exemplu. În 2011 dumneavoastră ați avut venituri de 23,7 miliarde de lei, la toate companiile energetice. Și ați obținut un profit de 1,49 miliarde de lei, față de 2,7 miliarde de lei pe care i-am obținut noi. Deci la venituri mari, ați luat profit mic. De ce? Păi, căutați dumneavoastră de ce. Costurile, banii furați, acolo să vă uitați, domnule ministru, nu ne dați nouă lecții cu furatul și cu chestiuni de genul acesta.

În concluzie, stimați colegi, tot ceea ce am prezentat astăzi arată că eu și echipa din Guvern am avut viziune în ceea ce privește gestionarea sistemului energetic național. Am ținut cont de interesele consumatorilor români, am ținut cont de problemele jucătorilor din industrie, am ținut cont de necesitatea dezvoltării capacităților de producție și de dezvoltarea interconectărilor în vederea poziționării României drept jucător strategic la nivelul regional.

Principalul obiectiv al sectorului energetic românesc este acoperirea consumului anual de electricitate și căldură pe întreg parcursul anului. În urma schimburilor de electricitate care au loc anual în sistemul energetic interconectat european efectuate prin contracte comerciale pe piața concurențială se constată că România este un stat exportator de electricitate în regiune. Pentru a rămâne un pol energetic regional, respectiv, pentru a-și consolida această poziție, este necesar să dezvoltăm capacități noi de producție într-un mix energetic diversificat, conform cu cerințele de mediu actuale, să avem capacități de echilibrare a sistemului național, în condițiile creșterii ponderii regenerabile în sistem și să dezvoltăm interconectări în vederea diversificării rutelor de transport electricitate și gaze naturale, dar și pentru asigurarea comercializării electricității pe piețele de energie conexe.

Avem în acest sens un pachet de proiecte prioritare, inclus în orientările strategice în energie, pentru orizontul de timp 2035.

Vreau să punctez câteva elemente referitor la afirmația conform căreia România are supracapacități de producție. Foarte mulți confundă termenii. Când vorbim despre capacitate, avem în vedere puterea instalată cu energia capabilă a fi produsă, fără a ține seama de faptul că fără combustibilii necesari, această energie nu poate fi produsă. Este de reținut și faptul că unele din aceste capacități reprezintă rezerve de funcționare obligatorii pentru securitatea sistemului energetic național, iar altele sunt centrale vechi, neperformante economic și care urmează a fi scoase din uz și înlocuite cu capacități noi.

Îmi reafirm angajamentul față de respectarea programului de investiții necesar sistemului energetic național, program care trebuie să vizeze dezvoltarea de noi capacități, modernizarea și retehnologizarea celor vechi, dezvoltarea interconectărilor și valorificarea resurselor interne benefice economiei naționale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule ministru. 33 de minute din timpul alocat Guvernului.

Intrăm la dezbaterea pe grupuri parlamentare.

Ca de obicei, am să încep, după răspunsul ministrului, cu un grup din opoziție, PNL-ul.

Domnule deputat Mironescu, aveți 16 minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să mă încadrez fără probleme.

Domnule ministru,

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Cred că este clar pentru noi toți, cei prezenți în această sală că România este încă departe, în demersul pe care l-a inițiat de ceva timp, în identificarea proiectului său de țară în domeniul energetic.

În jocul geopolitic, asistăm la mutări importante pe harta Europei și a lumii, în privința asigurării securității și independenței energetice. Unele state se dovedesc a fi mai abile, mai vizionare, jucându-și foarte bine cartea energetică, așa cum este cazul Poloniei, în timp ce altele sunt mai rezervate și rătăcesc încă în ceața indeciziei politice și a asumării unor angajamente cu adevărat decisive pentru parcursul nostru în acest sector.

Din păcate, România poate fi plasată cu multă ușurință în aceasta a doua categorie, deloc onorabilă pentru o țară cu un potențial imens în materie de resurse naturale. Avem atuuri importante, care folosite în mod inteligent și cu determinare de către decidenți, în competiția cu alte state din zonă, ne-ar clasa în prima linie a celor care ar avea un cuvânt de spus la masa marilor jucători de la nivel regional, european sau mondial pe piața energetică.

Dacă ar fi să analizăm doar un singur sector, cel al gazelor naturale, se poate observa că România stă cel mai bine din regiune la capitolul dependență de importuri. În anul 2013 am importat doar 20 la sută din necesar din Rusia. Asta în timp ce state precum: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și chiar Suedia își asigură în totalitate consumul din gaze naturale rusești. A existat însă un moment, în istoria relativ recentă, când România a renunțat la importul direct de gaze naturale din Rusia și a preferat în mod premeditat, prin modificări legislative succesive în anul 2000 să facă loc intermediarilor. Astfel, România a fost singura țară din Europa de Est care a rupt din proprie inițiativă corelația preț gaze de import - tarif de tranzit care permitea obținerea de prețuri mici la gazele importate.

România a intrat în acest joc dezavantajos pentru noi pe termen lung, plătind foarte scump gazele din import, lucru ce afectează deopotrivă consumatorii casnici și pe cei industriali.

Ce observăm la o atentă analiză făcută la rece și fără prea mult patos politic? Că, de fapt, s-a preferat și se preferă în continuare să ne consumăm energiile pe mize mici, politicianiste, pierzând din vedere obiectivul central, major, acela de a face din sectorul energetic românesc un domeniu competitiv și performant.

Observăm că la nivel guvernamental nu se reușește să se iasă din logica îngustă și păguboasă a lui cine pe cine coordonează, cine cui dictează sau cine controlează Transgaz și Transelectrica, de exemplu. O șicanare politică, care pentru noi liberalii, nu a putut fi de acceptat și care lasă urme adânci în funcționarea instituțiilor, în predictibilitatea politicilor energetice ale României, viciind produsul lor final, servirea interesului național și al cetățeanului.

Repetatele schimbări de responsabilitate și imixtiunea politică practicată în domeniul energetic au făcut ca în unele cazuri, lucrurile să fie făcute cu încălcarea legii: ordonanța de urgență prin care Transgaz și Transelectrica au fost transferate, în mod total netransparent, către Secretariatul General al Guvernului, o instituție care nu are atribuții legale în acest domeniu, fiind mai degrabă o structură cu atribuții tehnice aferentă actelor guvernamentale.

Argumentația premierului Ponta, potrivit căreia cele două companii nu mai puteau rămâne în portofoliul Ministerului de Finanțe, care, în calitate de viitor reglementator al sistemului de redevențe, nu mai putea fi și administrator al acestor companii, nu este credibilă. De ce? Pentru că la pachet, în această ordonanță, s-a mai operat o modificare, și anume, scoaterea bursei de energie OPCOM și FORMENERG din componența Transelectrica și trecerea or în administrarea Departamentului pentru Energie, în condițiile în care acest departament controlează atât producătorii, cât și furnizorii, chiar și bursa pe care se fac tranzacțiile cu electricitate. Acest aspect a fost sesizat și de acționarul minoritar, Fondul Proprietatea, care s-a opus permanent de-a lungul timpului acestei operațiuni.

Prin această ordonanță, Guvernul a operat mutări în sistem bazate pe argumentații care se bat cap în cap. În realitate, ele urmăresc doar subordonarea lor politică, în funcție de titularul portofoliului, de culoarea lui politică și nu creșterea eficienței și a profitabilității sectorului energetic.

Avem încă o dovadă, astfel, că în România nu există preocupări reale pentru ca țara să devină un actor important în regiune și în Uniunea Europeană la acest capitol. Noi reacționăm doar în situații limită. Preocupările noastre pentru securitatea energetică a României s-au amplificat, practic, în contextul crizei gazelor rusești.

Atunci a fost reconfigurată strategia de securitate energetică a României în consonanță cu strategia energetică a Uniunii Europene, document care acum se dorește a fi refăcut, din păcate, printr-o modalitate ce ridică mari semne de întrebare.

Să nu uităm că România are o experiență recunoscută și o tradiție îndelungată în domeniul politicilor publice energetice.

În 2007 specialiștii noștri din ministere și alte instituții de profil au reușit să elaboreze strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, în perfectă concordanță cu politicile energetice ale Uniunii Europene, reliefate în Strategia Lisabona - Cartea verde pentru o strategie europeană pentru energie durabilă competitivă și sigură și noua politică energetică europeană, document care a fost apreciat la momentul respectiv în cancelariile occidentale ca și punct de referință pentru viitorul energetic al țării noastre.

Constatăm, din păcate, că expertiza și prestigiul acestor oameni din instituții sunt puse la îndoială, fiind preferate alte soluții tehnice și sperăm că din răspunsul care va dat astăzi să aflăm și motivele acestei schimbări de viziune.

Pentru că vorbim de schimbări de viziune, același lucru s-a întâmplat și în cazul constituirii campionului energetic național. Un obiectiv asumat și negociat cu forurile europene în perioada 2007-2008 de către guvernarea liberală de atunci, dar care a fost abandonat începând cu anul 2009.

S-a încercat timid la începutul anului 2009 o altă formulă cu doi giganți energetici, dar care a eșuat din lipsă de voință politică. Am ajuns azi în situația în care nu avem o voce puternică și purtăm stigmatul inconsecvenței politice.

Dacă analizăm situația din alte state, cum este Cehia, care are CEZ-ul sau Franța care are EDF și care au forța necesară să participe la proiecte internaționale în domeniu, în cazul nostru, s-a preferat menținerea unui sistem fărâmițat, nereformat și pentru care statul nu dispune de resurse financiare să-l rentabilizeze și să-l capitalizeze.

Strategic vorbind, nu reușim să ne fixăm câteva priorități în sectorul energetic pe care să le urmărim cu perseverență și transpartinic. Ar fi trebuit ca la nivel guvernamental atenția să se îndrepte către atragerea de investitori la reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, viabilizarea sectorului minier, continuarea strategiei de reindustrializare, rentabilizarea Complexului Energetic Hunedoara, repunerea pe picioare a Societății Hidroelectrica. Aceasta din urmă trebuie păzită de "băieții deștepți", care pare-se că-i dau din nou târcoale. Toate aceste lucruri le puteți face doar dacă vă preocupă cu adevărat dezvoltarea acestor sectoare.

Stimați colegi,

Mai grav este că semnalul dat investitorilor interesați de aceste domenii este unul puternic negativ. În condițiile în care în domeniul energiei regenerabile s-au investit deja peste 4 miliarde de euro și se preconizează investiții majore și în sectorul termo, hidro și nuclear, ne așteptăm ca răspunsul Guvernului la această situație, în speță, al Ministerul Economiei și al Departamentului pentru Energie, să fie unul racordat la realitățile și nevoile din sistem. Mă refer în special la promovarea unui cadru legislativ predictibil, atât de necesar elaborării planurilor de afaceri ale potențialilor investitori.

Investițiile în acest sector al regenerabilelor s-au prăbușit brusc atunci când au fost anunțate intențiile pentru acest sector de către Departamentul de Energie. Cert este că fără investiții, fără asigurarea unui climat economic și investițional prietenos, dar care să urmărească cu prioritate satisfacerea intereselor naționale, dependența României de importuri se va dubla până în anul 2030. Astfel de semnale de alarmă ar trebui să-i îngrijoreze pe actualii guvernanți și să-i mobilizeze în elaborarea de politici energetice coerente și unitare.

Stimați colegi semnatari ai moțiunii pe care o dezbatem astăzi,

Atacați în textul acestei moțiuni modul în care s-a stabilit calendarul de liberalizare a prețului la gaze naturale și electricitate. Să facem o scurtă trecere în revistă a angajamentelor asumate, chiar de dumneavoastră în martie 2011, când a fost semnată scrisoarea de intenție cu Fondul Monetar Internațional în cadrul Acordului Stand-by de tip preventiv aferent perioadei 2011-2013. Cu această ocazie, v-ați angajat și agreat cu partenerii financiari internaționali eliminarea totală a prețurilor reglementate la energia electrică și gaze pentru utilizatorii noncasnici până la finele anului 2013 și finalizarea procesului până la finele lui 2015.

Acesta a fost momentul zero în care s-a declanșat procesul și s-a luat angajamentul. Iar de atunci, cu ocazia fiecărei vizite de evaluare a partenerilor internaționali, din iunie 2011, septembrie 2011 și martie 2012, nu ați schițat nicio intenție de a implementa cele convenite, ci, din contră, ați amânat de fiecare dată.

Trebuie să recunoașteți că marea dumneavoastră contribuție la acest capitol a fost tergiversarea. Pentru că în septembrie-octombrie 2012, când Delegația Fondului Monetar Internațional, a Băncii Mondiale și a Comisiei Europene a revenit în România, a constatat că nu s-a implementat nicio măsură din cele stabilite în 2011.

Stimați colegi,

Din punctul de vedere al Partidului Național Liberal, actualii guvernanți au o sarcină importantă în perioada imediat următoare. Identificarea de surse de finanțare pentru eficientizarea companiilor de stat în domeniul energetic, menținerea locurilor de muncă din sector, precum și inițierea de proiecte viabile în parteneriat cu investitori strategici puternici, astfel încât consumatorii industriali să fie competitivi pe piața internațională, iar consumatorii casnici să beneficieze de tarife corecte, corelate cu nivelul de trai din România.

Vă asigurăm, stimați noi guvernanți, că nu vom asista pasivi în cazul în care politicile pe care le veți promova în sectorul energetic vor atenta la siguranța securității energetice și la îndepărtarea României de obiectivul său declarat de a-și câștiga independența energetică.

În acest scop, vom amenda din Parlament orice abuz și orice tentativă de aservire a acestui domeniu unor interese străine de interesul național, utilizând din opoziție toate pârghiile parlamentare regulamentare și constituționale.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Ați consumat 12 minute. Grupul mai are 4 minute, dacă doriți să mai interveniți. Nu aveți alt vorbitor, însă.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal - 6 minute, doamna deputat Andreea Paul.

Aveți microfonul, doamna deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De la bun început, vreau să demontez o eroare, o lipsă de informare sau o intenție crasă de minciună, pe care domnul ministru a spus-o aici, atunci când a afirmat că liberalizarea pieței gazului a fost asumată și negociată de Guvernul Boc. Nu este adevărat. Liberalizarea pieței gazului a fost asumată și semnată de Guvernul Ponta la mijlocul anului 2012.

Și o altă dezinformare ține de schemele suport pentru resursele de energie verde care, știți bine, că au sursa în anul 2008, în Legea nr.220.

Dar să revenim la subiectul de dezbatere pe care îl propuneți, pentru că vorbiți, din păcate, despre seriozitate, profunzime, coerență, Legea holdingului. Cu 70 la sută forță în Parlament, nu ați reușit să faceți niciuna dintre cele patru lucruri.

Vreau să încep prin a vă spune că sistemul energetic național nu este un restaurant în care politicienii vin și servesc masa. Anul 2014 este un an electoral. Așadar, este anul iresponsabilității politice pure.

Anul 2013 a fost anul corupției, al incompetenței, al prădării sistemului energiei naționale, al PSD-izării energiei și al șpăgilor de milioane de euro sub PSD, soldate, după cum bine știți, cu condamnări în instanță. Nu sunt povești. Asistăm la haosul sistemului energetic național.

Spun incompetență, pentru că Guvernul Ponta, alături de protejatul său, ministrul Niță, nu au informat Consiliul Concurenței pentru a notifica Comisia Europeană, când au modificat prin ordonanță de urgență schemele suport pentru energie verde și riscăm declanșarea procedurii de încălcare a legislației europene.

Spun incompetență, pentru că deși era o intenție bună, dumneavoastră reglementați sistemul de energie prin ordonanță de urgență și nu prin lege.

Spun incompetență și amatorism pentru că domnul ministrul Niță a anunțat anul trecut că face o licitație publică pentru redactarea strategiei energetice naționale cu un consultant străin. Nu știe că de 5 zile, noul ministru spune că nu mai face licitație și a transmis public o listă cu 10 întrebări pentru a putea redacta această strategie de interes național.

Despre ce coerență discutăm? De 22 de luni, nu ați a fost în stare nici măcar să continuați elementele de strategie națională energetică 2011-2035, pe care Guvernul PDL vi l-a lăsat pe masă? De câteva zile, de o săptămână nu reușiți să comunicați cu propriul dumneavoastră coleg de guvern?

Spun incompetență și amatorism pentru că deciziile politice n-au ținut cont nici de nevoia de a avea o industrie competitivă capabilă să genereze noi locuri de muncă, nici de industria minieră, nici de industria energofagă, nici de cea energetică, nici de reducerea consumului de energie electrică în economie cu 6% anul trecut, nici măcar de tendințele prețurilor și tendințele investiționale mondiale și europene.

Și haideți să ne uităm concret și la rezultate. În anul 2013, românii plătesc un preț la electricitate mai mare cu 12% în România. În Uniunea Europeană prețul crește doar cu 2,5%. În concluzie, prețul plătit de români pentru energia electrică crește de cinci ori mai repede în România decât în Uniunea Europeană, sub PSD.

Să ne uităm acum cum evoluează prețurile în cazul firmelor, al consumatorilor industriali. Despre ce competitivitate să vorbim când dumneavoastră știți că în Europa prețul la energie electrică a scăzut cu 1,7% în 2013, iar în România a crescut cu 8,5 procente.

Tot în anul 2013, resursele de energie primară au scăzut cu peste 9% și știți bine că-și continuă căderea și în anul 2014.

Spun incompetență și amatorism, pentru că se guvernează în domeniul energiei prin ordonanțe de guvern. Ați dus Hidroelectrica, de pildă, de pe profit de 6,4 milioane lei în anul 20 11, sub PDL, pe pierdere de 508 milioane lei în anul 2012. Apoi, ați băgat-o în insolvență de două ori. Cifrele oficiale fiscale pentru anul 2013 nu sunt încă disponibile.

Spun amatorism și incompetență pentru că ați politizat și deprofesionalizat managementul companiilor de stat din sistemul energetic național. Fiecare numire politică a fost o palmă dată sistemului energetic național. Ați refuzat să aplicați Ordonanța de Guvern nr.109/2011 adoptată de Partidul Democrat Liberal pentru introducerea managementului privat în sectorul de stat. Vinovați: Ponta și Niță.

Rezultatul: locuri de muncă pierdute și șomaj în creștere în vremuri de creștere economică; falimente în industrie; numărul insolvențelor mult mai mare acum decât în plină criză economică; prețuri mai mari la energie. Astăzi, prețul la energie se ridică la 96% din prețul mediu european plătit de firme. Pierderi în sistemul energiei naționale plătite tot de români prin taxele și impozitele lor. Riscul de a arunca din nou România în recesiune.

Chem Guvernul Ponta, toți politicienii, să nu spânzure sistemul energetic național, să nu târască pe burtă economia României prin taxe și noi taxe, ci să ne așezăm la masă pentru definirea interesului național.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să vă apropiați de sfârșit, doamnă deputat. Ați depășit deja timpul.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulțumesc. Închid în zece secunde.

Și sper că democrația nu este un joc de indulgență politică, așa cum am auzit mai înainte din partea PSD-ului.

Așadar, revin. Cer Guvernului Ponta pentru a defini interesul național în sistemul energetic clar și vi-l și propun: să ne așezăm la masa dezbaterilor. România, pol de performanță energetică regională.

PDL și Guvernul său alternativă spun nu transformării României de PSD în pol al instabilității și al impredictibilității sistemului energetic național. Și sper să-i dați dreptul la replică domnului ministrului Bode, care a fost atacat la persoană.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Ați vorbit opt minute. Ați depășit timpul Grupului PDL.

Domnul Iancu Iulian, din partea Grupului PSD.

Domnule deputat, aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Ascultându-i pe antevorbitori, eu îmi propusesem să vă mulțumesc că ați adus în discuție tema care este considerată cea mai importantă temă de către Consiliul European, considerată strategică, o temă care vizează trei mari provocări: securitatea, schimbările climatice și inegalitatea socială.

Ascultându-vă, însă, îmi dau seama că nu degeaba spune poporul român că cele două lucruri despre care le place cel mai mult oamenilor să vorbească sunt: păcatele celorlalți și biruințele proprii. Eu am sperat că astăzi, în fața unei teme atât de importante, nu vom mai avea același tip de dezbatere scolastic în care ne jucăm de-a Parlamentul și în care opoziția introduce o moțiune ca să atace puterea pentru că, nu-i așa, statistic ne mai înregistrăm cu o moțiune în lupta noastră politică. În fapt, evităm cele mai importante teme pe care ar trebui să le avem foarte transparent puse pe masă și discutate din toate punctele de vedere ale spectrului politic din România.

De ce? Pentru că, așa cum vă spuneam, noi vorbim, pe de o parte, de cea mai mare provocare, care este securitatea. Cred că ceea ce se întâmplă acum în Crimeea și afirmațiile făcute deja de Rusia privind sistarea alimentării cu gaze naturale către Ucraina - cred că readuce în memoria tuturor momentul 2006 în care Uniunea Europeană s-a văzut obligată să aprobe o directivă prin care impunea dezvoltarea capacităților de înmagazinare subterană.

Stimați colegi,

Dacă este să criticăm, doar să criticăm, să introducem o moțiune în care doar criticăm, atunci să știți că nu a fost bine ales domeniul. Pentru că din 2005 până astăzi sau, dacă e să facem analiza sectorial, până în 2012, deciziile luate asupra sectorului energetic au fost catastrofale. Și am să vă aduc doar câteva exemple, încercând să readuc tema acolo unde este cazul, adică pentru analiza cea mai corectă pe care ar trebui s-o avem și avem responsabilitatea s-o avem. Respectiv, în 2005, aveați 3 miliarde de metri cubi stocare, înmagazinare subterană. Programul - 6 miliarde de metri cubi. Ce s-a făcut? Niciun metru cub în plus, nici măcar un metru cub! Adică, pe ce zonă? Pe zona de siguranță națională în momentul în care rușii acum spun "nu vă mai dăm gaze", Președintele României spune: "Nu este nicio problemă pentru că 2,5 miliarde de metri cubi le putem acoperi". Iar eu vin și vă-ntreb: dacă ați fi dus la bun sfârșit programul de înmagazinare subterană, astăzi aveam cele trei miliarde de metri cubi depozit și am fi putut acoperi din propria producție pe timpul verii necesarul de gaze pe care îl vom avea iarna. Nu avem. Cu alte cuvinte, suntem descoperiți.

În schimb, ce s-a întâmplat? A crescut prețul gazelor naturale de la 45 de lei pe MWh la 145 de lei pe MWh în acel interval de timp. Adică, în echivalent de la 100 de euro la 300 de euro. A crescut prețul energiei electrice de la 380 de lei la 620 de lei. A crescut prețul pe zona de transport, pe zona de distribuție gaze naturale prin reprezentanții din Autoritatea Națională de Reglementare puși exclusiv politic și dirijați politic în acel interval de timp, oameni care, pe de o parte, au majorat nejustificat tarifele, pe de altă parte, au amânat la plată plățile ce li se cuveneau prestatorilor, respectiv operatorilor, și astăzi sunt restanțe de 400 de milioane de euro.

Care este cererea pe care o face astăzi distribuitorul de gaze din România? Vrea o creștere de 75%. 75%, în condițiile în care există un program de liberalizare care presupune încă 38% creștere în următorul interval de timp. Unde s-au dus aceste decizii? S-au dus direct în ineficiența sistemului energetic. Știți unde a ajuns ineficiența sistemului energetic? 28% este pierdere în sistemul energetic de la producere până la furnizarea la consumatorul final, 4,2 miliarde de euro. Numai 50% dacă am fi economisit și am fi avut cu 2,1 miliarde de euro, am fi dus la bun sfârșit capacitățile de producție de energie și alimentare cu apă caldă și căldură din toată România.

Ce-ați făcut în domeniul alimentării cu apă caldă și căldură? Am să vă spun. Odată ce ați ajuns la putere, în 2005, ați emis o ordonanță, Ordonanța nr.184, care spune așa: "Subvenție pentru cei care montează centrale termice de apartament." Adică, ați dat 15 milioane de lei vechi fără nicio condiție privind eficiența, privind reducerea consumului de gaze naturale. Au apărut firme care și-au făcut hale la granița României și au montat acolo arzător și carcase, și au invadat piața. Cifra de afaceri a fost de 220 de milioane de euro.

Ce s-a întâmplat în fapt? 17 orașe și-au pierdut sistemele de alimentare cu apă căldură și căldură în sistem centralizat.17 orașe din România, datorită acelei greșeli! În condițiile în care aveați un program pus la punct cu Banca Mondială care avea rezervate pentru România 3,6 miliarde de dolari care erau destinați modernizării și introducerii cogenerării de înaltă eficiență. După cât timp s-a introdus o hotărâre de guvern pentru cogenerare? Ea a fost emisă în 2004 și după patru ani de zile am avut o hotărâre de guvern care să promoveze cogenerarea. În ce condiții? În condițiile în care practic împărțeau în mod eronat costurile pe căldură cu cele de electricitate, drept pentru care nu avem nici astăzi, cogenerare în orașele României, și trebuie acum împreună să punem în discuție aceste teme.

Care sunt temele de fapt pe care ar trebui să le avem în discuție cu toții astăzi: 1. Ne trebuie această strategie energetică despre care vorbim. Este obligatorie, dar de ce este atât de importantă acum? Pentru că Europa însăși spune "Trebuie să redefinim toate politicile energetice." Începând din 22 ianuarie s-a pus pe agenda publică a Europei redefinirea politicilor energetice. De ce? Și-a dat seama Europa că a pierdut un deceniu când a pus ținte foarte ridicate, 20, 20, 20, nu pot fi atinse. Și în aceste condiții au spus că trebuie să redefinim aceste politici și să ne propunem alte ținte. De ce? Pentru că ne-am lovit propria industrie, propria economie a pierdut din competitivitate. 9% s-a prăbușit anul trecut exportul Uniunii Europene. Și, dintr-o dată, se redefinesc prioritățile și competitivitatea intră pe primul loc în plan european. Și atunci, nouă ce ne-ar trebui? Nouă, care suntem în aceste discuții în fiecare zi implicați și avem pe masă Legea privind transpunerea Directivei privind eficiența energetică. Nu vin colegii, din păcate, avem această dezbatere, am făcut dezbateri la Sala Drepturilor Omului, v-am invitat pe toți. Vin 5-6 colegi din tot Parlamentul.

Am pus în discuție piața pentru Intraday - Platforma de tranzacționare a energiei. Singurul preț care a scăzut a fost prețul la producător și știți de ce? Din cauza faptului că promovând Legea nr.123 și obligând tranzacționarea pe platformă și numai pe platformă, și decizia a luat-o Parlamentul României, a scăzut prețul la producător, de la 154 la 141, în rest, toate celelalte prețuri au crescut.

Deci, acesta este tipul de abordare, stimați colegi, pe care noi trebuie să-l avem. Ați pus în discuție Legea privind sursele regenerabile de energie și în zilele anterioare a fost o dezbatere aproape isterică, dacă să fie 11,6% cota sau 15%, cât spuneați dumneavoastră.

Am să vă dau o veste foarte proastă, că ați adus în discuție Legea nr.220. Legea nr.220, în 2008, a stabilit cote, iar cota pentru anul acesta știți cât era? 10%. Adică, nu 11,6, nici 15, cât cereau ceilalți. Sub ambele cote. Și, mai mult, am avut acolo, 0,5 certificate la eolian, 2 certificate la solar. Ce-ați făcut dumneavoastră, PDL-ul, și nimeni altcineva, în momentul în care ați ajuns la putere? Ați făcut următorul lucru prin câțiva reprezentanți care nici măcar nu mai sunt în sală, nu-i mai vedem printre noi, dar răul l-au produs. Atunci au venit și au spus: "Nu, domnule, desființăm...", în 2010 a fost discuția, "...desființăm cotele și mărim numărul de certificate". Și v-ați dus la 6 certificate la fotovoltaic, 4 certificate la eolian, 3 certificate pe hidroenergie. Normal că acel număr de certificate s-a dus acum într-un preț foarte ridicat la consumatorul final. În ce condiții? În condițiile în care vin din urmă toate aceste restanțe la plată, vin aceste tarife care au fost crescute nejustificat. Nu a interesat pe nimeni și încă nu este acest lucru o temă de dezbatere. Au fost omorâte toate firmele pe orizontala energetică din România. Toată orizontala de prestări servicii construcții-montaj sunt omorâte. De ce? Pentru că marii operatori își dau lor, prin puii lor, prin companiile pe care și le-au creat își atribuie în mod direct pe lângă Legea achizițiilor publice toate serviciile. Și am omorât orice este expertiză în această țară.

Acesta este tipul de dezbatere la care eu vă invit, stimați colegi. Nu putem să spunem: de vină este celălalt, eu n-am nicio vină, profit de faptul că sunt în opoziție și dă bine că doar arăt păcatele celuilalt.

Eu vă spun că dacă ar fi să iau definiția energiei așa cum este ea cunoscută, energia este egală cu puterea ori timpul. În timp, puterea și-a bătut joc de energie și numirile făcute în vârful companiilor din domeniul energetic, oameni care nici măcar n-au stins becul vreodată în viața lor în sistemul energetic, n-au făcut altceva decât să aducă prejudicii și să ducă în pragul prăpastiei cel mai important domeniu de activitate din România.

Cu alte cuvinte, stimați colegi, haideți să folosim și să valorificăm această dezbatere. Pe masa comisiilor din interiorul Parlamentului există Legea pentru eficiență energetică, Legea pentru energie termică, Legea privind cogenerarea, modificarea lui 123 în conformitate cu Directiva Europeană. Toate sunt acel prilej ca dumneavoastră... observațiile pe care le aveți astăzi să le regăsiți într-un cadru legislativ și să eliminăm pentru totdeauna acest tip de practici pe care astăzi îl vedem la ceilalți, dar ieri, când eram noi și duceam aceste lucruri, am avut responsabilitatea acestor lucruri, ne-am făcut că nu vedem.

Cu alte cuvinte, stimați colegi, eu văd în această instituție instituția care e așezată, așa, pe vârful muntelui și care are lumina ca într-un sfeșnic, și la care se raportează toată țara, și de la care așteaptă soluții. De aceea, aș vrea să valorificăm foarte bine acest prilej, dar în sensul eficienței acțiunilor noastre, nu doar politicianist și exploatare în sensul celui care vorbește cel mai bine.

Am să închei în a vă spune că: Dumnezeu nu crede cuvintelor, ci crede inimii.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

14 minute. Grupul mai are 15 minute.

Doamna deputat Liliana Mincă.

Doamnă deputat, aveți 4 minute. Vă mulțumesc.

Aveți microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Liliana Mincă:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru Niță,

Noi, deputații Partidului Poporului-Dan Diaconescu, considerăm criza sistemului energetic doar un braț al caracatiței corupției politice.

Asistăm în momentul de față la regizarea unei alte telenovele românești siropoase și pe alocuri lacrimogene. Sistemul energetic pare să fie Diana pentru care se războiesc acum Goliații partidelor politice. Cu siguranță că, după etalarea genericului acestei telenovele, românii nu vor înțelege absolut nimic din toată această șaradă, cu atât mai mult cu cât atât actuala coaliție de guvernare, cât și anterioara guvernare portocalie nu au făcut nimic pentru ieșirea din marasmul politic și scurtcircuitarea crizei sistemului energetic.

Mai mult chiar, observ că o serie de oameni politici aflați acum în opoziție sau chiar la putere pe vremea guvernării lor au fost preocupați doar scriptic și declarativ de soarta acestui domeniu. Au pierdut timpul prin parlamente, prin ministere, nu au făcut nimic pentru redresarea efectivă a economiei naționale. Ca într-un blestem transcris după reguli dâmbovițene, sistemul energetic, ca și alte domenii majore ale României au devenit doar subiecte de duel politic, în timp ce diverse structuri partinice sau oculte au misiunea de a căpușa resursele țării.

Bătălia politică s-a dat și se dă pe teritoriul încă bogat din diverse sectoare ale economiei României, în scopul întregirii vistieriei unor grupuri partinice sau subterane.

Noi, reprezentanții Partidului Poporului-Dan Diaconescu, n-am condus niciodată destinele economiei naționale și nu vom putea fi acuzați de jonglerii politice. N-am căpușat nicio unitate economică sau domeniu strategic al țării, nu am tăiat facturi pentru energie. Chiar dacă nu veți recunoaște niciodată că avem dreptate, pentru simplul motiv că suntem în opoziție, noi facem recurs la istoria diplomației pentru a sublinia că problema sistemului energetic este mai veche decât lăsăm să se vadă și că de cel puțin un deceniu nu s-a făcut nimic pentru schimbarea situației.

În 2006, o telegramă a Ambasadei Statelor Unite, clasificată "confidențial", prezenta contextul în care pe atunci a izbucnit un scandal de spionaj ce a avut în centrul atenției persoane influente din România, Bulgaria, America. Acea telegramă prezenta câteva comentarii ale ambasadei privind mediul energetic din România. Oficialii americani susțineau: "Observăm că sectorul energetic din România este în mod tradițional unul dintre cele mai intens manipulate și predispuse la corupție. Grupuri de interese de afaceri românești au încercat îndelung să controleze resursele energetice locale într-o manieră care ar fi adus beneficii multor dinozauri industriali, inclusiv combinatelor chimice și de producție de îngrășăminte, care sunt competitive doar datorită energiei ieftine. Altfel spus, de cel puțin un deceniu se cunoaște problema crizei din sistemul energetic, dar niciun guvern nu a făcut și nu a fost capabil, să facă mai mult decât să arate cu degetul sau să privească cu invidie spre concurenții politici care au gestionat prin rotație interesele României.

Pentru a nu vă plictisi cu adevăruri greu de contestat, dar la fel de greu de digerat și recunoscut, voi mai face doar o referire la o declarație ceva mai recentă. În 20 11, președintele Comisiei de industrii din Camera Deputaților spunea că sistemul energetic a fost adus la limita de siguranță, funcționează pe muchie de cuțit și ar trebui constituit un comandament de criză. În ultimii ani nu s-a schimbat nimic. Ba, dimpotrivă, politicile din sistemul energetic par să aibă cu totul și cu totul altă țintă decât eficiență și predictibilitate.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O să vă rog să vă apropiați de sfârșit, doamnă deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Doamna Liliana Mincă:

Nu ar fi rău să se adopte o măsură precum cea propusă în 2011, mai ales dacă s-ar implementa cu oameni integri, nu dedulciți la resursele țării sau sclavi ai baronilor politici. Dar poate că cea mai bună măsură din ultimii 25 de ani ar fi constituirea unui comandament de criză politică, un comandament care să ne scape și de balastul politic din toate partidele.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat.

Ați vorbit 6 minute. Ați terminat timpul grupului.

Dau cuvântul domnului deputat Rodin Traicu, de la PSD.

Domnule deputat, grupul mai are 15 minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Rodin Traicu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorată asistență,

Așa cum îi spuneam unui coleg de-al meu de Parlament, n-a fost o idee bună să amintiți despre ce se întâmplă în sistemul energetic, că mai sunt și unii, și alții care știu cine a adus în această stare sistemul la această dată.

O să vorbesc atât în calitate de deputat, cât și în calitate de manager din sistemul energetic, "corupt", bineînțeles, pentru că sunt membru PSD din 2000. Și în această dublă calitate, pentru cei care vor să afle mai multe să-mi citească CV-ul de pe Internet.

Și acum s-o luăm puțin pe rând, tot ce s-a discutat vizavi de sectorul energetic. Aș vrea să vă spun câteva din experiențele mele pe care le-am trăit ca secretar de stat în momentul când am preluat sistemul în 2012, în calitate de coordonator al tuturor acestor companii.

Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, coordonată de un manager superprofesionist pe nr.109, pe numele lui Olaru, nu mai știu cum, a reușit să devalizeze în patru ani de zile o companie care a pornit cu 400 de miliarde depozite în bancă, exportatoare de apă grea, produs cu dublă utilizare în China și în Coreea de Sud, în starea de insolvență în care se găsește astăzi, RAAN fiind de altfel spart printr-un act normativ pe care și dumneavoastră l-ați aprobat, ca să separăm institutele de cercetare strategice din domeniul energiei nucleare, ca să nu fie devalizate la rândul lor în acest marasm.

Asta vizavi de competență.

La Complexul Energetic Rovinari era un ilustru specialist în energie, domnul Trotea, altfel un bun miner, dar care habar n-avea de energie electrică, care în ziua în care a fost demis, ca ultim act, a dat 38 de miliarde de lei Clubului Sportiv "Pandurii" din producția de energie electrică. De-aia e scump megawattul.

Vă spune ceva numele de Manțog, managerul Complexului Energetic Turceni, pus de domnul Videanu, care, de altfel, îl aprecia nemaipomenit de mult. Se găsește la ora actuală în custodia statului, în sistemul penitenciar, dacă mă exprim corespunzător.

Dar de la Complexul Energetic Craiova, faptul că au dispărut 150 de mii de tone de cărbune într-o noapte, știți ceva? Faptul că a trebuit să se oprească termocentrala? Sau astea sunt fapte care nu grevează prețul energiei electrice?

Iar ca ultimă intervenție, vă spun că Nuclearelectrica, altfel condusă de un ilustru specialist, domnul Pompiliu Budulan, care a absolvit Facultatea de Construcții la Petroșani, și care a trebuit să-și dea demisia fiind acuzat de nepotism pentru că și-a angajat fata pe post de director comercial.

Faptul că s-a ratat obiectivul de investiții la unitățile 3, 4, în perioada Guvernului Boc nu spune nimic? Nu, trebuie să refacem noi acum.

Deci, noi pe toate ar trebui să le corectăm din mers.

Și acum să venim pe câteva probleme mai concrete.

Am spus toate acestea pentru că e revoltător să acuzi pe cineva de corupție. E revoltător să acuzi de neprofesionalism un om ca Laurențiu Ciurel, cu care lucrez în sistem de peste 30 de ani, să acuzi de neprofesionalism, de exemplu, pe doamna Lulache, pe care am cunoscut-o întâmplător, dar pe Mariana Gheorghe, care este tot o doamnă și care conduce cea mai mare companie din România, ca să fac o paralelă...

Dar toate aceste date pe care dumneavoastră le-ați spus plin de entuziasm...

Ce legătură este între profesionalism? Vă spun eu. Toți cei care au fost numiți miniștri, care au urmat dezastrului PDL, au avut de înfruntat cel mai grav lucru dintre toate: să poți să readuci sistemul în funcțiune, având în vedere ce s-a întâmplat înainte.

Și acum să revenim puțin la ce s-a întâmplat înainte din punct de vedere legislativ.

S-a discutat despre Hidroelectrica și faptul că a intrat a doua oară în insolvență. O să vă spun eu ce s-a întâmplat și cu intrarea în insolvență și cu veniturile de la Hidroelectrica.

Ați auzit de H.G. nr.1202/2010, referitor la taxarea apei turbinate și apei de răcire la instalațiile termoenergetice?

Vă anunț că pe anul 2013, la formarea prețului de cost al megawatt-ului, 48% îl reprezintă la Porțile de Fier costul cu apa turbinată, drept pentru care periodic se opresc hidro-agregatele de la Porțile de Fier II, pentru că costă mai mult apa decât producția de energie livrată în sistem, și 78% din prețul de cost costă la Târgu Jiu.

Deci... acestea sunt actele normative pe care guvernarea PDL le-a pus la dispoziție.

Referitor la problematica regenerabilelor. Așa cum antevorbitorul meu, domnul deputat Iulian Iancu, a precizat - eu nefiind pe vremea aceea în Parlament, și neștiind despre ce este vorba - vă anunț că acea modificare abruptă care a avut loc referitor la schemele de sprijin pentru regenerabile, eoliene și fotovoltaice, în special, și care a reușit să distorsioneze profund în anul 2013 în special prin intrarea în funcțiune a încă 1000 de megawați în eolian, a mai avut o conotație de o altă natură: cum s-au putut da ATR-uri, respectiv avize de racordare pentru 11.000 de megawați în eolian de către Transelectrica? Vă spun eu: prin corupție, pentru că nu există posibilitatea tehnică ca acestea să funcționeze.

În rest, vă spun că tot ceea ce a susținut domnul ministru Niță reprezintă puncte de vedere corecte vizavi de problemele actuale în sistemul energetic național.

Eu am încercat doar să prezint câteva aspecte de corupție crasă care la ora actuală creează aceste probleme fundamentale cu care noi ne confruntăm toți în România.

De ce apare această permanentă obsesie cu taxa asta pe stâlp? S-a explicat foarte clar de către domnul ministru Liviu Voinea - zic eu că foarte clar - că este o aliniere la sistemul de taxe și impozite european.

Cei care ați lucrat în producție știți cu toții că impozitul pe clădiri speciale - că așa se numește - există, a existat dintotdeauna și el acum a devenit uniform, pentru ca și companiilor care la ora actuală sunt furnizori și distribuitori de energie electrică să li se aplice același mod de taxare ca și în țările Uniunii Europene.

Nu mai plângeți de grija lor, pentru că atunci când vor veni la ANRE? ca să li se recunoască costurile, ANRE? care de altfel este sub supravegherea Parlamentului de data aceasta, noi toți vom fi atenți ca să nu se exagereze cu aceste costuri, iar utilizatorul să nu fie păgubit în acest sens.

Ar fi câteva lucruri importante de spus vizavi de această parte de investiții care a fost abandonată în toată această perioadă.

Pe lângă eșecul catastrofal, chiar așa îl consider, catastrofal, vizavi de unitățile 3-4 de la Cernavodă și impactul total negativ pe care l-a avut, faptul că investițiile în energetica pe cărbuni au trebuit să fie canalizate spre partea de mediu, care nu aduce surplus de producție, în schimb induce cheltuieli, a avut un impact și mai mare în sistem.

Peste toate acestea se adaugă ceea ce dumneavoastră puteți să urmăriți și singuri pe site-ul Transelectrica, e vorba de site-ul OPCOM, în principal, să vedeți cu ce preț se vinde energia electrică.

Deci eolienele au ajuns să se vândă cu 1 RON, cu taxă de injecție cu tot, care este 11 lei, adică o vând cu minus 10 lei, ca să ia schema de sprijin propusă de un domn deputat PDL și susținută de Grupul parlamentar al PDL din Comisia pentru industrii și servicii, care acum trebuie să fie rezolvată, de către... evident, administrația care este la putere în acest moment. Asta este problema, stimați colegi.

Iar Hidroelectrica, care a ajuns în insolvență a doua oară, pe lângă acest cadru legislativ total nefavorabil, față de care eu am făcut o interpelare ministrului delegat care exista pe vremea respectivă și pe care voi insista să o modific, această HG să o modific ca și inițiativă legislativă, pentru a putea recrea un cadru legislativ de desfășurare a activității de producție normal, a căzut pradă aceleiași activități de corupție înfiorătoare.

Deci schema de devalizare a sistemului energetic a fost una și aceeași peste tot: datorii în bănci insuportabil de mari care s-au rostogolit în momentul când termenele de grație au fost depășite...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vorbiți de 10 minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Rodin Traicu:

Da. Și aceste datorii, răsturnate peste o lipsă de capacități de producție performante, au dus la colapsul din punct de vedere economic.

În consecință, stimați colegi, vă anunț că noi chiar suntem competenți. Vă anunț, în altă ordine de idei, că justiția din România a început să-și facă datoria, și în special în sectorul energetic.

În același model, contați pe cooperarea noastră totală pentru a rezolva problemele pe care dumneavoastră le-ați identificat și în mod sigur fiți conștienți că specialiștii din sistemul energetic nu așteaptă să vină PDL-ul la putere ca să rezolve problemele.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc, domnule deputat, ați vorbit 11 minute. Grupul parlamentar mai are 4 minute. Rog grupul să stabilească cine vorbește din cei 2 colegi care mai sunt.

Din partea Grupului minorităților, domnul secretar Mircovici.

Aveți 3 minute. Aveți microfonul, domnul deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor,

Grupul parlamentar al minorităților naționale nu va vota moțiunea, pentru că o considerăm, așa cum e și firesc și normal, un joc politic.

Dați-mi voie însă să fredonez, în numele Grupului parlamentar al minorităților naționale, un vals. Nu e scris nici de Iosif Ivanovici, nu e scris nici de Johann Strauss, este scris de un aliat apolitic pe care îl avem, chiar de fluviul Dunărea.

În varianta energetică, "Valurile Dunării" ar suna cam așa: Aveți pe malurile mele țări care au un surplus de energie electrică și țări care au nevoie de această energie electrică. Eu sunt de acord ca în adâncurile mele să primesc un cablu subacvatic cu 100 de intrări și ieșiri care să vă satisfacă pe toți. Tehnologia există și o oferă Germania, care are nevoie de energie, bani există și îi oferă Uniunea Europeană, voință politică există și a exprimat-o comisarul pentru energie, exproprieri nu sunt necesare, și deci nici cheltuieli bănești pentru acest lucru, iar traseul este prestabilit și nu poate fi modificat în funcție de anumite interese. Iar Ucraina, România, Bulgaria, Ungaria, Austria, Slovacia și Germania vă vor mulțumi pentru asta.

Așa cum vă mulțumim și noi.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea UDMR-ului, domnul Antal István. Aveți microfonul 3 minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul nostru nu va vota moțiunea, dar cred că am fi neserioși dacă acum, în această conjunctură, am avea un punct de vedere vizavi de această strategie pe care acum o săptămână trebuia să o criticăm, iar acum, în actuala situație, va trebui să contribuim și noi până la urmă la acea strategie care se va și realiza.

De altfel, susțin cele spuse de colegul nostru Mircovici. A fost o intervenție care trebuie să ne dea de gândit, vizavi de Dunăre.

Dacă doriți totuși un punct de vedere personal vizavi de strategia energetică, aș putea să vă spun că am pierdut startul și linia pe care trebuia să o urmăm în perioada 1990-2000.

Dacă atunci, acele guverne, respectiv cei care au fost la guvernare până în 1996 și cei care au urmat în 2000 n-ar fi urmat o cale greșită, să continue investiția de la Krivoi Rog cu sume uriașe aruncate pe fereastră, după care n-am beneficiat de nimic, și n-am fi continuat investiția din Cuba, Las Camariocas, și banii respectivi aruncați pe fereastră, repet, ar fi fost investiți în cele 5 module care deja... șantierele erau pregătite, utilajele... o mare parte, erau executate, atunci într-adevăr am fi putut deveni deja până în anul 2000 un pol despre care vorbim, energetic... energia cea mai ieftină.

Iar dacă am fi finalizat cele 24 de centrale care erau în curs de realizare pentru apă, atunci am fi făcut încă un pas la capitolul energie ieftină și atunci, în momentul când a venit, mă rog, strategia pentru energia verde, am fi urmat calea țărilor nordice, cei care consideră că combustibilii cei mai ieftini sunt soarele, apa și aerul și dânșii vorbesc de a doua revoluție industrială, dar o și fac, atunci într-adevăr am fi avut o șansă mult mai mare.

Dar nu e nimic pierdut, pentru că există, consider și considerăm noi, pentru aceasta ne luăm și o responsabilitate, începând de săptămâna trecută, pentru a contribui cu tot ce avem mai bun și cu specialiștii noștri, ca să încercăm să avem câștig în această bătălie care se dă pentru sistemul energetic, pentru că vorbim de coloana vertebrală a economiei și a industriei, și acest lucru trebuie să fie luat foarte în serios.

Poate a fost binevenită această dezbatere, dar noi nu susținem moțiunea. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Partidului Conservator, domnul Vasile Drăgușanu.

Domnul deputat, aveți microfonul. Aveți 3 minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dori să-i întreb pe distinșii semnatari ai acestei moțiuni simple: este cineva dintre dumneavoastră care nu are afaceri în domeniul energetic? Este cineva dintre dumneavoastră care nu cumpără energie sub prețul de producție și apoi să o vândă mai scump?

Dacă printr-un miracol există totuși cineva, mă adresez doar semnatarilor moțiunii care nu au afaceri cu energie, pentru că ei par a fi vitregiți de beneficiile acestei scheme, cu toate că sunt membri ai partidului care a patentat această metodă de furt din avutul statului român.

Dacă nu ați intrat încă în afacerile cu energie cumpărată sub prețul de producție și vândută apoi la suprapreț, nu disperați! Mai aveți o șansă. Vă invit pe meleagurile moldave, într-o zonă foarte frumoasă din punct de vedere turistic, pentru un sejur de relaxare și totodată pentru o instruire în tainele acestei afaceri.

Vă invit, stimabililor, la Piatra Neamț, acolo unde trainer va fi chiar un coleg de-al dumneavoastră. În timpul liber, dumnealui este primar, chiar împotriva votului majorității prietenilor.

Chiar dacă în aceste zile dansează frenetic cu mișcări populare, acompaniat de fluierul DNA mânuit cu măiestrie de președintele Băsescu, sigur își va face timp să vă prezinte cursul "Cum să te joci cu energia electrică fără să te curentezi".

Referințele spun că domnul trainer cunoaște foarte bine tainele afacerilor cu energie care îți aduc în conturi milioane de euro, iar cursul va fi de un real succes.

Am să încerc să vă fac o scurtă descriere a cursului de inițiere, pentru a vă capta interesul și să vă înscrieți din timp.

În primul rând, trebuie să-ți trimiți un înaintaș în post de secretar de stat în Ministerul Economiei, minister care are atribuții și în domeniul energetic.

Aveți grijă ca înaintașul să vă fie apropiat și credincios, să vă răspundă la comenzile date!

Odată ajuns în funcție, înaintașul îți facilitează achiziția de energie electrică de la Complexul Energetic Turceni și de la Hidroelectrica la preț sub prețul de producție, pe care o vinzi apoi consumatorilor din România la suprapreț. Un exemplu puteți vedea chiar la Piatra Neamț, unde din bugetul local se plătesc facturi de energie exorbitante.

Înaintașul este foarte important, pentru că el, din postul de secretar de stat, acoperit de ministrul Videanu, care va fi până la urmă acuzat de subminarea economiei, dă derogări de la legislație, pentru că nu toată energia produsă de companiile Hidroelectrica, Nuclearelectrica și complexurile Turceni și Rovinari să se vândă prin licitație pe OPCOM. Pe o parte să fie vândută, bineînțeles fără licitație și sub prețul de producție, unui exportator străin, de preferat din Serbia. Neapărat exportatorul străin trebuie recomandat de colegul dumneavoastră din Piatra Neamț, altfel nu este de încredere. Mai apoi, traderul va vinde energia electrică, bineînțeles, cu preț mai mare, chiar și românilor.

Asta da, iubire de neam și țară! Să produci energie electrică ieftin, să o vinzi străinului sub prețul de producție, iar poporul tău să plătească pentru ea un preț de 4 ori mai mare decât prețul de producție.

Sigur, dacă aveți posibilitatea, vă puteți trimite pioni și în alte locuri, cum ar fi Transelectrica, Teletrans, Smart sau Hidroelectrica. Acești pioni vor facilita, pe lângă afacerile cu energie electrică ieftină, multe alte afaceri, cum ar fi cu lemnul tăiat pe rutele de înaltă tensiune ale Transelectrica sau contracte de pază și protecție cu cel mai mare preț pe oră din țară.

Înaintașul are, sigur, acces la informații și vă poate oferi și alte oportunități de câștig. Spre exemplu, vă poate povesti despre producerea de energie din surse regenerabile, despre certificatele verzi ce îți pot amortiza investiția în 4-5 ani, iar apoi îți aduc profit timp de alți 10 ani.

Astfel, poți face primul parc fotovoltaic din România și poți specula la maximum beneficiile unei scheme de ajutor de stat. Nu contează cine va susține în final costurile schemei de acordare a certificatelor verzi, nu contează că pe factura de energie electrică a românului s-au adăugat noi sume de plată, sau că producătorii industriali ajung să plătească energia electrică cu până la 30% mai scump. Aceste aspecte nu sunt interesante pentru dumneavoastră, care în primul rând sunteți oameni de afaceri și trebuie să vă comportați ca atare, profitul fiind pe primul loc.

Pentru că lumea bineînțeles va vorbi și oamenii nu sunt proști, este neapărat necesar să-ți ascunzi afacerile în spatele unor offshore-uri din Cipru. Apoi să ieși în fața oamenilor și să joci un rol patetic, plin de compasiune și de înțelegere față de amărâtul care nu-și poate plăti factura de energie electrică la garsonieră.

Nu uitați! Foarte important! După ce puneți afacerea la punct, să fiți recunoscător celui care v-a instruit și să faceți sponsorizări generoase către echipa sa de fotbal!

Stimați colegi semnatari ai acestei moțiuni, faceți parte dintr-un partid care a inventat acest gen de afacere. Colegi de-ai dumneavoastră de partid au fost sau sunt încă în spatele unor afaceri de acest fel, afaceri care au cunoscut o creștere spectaculoasă în timpul Guvernului PDL Boc.

Întrebați-i pe dânșii cum stă treaba cu sistemul energetic din România. Ați punctat foarte bine cu fraza "Corupția din energie amenință sistemul cu falimentul".

Aveți dreptate, corupția, pe care chiar dumneavoastră, de la PDL, și puii pe care acest partid i-a făcut, amenință în continuare sistemul energetic.

Chiar și după 2 ani de când ați ieșit de la guvernare aveți în continuare pârghii prin care vă numiți oameni în posturi-cheie și prin intermediul cărora vă protejați producătorii de bani pentru partid. Acum, când după luni de zile...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, să ne apropiem de sfârșit, vă rog!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

20 de secunde.

Acum, când după luni de zile, Guvernul Ponta reușește să vă dea mai puternic peste mâna băgată până la umăr în banii statului, acum, când vedeți că nu mai puteți profita cu nesimțire de pe urma contractelor ilegale, acum ieșiți la rampă și strigați "hoții". Până acum ați stat cuminți și ați tăcut mâlc, pentru că rădăcinile sistemului instituit de PDL și Traian Băsescu încă sugeau consistent din seva poporului român.

Acum, când vi se închid rând pe rând resursele de produs bani, acum v-ați trezit. Bună dimineața, doamnelor și domnilor deputați, semnatari ai acestei moțiuni care seamănă foarte tare cu un autodenunț al "băieților deștepți" din energie.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Da, domnul Tinel. Procedură.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule președinte,

Stimați colegi și stimabilul meu coleg antevorbitor,

Haideți să păstrăm un ton de respect!

Nesimțirea nu are loc în aula Parlamentului României, stimate coleg. Sunteți la primul mandat, nu încercați să ne jigniți! Păstrați-vă tonul critic, acid, dar fără să folosiți cuvinte care până la urmă se pot întoarce și împotriva dumneavoastră, să știți!

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnul deputat.

Domnul lider, aveți mare dreptate, a fost o intervenție pe care am vrut să o fac și eu după ce a citit domnul Bode materialul, dar m-am abținut, aveți dreptate. I se aplică și domniei sale și celorlalți care folosesc cuvinte ca "nesimțire", "hoție", "escroci" în Parlament. Ar trebui să se rețină. Vă susțin sută la sută.

Din partea Grupului de neafiliați, 4 minute domnul Clement Negruț. Aveți microfonul, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Clement Negruț:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi, atâți câți ați mai rămas în sală,

Domnul Tinel mi-a stricat momentul un pic, că aveam și eu ceva de spus la ceea ce a spus colegul... ca de fiecare dată, da... Dar am constatat că energia acestui Guvern, a actualului Guvern, există. Până acum am văzut atitudini așa mai moi, mai... Energia se află la PC, la domnul Voiculescu, în acest Guvern. S-a văzut în discursul stimatului domn coleg care a vorbit mai înainte.

Eu o să am o abordare un pic mai plastică. Pentru că stimații mei colegi au vorbit tehnic... moțiunea... și noi, neafiliații, independenții neafiliați, membri ai Partidului Mișcarea Populară, am semnat această moțiune, o să fiu un pic mai plastic și o să spun că, într-adevăr, avem un guvern încărcat, un guvern încărcat datorită faptului că s-au făcut ministere câți oameni au vrut să fie miniștri. De aceea, avem și un Minister al Energiei, unde a fost numit domnul Niță.

Regret că domnul Iancu a plecat din sală, n-a avut suficientă energie... Uite-l aici... iertați-mă! N-a avut suficientă energie să fie domnul ministru. Pentru că îi știu foarte bine capacitatea profesională.

Nu s-ar zice că domnul Niță ar fi lipsit de energie, dar totuși vedem că este ministru.

Pe lângă că avem un guvern încărcat, avem și un guvern încărcat cu energie negativă.

Și știm foarte bine, conform principiilor fizicii, că o energie negativă produce și efecte negative. Iar acest lucru se vede în modul în care românii o duc de un an și jumătate.

Avem o industrie energetică sublimă, sublimă, repet, dar și foarte atractivă, foarte atractivă pentru ionii din PSD, cum este și domnul Niță, un ion Niță mai moale, așa, mai atent cu vorbele, dar care, să-mi fie iertat, nu știu cam ce a făcut în acest minister. Probabil dânsul avea mănuși electroizolante și nu s-a prea electrocutat.

În schimb, au fost câțiva care s-au electrocutat și acum sunt pe la Jilava.

Cam asta s-a întâmplat în ministerul acesta.

Ce vreau să mai spun: că avem un Guvern care acum este într-o criză de energie și încearcă să se încarce cu energie, dar e vorba de o energie financiară, pentru că este un an electoral și avem două scrutinuri de alegeri: europarlamentare și prezidențiale.

De aceea cred, stimați colegi, că e momentul ca acest Guvern, prin această moțiune, să încercăm să-l punem la pământ, să-i facem o împământare.

Și acesta să fie primul pas. Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnul deputat. 3 minute.

(Domnul deputat Remus-Florinel Cernea dorește să ia cuvântul.)

Domnul Cernea, stați acolo, că vă dau cuvântul! Că v-a mai lăsat un minut, a fost drăguț. Oricum îl opream. Că mi-ați cerut și dumneavoastră. Mai sunt colegi de vorbit.

Domnul deputat Laurențiu Nistor.

(Către domnul deputat Remus-Florinel Cernea.) Stați că vă dau cuvântul!

Aveți două minute, domnul deputat.

Două dumneavoastră, domnul Iacoban, două.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Laurențiu Nistor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am citit cu deosebită emoție, să zic așa, și interes moțiunea prezentată de colegi și mi-am dat seama că spuneți chiar de la începutul moțiunii cât de otrăvitor a fost pentru România USL-ul. Dar nu vă amintiți cât de otrăvitoare a fost ciuma portocalie și Alianța "Dreptate..." sau "Departe de Adevăr", mai periculoase decât veninul de viperă. Așa ați fost pentru România.

Domnule ministru, să fiți mândru că astăzi se discută o moțiune pe problema energiei.

Și pentru ca colegii mei PDL-iști să înțeleagă, v-aș ruga, domnule ministru, să le acordați la toți miniștrii de la PDL audiență și să-i învățați ce înseamnă energia.

Dacă colegul care a prezentat moțiunea de cenzură în scurta perioadă cât a încălzit scaunul de ministru se ocupa mai mult să vadă ce s-a făcut pentru energie, nu venea cu asemenea lucruri să le prezinte. Și este cu atât mai rușinos că a prezentat moțiunea un ministru al economiei care nu a făcut nimic. Dacă o prezenta doamna deputat, o și aplaudam.

Vreau să vă spun doar câteva cuvinte, să știe colegii despre ce este vorba, domnule ministru.

Râde domnul ministru. Eu n-aș râde, eu aș plânge, că nici măcar n-aveți curajul să veniți să asistați la răspunsurile care vi se dau la minciunile pe care le-ați spus în această moțiune.

Spuneți că n-a făcut nimic domnul ministru pentru energie. Vă spun eu: a reușit pentru județul Hunedoara să atragă 230 de miliarde de lei pentru investiția de la Termocentrala Mintia, pentru desulfurarea de la grupul 3 și 4 și modernizarea grupului numărul 4. A reușit să atragă 60 de milioane de euro pentru investițiile de la minele viabile din Valea Jiului. Și nu în ultimul rând, a reușit să atragă 70 de milioane de euro pentru investiția de la Paroșeni. Iată câteva lucruri.

Dumneavoastră veniți și spuneți că nu se promovează decât pe criterii politice și de carnet de partid.

Dumneavoastră ați fost aceia care ați făcut. Și vă dau un exemplu. Vă legați în moțiune de directorul Complexului Energetic Hunedoara. Și dacă domnul care a prezentat moțiunea se uita bine, vedea că în perioada 2001-2005 directorul Andronache, care a condus Minvest Deva, avea 12.000 de angajați, iar după ce vine PDL-ul la putere și pune director un drumar, cu scopul de a arăta drumul angajaților, a reușit, la finele anului 2009, SC Minvest-ul să rămână cu 100 de angajați. Asta ați făcut dumneavoastră.

Ca să fie cireașa pusă pe tort și mai bine, în perioada 2010-2012, stimați colegi de la PDL, veniți și puneți director tot la Minvest, despre care vorbiți cu atâta dragoste, despre această unitate, puneți director un notar public. Acesta este profesionalismul dumneavoastră. Puneți un notar public, ca să legalizeze furturile și dezastrul pe care l-ați făcut în această companie. Asta meritați!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Remus Cernea. Domnule deputat, aveți un minut.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte de ședință.

Loviturile aplicate de domnul ministru Niță surselor regenerabile de energie afectează grav sistemul energetic, economia, mediul de afaceri și prestigiul României pe plan internațional. Comisia Europeană nu a fost notificată în privința acestor modificări. Dimpotrivă, sursele regenerabile de energie ar trebui susținute, întrucât contribuția lor la mixul energetic nu se limitează la energia furnizată, dar există și alte beneficii aduse asupra mediului și sănătății oamenilor. Pe termen mediu și lung, prețul la energie scade, datorită surselor regenerabile de energie și crește, sau ar putea crește, din cauza combustibililor fosili.

Ca urmare a acestor lovituri, investițiile în regenerabile sunt aduse acum în faliment. Ele ar fi fost amortizate în 8-10 ani, dar schema de finanțare a funcționat doar un an și opt luni. Or, acum, la fiecare 100 de euro investiți, se mai pot recupera doar circa 75 de euro, ceea ce afectează mediul bancar, care a acordat credite pentru astfel de investiții și creează sau întărește imaginea pentru țara noastră de țară instabilă și impredictibilă, fără reguli stabile, în care este foarte greu să-ți pui în aplicare un plan de afaceri.

Așadar, cred că ar trebui schimbată această politică.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Iacoban, ultimul vorbitor. Aveți două minute, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Astăzi voi prezenta acest discurs cu titlul "Săptămâna și moțiunea".

Neputința formațiunii politice portocalii, căzută demult în dizgrația poporului român, se manifestă și aici, în Camera Deputaților, unde singurul proiect politic al PDL-ului este săptămâna și moțiunea.

Supărați pe români că nu le-au acordat destule voturi pentru a iniția o moțiune de cenzură, colegii noștri inițiază, pe bandă rulantă, moțiuni simple, cu titluri care de care mai fistichii, caracteristice perioadei dumnealor de guvernare, impresionându-ne prin sinceritate și altruism.

Dragi colegi,

Cursurile pentru spălarea creierilor care s-au organizat și se organizează la Cotroceni, pentru unii, își arată roadele.

Profesorul diriginte Traian Băsescu, cel care predă în fiecare zi aceste cursuri, începând cu ora 18,30, își face simțită prezența și în Parlament, prin intermediul acestor moțiuni, care nu sunt altceva decât stenograme ale discursurilor sforăitoare de la tribuna Palatului Cotroceni.

E adevărat, a venit primăvara și cucul trebuie să-și depună ouăle pe la alte cuiburi, căci cele din primăvara trecută s-au spart la alegerile locale. Iar, ca bibliografia pentru aceste cursuri să fie completă, în moțiune se precizează că guvernele PDL au fost obligate să ia măsuri antinaționale din cauza crizei economice. Păi, cum, criza a ieșit la tribuna Palatului Cotroceni și anunța măsurile care au generat adevărate tragedii în rândul românilor? Nu sunt guvernele PDL cele care și-au asumat răspunderea pentru aceste nenorociri?

Durerea cea mare cu care nu v-ați împăcat încă este, cu siguranță, legată de anularea contractelor pe care le-au avut cu Hidrotehnica "băieții deștepți", adică sponsorii dumneavoastră electorali și care au produs o pagubă companiei menționate de cel puțin 4,5 miliarde de lei.

Întrebarea ar fi: unde se regăsesc acești bani, prin ce conturi ar putea fi ei găsiți, pentru că înțelegem exact, au dispărut precum flota?

În baza aceleiași rezoluții pe care ați avut-o atunci când ați rămas fără sponsorizare electorală de la "băieții deștepți", ați căutat și ați reușit să declanșați o telenovelă despre insolvența Hidroelectrica, doar, doar contractele anulate să poată să se deruleze iarăși, pentru că, odată derulate, vi s-ar fi umflat iarăși conturile.

Vă înțelegem supărarea, domnilor semnatari, dacă afacerea cu energie ieftină nu mai funcționează și dacă oligarhii protejați de dumneavoastră nu mai beneficiază de ele, e clar că în contrapartidă nu se mai pot tăia foi de cec, așa că vă înțelegem situația dificilă în care sunteți, pentru că riscați, odată cu apariția și a celor două entități prezidențiale, denumite pompos formațiuni politice, să nu mai aveți cu ce să aprindeți lumina. Nu-i nimic, stingerea se dă la ora 22,00, iar dimineața puteți beneficia de razele soarelui, de care unii dintre români, ajunși la capătul puterilor și suportabilității, din cauza profesionalismului dumneavoastră, atunci când ați fost la guvernare, nu au mai avut parte.

Ne vorbiți de diferite cazuri de corupție. Ne precizați că ați constatat cu ochiul liber că societățile comerciale din sistemul energetic se zbat să supraviețuiască. Aceasta este părerea dumneavoastră. Companiile sunt acum pe profit.

Dar, de ce nu v-ați întrebat ce am văzut noi, toți, ceilalți cu ochiul liber. Am văzut un premier marionetă Boc, care defila în jurul Palatului Cotroceni într-o pauză, de deranja fanfara funerară. Am constatat cu ochiul liber că românii care v-au trimis acasă dirigintele - și nu au fost puțini - au fost ciuruiți, și nu cu cuburi de gheață, cum poate ar fi fost de așteptat, ci în cel mai josnic mod și cel mai neconstituțional cu putință.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Să ne apropiem de sfârșit, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Am văzut cu toții cu ochiul liber, afară de dumneavoastră, luxul în care v-ați făcut de cap dumneavoastră și foștii dumneavoastră colegi de partid.

Am văzut cu ochiul liber colecție de poșete, am văzut cu ochiul liber delicatese de scoici în meniul unui fost prim-ministru.

Am văzut traficanți de energie care s-au bucurat de protecție politică.

Am văzut cu ochii noștri propria desfătare portocalie.

Ne acuzați în textul moțiunii că am transforma România într-o țară tot mai puțin atractivă pentru investitori, uitând să precizați că dumneavoastră ați transformat-o într-o țară tot mai puțin atractivă pentru poporul român.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să vă apropiați de final.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Imediat.

Dragi colegi, spre dezamăgirea dumneavoastră, vă anunț un lucru: națiunea, oricum, nu vă mai vrea. Așa după cum se vede și din sală, nici această moțiune intitulată sugestiv "sectorul energetic căpușat de mafia PSD" nu va avea succes. Lipsa de încredere în propriile minciuni ar fi trebuit să... nu știm exact unde se află semnatarii noștri, cu siguranță putem specula: se apropie ora 18,30 și cântă cucul.

Chiar dacă trebuie să participăm și noi la acest discurs politic falimentar, pe care-l găsiți să-l exprimați prin intermediul moțiunilor simple, vă spunem, domnilor colegi semnatari, că ne bucurăm, ne bucurăm împreună cu poporul român, pentru că la toamnă cucul trebuie să-și părăsească vizuina, iar noi vom putea respira din nou un aer curat al unei țări eliberate de mafia portocalie.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc. Domnul deputat vă dă dreptul la replică. Aveți două minute.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule ministru Niță, cu regret, spun, nu ați înțeles mare lucru din această moțiune și ați luat-o personal, eu nu v-am reproșat nimic dumneavoastră pentru ceea ce ați făcut la Pârâul Rece sau în Guvernul Boc, eu, pur și simplu, am spus...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dreptul la replică înseamnă să răspundeți la un moment în care vi s-a pronunțat numele, nu să răspundeți la ce a spus ministrul. Deci, vă rog să treceți la...

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Da, domnule președinte, conform art.151 alin.(4) din Regulamentul Camerei Deputaților. Vreau să salut, însă, intervenția unor colegi de la PNL, respectiv de la PSD, sigur, cu referire la mandatul meu de la Ministerul Economiei, să spun: da, domnilor de la PNL, vă mulțumesc pentru faptul că apreciați ceea ce am trecut în moțiune cu privire la transferul Transelectrica și Transgaz la SGG.

Da, domnule Iulian Iancu, apreciez faptul că ați spus că într-adevăr România are nevoie de o nouă strategie energetică. Este chiar punctul 1 din solicitările noastre.

Însă ați omis să spuneți un lucru - și ne-ați acuzat oarecum pe noi în ce privește ordonanța de urgență privind modificarea Legii nr.220/2008 privind modificarea numărului de certificate verzi, ați omis să spuneți faptul că această ordonanță a fost validată în Comisia pentru industrii și servicii, al cărei președinte erați și atunci, domnule Iulian Iancu.

Sigur, am înțeles din luările de poziție aici faptul că nu o să renunțați la calendarul de liberalizare a prețului la gazele naturale.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mie mi-e foarte greu să urmăresc dreptul dumneavoastră la replică. Mi se pare că este un drept politic la replică și, dacă nu reveniți la regulament, am să vă opresc microfonul.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Revin la regulament, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Și închei spunând că este incorect modul în care antevorbitorii mei, ca să nu le dau dreptul la replică, au spus aici că vor elabora de urgență o strategie energetică a României, în condițiile în care doi ani de zile nu au făcut nimic în acest sens. Este incorect spus - și cu asta închei - faptul că sunt o serie de foști colegi sau actuali colegi, nimeni nu știe, din PDL, care sunt acuzați de fapte de corupție, în condițiile în care noi, la pct.6 din moțiune, spunem foarte clar să sesizați autoritățile în drept asupra oricăror suspiciuni de corupție.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

E-n regulă, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

E-n regulă. Și, pe viitor, vă rog să urmăriți regulamentul. Nu asta înseamnă dreptul la replică. Am fost foarte larg cu dumneavoastră.

Domnule ministru, vă rog, răspunsul dumneavoastră.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Constantin Niță:

În primul rând, aș aprecia poziția colegilor noștri, indiferent că sunt de la putere ori de la opoziție, și cred că a fost o dezbatere bună, chiar dacă, sigur, m-am referit la domnul ministru, nu am făcut-o intenționat, pentru că întreaga moțiune este direcționată către mine și evident că trebuia să răspund la ceea ce a spus Domnia Sa, deși, față de ce ați scris dumneavoastră, eu v-am răspuns destul de elegant. Asta, sigur, presupune și o anumită educație.

În al doilea rând, s-a spus că nu am făcut notificarea Ordonanței nr.57. Fals. S-a făcut prenotificare, s-a făcut notificare, există depusă la Consiliul Concurenței și așa mai departe.

Deci, a doua chestiune. Cu transferarea OPCOM-ului și a FORMENERG-ului.

OPCOM-ul am ținut mult să vină la Departamentul de Energie, dintr-un motiv foarte simplu. OPCOM-ul trebuie deschis capitalului privat; trebuie deschis și realizat, după părerea mea, cu o bursă regională puternică, pentru că are capacitatea aceasta, s-a dezvoltat foarte bine în acești ani și eu cred că ar fi o greșeală dacă nu am reuși să facem lucrul acesta.

FORMENERG-ul este societate care se ocupă de pregătirea salariaților din domeniul energiei. Din acest motiv am considerat că este bine să stea lângă Departamentul de Energie și nu în altă parte. Deci, sunt argumente foarte clare.

Și, în sfârșit, aș vrea ... îmi pare rău, eu nu mi-am permis să jignesc pe nimeni, nici să-l fac incompetent, nici să-l fac amator, dar cineva care a fost consilier al domnului Boc și a dus economia unde a dus-o, nu merită să fie nici șef de restaurant, darămite să conducă un sistem energetic național! E dificil, e greu. Asta înseamnă profesionalism și mai înseamnă ceva - o anumită inteligență și un anumit mod de a lucra în echipă.

Vă mulțumesc și sper că veți respinge această moțiune. (Aplauze)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Am o reținere referitor la faptul că a fi șef de restaurant este jignitor. Dar, mă rog.

Vă rog. Numai dacă mai există vreun drept la replică, atât? Domnul Iancu, drept la replică, 30 de secunde, ca să intru și în ultima parte a ședinței.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Eu am ținut să revin, pentru că am solicitat să avem alt tip de dezbatere decât replică și drept la replică. Aș vrea, însă, să dau o replică punctuală la Legea nr.220. Domnul ministru Bode spunea că da, eram președintele comisiei când, în 2010, PDL-ul a modificat legea și a adus, iată, prejudicii atât de mari consumatorului din România. Da, dar să nu uităm că nu au stat de vorbă, s-au izolat într-o cameră la etajul 2, am vrut să merg să le aduc argumente și să le spun cât de mult rău pot face prin creșterea numărului de certificate, pentru că va deveni nesuportabil, nu au vrut, au spus că este o discuție politică și este decizia lor și le aparține și prin vot, printr-o ghilotină a votului, au impus acea lege. Efectele le vedem astăzi. Astăzi, în loc să înțelegem că am greșit, nu facem altceva decât să ridicăm, în mod artificial, pe o temă care nu poate fi susținută, acest subiect.

Ce este, însă, cel mai grav, stimați colegi? Vreau să vă dau două cifre. Unde s-au dus aceste decizii distructive la adresa sistemului energetic? Ele s-au dus direct în doi piloni ai economiei și ai societății românești; unul este Sănătatea, celălalt este Educația. Lipsa de finanțare, încărcarea costurilor în cele două domenii se duc direct într-un fenomen care nu mai poate fi gestionat. Și am să vă dau două cifre: spitalele din România, astăzi, plătesc 60% din costurile lor, sunt costuri cu utilitățile - energie electrică, apă caldă, gaze naturale. Ce se întâmplă în fapt? Suntem pe primul loc în Europa la bolnavii de TBC. Mor patru oameni pe zi, bolnavi de TBC.

De asemenea, avem opt sinucideri pe zi în România, stimați colegi. De ce, oare, avem sinucideri? Pentru că am obligat, destrămând tot, toată orizontala industriei și sistemului energetic, devenind nesuportabil prețul energiei, au plecat oamenii unde au văzut cu ochii, iar în spatele lor sunt traume, se sinucid copii, se sinucid bătrâni. România nu a fost niciodată în statistica sinuciderilor și mai ales la omul bătrân de la țară. Aceasta este situația reală.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Iulian Iancu:

Și aș vrea doar atât să adaug: cine atacă cel mai tare, acela nu va avea niciodată de câștigat; cine aruncă praf în fața vântului, s-ar putea să i-l întoarcă vântul drept în ochi. (Aplauze.)

 
Video in format Flash/IOS  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc. Mulțumesc tuturor colegilor pentru participarea la dezbatere.

Vă mulțumesc, domnule ministru Niță, pentru participarea dumneavoastră. Mi-a făcut plăcere să fiți aici.

 
Video in format Flash/IOS Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului.

Trecem la ultima parte a ședinței noastre, stimați colegi, răspunsuri la interpelări.

Avem patru răspunsuri. Am să fac ca de obicei, am să verific dacă avem în sală colegii care au întrebat. Dacă nu sunt, nu dăm răspunsurile.

Domnul Victor Cristea, de la PSD? Nu este. Îi mulțumesc domnului Diaconescu Cătălin, de la Ministerul Apelor.

Doamna Ardeleanu Sanda-Maria, de la PDL? Nu este în sală. Mulțumesc doamnei Irina Sanda Cajal, de la Ministerul Culturii. Mi-a făcut plăcere să vă văd, doamnă. Măcar cu atât ne-am ales în seara asta.

Ministerul Agriculturii, domnul Nazare? A plecat domnul Nazare, era aici adineauri. Mulțumesc domnului Botănoiu pentru faptul că a venit.

Și domnul Ioan Munteanu, de la PSD? Nu este.

Vă mulțumesc celor de la Guvern. Îmi pare rău, v-am ținut degeaba atâta vreme.

Se solicită amânarea la întrebările, interpelările adresate de domnul Alexandru Nazare Ministerului pentru Proiecte și Infrastructură, Intotero Natalia și încă o dată Nazare Alexandru.

Asta este ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

Ne vedem mâine-dimineață.

O seară excelentă!

     

Ședința s-a încheiat la ora 18,51.

 
     

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 1 iulie 2022, 4:15
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro