Plen
Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.80/04-07-2014
Video in format Real MediaVideo - Real Media
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media18-10-2017 (comună)
Video in format Real Media17-10-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 24-06-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 iunie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:

     

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările ședinței au fost conduse în prima parte de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și în a doua parte de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaților

Ultima parte a ședinței a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ștefan Zgonea, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaților.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineața, doamnelor și domnilor colegi!

Declar deschisă ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi, 24 iunie 2014.

Vom începe astăzi cu opoziția.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Mihăiță Calimente - comentarii cu privire la cazurile de corupție din România;

O să-l rog pe domnul deputat Mihăiță Calimente, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, să își prezinte declarația politică de la microfonul Camerei și pe domnul deputat Ioan Munteanu, dacă cumva are - nu.

Vă rog, domnule coleg.

Se pregătește domnul deputat Aurelian Mihai, din partea Grupului parlamentar al deputaților fără apartenență politică.

Aveți cuvântul, domnule coleg.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Mihăiță Calimente:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În aceste zile asistăm la cel mai mare scandal politic al ultimilor ani. Pentru mulți o mare surpriză, nu și pentru mine. Am uitat tot ce a făcut Traian Băsescu și familia sa în ultimii zece ani.

Dispariția flotei e veche, afacerea cu terenuri cu Cășuneanu e mai nouă sau poate vânzările anterioare cu case ale familiei. Tot aici se încadrează și afacerea Mihăileanu. Cazul ALRO se pare că l-am uitat, dar cred că e unul din cele mai grave.

Dar când președintele a pus o rezoluție favorabilă pe un document de la Ministerul Transporturilor către un alt amic, domnul Bucșaru, valoarea la acea vreme era de vreo 800 de miliarde de lei vechi și era în legătură cu devalizarea CFR Marfă de către un alt apropiat, domnul Nicolăescu. Precizez că până și ministrul băsist de atunci, domnul Dobre, a refuzat inițial să plătească acea sumă.

Despre ultima afacere, cea de la Nana, ce să mai vorbim? Din punct de vedere moral, orice om politic important din lume pleca pentru ingineria de acolo. Nu vorbim din punctul de vedere al legalității.

Dacă am uitat ceva din faptele importante ale lui Traian Băsescu, vă rog să mă iertați.

Așchia nu sare departe de trunchi. Mircea Băsescu nu se află acum la prima încurcătură cu justiția.

Să încercăm succint să ne aducem aminte. Cine vindea pui congelați pentru NATO în timp ce fratele său era șeful CSAT-ului? Cine a avut probleme cu explicarea felului în care a pus mâna pe terenurile de la IAS Eforie? Parcă tot Domnia Sa se plimba cu muniția prin portul Constanța și era acuzat de presa străină că ar fi vândut material explozibil rezultat din delaborarea muniției unor grupuri teroriste nord africane.

Din propriile mărturisiri ale celor doi vajnici marinari, primul, Traian Băsescu, a strâns până în 1989 1 milion de dolari. Mai modest, Mircea Băsescu s-a mulțumit cu 600 de mii de dolari. Eu era să fac pușcărie în vara lui '89 - dacă nu venea revoluția - pentru 200 de dolari. M-am trezit și amenințat după 25 de ani de un alt membru important PMP într-o întâlnire la un post de televiziune. Domnul îmi spunea că știe el cine sunt eu.

În tot acest timp, justiția din România și-a făcut treaba. Doamna Kovesi a stabilit cu domnul Morar că președintele are imunitate totală. Se pare că și fratele președintelui, până acum câteva zile.

Altă doamnă care atunci când Traian Băsescu călca pe cap CSM-ul aplauda și nu mai putea de slugărnicie în a-l aproba pe Traian Băsescu era Livia Stanciu, șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Legătura cu clanurile țigănești e o practică veche în România. Românilor li se restricționa dreptul la proprietate după '89 de către Ion Iliescu, dar țiganilor li s-a restituit cu mare larghețe și cu vârf și îndesat aurul confiscat - chipurile - de autoritățile comuniste. Devalizarea țării s-a făcut cu largul concurs al acestora și cu asigurarea protecției. Este cazul Bercea Mondial. Ce nu puteau face gulerele albe, au făcut țiganii. Cei mai mulți bani au revenit, bineînțeles, gulerelor albe. Să fie clar, nu vorbesc despre întreaga etnie a țiganilor!

Putea clanul Băsescu să rateze o asemenea oportunitate? Nu! Și n-a ratat-o! Nici politic, nici economic!

Întorcându-mă la justiție, vedem un vechi obicei românesc. Când stăpânul se schimbă, vedem cu alți ochi realitatea. Dintr-odată nici Traian Băsescu n-ar mai avea imunitate totală. E bine să se pronunțe Curtea Constituțională. Nici familia nu mai are imunitate și iată-l pe Mircea Băsescu arestat pentru 30 de zile! Să fie asta o urmare a semnării unui pact între Traian Băsescu și premierul Victor Ponta?

Și-o fi adus aminte doamna Kovesi că a fost numită cu acordul domnului Ponta sau poate ministrul justiției și-a adus aminte că procurorii acționează sub coordonarea domniei sale? Poate procurorul general al republicii să fi avut un rol pentru că și DNA se află sub autoritatea domniei sale. Eu cred că un rol important l-a jucat și SRI. Domnul Maior și-a adus aminte că parcă și el a fost membru PSD și ar mai vrea să joace un rol în politica românească.

Având în vedere că faptele din acest caz s-au petrecut în 2011, 2012, 2013, cine știe, poate că l-au informat și pe domnul Ponta. Știm că domnul Ponta e un adversar implacabil al domnului Traian Băsescu. Toată campania electorală ne-a dovedit-o. Întrebarea care se pune în aceste zile este: când și dacă a fost informat domnul Ponta? Limpezirea cazului are loc de abia în 2014. E o întrebare retorică, nu aștept răspuns, dar mă întreb dacă nu are loc o predare-primire a justiției sau e aceasta curajoasă, independentă și acționează singură așa cum clamează și presa și mulți oameni politici.

Cât despre partea nereformată a justiției, mai avem de așteptat până când ambasadele străine se vor transforma ele în instanțe de judecată sau, mai bine, vom aduce judecători străini, că tot e la modă acum managementul cu străini.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumim și noi, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Aurelian Mihai - reliefarea unor probleme ale românilor din diaspora;

Îl invităm la microfon pe domnul nostru coleg Aurelian Mihai, din partea Grupului parlamentar al deputaților fără apartenență politică, și se pregătește domnul deputat Sorin-Avram Iacoban, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Te rog.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața, domnule președinte!

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Vreau să aduc în atenția dumneavoastră un caz deosebit de grav, petrecut în Franța acum zece zile. Cu siguranță dumneavoastră cunoașteți acest lucru, pentru că este vorba de românul agresat în nordul Franței, român care a suferit și încă mai suferă de pe urma unui caz de o barbarie exagerată.

De ce s-a întâmplat acest lucru? S-a întâmplat acest lucru pentru că noi, cetățenii români, nu suntem nici protejați așa cum se cuvine de statul român și nici statul român nu este interesat așa cum ni s-ar cuveni. Spun acest lucru pentru că semnalele care vin din partea reprezentanților și autorităților statului român în străinătate, în diaspora, sunt deosebit de slabe. Oricine aproape astăzi își permite orice asupra cetățenilor români care se află departe de casă. O spun cu toată convingerea și după cei 11 ani petrecuți la Madrid și după cei trei ani și jumătate de emigrație ilegală. Am fost emigranți ilegali bună parte din ani, la începutul perioadei mele de emigrare.

Ce s-a întâmplat cu acest român? Acest român a fost bătut cu bestialitate după ce mai mult de 12 persoane au presupus că dumnealui era infractor. Au presupus! Nu știau sigur! Nu are importanță că era infractor sau nu, justiția și autoritățile din Franța trebuiau să-și facă datoria. Dacă într-adevăr acest român - pentru că este cetățean român - crea probleme, atunci Poliția franceză, Jandarmeria, trebuia să intervină, trebuia să ancheteze și să ia măsurile care trebuiau să fie luate. Nu! S-au găsit cetățeni - probabil francezi - s-au găsit mai mult de 12 persoane, cum spuneam, care să răpească practic acest tânăr și să îi aplice o corecție destul de severă, făcându-și justiție pe cont propriu.

Cazul a reieșit în presă datorită brutalității excesive și modului în care acest tânăr de 16 ani a fost găsit tot de un cetățean francez în fața garajului.

Spuneam că nu are importanță faptul că e infractor sau nu. Infractorii plătesc și infractorii nu au naționalitate. Dar faptul că era cetățean român, că este cetățean român, pe noi ne doare foarte mult.

Până în momentul de față, statul român, cum spuneam, a emis semnale destul de slabe pentru a apărea cauza acestui român. Eu nu știu dacă astăzi a murit, dacă se află încă în comă - presa vorbește foarte puțin, iar Ambasada Română din Franța nu prea transmite comunicate pe această știre - însă vă spun că nu va fi nici ultimul din aceste cazuri pe care le vom întâlni în diaspora.

La sfârșitul anului trecut, o româncă a fost ucisă la intrarea într-o suburbie din Paris. Chiar dacă era prostituată, așa cum scria presa, era cetățean român.

Dacă acești oameni ajung în străinătate și dacă părăsesc România nu este vina lor. Sistemul de aici, viața de aici, sărăcia îi forțează. Ar fi fost foarte bine ca ei să trăiască astăzi în România.

O să monitorizăm în continuare acest caz și vom vedea, într-adevăr, ce se va întâmpla, iar statul român poate că ar trebui să-și pună problema ce se va întâmpla cu acest român dacă va muri, pentru că cineva va trebui să-i asigure cheltuielile de înmormântare și de repatriere în țară.

De asemenea, aduc în atenția dumneavoastră cazul altor doi români, din care unul a murit recent sâmbătă în Spania, în Lloret de Mar, înecându-se, un tânăr român de 30 de ani din Maramureș, din Vișeul de Sus, Brana Vasile Gabriel, cât și a unui român care a murit în toamna trecută în Malaga, Georgian Daniel Pavel, și al cărui corp încă nu se află repatriat. Pentru a-l scoate din morgă ne trebuie peste 20 de mii de euro, pentru că fiecare zi de ședere a corpului acolo înseamnă aproape 100 de euro cheltuieli. Cheltuieli care, mai mult sau mai puțin și mai devreme sau mai târziu, vor fi suportate tot de statul român.

Am să închei nu înainte de a vă spune că sâmbătă, în apropiere de Roma, la Latina, dacă veți fi, colegii mei, prezenți în Italia, vă invit la un eveniment de binefacere pentru adunare de fonduri pentru repatrierea acestor corpuri.

Sunt 2500 de români care mor anual în diaspora, 2500 de corpuri care se află în morgile din statele străine, cel puțin din Europa. Statul român, până în prezent, nu face aproape nimic pentru a repatria aceste cadavre. Pe lângă cei 4 miliarde de euro pe care-i trimitem anual, banii pe care ar putea să-i aloce statul român pentru repatrierea acestor oameni care au murit și care au făcut atât de bine României prin banii pe care i-au trimis, prin reprezentarea pozitivă de care are parte statul român din partea lor, banii, spuneam, ar reprezenta cât suma unei amenzi de trafic. 4 miliarde de euro trimitem anual acasă.

Oare nu se găsesc bani pentru acești români să fie repatriați?

Știu, costă câteva milioane de euro, dar eu cred că statul român ar trebui să-și facă datoria și să fie prezent mult mai mult decât în ideea de reprezentare. Să facă într-adevăr ceva.

Iar Ministerul de Externe asta ar trebui să facă, să insiste asupra tuturor cazurilor care se întâmplă, aceste nefericite cazuri cu românii din străinătate.

Ce pot să vă mai spun astăzi, pentru că și sărbătorim Ziua iei internaționale - Ziua internațională a iei românești - transmit salutări colegilor și românilor noști din diaspora care astăzi organizează destul de multe evenimente în favoarea culturii și imaginii României din străinătate.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc și eu.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Ninel Peia - scrisoare deschisă Argument pentru construirea noului Regat al României;

Domnul deputat Sorim-Avram Iacoban nu este.

O să-l rog pe distinsul coleg Ninel Peia, din partea aceluiași grup, al Partidului Social Democrat, să ia cuvântul și se pregătește domnul deputat Gheorghe Udriște, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Stimate coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ninel Peia:

Mulțumesc, domnule președinte.

Scrisoare deschisă

Către Casa Regală a României, Regele Mihai I al românilor

Către Patriarhia Română, Înalt Preasfințitului Daniel

Către Președinția României, domnului președinte

Către președintele Senatului

Către Guvernul României, domnului prim-ministru

Către președintele Camerei Deputaților

În atenția tuturor conducătorilor partidelor politice, parlamentare sau nu

În atenția tuturor europarlamentarilor români, a senatorilor și deputaților României

În atenția liderilor societății civile, șefilor de ONG-uri, a elitei intelectuale românești, a vectorilor responsabili de pe întreg teritoriul țării

În atenția organizațiilor și conducătorilor de asociații românești de pretutindeni

Argument pentru construirea noului Regat al României

Doamnelor,

Domnilor,

Prieteni români,

Schimbările ce se petrec în străinătatea apropiată, evenimentele geostrategice ce pun la grea încercare actuala structură europeană și proiecția viitorului nostru național și totodată european ne îndeamnă la o profundă reflecție și impun luarea unei decizii de mare importanță pentru conturarea unei poziții demne și istorice a României în noul context mondial.

Acum, poate mai mult ca oricând după ce Zidul Berlinului a devenit numai o tristă amintire, a sosit momentul să ne strângem laolaltă pentru a zidi temelia noii Românii, conștientă de importanța sa europeană și de rolul pe care istoria i l-a rezervat în această parte a lumii.

Cred cu tărie că, în actualul peisaj autohton, nu există nicio forță politică sinceră, niciun lider cu adevărat responsabil sau vector de opinie, bref, niciun cetățean a cărui conștiință să nu fie legată de aspirații comune pentru prosperitate și demnitate națională, pentru așezarea României pe locul care i se cuvine cu adevărat în comunitatea națiunilor lumii.

Iată de ce vin astăzi cu o chemare, cu un manifest al cărui scop este de a alcătui o treime indisolubilă, adică stabilitatea, bunăstarea și reașezarea României în poziția pe care țara o merită, noi o merităm, dar cel mai mult o merită cei ce ne vor urma și care vor ști să prețuiască și să valorifice ceea ce am avut curajul și demnitatea să le lăsăm moștenire.

Deși cred că este inutil, pentru că mă adresez unor oameni care au urmărit și urmăresc mișcările politice de pretutindeni, dar mai ales din Europa, vă voi aminti, totuși, că de ani buni, poate de zeci de ani, instituția prezidențială din orice republică se confruntă cu acuze grele, de la corupție, la trafic de influență. Evident, acestea se petrec pentru că un om poate fi președinte fie un timp limitat de lege, și atunci tentațiile sunt uriașe, fie își transformă mandatul într-o dominație perpetuă, o tiranie ale cărei nenorociri le cunoaștem deja prea bine. Aceste situații sunt posibile pentru că niciun președinte nu își poate asuma, fizic, niște obiective istorice care pot fi atinse după generații întregi de luptă, de dedicație absolută pentru atingerea acelor țeluri.

În schimb, o Casă Regală, o succesiune de suverani care să urmărească îndeplinirea unei promisiuni făcute în fața Cerului și a Neamului în urmă cu generații, poate și are obligația de urmări săvârșirea acesteia pentru că acea promisiune este moștenită ca o datorie sfântă, odată cu Coroana și cu divinul jurământ. Așa am avut o țară unită la Alba Iulia, așa, la 1877, am reușit să ne recăpătăm independența, așa am redobândit Ardealul și Basarabia.

Un președinte, chiar și cel mai bun dintre noi, va lupta pentru neam și țară un mandat, poate două, deci maximum zece ani, poate următorul șef de stat român nu va mai fi așa dedicat. Un rege, însă, va purta drept cel mai de preț lucru tocmai povara țării o viață, apoi o va înmâna, în fața lui Dumnezeu, urmașului său, care, încă o viață își va închina sufletul și mintea țării sale. Nu este niciun secret, această coloană a infinitului este ceea ce susține, printre valurile istoriei, o țară, un neam.

Iată de ce fac un apel către conștiința și rațiunea domniilor voastre pentru a ne uni, ca niciodată, pentru a susține revenirea României la statutul furat de tancurile rusești: să restaurăm, plini de speranță, monarhia noastră.

Vă cer să fim conștienți de valoarea Casei Regale și a unui Regat al României așa cum merităm și noi, și copiii, și nepoții și strănepoții noștri.

Dincolo de îndreptarea unei mârșăvii istorice, numai un răuvoitor sau un bolșevic fără Dumnezeu ar putea contesta cel mai benefic aport adus României vreodată.

Ce aș mai putea să vă spun? Ați constatat de mult că monarhia este sinonimă cu stabilitatea în orice țară. Și cu prosperitatea, cu demnitatea, cu imaginea unei societăți orientate către popor, către propășire și construirea unui viitor cel puțin pe măsura unui trecut sclipitor. Avem șansa și este de datoria noastră să o facem, să a reînnodăm istoria de la punctul de fractură impus de șenilele care înfigeau, sângeros, secera și ciocanul în Estul Europei, șenile roșii care ne-au văduvit de șansa unei evoluții firești, pe firul construit de jertfele grele ale neamului românesc.

Am auzit voci care spun că partidele de stânga se tem de o asemenea istorică decizie. De ce? Monarhiile cu guverne de stânga au reușit adevărate miracole sociale, și Casele Regale au susținut deciziile ce au adus prosperitate. Discuții, dacă au existat, s-au referit, de obicei, numai la oportunitatea momentului, nu și la valoarea deciziei. Aceasta pentru că, așa cum spuneam, Casele Regale sunt responsabile, istoric și divin, pentru sufletele și viețile supușilor lor.

A venit vremea să ne scuturăm de teama indusă veninos și distructiv de ciuma bolșevică și să ne împăcăm cu istoria pentru a îmbrățișa devenirea pe care o merităm dintotdeauna, iar firul care poate reface această legătură se numește Casa Regală a României, coloana vertebrală a neamului românesc.

Desigur, o asemenea decizie trebuie susținută de pași specifici. Bunăoară, Parlamentul ar trebui să se transforme în Adunare Constituantă, pentru o scurtă perioadă de timp, tocmai pentru a adopta Constituția bazată pe aceea din 1923, desigur, cu îmbunătățirile necesare.

Acestea sunt însă detalii tehnice.

Esența acestei scrisori deschise poate fi rezumată foarte ușor: Regatul României este o șansă istorică pentru stabilitate, bunăstare și demnitate. Haideți să nu o irosim și să ne asumăm decizia care va așeza țara acolo unde merită. Să alungăm spectrul care ne va transforma în încă o generație pierdută pentru națiune.

Avem o șansă nepereche ca să câștigăm admirația urmașilor noștri.

Așa să ne-ajute Dumnezeu! (Aplauze.)

Deputat PSD - Ilfov, Ninel Peia.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat

Nu v-am întrerupt, deși ați depășit cu mult timpul alocat unei declarații politice, pentru că este o surpriză extraordinară.

Sper că și președintele dumneavoastră va lua act de conținutul acesta extraordinar al declarației politice. Bravo!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Gheorghe Udriște - declarație politică având titlul Cine are interes ca Legea taximetriei să nu fie promovată?;

Îl invit acum pe domnul deputat Gheorghe Udriște, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, să-și susțină declarația și se pregătește domnul deputat Vasile Drăgușanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Gheorghe Udriște:

Domnule președinte,

Stimați colegi parlamentari,

Declarația mea politică de astăzi este determinată de haosul tot mai mare și înfricoșător în ceea ce privește transportul în regim de taxi nu numai în București, ci și în alte localități din țară.

Am intitulat-o: "Cine are interes ca Legea taximetriei să nu fie promovată?"

Ca multe alte inițiative care au fost introduse și ulterior uitate în Parlament, și proiectul legislativ pentru modificarea Legii taximetriei își așteaptă deznodământul de câțiva ani de zile. Este o inițiativă care a stârnit pe bună dreptate controverse și ample dezbateri între toți cei direct vizați de modificările care se prefigurează. Proiectul legislativ se plimbă de la o comisie la alta și nu se ia nicio decizie în sensul adoptării ei. Între timp, au mai apărut și alte modificări și amendamente la Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și de închiriere, dar la fel de bine au fost vânturate prin Parlament fără să ajungă pe ordinea de zi. Vă pun astăzi întrebarea - cine are interes ca legea taximetriei să nu fie promovată? Cine are interesul să fie amânat procesul de avizare și adoptare a proiectului legislativ în Camera Deputaților?

Cine are interes în haosul existent azi în București și alte localități din țară în zona transportului public în regim de taxi?

Cine garantează asupra siguranței utilizatorilor, când în piață circulă autovehicule deteriorate și murdare, fără verificări tehnice sau având conducători auto cu grave deficiențe de etică și comportament, iar unii, ce-i drept, puțini la număr, cu deficiențe de sănătate?

Fac un apel astăzi, în speranța că vom redeschide discuțiile pe marginea acestei legi, pornind de la amplele dezbateri pe care le-au inițiat taximetriștii. Protestele lor, inclusiv în fața Palatului Parlamentului, ne obligă să luăm urgent o decizie în această privință. Sunt probleme a căror rezolvare nu mai permite amânări.

În urma discuțiilor purtate cu taximetriștii din capitală, am înțeles că aceștia se simt prejudiciați în raport cu colegii din Ilfov, care primesc autorizații de operare permanentă inclusiv pe raza municipiului București, deși legea în vigoare este foarte clară din acest punct de vedere, iar, pe deasupra, cei din Ilfov obțin și autorizația la costuri mult mai mici; sunt nemulțumiți de tarifele practicate la nivel de capitală, care sunt prea mici și nu acoperă toate cheltuielile pe care le suportă fiecare șofer de taximetru în parte; sunt contrariați de condițiile impuse de firmele de taximetrie care nu asigură un beneficiu, în urma taxei foarte mari pe care o plătesc aceștia pentru colaborare.

Nemulțumirile taximetriștilor nu sunt de ieri, de azi. Primăria Capitalei avea datoria să clarifice și să vină în întâmpinarea cererilor taximetriștilor de pe raza municipiului București. O instituție publică nu poate permite concurența neloială, iar acest lucru a fost posibil prin emiterea unor hotărâri de consiliu anulate ulterior de Tribunalul București. Și revin astfel la aceeași nelămurire - cine are interesul ca modificările din Parlament, pe Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi și de închiriere, să fie amânate de atâția ani de zile?

O piață corectă, fără intervenția factorilor de decizie, ar permite "șoferilor de taxi să-și desfășoare activitatea în mod cinstit", a fost concluzia Consiliului Concurenței, care a intrat în această dezbatere cu câteva observații foarte pertinente. Impunerea unui număr maxim de licențe ar însemna limitarea accesului pe piața taximetriei a potențialilor concurenți. Dar, totodată, taxele pentru autorizațiile de operare pe raza unui oraș trebuie să fie aceleași pentru toți, în caz contrar competiția pe piața taximetriei este serios afectată.

Legiferarea unui tarif unic ar echivala cu consacrarea existenței unor carteluri pe piața taximetriei și acest lucru ar fi imposibil, dat fiind costurile diferite ale fiecărui operator privat. "Principala formă de concurență este cea prin preț", ne-a transmis Consiliul Concurenței, având în vedere că serviciile din domeniul taximetriei nu se desfășoară în regim de monopol. Dar nimic nu împiedică ca legislația națională să impună un tarif maxim sau unul recomandat, și astfel șoferii și companiile de taxi să-și stabilească de comun acord prețul, în funcție de costurile suportate de fiecare în parte.

Cei de pe piața taximetriei trebuie să aibă posibilitatea să acționeze conform exigențelor impuse de piața în domeniu, fără să se lovească de reglementări legislative care nu țin cont de cerințele pieței și nu permit dezvoltarea corectă a acestui domeniu. Patronii sunt obligați să țină cont de nevoile șoferilor de taximetre cu care colaborează, iar o piață corectă ar permite fiecărui taximetrist să decidă asupra propriului tarif.

Dezbaterile sunt binevenite în comisiile de specialitate din Parlament și fac apel astăzi pentru urgentarea procesului de adoptare a modificărilor pe Legea nr.38/2003, ținând cont de recomandările taximetriștilor și respectând principiile unei piețe concurențiale.

Vă mulțumesc.

Deputat de București, Gheorghe Udriște.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Vasile-Cătălin Drăgușanu - declarație politică referitoare la Legea traducătorilor și interpreților;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Cătălin Vasile Drăgușanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, și se pregătește doamna deputat Maria Grecea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Stimate coleg, trei minute aveți la dispoziție.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației de astăzi: "Legea traducătorilor și interpreților"

Fenomenul migrației pe teritoriul Uniunii Europene a condus la o creștere proporțională a numărului de relații de toate tipurile - comerciale, educaționale, juridice sau personale - între oameni cu naționalități diferite, culturi diferite și care vorbesc, de asemenea, limbi diferite. Aceasta a dus la apariția unei game variate de situații în care sunt necesare servicii de traducere și de interpretariat. Cum de cele mai multe ori aceste situații au nevoie de aprobarea autorităților, a devenit comună cererea traducerilor autorizate, care să certifice faptele în cadrul unei proceduri judiciare sau al unei acțiuni în instanță. Datorită apartenenței la același domeniu de activitate, deseori se întâmplă ca cele două profesii, cea de interpret și cea de traducător, să fie confundate, însă fiecare din aceste categorii reprezintă o profesie distinctă.

În vederea eliminării unor confuzii și a erorilor existente în reglementarea actuală din domeniu, printre care asimilarea greșită a profesiei de interpret cu cea de traducător, numeroși traducători cu experiență în materie cred că este nevoie de o lege care să corespundă nevoilor și condițiilor actuale ale acestui domeniu.

Prin definiție, traducătorul este persoana care asigură traducerea scrisă dintr-o limbă în alta limbă a unor documente, acte și înscrisuri, iar interpretul este persoana care asigură comunicarea între două sau mai multe părți ce vorbesc limbi diferite sau care, datorită unor dizabilități, utilizează limbaje nonverbale pentru a comunica.

Diferența cea mai vizibilă este că interpretul redă cuvintele exprimate într-o limbă străină, în timp ce traducătorul interpretează textul în scris.

Mai exact, interpretul este persoana care asigură comunicarea și traduce cuvintele vorbitorului către o audiență în timp real sau cu o pauză între comunicări, în timp ce traducătorul adaptează și redă într-o altă limbă un text scris într-o limbă străină, în funcție de solicitarea pe care a primit-o: realizează traduceri specializate (documente juridice, opere literare, documente bancare, medicale de afaceri, site-uri web, IT&C etc.).

Un bun interpret poate să nu se priceapă și la traducere, și invers. În alte țări, separarea între cele două este mult mai clară.

Activitatea de traduceri și interpretare se desfășoară, în prezent, fără supravegherea și controlul necesare, încercările de a înființa structuri profesionale asociative nu au avut rezultatele corespunzătoare, iar faptul că notarii, prin Uniunea Națională a Notarilor Publici, încearcă să reglementeze activitatea de traduceri nu dă rezultate, notarii neavând autoritatea și competența necesare.

În prezent, Legea nr.200/2004 și Hotărârea Guvernului nr.1921/2004 nu menționează profesia de traducător și interpret așa cum a fost ea introdusă la propunerea notarilor publici și, mai mult, Legea nr.178/1997 privind traducătorii, modificată și completată prin Legea nr.281/2004, vorbește doar de autorizarea și plata acestora, fără a reglementa însă și activitatea lor.

Profesiile de traducător și cea de interpret sunt de sine stătătoare, au norme distincte de exercitare, iar diferențele majore dintre acestea fac incorect modul de autorizare în domeniul existent.

În România autorizarea se obține pe baza studiilor filologice universitare, fără a se ține cont de necesitatea unor cunoștințe juridice minime, mai ales în cazul interpretării și traducerii de materie penală.

Interpretul și traducătorul judiciar sunt autorizați de Ministerul Justiției și sunt folosiți, după caz, pentru asigurarea serviciilor respective judiciare (acte judiciare, cercetare și urmărire penală, expertiză judiciară, interogatoriu, proceduri în instanța de judecată, activitate avocațială și de executare silită), extrajudiciare (activități ale organelor de justiție și procuratură, ale Consiliului Superior al Magistraturii, consultanță avocațială) și activități de tip judiciar date de lege în competența notarilor publici (procedura succesorală).

Traducerile care nu au caracter judiciar sau oficial (traduceri editoriale, documentare, traduceri cu caracter personal ș.a.) și translațiile de însoțire, neoficiale, se efectuează fie de traducători sau interpreți autorizați, fie de alte persoane cunoscătoare de limbi străine, posesoare ale unei diplome de licență în filologie, specialitatea limbi străine, sau care posedă un certificat de traducător eliberat de o instituție abilitată, pe baza normelor de drept comun.

În țări ca Franța, Italia, Irlanda, Brazilia etc., unde se utilizează sistemul de traducere și interpretare pe bază de autorizație, se are în vedere nivelul de pregătire al persoanelor care profesează în acest domeniu, disponibilitatea și capacitatea lor de comunicare.

Comisia Europeană a abordat problema asigurării unitare, la nivelul Uniunii Europene, a sistemelor de traducere și interpretariat în materie penală, adoptând Directiva 2010/64 și stabilind, prin aceasta, obligația statelor membre de a adopta măsuri viabile care să asigure furnizarea de servicii de interpretare și traducere care să asigure corectitudinea în justiție conform art.2 alin.(8) și art. 3 alin.(9).

Așadar, pentru a putea asigura traduceri și interpretări conforme și absolut corecte în instanțele judecătorești sau în alte instituții juridice, trebuie luate măsuri în privința calității serviciilor traducătorilor și interpreților ale căror servicii sunt utilizate în justiție, precum și a pregătirii profesionale a persoanelor care se înscriu în aceste profesii.

Anunț că am depus la registratura Camerei Deputaților un proiect legislativ care să reglementeze cele semnalate în prezenta declarație politică.

Vă mulțumesc.

Deputat Cătălin Drăgușanu.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă reamintesc, stimați colegi, că durata maximă a unei declarații politice spuse de la microfonul Camerei este de trei minute.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Maria Grecea - declarație politică cu referire la egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei;

O invit acum la microfon pe doamna deputat Maria Grecea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și se pregătește domnul deputat Vreme Valerian.

Vă rog, stimată colegă.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Maria Grecea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colegi,

Stimați colegi,

Egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei, o problemă ridicată la nivel european, reprezintă o măsură inoportună în actualul context. Ridicarea pragului de pensionare la 65 de ani constituie o nouă povară pentru femeile din România, care se confruntă, de multe ori, și cu problemele casnice.

Având în vedere că femeia este, de cele mai multe ori, cea care prestează un volum considerabil de muncă în gospodărie, se pune și problema lipsei randamentului necesar la locul de muncă. Astfel, argumentului egalității de șanse și gen dintre femei și bărbați îi poate fi opusă ideea responsabilităților casnice și de ordin familial ce îi revin femeii.

De asemenea, lipsa locurilor de muncă și tendința antreprenorilor de a nu angaja persoane cu vârsta de peste 50 de ani sunt factori care îngreunează și mai mult situația femeilor.

Sunt profund dezamăgită de faptul că doamna ministru Rovana Plumb susține egalizarea vârstei de pensionare a femeilor și bărbaților, așa cum a declarat recent. Consider că ar trebui să se facă măcar o diferențiere între femeile care au copii și cele care nu au, deoarece creșterea și educarea unui copil necesită multă atenție și preocupare din partea mamei, factori ce pot afecta activitatea profesională.

O altă problemă este aceea a pensiilor care au un cuantum mai mic decât venitul minim garantat. Mă refer aici în special la drama celor care trăiesc doar din așa-numitele pensii sociale minime garantate, redenumite indemnizații sociale pentru pensionari, datorită caracterului necontributiv.

Actualul Guvern trebuie să își îndrepte atenția și către acești pensionari care trăiesc sub limita sărăciei, neputând fi vorba de subzistență. Un guvern care se pretinde a fi de stânga ignoră o problemă socială acută, generând totodată una morală, care ține de respectul față de generațiile care au adus un aport la dezvoltarea țării. Nu putem să fim toți egali, dar Guvernul trebuie să-și îndrepte atenția către acele categorii de oameni care, datorită contextului, și aici pot da exemplu munca prestată în Cap-uri, nu beneficiază de venituri care să le poată asigura un trai decent și demn. Este inadmisibil să vedem reportaje care prezintă persoane vârstnice cu venituri sub 400 de lei, care sunt dependente de sprijinul oferit de familie. Chiar dacă respectivele venituri au un caracter necontributiv, în temeiul art.47 din Constituția României, statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Rezolvarea acestor probleme trebuie să înceapă acum, și nu în viitor.

Dezvoltarea bazei de colectare prin integrarea în câmpul muncii a tinerilor și a șomerilor proveniți din grupuri vulnerabile ar reprezenta soluții cu aplicare pe termen scurt și mediu. În caz contrar, riscăm să ajungem în situația în care, în 20 de ani, statul să nu mai poată plăti pensiile.

Este important să știm dacă Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale are vreo strategie pentru a asigura fiecărui vârstnic venitul minim garantat sau dacă există o strategie în ceea ce privește reorganizarea sistemului de acordare a indemnizațiilor pentru pensionari.

Domnule Victor-Viorel Ponta, doamnă Rovana Plumb, seniorii României așteaptă respect și soluții din partea dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Deputat Grecea Maria.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă deputat, și noi vă mulțumim pentru declarația prezentată.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Valerian Vreme - declarație politică cu titlul O sesiune parlamentară aproape ratată;

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Valerian Vreme, din partea grupului de deputați fără apartenență la un grup politic din Parlamentul României și se pregătește doamna deputat Cristina Nichita, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Stimate coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Valerian Vreme:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

"O sesiune parlamentară aproape ratată", este numele declarației mele politice de astăzi.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Bună dimineața.

Vă spun bună dimineața la finalul celei mai rușinoase sesiuni parlamentare din ultimii 25 de ani. O sesiune în care am fost condamnați să nu facem nimic, să nu luăm decizii, să nu dezbatem, să nu avem viziune și inițiative. O sesiune ratată, la finalul căreia mă întorc plin de rușine la mine în colegiu, acolo unde cineva m-ar putea întreba ce am făcut pentru cei care mi-au dat votul, pentru cei pe care îi reprezint și, în general, cam ce am făcut pentru țară.

Vă provoc la un moment de sinceritate, doamnelor și domnilor parlamentari, indiferent de apartenența dumneavoastră politică. Într-o perioadă în care Guvernul ar fi trebuit să ne încarce la maximum agenda, în care ar fi trebuit să dezbatem strategii și programe pentru exercițiul bugetar multianual 2014-2020 al Uniunii Europene, în care ar fi trebuit să discutăm despre relansarea economică, despre politici fiscale sau sociale, în care rosturile țării ar fi trebuit regândite, noi ne-am întâlnit cordial, ne-am zâmbit și am așteptat să mai treacă o săptămână.

Consider că doar ipocriții pot susține că ceea ce s-a întâmplat în ultimele luni în Parlamentul României stă sub semnul normalității. E anormal, e rușinos și e total ineficient. Singura preocupare a celor aflați acum la putere nu au fost programele sau strategiile de a dezvolta această țară, de a moderniza statul român, de a reforma instituțiile sale. Și-au dorit cu orice preț la putere, dar nu au nimic de spus. Nu demonstrează nimic, dimpotrivă, dau dovadă de o lipsă crasă de viziune și de preocupări serioase. Sunt incapabili să continue, măcar, ceea ce s-a început pentru reformarea societății românești. Interesul mărunt al actualilor guvernanți s-a limitat la a-și instala oamenii în posturile călduțe ale statului român, nu la reformarea statului. Banca Națională a României, ASF și altele asemenea au fost singurele ținte ale unui guvern depășit și lipsit de consistență.

Parlamentul, care reprezintă însă un punct de echilibru al democrației, a fost complet ignorat sau, de ce să n-o recunoaștem, este vina noastră că nu am fost suficient de vocali, că nu ne-am îndeplinit rolul și menirea.

Dragi colegi,

N-am făcut mai nimic, n-am încercat să deturnăm lucrurile din mersul lor nefiresc, n-am încercat să impunem noi Guvernului o agendă, cât timp Guvernul s-a dovedit incapabil să își construiască una. Orice om responsabil și sincer cu sine vede lucrurile la adevărata lor dimensiune. România pierde și pierde pe mâna noastră. Oamenii se agață de promisiunile din campanie și mai speră, încă o dată, probabil, că ceva bun se va întâmpla și pentru ei. Îi amăgim în promisiuni, iar în realitate nu se întâmplă nimic. Oare chiar nu ne-am săturat de acest comportament? Oare n-ar trebui să ne fie rușine pentru că nimic nu se mișcă în țara asta, pentru că omenii o duc la fel de greu și sunt lipsiți de speranțe și de orizont?!

Dragi colegi,

Avem în față o vacanță. E o vacanță nemeritată, după o sesiune parlamentară eșuată. Eu v-aș propune ca, pe parcursul acestei vacanțe, să medităm serios la rolul și menirea noastră și la faptul că, dacă Guvernul e incapabil să gândească pentru țară, e de datoria noastră să punem o cărămidă la binele comun.

Vă mulțumesc.

Deputat Valerian Vreme, deputat Partidul Mișcarea Populară, Colegiul Uninominal nr. 6, Onești, Bacău.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc și eu, domnule ministru.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Cristina Nichita - declarație politică cu subiectul Educația, încotro?;

Invit acum pe distinsa noastră colegă, deputat de Iași, Cristina Nichita și se pregătește domnul deputat Vasile Gudu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Aveți cuvântul, distinsă colegă.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Cristina Nichita:

Bună dimineața, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o: "Educația, încotro?".

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați colegi,

Remarc, în ultima vreme, o preocupare tot mai intensă și mai diversificată pentru domeniul educației, preocupare dovedită de multitudinea de evenimente de profil organizate în țară. Astfel, la Iași, între 20 și 29 iunie, se desfășoară a doua ediție a Festivalului Internațional al Educației, manifestare culturală amplă, pluridisciplinară, menită să atragă atenția asupra Iașilor, oraș redevenit astfel Capitală culturală a României, după ce această frumoasă etichetă i-a fost decernată încă din secolul al XIX-lea.

În opinia mea, toate manifestările dedicate educației stau sub semnul preocupării noastre, a tuturor, în ceea ce privește conceptul de educație. La fel de preocupant mi se pare și modul de propagare a educației. Dacă stabilim că educația este formarea spiritului prin dezvoltarea aptitudinilor intelectuale și fizice, precum și a simțului moral, ajungem la concluzia că, de fapt, educația este transmiterea valorilor civilizației.

Lucrurile se mișcă în privința asumării conceptuale a fenomenului, dar nu putem să nu observăm că marele jucător în câmpul educațional, școala românească, stagnează încremenită într-un proiect oarecum vetust. Școala românească se bazează încă pe "îndoparea" elevilor cu cunoștințe. Școlarii învață pe dinafară definiții, rezumate și comentarii pe care trebuie să le reproducă întocmai la teze și la examene. Totodată, violența este din ce în ce mai prezentă în școli, acompaniată de atitudini licențioase, de vocabular suburban și de consum de droguri, alcool și tutun. Desigur, nu vreau să spun că aceste aspecte dramatice sunt proprii școlii românești, dar vreau să remarc faptul că ele există și nu sunt prea eficient combătute. În acest context îngrijorător, școala noastră se mulțumește să premieze cu diplome și certificate, urmărind, deci, sublinierea excelenței, nu premierea normalității. Ce înseamnă normalitatea? Ar putea să însemne, de exemplu, rezultatul unei priviri atente și nepărtinitoare asupra societății care este formată din majorități și minorități, din oameni fără probleme aparente și oameni cu dizabilități, din cetățeni atletici, cetățeni vulnerabili, familiști și singuri pe lume, autohtoni și străini. Toți aceștia trebuie incluși în procesul educațional, absolut toți. Școala românească este obligată să țină pasul cu evoluțiile pe plan mondial, să devină o școală creativă, suplă, incluzivă, o școală a secolului al XXI-lea, care să creeze personalități, nu premianți.

Stimați colegi,

În tot acest proces, problemele spinoase nu se află în terenul elevilor, care nu sunt decât subiecții acțiunii educaționale. Problemele le au familiile și profesorii. Uneori, familia se mulțumește cu relativul "șapte ani de acasă" devenit îndoielnic și aruncă astfel răspunderile pe seama corpului profesoral. La rândul lor, adesea, educatorii își reduc activitatea la transmiterea automată de cunoștințe. Ei nu oferă modele comportamentale, nu cultivă talentele personale ale elevilor.

Așadar, mă întreb nu cine educă pe cine, ci, mai curând, cine educă și cum?

Vă mulțumesc pentru atenție.

Deputat PSD de Iași, Cristina Nichita.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Stimată colegă, vă mulțumesc și eu pentru declarația prezentată.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Vasile Gudu - declarație politică intitulată Efectele impozitului pe construcții speciale asupra agriculturii;

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Gudu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, și se pregătește doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar fără apartenență, deputat de Iași.

Vă rog, domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună dimineața, stimați colegi.

"Efectele impozitului pe construcții speciale asupra agriculturii", acesta este titlul pe care l-am dat acestei declarații politice.

Investitorii străini solicită Guvernului României eliminarea impozitului pe construcții speciale în forma actuală, deoarece va genera pierderi mari pentru companii, prin dublarea sau chiar triplarea impozitului pe profit plătit în anumite industrii, iar pe termen mediu și lung ar putea duce la falimente și concedieri. Impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut sub denumirea de "taxa pe stâlp", a intrat în vigoare la începutul acestui an, iar în absența normelor metodologice a stârnit până acum numeroase interpretări și controverse. Impozitul pe construcțiile speciale se calculează prin aplicarea a 1,5% la valoarea contabilă brută a tuturor construcțiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, pentru care nu se datorează impozit pe clădiri, conform OUG nr.103/2013. Consecințele implementării impozitului pe construcții în viziunea Consiliului Investitorilor Străini s-ar face simțite în următoarele domenii de activitate: reducerea investițiilor, renunțarea la investiții, comunicațiile electronice, producția de țiței și gaze, energie și utilități, finanțările din energie și, nu în ultimul rând, agricultura.

Întrucât agricultura reprezintă un motor de creștere al economiei care trebuie susținut în continuare, ar fi oportună modificarea și completarea OUG nr.103/2013, prin exceptarea de la plata impozitului a anumitor construcții speciale precum: clădiri agrozootehnice, construcții agricole ușoare, depozite de îngrășăminte minerale sau naturale, silozuri pentru furaje, silozuri pentru depozitarea și conservarea cerealelor, pătule pentru depozitarea porumbului, construcții pentru creșterea animalelor și păsărilor, padocuri, heleșteie, iazuri, sere, silozuri, terase pe arabil, plantații pomicole și viticole, solarii.

Într-o declarație de presă, Daniel Constantin, ministrul agriculturii, a afirmat că se dorește a se găsi o soluție corectă în aplicarea acestei taxe, astfel încât fermierii să nu fie afectați. Astfel, fermierii primesc o nouă lovitură de la Guvernul Ponta prin introducerea taxei pe construcții speciale, adică pe sere - indiferent că sunt din sticlă sau folie de plastic întinsă pe structură de lemn -depozite de îngrășăminte, ferme de păsări, ferme de animale, heleșteie. Materia primă reprezintă cca 60-70% din prețul pâinii. Ca urmare a aplicării acestei noi taxe, costurile fermierilor vor crește cu 15%, majorare care se va duce parțial și în prețul materiei prime, adică a grâului. La această creștere a cheltuielilor se adaugă scumpirea carburanților determinată de schimbarea modului de calcul al accizelor, care va genera scumpiri în lanț nu doar la pompă, ci și la semințe sau îngrășăminte. Cum și cei din morărit și panificație vor plăti taxe pe silozurile în care se depozitează grâul cumpărat de la fermieri, ne așteptăm la o creștere a prețului la pâine, care va anula efectele reducerii TVA la pâine cu 15%, astfel încât populația s-a bucurat prea puțin de ieftinirea produselor din panificație. În ultimii ani producătorii s-au împrumutat la bănci, cu dobânzi mari, au accesat fonduri europene. Fermierii au folosit în investițiile făcute materiale scumpe, de calitate superioară. Având în vedere că valoarea de inventar a bunului supus impozitării se calculează ținându-se cont de facturile plătite la achiziția materialelor de construcții, și valoarea taxei va fi pe măsură. Mai mult decât atât, taxa pe construcțiile speciale îi va afecta mai ales pe cei care vor să investească în agricultură, în special tinerii.

PDL s-a opus ferm introducerii acestor noi taxe aberante prin care Guvernul Ponta bagă și mai adânc mâna în buzunarele românilor. De asemenea, și taxa pe combustibil de 7 eurocenți are o influență negativă deosebită asupra competitivității mediului de afaceri din România, prin creșterea costurilor aferente transportului.

În același timp, se preconizează un impact inflaționist, confirmat deja de modificarea în sus a țintei de inflație de către BNR pentru anul 2014, impact care se va reflecta în creșterea prețurilor la toate bunurile de consum. În plus, este inacceptabilă introducerea taxei pe construcții speciale, cu atât mai mult cu cât nu a fost realizat niciun studiu de impact, nu a fost consultat mediul de afaceri și nu a existat o fundamentare minimă pentru a stabili baza de impozitare. Efectele negative puternice generate de implementarea taxei pe construcțiile speciale se vor reflecta asupra puterii de cumpărare a populației, asupra consumului total, asupra mediului de afaceri și competitivității sale, asupra inflației și chiar asupra încasărilor bugetare.

Vă mulțumesc.

Vasile Gudu, deputat PDL de Tulcea.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, distinse coleg.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică cu tema: Spitalul «Sfântul Spiridon» Iași - performanță și excelență;

O invit la microfon pe doamna deputat de Iași, Camelia Bogdănici, din partea Grupului parlamentar al deputaților fără apartenență politică, și se pregătește domnul deputat Ghera Slobodan din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Distinsă colegă, aveți cuvântul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineața, stimate domnule președinte.

Bună dimineața, dragi colegi.

Astăzi este Ziua iei românești și de aceea, pentru a cinsti această zi, am îmbrăcat o ie.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Spitalul «Sf. Spiridon» Iași - performanță și excelență".

Mă simt obligată să aduc câteva precizări despre spitalul în care m-am format ca medic, ca om și politician, pentru că a fost subiectul unei declarații politice de săptămâna trecută.

Precizez că am fost directorul medical al acestui spital timp de 6 ani și că aș fi intervenit imediat, dacă acea declarație ar fi fost prezentată în plenul Camerei Deputaților, unde eu eram prezentă. Dar declarația a fost depusă în scris, iar eu am aflat din media ieșeană că un coleg, deputat de Cluj, se referă la spitalul din Iași.

Constat încă o dată că unii dintre colegii deputați scriu declarații fără a se informa de la sursă. Și eu primesc diverse cereri și e-mailuri, dar prin natura meseriei mele de medic m-am obișnuit să verific cele spuse, fie de la colegii deputați, indiferent de partidul din care fac parte, care reprezintă acea zonă, fie direct de la sursă.

Spitalul Clinic de Urgență "Sf. Spiridon" Iași este cel mai mare spital din Iași care rezolvă cazurile de cea mai mare dificultate din toată zona Moldovei, fiind catalogat în noiembrie 2012, când încă eram director medical, ca spital de urgență, regional de urgență, cu nivel de competență B.

A fost apreciat în septembrie 2013 pentru calitatea actului medical și a serviciilor medicale, astfel încât în clasamentul realizat de Aspen România în colaborare cu Link Resourses a ocupat locul 4 pe țară, după Spitalul Universitar București, Spitalul Militar Central București și Spitalul de Urgență Floreasca. A primit din partea Ministerului Sănătății, reprezentat de un ministru din același partid ca al colegului care critica spitalul, calificativul "foarte bine", atât pentru anul 2011, la care se făcea referire, cât și pentru anul 2012. Este din iulie 2013 acreditat de Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor, acel CONAS, și are unii din cei mai buni indicatori medicali de calitate. Performanță și excelență sunt cuvintele care caracterizează munca depusă de întreg colectivul acestui spital. Sunt mândră că sunt medic al acestui spital!

Chiar dacă în declarațiile politice putem spune uneori și "lucruri trăsnite", propun să punem la sfârșitul declarațiilor noastre politice și bibliografia sau sursa.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Camelia Bogdănici.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc foarte mult, doamna deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Giureci-Slobodan Ghera - intervenție cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Croația;

Îl invit la microfon pe domnul Ghera Giureci-Slobodan, din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, și se pregătește distinsa noastră colegă Ana Birchall, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulțumesc, stimate domnule președinte.

Distinși colegi și distinse colege,

În calitate de deputat ales din partea Uniunii Croaților din Parlamentul României, permiteți-mi să mă adresez de la această tribună a Parlamentului României cu câteva cuvinte cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Croația, care mâine, pe 25 iunie, își serbează a 23-a aniversare ca stat independent, liber și democratic.

Mai mult decât atât, în curând, pe 1 iulie 2014, se împlinește, iată, un an de la aderarea Croației în Uniunea Europeană ca al 28-lea stat membru al marii familii din care și România este parte.

Cunoscut este și faptul că limba croată este cea de-a 24-a limbă oficială a Uniunii Europene, iar atât cetățenii croați, cât și cetățenii români de naționalitate croată se bucură de acest fapt.

Poate că după un an de la aderarea Croației mai mulți analiști și specialiști din diferite domenii privesc din diferite unghiuri de vedere referitor la situația și evoluția economico-financiară și politică a acestui stat.

Pot spune doar atât, mai ales fiind și președintele Grupului de prietenie cu Republica Croația, că relațiile bilaterale dintre România și Croația, țări membre ale Uniunii Europene, sunt la un nivel foarte bun, ceea ce nu lasă impresia că în viitor nu există posibilitatea de o și mai bună colaborare. Sunt multe domenii în care se poate colabora, se pot învăța multe lucruri bazate pe schimburi de reciprocitate și se pot dezvolta diferite proiecte comune pe diverse strategii naționale existe.

Croația, o țară micuță, dar într-adevăr foarte frumoasă, o oază a naturii și a turismului, aș spune, precum și a multor altor lucruri, denumită și "țara a 1001 de insule", este un bun potențial partener de încredere și colaborare pe viitor pentru România.

Ca parlamentar român, doresc pe această cale și cu această ocazie să transmit un mesaj de felicitare și să-i salut pe toți etnicii croați din România, cetățeni români aparținând minorității naționale a Croației, ca și pe toți croații din Croația și din întreaga lume, cu ocazia Zilei Naționale a Croației.

Și tot cu acest prilej doresc să transmit și multe gânduri bune, mai ales în zonele din Croația unde au fost mari inundații și calamități naturale.

În final, aș încheia această declarație politică spunând că minoritatea croată din România este recunoscătoare statului român, bucurându-se de multe drepturi și sprijinul acordat de acesta, România fiind un exemplu și lider de urmat în acest sens pentru întreaga Europă.

Bravo România și încă o dată sincere felicitări Croației cu prilejul Zilei Naționale!

Vă mulțumesc.

Ghera Giureci-Slobodan, deputat al Uniunii Croaților din România.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dați-mi voie să mă alătur și eu urărilor și felicitărilor aduse poporului croat, prietenilor noștri și la mulți ani cu ocazia zilei lor de astăzi!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Ana Birchall - declarație politică cu titlul: România urmează un nou model progresist de creștere și de creare de noi locuri de muncă, cu obiectivul de a ajuta și consolida clasa de mijloc din România, în totală antiteză cu austeritatea promovată de guvernele de dreapta;

O invit acum la microfon pe distinsa noastră Ana Birchall, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și-l rog să se pregătească pe domnul Dan Coriolan Simedru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal.

Stimată colegă, aveți cuvântul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Doamna Ana Birchall:

"România urmează un nou model progresist de creștere și de creare de noi locuri de muncă, cu obiectivul de a ajuta și consolida clasa de mijloc din România, în totală antiteză cu austeritatea promovată de guvernele de dreapta"

Stimate colege,

Stimați colegi,

Mesajele puternice antiausteritate pe care le-am promovat înainte de a ajunge la guvernare, dar și în ultimii doi ani în care responsabilitatea guvernării ne aparține, s-au dovedit a fi corecte fiind recunoscute inclusiv de organismele internaționale.

Declarația politică de astăzi pornește de la recunoașterea de către Organizația Internațională a Muncii a unui adevăr pe care noi, reprezentanții partidelor de guvernământ, îl spunem încă din 2010: măsurile de austeritate nu au fost și nu sunt o soluție pentru relansarea economică.

Măsurile de austeritate s-au dovedit a fi un mijloc de sărăcire graduală a populației, măsuri care au adus efecte negative asupra economiei atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

În raportul World Social Protection întocmit de Organizația Internațională a Muncii, România ocupă un loc aparte și, din păcate, nu este unul pozitiv.

Țara noastră este dată ca exemplu negativ, alături de alți parteneri din Uniunea Europeană, care au introdus în perioada 2009-2012 măsuri de austeritate sub pretextul fals că ar oferi stabilitate economico-financiară.

În schimb, diminuarea pensiilor prin impozitare, tăierea salariilor pentru multe categorii socio-profesionale, reducerea graduală a ajutoarelor sociale sau a fondurilor pentru sănătate au transferat costurile crizei asupra populației. Și acest lucru s-a întâmplat în mai multe state din Uniunea Europeană care au acționat similar cu Guvernul Boc din 2010.

Sunt curioasă ce vor mai spune acum colegele și colegii de la PDL, ce scuze vor mai găsi pentru măsurile de austeritate pe care le-am promovat și care, în realitate, nu au făcut altceva decât să împovăreze și să sărăcească milioane de români!

Sunt curioasă ce explicații dau vasluienilor din colegiul meu acești reprezentanți ai unui Guvern care nu au manifestat nicio grijă față de români.

Modelul progresist de promovare și aplicare a politicilor publice în interesul populației este singura soluție pe care România o are la dispoziție postausteritate.

Economia își revine, pentru prima oară în ultimii ani. România ajunge să crească mai mult decât orice alt stat din Uniunea Europeană pe primul trimestru al anului 2014. Guvernul Ponta a înțeles rapid nevoile economiei și a început să aplice cu succes un model de creștere economică progresist, care continuă să aducă beneficii reale pentru români.

Avem nevoie în continuare de măsuri progresiste și de strategii guvernamentale care să plaseze România în avangarda economică și politică a Uniunii Europene. O sursă importantă pentru astfel de politici publice este și Forumul Progresist Social-Democrat. PSD a înființat această structură, pe care am plăcerea să o conduc, cu scopul precis de a aduna în jurul său organizații progresiste internaționale, personalități politice cu experiență și experți în domenii cheie ale guvernării.

Îndrăznim să gândim pentru viitor și să concepem în interiorul Forumului Progresist Social-Democrat acele idei care vor asigura un sistem corect în România, un stat social și puternic, cu o clasă de mijloc bine conturată, care poate susține măsurile de care categoriile sociale vulnerabile afectate de criză au nevoie.

Lansarea Forumului Progresist Social-Democrat a fost foarte bine primită de către ONG-urile partenere din Europa și din Statele Unite ale Americii. Mai mult, prin prezența sa la București, Lordul Peter Mandelson, președintele onorific al unui ONG din Marea Britanie, și anume Policy Network, a susținut demersurile noastre de promovare a politicilor economice progresiste și în România.

Îl citez pe Lordul Mandelson, care a spus de curând în București:

"Îmi doresc să avem creștere economică și oportunități pentru fiecare țară europeană. Asta promovăm noi aici, asta ar trebui să promoveze Europa și de aceea avem nevoie de lideri care sunt pregătiți să promoveze direcția pozitivă. Uniunea Europeană trebuie să fie o uniune mai bună, să aibă un set de instituții mai responsabile, cu priorități mai clare și cu o agendă care să răspundă nevoilor cetățenilor" acesta este mesajul cu care Lordul Peter Mandelson a venit în fața noastră și subscriu întru totul la acest mesaj.

Cred că România se află pe drumul cel bun, dar România trebuie să continue să se dezvolte aplicând măsuri de creștere economică sustenabilă, cum este reducerea CAS-ului, cum sunt facilitățile fiscale pentru angajatorii care creează locuri noi de muncă, în special pentru tineri, cum este asigurarea unui TVA redus pentru produsele și serviciile de bază din țară și cum sunt multe alte măsuri care asigură consolidarea noastră ca un stat social puternic într-o Europă socială unită.

Austeritatea și-a demonstrat limitele. Acum a venit timpul să învățăm din greșelile trecutului pentru a nu repeta istoria rușinoasă a perioadei 2010-2012, o perioadă în care românii din cele mai vulnerabile categorii sociale au fost împovărați cu toate greutățile crizei, în timp ce clientela politică se îmbogățea.

România trebuie să își schimbe ADN-ul economico-social, promovând politici economico-fiscale care să întărească clasa de mijloc, acționând în același timp pentru ajutorarea și protejarea categoriilor sociale vulnerabile.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Ne aflăm la finalul unui lung șir de ani în care conflictul a fost semnul sub care întreaga societate a stagnat. Datorită unui model politic proliferat cu succes de susținătorii președintelui Băsescu, clasa politică abundă în agresivitate, societatea este divizată din cauza unor false probleme, în timp ce soluțiile în jurul cărora ar trebui să ne unim ne scapă de multe ori printre degete.

Avem nevoie să scăpăm de dictatura nonvalorilor, care se perpetuează din păcate în societatea românească și soluția pentru ca acest lucru să se întâmple nu poate fi decât un proiect de țară, construit în jurul unor valori progresiste, un proiect care să creeze majorități politice stabile, un proiect care să fie în totală antiteză cu tot ceea ce s-a întâmplat în România regimului Băsescu-Boc.

Dacă în ultimii 10 ani proiectul politic promovat în România s-a format în jurul dezbinării și discordiei, pentru următorii 10 ani România trebuie să redevină un stat social puternic, cu o reputație excelentă atât în Europa, cât și peste Ocean.

Este vorba, stimate colege și stimați colegi, de un proiect la care trebuie să adere întreaga clasă politică. Depinde numai de noi să reușim să ne unim forțele pentru a aduce România la un nivel constant de stabilitate politică, economică și socială, la un nivel de creștere sustenabilă care să asigure, pentru toți cetățenii României, un viitor sigur aici, la noi acasă.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat Colegiul nr. 5 Vaslui.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Și noi vă mulțumim, doamnă Birchall, deputat de Vaslui. Aveți grijă cu curiozitatea, că uneori prea multă strică.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Dan Coriolan Simedru - declarație politică cu titlul: Ministrul Remus Pricopie a încălcat Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. Trebuie să răspundă politic cu demisia!;

Îl invit acum la microfon pe distinsul nostru coleg Dan Simedru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, și se pregătește domnul deputat Ion Bălan, din partea Grupului parlamentar al puterii, PSD.

Vă rog, domnule coleg.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale.

Stimate domnule președinte de ședință,

Stimați colegi parlamentari,

Prin intervenția mea de astăzi, de la tribuna Parlamentului, doresc să solicit în baza Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministerială demiterea domnului Remus Pricopie, ministrul educației naționale, care prin prestația sa în fruntea acestei instituții și prin modul în care înțelege relația cu forul legislativ suprem, a încălcat în mod repetat alin.(3) al art.3 din legea menționată.

Încălcarea acestui articol, potrivit căruia "Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputați ori de senatori, în temeiul art.112 alin.(1) din Constituția României, republicată, în condițiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului", atrage răspunderea politică a celui în culpă, în cazul de față, domnul ministru Remus Pricopie.

În urmă cu aproape patru luni, mai precis în data de 26 februarie 2014, i-am adresat domnului ministru o întrebare parlamentară la care nici până în ziua de azi nu am primit răspuns.

Având în vedere faptul că termenul legal de răspuns de 15 zile, prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaților, la art.172, a expirat demult, având în vedere că mai este doar o săptămână și se încheie această sesiune parlamentară, iar domnul ministru sfidează în continuare un demers parlamentar al unui deputat, consider că demisia de onoare sau demiterea sa de către premierul Victor Ponta reprezintă un semn de normalitate și de respect al legilor într-un stat de drept.

Norma constituțională prevede foarte clar că Executivul se află sub controlul Legislativului, de aici decurgând o serie de drepturi și obligații pentru ambele părți. Una dintre aceste obligații a fost încălcată de către domnul ministru Remus Pricopie care a nesocotit-o, tratând cu indiferență demersul unui parlamentar.

De aceea, îi solicit domnului prim-ministru al României, Victor Ponta, fost procuror, obișnuit cu aplicarea legii, să o aplice și în această situație și să ia măsurile care se impun pentru intrarea în legalitate a unuia dintre membrii cabinetului său.

Probabil cazul Remus Pricopie nu este singular și cred că mulți dintre colegii mei s-au confruntat cu astfel de situații. Cred că este de datoria noastră, ca parlamentari, să reacționăm în astfel de cazuri și să cerem respectarea legii. Pentru că problemele pe care le ridicăm noi în întrebările și interpelările adresate miniștrilor, de cele mai multe ori, provin din viața reală a oamenilor pe care îi reprezentăm aici, în Parlament. Sfidarea noastră înseamnă, până la urmă, sfidarea cetățenilor, iar răspunsul pe care îl solicităm este răspunsul la o problemă sau la o întrebare legitimă a unuia dintre milioanele de români în slujba căruia se află și domnul ministru Remus Pricopie.

În România, dimensiunea funcției de control parlamentar asupra Executivului nu este una exagerată în raport cu ceea ce se întâmplă în alte democrații consolidate și, cu toate acestea, este aruncată în derizoriu și călcată în picioare de unul dintre membrii Guvernului Ponta 3.

Dacă domnul ministru Remus Pricopie ar fi fost ministru în Guvernul Marii Britanii, ar fi trebuit să răspundă la întrebările parlamentarilor de luni până joi, după dezbaterea celorlalte probleme aflate pe ordinea de zi. Acest sistem demonstrează importanța care se acordă în Marea Britanie acestui instrument de control parlamentar. Poate ar trebui să învățăm din experiențele altor state europene, cu democrații consolidate și să implementăm practici care să contribuie la creșterea prestigiului Parlamentului, responsabilizând totodată membrii Guvernului și să instituim prin regulamentele de funcționare ale celor două Camere "ora ministerială" și "zilele opoziției".

Domnul ministru Remus Pricopie trebuie să răspundă politic pentru gestul său, deoarece controlul parlamentar asupra activității Executivului nu este un moft, ci este o realitate constituțională.

De aceea, ministrul educației naționale, domnul Remus Pricopie, trebuie să părăsească această demnitate publică pe care nu a onorat-o așa cum se cuvine.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulțumim și noi.

Sper ca domnul ministru să audă declarația și poate să se și conformeze.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Ion Bălan - declarație politică cu titlul: Ziua suveranității Republicii Moldova;

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Ion Bălan, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, și se pregătește domnul deputat Cătălin Tiuch, din partea aceluiași grup parlamentar.

Stimate coleg, aveți trei minute.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ion Bălan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Ziua suveranității Republicii Moldova".

Data de 23 iunie 1990 are o însemnătate deosebită pentru Republica Moldova, fiind ziua în care s-a adoptat Declarația de suveranitate. Declarația de suveranitate a Republicii Moldova prevede caracterul unitar și indivizibil al statului. Documentul a servit drept model pentru elaborarea Declarației de independență a țării și pentru Constituția Republicii Moldova.

De altfel, întregul context geopolitic a contat în demersurile Republicii Moldova și a influențat dezvoltarea ulterioară a acestei țări ca stat independent. Însă reformele, modernizarea, schimbarea principiilor, a politicilor publice, toate au intrat în sarcina cetățenilor moldoveni și a celor pe care aceștia i-au ales în funcții de decizie.

Momentul declarării suveranității era o condiție principală în definirea statalității Moldovei, care ulterior a fost pusă în fața unor cerințe imperative de a întreprinde într-un mod radical reformări în sistemul nou creat, în scopul de a construi un stat democratic, un stat care crește astăzi pe un model european.

Rolul marcant al Legislativului moldovenesc în adoptarea acestei declarații mă determină să aduc acest subiect în Parlamentul României, amintind legăturile excelente dintre cele două instituții și mai ales aportul însemnat pe care îl aduce România în parcursul Moldovei ca stat independent. Este motivul pentru care mă bucură ocazia pe care o am să vorbesc despre Republica Moldova și despre istoria acestei țări, care se scrie, iată, sub ochii noștri.

Cu ocazia aniversării acestui eveniment permiteți-mi să adresez sincere felicitări tuturor celor care contribuie la consolidarea și dezvoltarea stabilității Republicii Moldova. Este necesar ca acest drum să fie continuat și eforturile să fie intensificate, iar conducerea Republicii Moldova înțelege aceste condiții esențiale pentru stat, pentru cetățeni, pentru identitatea națională și pentru tot ceea ce reprezintă Moldova, în general.

Vă mulțumesc.

Ion Bălan, Colegiul nr.4 Tulcea.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Cătălin Tiuch - despre Dezvoltarea infrastructurii de transport în județul Timiș;

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Cătălin Tiuch, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveți cuvântul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Cătălin Tiuch:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați și stimate colege,

Declarația mea politică se referă la "Dezvoltarea infrastructurii de transport în județul Timiș".

Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport este un deziderat ce se proiectează ca o necesitate națională și nu se oprește la limita unui județ sau a unei regiuni.

De cele mai multe ori, planuri coerente de dezvoltare, care ar conduce la multiple avantaje pentru zone întregi, nu ajung să se materializeze din ambiții politice greu de înțeles. De aceea, nu e suficient să avem proiecte pe hârtie, ci trebuie să avem și determinarea și voința necesară pentru a le pune în practică.

La nivelul județului Timiș ar fi câteva care ar merita un plus de atenție din partea tuturor factorilor de decizie. Astăzi mă voi opri asupra unuia dintre proiectele care a dat naștere la discuții aprinse în mediul politic local, dar care, odată implementat, ar duce la creșterea atractivității zonei pentru investitori și ar constitui un element cheie pentru activitățile economice din județ, și anume, Centrul Intermodal de Transport Marfă.

Ei, bine, lipsa de interes pentru dezvoltarea României, în general, s-a văzut și în rata extrem de mică de absorbție a fondurilor europene, dar și în faptul că acest proiect al centrului intermodal, proiect pe care și-l dorește Timișul și l-a cerut de foarte mult timp, a fost blocat până acum în timpul guvernărilor anterioare.

Este cunoscut că asemenea proiecte de anvergură nu pot fi realizate decât apelând la o finanțare europeană.

Din partea Ministerului Transporturilor acum avem vești de natură a ne da speranțe pentru demararea proiectului, domnul ministru Șova susținând în timpul unei vizite în județul Timiș că proiectul are finanțare asigurată începând cu anul 2015, fiind deja finalizate: studiul de fezabilitate, proiectul tehnic și indicatorii tehnico - economici. Așadar, proiectul nu este blocat, cum s-au grăbit să afirme cei care nu au făcut nimic concret în susținerea lui, atunci când ar fi trebuit să o facă.

Vreau să evidențiez că existența unui astfel de centru regional în Timiș ar conduce la reducerea timpilor și a cheltuielilor de transport și ar facilita accesul direct la căile de comunicație rutiere, feroviare și aeriene din zonă, cu posibilitatea de conectare inclusiv la cele de navigare. În plus, dezvoltarea acestui centru intermodal ar avea drept consecință pozitivă creșterea competitivității județului Timiș în raport cu alte regiuni ale Uniunii Europene, prin racordarea rețelei regionale de transport la rețeaua națională și mai departe, la cea europeană. Sper că în cel mai scurt timp vor fi rezolvate aceste aspecte și va cădea în sarcina autorităților locale ca acest proiect de 22 milioane de euro să treacă, în sfârșit, într-o nouă fază.

O autostradă nu leagă doar centre economice și aglomerări urbane dintr-un regiune, precum Timișoara de Deva sau Lugoj de Craiova, ci reprezintă o modalitate de a racorda România la vasta rețea rutieră din Europa, așa cum un centru intermodal de transport marfă nu se reduce doar la o simplă localizare geografică, ci va asigura conexiunile cu principalele culoare de circulație. În termeni mai simpli, toate acestea se traduc prin investiții, locuri de muncă, dezvoltare locală și, în general, un trai mai bun.

De asemenea, doresc să subliniez că pentru mine, ca unul din reprezentanții în Parlamentul României ai cetățenilor din Timiș, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii locale de transport reprezintă motivația acțiunilor pe care le-am întreprins și nu a reprezentat doar o temă de campanie electorală. Consider că județul Timiș, ca județ aflat la granița de vest a țării și care în timp a devenit cel mai atractiv pentru proiecte pentru mediul economic al României, are în continuare nevoie de proiecte de infrastructură de anvergură, care să atragă investiții străine și să ofere noi perspective de cooperare regională.

Cătălin Tiuch, deputat PSD, Colegiul nr.6 Timiș.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Ovidiu Alexandru Raețchi - semnalarea eforturilor României de a anula efectele tragicei date de 28 iunie 1940;

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Ovidiu Alexandru Raețchi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnule coleg, aveți cuvântul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte scurt. Pe 28 iunie, în curând, comemorăm răpirea Basarabiei și a unei părți din Bucovina în anul 1940. Cred că este corect să spunem de aici, de la tribuna Parlamentului, scurt, că România va face tot ceea ce-i stă în putere pentru a anula efectele acestui eveniment tragic.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Și noi vă mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS Ioan Oltean - declarație politică intitulată Independența justiției;

Dați-mi voie să-mi susțin și eu propria mea declarație politică.

Vă mulțumesc.

(Coboară la tribună.)

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Independența justiției".

Justiția nu este un subiect ca oricare altul, nu este doar un punct pe ordinea de zi a politicienilor și nici o știre de presă care trezește un interes mai mare sau mai mic. Justiția este un subiect ce ține de ordinea constituțională dintr-un stat, un subiect care angajează concepția noastră despre stat și democrație.

Justiția a fost multă vreme în România, după Revoluția din 1989, un subiect delicat, controversat și care ne-a adus multe critici din partea organismelor internaționale, dar, în ultimii ani, oricine a putut vedea că lucrurile merg spre bine, că putem vorbi în sfârșit de o justiție independentă, care lucrează în interesul adevărului și al dreptății și care judecă în numele poporului român. După o perioadă extrem de tulbure, s-a reușit să se găsească o cale pentru o reformă profundă a sistemului judiciar, iar încrederea oamenilor în justiție a început să se regăsească.

Am văzut în ultima vreme, prin toate acțiunile din justiție, că principiul constituțional "nimeni nu este mai presus de lege" este tot mai mult respectat. Acest lucru nu poate fi decât îmbucurător, în ciuda dificultăților cu care încă se mai confruntă sistemul de justiție.

În calitatea mea de om politic, mereu am susținut modernizarea justiției și independența sa, dar și ca om a cărui formare profesională este în acest domeniu, am dorit mereu o justiție demnă, corectă și onestă, care să respecte cetățenii acestei țări, statul român și să aplice corect legea.

Problemele cu justiția ale oamenilor politici sau ale apropiaților lor devin, firesc, un subiect de presă, dar și un prilej pentru adversarii politici și pentru mass-media ostilă de a coborî extrem de mult nivelul dezbaterilor.

Minciunile, atacurile și calomniile nu au nicio valoare atunci când justiția este corectă și demonstrează contrariul. Prețul moral, dar nu numai, care se plătește pentru ele este unul mare și desigur nemeritat. Discreditarea nu are ca țintă doar o persoană sau alta, răfuielile și dușmăniile personale în politică nu duc la nimic bun în general, dar atunci când lovesc în credibilitatea justiției, când pun sub semnul întrebării independența acesteia, pericolul este foarte mare și deloc de neglijat.

Ivirea unui nou prilej de a-l ataca pe președintele țării, de a-i cere demisia din funcție pentru problemele cu care se confruntă fratele acestuia i-a entuziasmat pe adversarii președintelui într-atât încât nu au mai stat să judece că nimeni nu este în țara asta responsabil pentru faptele altei persoane, oricât de apropiată sau îndepărtată ți-ar fi persoana respectivă, că fiecare răspundem pentru faptele noastre în fața justiției și chiar a justiției divine, fără să fie nevoie de un cor care să clameze vinovăția înainte ca justiția să se pronunțe.

Președintele țării a dat dovadă mereu că înțelege importanța funcției pe care o ocupă, că respectă această funcție și nu s-a abătut de la o conduită morală în toți acești ani, indiferent de campaniile murdare care i-au fost destinate. Demnitatea și morala în politică pot părea un lucru ciudat și uneori singular, dar un bărbat de stat va pune mai presus de orice demnitatea sa politică, respectul față de funcție și față de cetățenii care i-au oferit-o, chiar dacă asta înseamnă să renunțe la interesele sale personale.

Ultimii 10 ani au fost ani grei pentru modernizarea justiției din România și, în sfârșit, s-a ajuns la un nivel la care lucrurile merg spre bine. Justiția din România își face treaba, conștiincioasă, independentă, fără să țină cont de funcțiile, numele sau legăturile de prietenie și de rudenie ale celor acuzați. Nu contează că ei au nume de ministru sau de parlamentar, sau legături de prietenie cu un prim-ministru sau de sânge cu un președinte.

Justiția română face ceea ce trebuie, indiferent de persoana vizată. Isteria mediatică nu are nicio legătură cu procesul de justiție. Dacă justiția mai întâi cercetează și apoi, după o analiză riguroasă, după o serie de probe, este în măsură să dea un verdict, sunt unii care, din diverse considerente, se grăbesc să dea verdicte înainte de orice analiză a probelor, care iscă scântei fără ca măcar să existe foc, care creditează, în funcție de cum le servește scopurilor, declarațiile oricui, indiferent de calitățile morale și umane, de cazier.

Justiția română nu poate fi pusă la îndoială doar pentru că un infractor condamnat penal strigă dintr-o dubă acuzații la adresa instituțiilor statului, iar un post de televiziune al unui cetățean acuzat el însuși de corupție amenință cu dezvăluiri bazate pe dovezile aceluiași infractor. Justiția și instituțiile statului român trebuie respectate și apărate pentru că, în ultimă instanță, asta înseamnă a ne apăra dreptul la demnitate, democrație și libertate.

Faptul că președintele țării a ales consolidarea justiției și nu nevoia de a-și apăra fratele demonstrează că încă mai există demnitate în politică, că atât democrația cât și justiția au început și continuă să funcționeze.

O democrație reală nu poate să se teamă de o justiție cu adevărat independentă. Este o chestiune ce ține de egalitatea cetățenilor în fața legii, dar și de echilibrul puterilor. Am încredere că justiția este cu adevărat independentă de toate presiunile și dosarele sensibile, de orice înscenare și de influențele media. Aceasta este principala condiție pentru ca justiția să regăsească încrederea tuturor cetățenilor și să consolideze un stat care să domine interesele de grup, în loc să fie dominat de ele, un stat care să facă ca legea să fie respectată de toată lumea și care să nu lase niciun act de delincvență nepedepsit, oricât de mic ar fi acesta. Și niciun moment nu trebuie să uităm că justiția se face în numele poporului și nu contra lui. Reabilitarea și consolidarea autorității legii trebuie să fie o prioritate, iar reforma justiției trebuie să continue. Mai multă independență, mai multă responsabilitate, mai multă libertate, mai multă încredere, mai mult respect, sunt cerințe care conduc inevitabil spre consolidarea democrației și a statului de drept în România.

Vă mulțumesc. (Își reia locul la prezidiu.)

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Vasile Popeangă (din bancă):

Și noi mulțumim.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS  

Domnul Ioan Oltean:

Îmi face plăcere să vă salut și eu.

Înțeleg că am epuizat lista de deputați care au dorit astăzi să-și prezinte de la tribuna Camerei declarațiile politice. Avem numeroși colegi care au ales calea depunerii în scris a acestora. Dați-mi voie să-i nominalizez pentru stenogramă. Avem un număr destul de mare.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat următorii deputați și-au depus în scris declarațiile politice: Sorin Grindeanu, Florin Buicu, Gheorghe Emacu, Ion Eparu, Sorin Iacoban, Cosmin Necula, Florin Tătaru, Călin Matei, Vasile Popeangă, Rățoi Neculai, Laurențiu Nistor, Vasile Mocanu, Dorel Covaci, Radu Babuș, Gavril Mîrza, Bogdan Mihăilescu, Andrei Sava, Iriza Scarlat, Daniel Florea, Eugen Chebac, Andrei Dolineaschi, Cătălina Ștefănescu, Ion Călin, Ileana Dumitrescu, Florin Pâslaru, Dan Tudorache, Ovidiu Iane, Miron Smarandache, Constantin Adăscăliței, Vasile Suciu, Mircea Dobre, Camelia Khraibani, Rodica Nassar, Ciprian Nica, Violeta Tudorie, Ioan Adam, Mihai Weber, Ionel Arsenie, Manuela Mitrea, Gabriela Podașcă și Liviu Harbuz.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal au depus în scris declarațiile următorii deputați: Ștefan Băișanu, Mihai Donțu, Gheorghe Dragomir, Mihai Lupu, Anton Doboș, Viorica Marcu, Ionel Palăr, Gabriel Zamfir, Adrian Oros, Maria Grecea, Radu Zlati, Florica Cherecheș, Ioan Tămâian, Cristian Buican, Dan Bordeianu, Carmen Hărău și Raluca Surdu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, deputații Ioan Balan, Mircea Man, Raluca Turcanu, Vasile Iliuță, Cornel Sămărtinean, Cezar Preda, Alexandru Nazare, Claudia Boghicevici, Andreea Paul, Gheorghe Ionescu și-au depus declarațiile în scris.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu: Ioana Dumitru, Mihai Deaconu și Maria Dragomir, de asemenea, au preferat să depună în scris declarațiile politice.

Stimați colegi,

Statistic, astăzi, de la microfonul Camerei și-au prezentat declarațiile politice 17 parlamentari: 8 din partea puterii, 9 din partea opoziției, iar în scris au fost depuse 71 de declarații politice: 41 din partea puterii, 30 din partea opoziției.

Cu acestea, stimați colegi, declar închisă ședința consacrată astăzi declarațiilor politice.

Ne revedem la ora 10 și câteva minute, atunci când vom intra în dezbaterea proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Să auzim numai de bine, Doamne ajută și o zi frumoasă tuturor!

 
     

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
    Ileana Cristina Dumitrache - declarație politică cu titlul Reducerea CAS-ului cu 5%, măsură menită să sprijine mediul de afaceri din România. Salut inițiativa Guvernului Ponta!;

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Reducerea CAS-ului cu 5%, măsură menită să sprijine mediul de afaceri din România. Salut inițiativa Guvernului Ponta!"

O scădere cu 5% a contribuției la asigurările sociale pentru angajator, începând cu octombrie 2014, reprezintă nu numai respectarea unei promisiuni făcute de Guvernul Ponta, ci și o măsură dorită de agenții economici, care așteaptă de ceva timp dovada unor politici fiscale de stimulare a relansării economice.

Astfel de măsuri au menirea de a combate activitățile economice ce țin de economia subterană, evaziunea fiscală, munca "la negru", și încurajează mediul de afaceri în susținerea unei economii naționale sustenabile.

Încurajarea investițiilor străine, dezvoltarea brandurilor autohtone, care pot contribui semnificativ la creșterea valorii adăugate a produselor fabricate în România, cum sunt cele din domeniul IT, reprezintă provocări pe care guvernul actual și le asumă și pentru care se regândesc modalitățile de prioritizare a cheltuielilor în structura bugetului.

În aceeași schemă se înscriu și măsurile fiscale de extindere a ajutoarelor financiare acordate pentru susținerea afacerilor mici și mijlocii celor care doresc să-și deschidă o afacere sau la angajarea tinerilor absolvenți, măsuri care au potențialul de a susține mediul de afaceri, sufocat de taxe și impozite și bombardat de inițiative populiste, conduc la creșterea productivității economice.

Totodată, un sistem reformat care susține relaxarea fiscală pentru agenții economici creează premisele creșterii salariului minim pe economie, așa cum s-a promis, de la 850 lei la 900 lei, bază a creșterii veniturilor populației.

    Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică intitulată Să investim în viitor!;

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

"Să investim în viitor!"

În aceste zile se desfășoară la Iași a doua ediție a Festivalului Internațional al Educației. Deși aflat abia la început, evenimentul a căpătat un prestigiu de necontestat. FIE propune zeci de manifestări de succes și aduce în Capitala Moldovei foarte mulți invitați de calibru, din țară și din străinătate.

Din câte știm, Festivalul Internațional al Educației a pornit la drum cu scopul de a face cunoscută peste tot în lume oferta educațională considerată excepțională a Iașiului. De asemenea, FIE se dorește și o avanpremieră: Iașiul este înscris în competiția pentru câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Noi sperăm să câștigăm!

Din păcate, chiar în vreme ce Festivalul Internațional al Educației laudă școala ieșeană, rezultatele elevilor ieșeni par tot mai slabe. De pildă, rata de absenteism la examenul de bacalaureat din acest an în județul Iași trece binișor de 30%, aducând Iașiul pe unul dintre ultimele locuri din țară.

Chestionați, mulți elevi recunosc sincer slaba lor pregătire, la toate capitolele, și afirmă că după 12 ani lungi de școală, nu dețin nici elemente de cultură generală, nici cunoștințe utile și nici măcar minime competențe profesionale, care să-i ajute cât de cât în viață.

Grav este faptul că în loc să capete în școala medie, prin practică și în mod gratuit, aceste minime competențe profesionale, cei mai mulți tineri sunt obligați să apeleze, după vârsta de 18 ani, la școli postliceale private și cam scumpe. De ce nu-i învățăm pe tineri o meserie încă de pe băncile școlii medii, ca în Germania, de pildă? De ce irosim atâția ani și atâția bani în zadar? Fără a răspunde la aceste întrebări, școala românească nu numai că va bate pasul pe loc, dar iată că a început să o ia binișor la vale.

Mai mult, faptul că absolvenții valoroși de liceu declară ferm că nu vor să mai continue școala în România, pentru că sistemul românesc de învățământ nu este performant ar trebui să ne pună serios pe gânduri.

Istoria ne-a arătat că Iașiul a fost întotdeauna un excelent barometru al schimbărilor din România. Eu nu am nicio îndoială. Dacă nivelul școlii ieșene scade, atunci este clar că întreaga școală românească este în declin. Un declin care ne pune în pericol viitorul.

Învățământul românesc are nevoie de o strategie, înainte de a fi prea târziu.

Suntem obligați să investim în viitor!

    Nicolae-Ciprian Nica - declarație politică cu subiectul: Agenda politică internă și vulnerabilitățile de la granița de Est;

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Agenda politică internă și vulnerabilitățile de la granița de Est"

Preocupați de viața politică internă, atât de agitată și de zgomotoasă în aceste zile, riscăm să nu fim atenți la o serie de evenimente grave care se petrec la granița de Est a României.

Zilele trecute, președintele Federației Ruse a ordonat punerea în alertă maximă a trupelor din circumscripția militară Centru, care cuprinde zone din bazinul Volgăi, Urali și Siberia Occidentală, pentru a trece în revistă capacitatea de luptă a acestora. Tot în această perioadă, Vladimir Putin a declarat că planul de pace propus de președintele Ucrainei nu poate avea un caracter de ultimatum pentru insurgenții separatiști proruși din est. Consider că această declarație a președintelui Rusiei trebuie analizată în context.

Iată, așadar, că în timp ce noi suntem preocupați de teme de politică internă, la granița de Est lucrurile devin din ce în ce mai alarmante. În afară de decizia Federației Ruse de a pune în alertă maximă trupele sale din zona centrală, a mai fost luată o decizie care are rolul de a ne îngrijora poate și mai mult - Rusia a limitat la zero furnizarea de gaze către Ucraina. Or, această limitare va avea ca efect o sistare a furnizării de gaze naturale și către alte state europene, limitrofe Ucrainei.

Cred că aceste ultime acțiuni ale Federației Ruse au rolul de a ne îngrijora pe toți și, deși România nu va avea de suferit, pe termen scurt, ca urmare a deciziei de întrerupere a furnizării de gaze către Ucraina, există riscuri pe termen mediu și lung.

Prin urmare, actualul context politic extern este unul deosebit de dificil, iar abordarea de până acum a acestei problematici de către Guvernul României, de către primul-ministru Victor Ponta, este una realistă.

Consider că în aceste momente doar Guvernul României poate avea credibilitatea și, de ce nu, mintea limpede de a găsi acele soluții economice și sociale care să afecteze cât mai puțin România, în contextul crizei ucrainene. Și am certitudinea că actualul Executiv acționează în sensul protejării intereselor naționale ale României în acest context politic internațional foarte dificil.

În același timp, apartenența României la structurile NATO și ultimele luări de poziție ale oficialilor americani dau certitudini legate de asigurarea securității în această zonă.

Am simțit nevoia să fac această declarație deoarece am sentimentul că de prea multe ori ne pierdem energii uriașe în dispute interne - recunosc că în aceste zile chestiunile de politică internă din România sunt fără precedent - și uităm să dăm atenția necesară contextului internațional care, în această perioadă, poate afecta direct România din punct de vedere economic și social.

Din acest punct de vedere sunt satisfăcut de faptul că actualul guvern are în atenție problemele strategice ale României, care, iată, în aceste zile nu se află pe agenda politică.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Vaslui, fără urgență gratuită;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vaslui, fără urgență gratuită"

Vasluiul e primul oraș din România care taxează cu 50 de lei copilul ce are nevoie de asistență de urgență.

Nu putem continua așa. Nu mi se pare normal sau corect să taxezi copilașii, dar bețivanii și scandalagii să fie tratați gratis ori de câte ori au chef.

În România asistența medicală este gratuită pentru copii până la împlinirea vârstei de 18 ani. Am sesizat Ministerul Sănătății și aștept să se ia măsuri, pentru că prostia e prea mare.

Toți cei incapabili trebuie să răspundă.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Adio, România;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Adio, România"

Vă miră? În doar doi ani de la noua guvernare a crescut cu 9% numărul tinerilor care studiază în străinătate și care refuză să mai pună piciorul în această țară. Dacă în 2012 aceștia reprezentau 30% din cei plecați la studii peste mări și țări, am ajuns ca în plină prosperitate economică să înregistrăm un record de 39%.

Evident că numărul celor care se vor reîntoarce să trăiască în România a scăzut. Dacă în 2012 mai existau speranțe pentru întoarcere, în 2014 numărul acestora a ajuns la doar 29%.

Când pleacă poate că mai au gânduri de întoarcere, dar știți vorba aceea, la bine te înveți cu ușurință, iar când e vorba să te întorci în același sistem putred de corupt și nefuncțional aproape că niciodată nu vrei să mai ajungi pe acest petec de pământ devenit moșia baronilor și nomenclaturiștilor. Ei văd că nimic nu se schimbă și aceasta-i partea dezamăgitoare!

Și nu e vorba doar de nivelul de trai din România, ci mai ales de nivelul de civilizație și de mentalitatea românească, cu multe tente orientale.

Mulți m-au întrebat ce se mai întâmplă cu milionul de locuri de muncă, cu măririle de salarii, cu deblocarea posturilor din sănătate și învățământ, cu depolitizarea și promovarea pe criterii de competență.

Acestea au rămas povești de adormit electoratul și în această guvernare, așa că răspunsul îl vor avea probabil abia în 2016.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Au fost șapte;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Au fost șapte"

Șapte bolnavi de cancer au câștigat în instanță dreptul de a primi medicamente compensate în proporție de 100%, decizia fiind pusă de îndată în executare.

Ca să te poți tratata în România trebuie să dai în judecată Guvernul și Ministerul Sănătății și CNAS. Au murit oameni pentru că România nu și-a reactualizat lista de medicamente compensate timp de șase ani, în timp ce, săracă sau nu, Bulgaria a făcut-o de patru ori în doi ani.

" ...Noi nu suntem un grup de scandalagii care vor ca România să sufere, dar cumva am ajuns la o limită. Am fost forțați să luăm astfel de măsuri drastice, pe care nu le agreăm sub nicio formă. Cumva, autoritățile s-au speriat de sumele mari de bani pe care trebuie să le aloce. (...) Pe melanom sunt 165 de pacienți, pe lupus, până acum și-au cumpărat cu resurse proprii tratament, 35 de pacienți. Deci vă dați seama că nu sunt mii. Spaima guvernanților noștri este exact ca spaima englezilor, că o să dea navală o turmă de români. Se sperie ce mulți pacienți o să fie și, de fapt, o să fie câteva sute de oameni. Pe mine mă deranjează lipsa de empatie și lipsa de grijă a celor de sus", a spus președintele APAA.

Nu e singurul. Au fost șapte. Când vom fi mai mulți?

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - CAS scăzut cu punga strânsă;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"CAS scăzut cu punga strânsă"

Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale seamănă tot mai mult cu morcovul pus în fața măgărușului. O promisiune electorală ce se va prăbuși ca atâtea altele după prezidențiale.

Măsura face parte din mult promisul program de guvernare, dar, pentru că există un mare dar, nu am văzut realizate nici reducerea TVA și nici milionul de muncă, nici îndeplinirea promisiunilor privind interzicerea extragerii gazelor de șist și nici creșterea alocațiilor pentru copii.

Cinismul maxim al puterii vine din respingerea în plenul Camerei Deputaților a unei propuneri similare doar pentru ca Guvernul să-și poată asuma reducerea CAS-ului în mod electoral. Sunt mari rezerve că această măsură va fi menținută mai mult de trei luni sau că nu va fi o simplă lege pe hârtie, așa cum au fost cele vizând creșterea salariilor profesorilor sau alocarea a 6% din PIB pentru educație. Sau, cine poate ști, măsura va fi dublată de noi taxe și impozite sau nu va mai fi votată de majoritatea parlamentară ce susține puterea.

Cu cele mai mari taxe pe muncă și consum nu prevăd îmbunătățirea colectării și nici creșterea salariilor sau a investițiilor. Este nevoie de măsuri reale de relaxare fiscală pentru stimularea creării de locuri de muncă și vreau să văd cum veți vota legea mea privind reducerea TVA-ului la 19%.

Concluziile le vor trage toți românii ce vor vedea în portofel dacă au sau nu loc promisele creșteri salariale.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - De ce urâți femeile, doamnelor și domnilor parlamentari?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"De ce urâți femeile, doamnelor și domnilor parlamentari?"

Condamn fără nicio rezervă măsurile de creștere a vârstei de pensionare la femei la 65 de ani pe care le-ați adoptat fără niciun fel de jenă. Nu aveți mame, soții, nu aveți vreo soră, vară, fiică ce muncește și la slujbă, și acasă și mai speră să poate avea și crește un copil?

Voi toți ați decis să pedepsiți toate femeile care muncesc. Creșterea vârstei de pensionare a femeilor la 65 de ani înseamnă tot o tăiere de pensii și impune o curbă de sacrificiu în rândul femeilor care muncesc.

Nu pot accepta ca într-o țară cu una din cele mai reduse speranțe de viață să se impună astfel de măsuri doar pentru ca puternicii zilei să nu le plătească pensiile. Este discutabilă și eficiența economică a unor astfel de măsuri pentru că la 65 de ani, după ce ai adus pe lume și crescut unul sau mai mulți copii, rezervele biologice nu mai permit o activitate eficientă în multe sectoare de activitate. Mă pot întreba cum va alerga într-o unitate de primire a urgențelor o asistentă sau o doctoriță de 65 de ani sau cât de urgente vor fi intervențiile salvării?

Nici impactul asupra natalității nu a fost evaluat. În România se înregistrează un declin demografic care va fi accentuat de astfel de măsuri.

De aceea am propus un proiect legislativ ce oferă tuturor femeilor care au muncit și au realizat stagiul complet de cotizare la sistemul de pensii dreptul de a beneficia de reducerea vârstei de pensionare cu câte 2 ani pentru fiecare copil născut și crescut în familie. Aștept doar să-l votați.

Acest proiect legislativ se alătură celorlalte măsuri pe care le-am inițiat în sesiunea parlamentară precedentă, ce prevăd încurajarea natalității, prin facilități fiscale reale acordate în funcție de numărul de copii în familiile care muncesc, cât și prin asigurarea consultațiilor gratuite pentru gravide și nou-născuți, pentru că România are nevoie în acest moment de politici publice și strategii clare care să ofere speranțe femeilor din România.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Dreptate până la capăt?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Dreptate până la capăt?"

Îmi place simțul dreptății care răzbate din postări anonime.

Sunt unii care vorbesc de jurământul medicilor. Și eu cunosc câțiva colegi care au încercat să-și plătească facturile cu jurământul și au fost refuzați. Vreo doi au încercat să-și dea la amanet halatul alb, dar au fost refuzați pentru că ambele erau foarte uzate și din material prost. Alți postaci ridică problema banilor ceruți pe materiale în spitale, dar, când votează, îi votează tocmai pe ăia care fură banii spitalelor.

Alții ridică problema mitei în spitale, fără să vadă că medicii sunt prost plătiți. De fapt mită iau anumiți medici, cei ajunși cu bisturiul în mână sau mai bine zis cu cuțitul în firmiturile căzute de la masa politicienilor.

Majoritatea medicilor își duc crucea cu un salariu de mizerie. Se ia așa multă mită în spitale încât în fiecare zi pleacă din România medici spre țări unde nu se dă decât salariu după pregătirea lor.

Gândiți-vă, dragi români cârcotași, cum este să ai bani și să nu ai cui să-i dai. Acesta este viitorul. Spitalele închise de Boc s-au închis și din lipsă de doctori, și de bani, și de asta, nu de aceea nu le mai redeschide nimeni. Iar în locul milionului de locuri de muncă și deblocărilor de posturi ne-au dat doar noi tăieri de pensii și taxe pentru cei ce ajung la urgențe.

Printre două postări poate ne amintim că singura soluție pentru a-i trimite acasă este votul.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Mai strângem mult cureaua?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Mai strângem mult cureaua?"

Economia duduie. Prosperitatea ne e anunțată la televizor. Politicienii sunt fericiți. Românii strâng cureaua.

Până și taxele au ajuns mai scumpe ca mâncarea. Până și în statisticile oficiale românii au plătit la stat cu 20% mai mult decât au cheltuit pe alimente.

În medie, un salariat din România a plătit statului peste 3000 de lei taxe, accize și impozite sumă ce depășește cu peste 500 de lei suma dată pe alimente.

Taxele, accizele și impozitele au ajuns să reprezinte peste un sfert din totalul cheltuielilor făcute de un salariat, în creștere cu peste 30% față de anii de creștere economică. Mai precis, acestea au ajuns la 258 de lei pe lună față de cei 195 de lei scoși din buzunare în anii cei mai buni.

Diferența dintre banii cheltuiți pe taxe și mâncare a crescut de 2 ori din 2008. Dacă în 2008 românii scoteau lunar din buzunar 195 de lei pentru taxe și doar 170 de lei pentru mâncare, s-a ajuns în 2013 ca dările să fie cu aproape 50 de lei mai scumpe ca mâncarea.

Lucrurile ar putea fi altfel dacă proiectul meu de lege privind reducerea TVA la 19%, aflat pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, decizională, ar fi adoptat.

România are una dintre cele mai mari cote ale TVA-ului din UE, de 24%, fiind depășită doar de Ungaria (27%), Suedia și Danemarca, cu câte 25%. Pentru a avea un termen de comparație cele două mari economii ale zonei euro, Germania și Franța, au rate TVA de doar 19% și, respectiv, 19,6%.

Scopul creșterii TVA-ului de la 19% la 24% a fost creșterea încasărilor bugetare. Acesta a fost realizat doar parțial, fiind subminat de multiplele efecte negative asupra consumatorilor, mediului de afaceri, forței de muncă și chiar a încasărilor bugetare.

Reducerea TVA are multiple efecte favorabile: creșterea și diversificarea consumului, cu consecințe directe asupra creșterii nivelului de trai, și stimularea mediului de afaceri, și crearea de locuri de muncă, precum și reducerea evaziunii și a muncii la negru.

Eventualele scăderi de venituri bugetare generate de diminuarea cotei standard vor fi compensate cu ușurință de reducerea economiei subterane, fapt dovedit din plin în momentul aplicării cotei unice de impozitare.

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ce mai rămăsese neplătit de pacienții ajunși la spital?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ce mai rămăsese neplătit de pacienții ajunși la spital?"

Cei care ar trebui să ne apere sănătatea au introdus taxă și la urgențe. Părinții care ajung cu copiii la urgențe trebuie să achite 50 de lei dacă nu au bilet de trimitere și dacă medicul de gardă decide că minorii nu necesită internare, întrucât aceștia beneficiază de servicii medicale "la cerere".

Am interpelat Ministerul Sănătății cerându-i să anuleze taxarea urgențelor din sistemul sanitar public apărută recent în spitalele de urgență. Mă gândesc să reiau proiectul legislativ ce prevedea ca orice "ales" să se trateze în sistemul public din România pe durata mandatului. Poate așa vor vedea și ei care sunt condițiile din spitale...

Urgența rămăsese gratuită, dar tatăl unui copil febril a fost pus să plătească 50 de lei chiar în serviciul de urgențe. Familia este revoltată, considerând că nu este "normal să se întâmple așa ceva într-un spital de urgență".

De la intrarea în spitale și până la externare românii plătesc din propriul buzunar chiar dacă sunt asigurați. Inventivitatea managerială, dublată de cea guvernanților a creat taxa de intrare, taxa de vizitator la ore neagreate de conducere, taxa de foaie de internare, coplata la externare, asta dacă apuci după ce ai plătit medicamentele, materialele sanitare și radiografiile.

Sistemul de urgență a beneficiat ani de zile și beneficiază de o finanțare preferențială, din trei surse oficiale, pentru a se putea asigura gratuitatea serviciilor medicale de urgență.

Cei care stau cu orele prin sălile de așteptare mizere, cei plimbați între spitale sau morți prin sălile de așteptare, cei alungați de la urgențe în funcție de toanele vreunui șef pus politic, cei care văd în fiecare zi condițiile inacceptabile în care sunt primiți, investigați și tratați pacienții se pot întreba oricând cum sunt folosite aceste fonduri. În plus, aberația desființării de spitale a făcut ca aceste servicii de urgență să fie depășite de numărul de cazuri, iar creșterea programului de lucru la 12 ore, al medicilor de urgență, a dus la scăderea eficienței din sistem.

Dincolo de faptul că taxa de urgențe e chiar mai mare decât alocația pentru copii, că asistența medicală a copilului e, teoretic, gratuită, că bețivii sunt tratați gratis și ori de câte ori e nevoie, vedem că părinții ar trebui să studieze medicina pentru a ști ce e urgent sau nu în ochii autorităților.

Pot întreba în continuare ce s-a ales de dezideratul urgenței gratuite? Sau de unde poate ști un părinte cauza temperaturii crescute fără un consult de specialitate? Sau de ce mai există Unitatea de Primire a Urgențelor, dacă suntem puși în postura de a pune singuri diagnostice?

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Până când?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Până când?"

Ce suflet de bestie să ai încât să lași un copil în suferință? Care e granița dintre suferință, boală și urgență? E totuși un copil, un organism în formare.

Avem prea mulți copii? Nu e suficient ca politrucii agramați, ignoranți, corupți și incompetenți din Parlament, ce nu contenesc să-și voteze zile libere și favoruri, s-au opus să le fie mărită alocația aceea mizerabilă cu o sumă oricum insultătoare și pentru copii, dar și pentru poporul plătitor de taxe? Acum mai primesc o palmă!

Sunt două proiecte în care Camera Deputaților e decizională. Ele pot schimba viitorul sănătății românești. Le veți vota? Le-ați promis prin campanii sau în simulacrul de dialog cu cei din sănătate sau cu pacienții. E vorba de a aloca 6% din PIB pentru sănătate și a debloca posturile din sistem. Ați uitat? Credeți că vom uita și noi?

Până când?

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Partidul e în toate;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Partidul e în toate"

Ședința de instruire a președinților comisiilor de evaluare națională de la Colegiul "Octav Băncilă" din Iași a devenit loc de educație politică.

Rând pe rând, deputați și senatori ai puterii au ajuns să le vorbească profesorilor, evident, în prag de alegeri prezidențiale, despre scăderea normelor didactice. Cei cuminți și aliniați în barca puterii au fost premiați, în timp ce parlamentarii opoziției, membri în comisia de învățământ, nici măcar nu au fost invitați.

După 25 de ani vedem că, din nou, partidul e în toate...!

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Să fie FIE?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Să fie FIE?"

Partidul unic se poartă cu orașul Iași ca și cum ar fi o împrejmuire cu găini: mai aruncă o grăunță, mai lasă cotețul nereparat, mai lasă noroiul peste tot, că oricum o să se usuce, mai aduce un șef de la București să își aleagă ce găină vrea la ciorbă, mai face o telegondolă peste cărăruia înspre budă, mai pune o piscină printre cartofi...

Festivalul Educației a fost denumit și Internațional pentru că au luat ei avionul până la Bruxelles pe banii noștri, pentru că avem salcâmi japonezi în loc de tei, pentru că a participat primarul Chișinăului și pentru că vine ăla de la Jetro pe pietonal.

Ați vrut să fie?! Fie...

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Stomatologia, ucisă-n România!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Stomatologia, ucisă-n România"

Spun unii că Ministerul Sănătății e condus de un stomatolog. Alții, cei mai mulți, spun că ministrul e politician de carieră.

Au și argumente. Din aprilie 2013 stomatologia a fost omisă de la finanțare. Acum, preelectoral, noile contracte alocă sume derizorii în raport cu necesitățile populației și cu cheltuielile impuse medicilor.

În Vaslui exista 135 de medici stomatologi. Lipsa de finanțare e reflectată și în distribuția inechitabilă a stomatologiei vasluiene: 25 au cabinete deschise în mediul rural, iar ceilalți 110, în urban: 45 la Vaslui, 42 la Bârlad, 19 la Huși, 3 la Negrești și unul la Murgeni.

Cu toate acestea toate normele pentru asistența medicală stomatologică s-au făcut fără ca măcar reprezentanții Colegiului Medicilor Dentiști din România să fie invitați la consultări. Reprezentanții medicilor se plâng și de faptul că, în anii trecuți, erau invitați la comisiile paritare și, chiar dacă nu se prea ținea cont de doleanțe, măcar era o aparentă consultare.

Aceste lucruri se reflectă în disfuncționalitățile asigurării asistenței stomatologice, în special în rural. Se vede și cu ochiul liber lipsa unei igiene orale, dar și a lipsuri dentare parțiale cu consecințe multiple asupra confortului, halitozei, creșterii numărului de gingivite și abcese și a efectelor asupra cordului și rinichiului, și asta pe lângă masticația defectuoasă ce impune eliminarea unor alimente, cu consecințe negative asupra întregului organism.

Stomatologii sunt depășiți de precaritatea sănătății orale a populației și spun că ar fi nevoiți să facă 2-3 ani doar extracții pentru rezolvarea acestei probleme.

Mai rămâne o întrebare: cine poate să facă extracția politicului din sănătate?

    Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Proiectul meu de lege: TVA 19%. Așa cum ați promis!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Proiectul meu de lege: TVA 19%. Așa cum ați promis!"

Vă dau azi șansa să vă respectați promisiunile. Votați proiectul meu de lege. Votați ce ați tot spus prin campania electorală. Votați pentru prosperitate!

România are una din cele mai mari cote ale TVA-ului din UE, de 24%, fiind depășită doar de Ungaria (27%), Suedia și Danemarca cu câte 25%. Pentru a avea un termen de comparație, cele două mari economii ale zonei euro, Germania și Franța, au rate TVA de doar 19% și, respectiv, 19,6%.

Scopul creșterii TVA-ului de la 19% la 24% a fost creșterea încasărilor bugetare. Acesta a fost realizat doar parțial, fiind subminat de multiplele efecte negative asupra consumatorilor, mediului de afaceri, forței de muncă și chiar asupra încasărilor bugetare.

Consumatorii au fost forțați să cumpere mai scump aceleași produse, cu prețurile crescute artificial, având drept consecințe imediate scăderea consumului și, pe termen mediu și lung, scăderea nivelului de trai.

Nici mediul de afaceri nu a scăpat fără urmări. Producătorii au fost nevoiți să vândă mai scump aceleași lucruri, având drept consecință imediată scăderea volumului de vânzări, iar pe termen mediu și lung scăderea producției și a profitului. Șansele de dezvoltare a firmelor românești au fost reduse drastic, ele fiind, practic, eliminate de pe piața comunitară. Angajații au fost afectați de creșterea șomajului și a muncii la negru.

Paradoxal, încasările bugetare nu au crescut în aceeași proporție cu această taxă din cauza scăderii volumului de mărfuri comercializate, a producției și a numărului de locuri de muncă, simultan cu accentuarea evaziunii, șomajului și muncii la negru.

Reducerea TVA are multiple efecte favorabile, printre care creșterea și diversificarea consumului, cu consecințe directe asupra creșterii nivelului de trai, și stimularea mediului de afaceri și crearea de locuri de muncă, precum și reducerea evaziunii și a muncii la negru.

Eventualele scăderi de venituri bugetare generate de diminuarea cotei standard vor fi compensate cu ușurință de reducerea economiei subterane, fapt dovedit din plin în momentul aplicării cotei unice de impozitare.

Aștept ca acest proiect să fie susținut în Camera Deputaților cel puțin pe măsura promisiunilor făcute de voi, cei din PSD și PNL, în campania electorală.

    Rodica Nassar - declarație politică cu referire la 24 iunie - Ziua internațională de luptă împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri;

Doamna Rodica Nassar:

"24 iunie - Ziua internațională de luptă împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri"

În fiecare an, începând din 1987, pe data de 26 iunie celebrăm Ziua internațională de luptă împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri. Această zi a fost stabilită de Adunarea Generală a ONU, ca o expresie a implicării acestei organizații în consolidarea acțiunilor și cooperării la nivelul statelor membre, pentru a atinge obiectivul de a avea o societate fără consum abuziv de droguri. Cu acest prilej, Organizația Națiunilor Unite atrage atenția opiniei publice și guvernelor din întreaga lume față de o stringentă și actuală problemă de sănătate publică - consumul de droguri.

Adolescenții și tinerii adulți sunt categorii deosebit de vulnerabile la consumul de droguri ilicite. Prevalența consumului de droguri în rândul tinerilor este de 2 ori mai mare decât în rândul populației generale. Presiunea grupului pentru a experimenta drogurile ilicite este puternică, iar stima de sine este adesea scăzută. De asemenea, cei care consumă droguri ilicite tind să fie dezinformați sau incorect informați, sau insuficient de conștienți privind riscurile pentru sănătate ale acestui consum.

În timp ce unele droguri sunt utilizate sub supraveghere medicală, în scop terapeutic, altele sunt droguri ilicite și sunt folosite de unele persoane pentru alte motive. Fiind substanțe naturale sau sintetice, solide, lichide sau gazoase, odată pătrunse în organism - ingerate, inhalate sau injectate -, drogurile modifică percepția propriei persoane și a realității din jur, schimbând modul de a simți, de a gândi și comportamentul.

Efectele negative asupra sănătății variază în funcție de tipul de droguri consumate, dozele administrate, precum și de frecvența utilizării. Toate drogurile ilicite au efecte fizice imediate, dar pot, de asemenea, împiedica grav dezvoltarea psihică și emoțională în rândul tinerilor. A adopta un stil de viață sănătos înseamnă a face alegeri care să fie benefice trupului și minții. Pentru a face alegeri sănătoase, tinerii au nevoie de informare și îndrumare de la persoane competente, cu privire la riscurile la care se expun prin consum de droguri.

În lume, aproximativ 200 de milioane de oameni consumă droguri cel puțin o dată pe an. Dintre aceștia, 25 de milioane sunt considerați dependenți de droguri. În fiecare an, 200.000 de persoane mor din cauza bolilor legate de droguri.

Potrivit Raportului elaborat de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie, România prezintă cele mai scăzute prevalențe pentru consumul unor importante categorii de droguri. Astfel, prevalența consumului de droguri în populația de 15-64 de ani este de 1,7% pentru toate tipurile de droguri ilegale: marijuana, ecstasy, inhalante, cocaină, amfetamine, halucinogene, heroină și alte opiacee. Prin extrapolare, 300.000 de persoane au consumat cel puțin o dată unul dintre aceste droguri. Dacă se iau în considerare și medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive), acest procent ajunge la 8,6% (adică aproximativ 1.300.000 de persoane). Dintre drogurile ilegale, cel mai consumat este canabisul, într-un procent de 1,5%, urmat de ecstasy - 0,4%, heroină - 0,1%, halucinogene - 0,1%, cocaină - 0,1%.

Decesele cauzate de consumul de droguri plasează România pe locul 10 dintr-o listă de 28 de țări, cu 16 decese raportate în anul 2006. Țările cu cele mai puține decese au fost: Ungaria, Bulgaria, Cehia, Franța, Polonia, Țările de Jos și Italia. Cele mai multe decese s-au înregistrat în Austria (35 de cazuri), Marea Britanie (47 de cazuri), Norvegia (52 de cazuri), Luxemburg (60 de cazuri) și Estonia (73 de cazuri).

Din statisticile de mai sus reiese că utilizarea drogurilor a devenit, din nefericire, o caracteristică și pentru țara noastră în ultimii ani. Consumul de droguri cauzează disfuncții cerebrale grave, tulburări de dezvoltare și de comportament. Adolescenții care consumă droguri au, deseori, o anumită dificultate în stabilirea propriei identități, a relațiilor interumane, în dobândirea unei independențe fizice și psihice normale. Abuzul de toxice afectează, de asemenea, și abilitățile cognitive ale tinerilor, conducând la scăderea performanțelor școlare.

Încă din februarie 2010 avem cadrul legal, respectiv O.U.G. nr.6/2010 (completare și modificare la Legea nr. 143/2000), prin care 27 de substanțe și 9 plante au fost interzise și asimilate drogurilor. Cultivarea, producerea, experimentarea, fabricarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, transportul, comercializarea, vânzarea, procurarea sau deținerea acestora este sancționată cu închisoarea.

Acțiunile de informare - educare - comunicare, ce constituie campaniile din fiecare an, au drept scop încurajarea copiilor și tinerilor noștri să pună sănătatea pe primul loc și să stea departe de droguri, subliniind, totodată, și importanța unei atitudini vigilente și responsabile din partea adulților. Toate aceste activități de prevenire oferă publicului, mai ales tinerilor, informații, abilități și oportunități de care au nevoie pentru a lua decizii sănătoase, inclusiv evitarea utilizării drogurilor nocive.

Părinții, profesorii, cadrele medicale si nu numai ei se pot alătura acestor campanii. Fiecare dintre noi poate juca un rol important în promovarea sănătății și in promovarea educației pentru sănătate in cadrul comunității.

    Gheorghe Ciobanu - declarație politică cu tema: Guvernul Ponta face dreptate militarilor și polițiștilor;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Guvernul Ponta face dreptate militarilor și polițiștilor"

Guvernul Ponta a aprobat ordonanța de urgență pe care militarii, polițiștii și ceilalți angajați din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională o așteptau de mult timp. Începând cu 1 iulie, aceștia vor putea fi plătiți luându-se în considerare și munca din timpul zilelor de repaus săptămânal și al sărbătorilor legale. Ne întoarcem, astfel, la o normalitate pe care Guvernul Boc o sistase și la un sistem corect de remunerare a unei categorii de angajați care se simțea nedreptățită și care era la datorie, în serviciul cetățeanului, și ziua, și noaptea, și sâmbăta, și duminica, și de sărbători.

Ordonanța, care are atât avizul Ministerului Finanțelor, cât și pe cel al ministrului pentru buget, stabilește că militarii, polițiștii și ceilalți angajați din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională vor putea fi plătiți, de la 1 iulie 2014, pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal și de sărbătorile legale, cu o majorare de 75% din salariul de bază, proporțional cu timpul efectiv lucrat în zilele respective, în cazul neacordării de timp liber corespunzător.

Sigur că, până acum, legislația permitea recuperarea muncii prestate în zilele nelucrătoare și sărbătorile legale doar prin timp liber, însă conceptul funcționa doar în teorie, oricât de mult a încercat Guvernul anterior să o ascundă. În realitate, avem prea puțini angajați în aceste instituții, raportat la numărul misiunilor, ceea ce face ca acordarea de timp liber după munca prestată să afecteze funcționarea normală a sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională. Astfel, ne aflam în situația în care oamenii nu erau nici remunerați corespunzător, nici recompensați cu zile libere echivalente volumului de muncă.

Guvernul Ponta a analizat în detaliu această problemă apăsătoare, care a reprezentat constant, de la finalul lui 2011, când Guvernul Boc a tăiat drastic remunerațiile angajaților, și până acum una dintre temele constante ale dialogului sindical, polițiștii, jandarmii sau pompierii militari fiind de cele mai multe ori în situația de a acumula foarte multe ore de muncă peste programul normal de lucru. Să nu uităm că acești oameni s-au aflat la datorie ori de câte ori au apărut situații de ordine publică, de urgențe civile sau generate de condițiile meteorologice, care au presupus prezența permanentă în mijlocul comunităților, cum au fost căderile abundente de zăpadă de la începutul anului, inundațiile grave din primăvară sau gestionarea ordinii publice în timpul campaniei electorale din luna mai.

Faptul că s-a luat această decizie arată că Guvernul Ponta reușește să repare foarte multe dintre greșelile uriașe comise în timpul guvernării Boc - PDL - Băsescu, redând oamenilor speranța că munca cinstită poate fi recompensată așa cum trebuie. E un semn că, acolo unde există rațiune și voință politică, există și putință. Într-un context presărat cu scandaluri politice, aceasta este cea mai bună veste pe care premierul putea să o ofere pentru a recupera speranța drumului cel bun.

    Dorel Covaci - declarație politică cu subiectul: Biserica și statul, în comuniune, la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei;

Domnul Dorel Covaci:

"Biserica și statul, în comuniune, la Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei"

Creștinismul și-a adus o contribuție majoră la dezvoltarea civilizațiilor lumii, la stabilirea și implementarea sistemului de valori universale.

Este un fapt simbolic că Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei, o organizație reprezentată la nivel mondial, aniversează 21 de ani de existență la Moscova, unul din vechile centre ale creștinătății. Evenimentul se desfășoară în perioada 26-30 iunie 2014, iar tema dezbătută va fi "Democrația parlamentară - creștinism - ortodoxie - valori și concepte".

Trăim vremuri în care statele și națiunile se confruntă cu provocări noi, de natură economică, politică, spirituală, socială, culturală, de mediu, de securitate. Experiența ne demonstrează că ele trebuie abordate prin eforturi coordonate, asistență mutuală, comunicare și cooperare.

De-a lungul istoriei, am învățat că pacea planetară este starea de fapt fără de care dorințele și aspirațiile ființei umane nu pot fi realizate; ea unește oameni, popoare și creează premisele pentru cooperare și prosperitate.

Adunarea Interparlamentară simbolizează ideea solidarității creștine și a consolidării valorilor culturale comune. De la începuturile sale, Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei și-a orientat activitatea în concordanță cu valorile și principiile umanitare universale, a servit cauza cooperării între popoare și a găsirii unor răspunsuri și soluții eficiente la provocările momentului. În cei 21 de ani de existență, Adunarea Interparlamentară a Ortodoxiei s-a preocupat de dialogul intercultural, dezvoltarea și menținerea relațiilor interumane nealterate, apărarea drepturilor omului, ale minorităților religioase și naționale, solidaritate, cooperare, cunoaștere și înțelegere mutuală, coexistența popoarelor în pace și bună înțelegere, acomodarea realităților globalizării, eradicarea fenomenelor care țin de intoleranța religioasă și etnică, naționalismul extrem.

Principiile comune ale toleranței și solidarității, ale dialogului interreligios și ale eforturilor conjugate pentru pacea și prosperitatea popoarelor se aplică în contextul respectării standardelor morale și etice, pentru a aduce laolaltă state și oameni, iar biserica joacă un rol important în acest proces.

Biserica are nu doar un rol la nivel național, în consolidarea coeziunii națiunii și prezervarea identității naționale, ci și acela de a promova stabilirea unor relații culturale eficiente cu alte religii și popoare, înțelegerea și respectarea valorilor lor spirituale, culturale și istorice.

Din primele secole, Biserica a constituit un pilon pentru stat, un al doilea administrator și organizator la nivel național în situații de criză politică, un contributor prețios la consolidarea unității popoarelor, la dezvoltarea și prezervarea culturii, artei, științei, educației, conștiinței naționale.

Unele dintre problemele majore ale vremurilor noastre își trag seva din încercarea de a implementa ideea de stat secular, de separare a bisericii de stat, care duce, inevitabil, la alienarea structurilor de stat de instituțiile religioase, la indiferență față de problemele religioase și spirituale. Din nefericire, aceste încercări se află tocmai la baza problemelor pe care statul încearcă să le rezolve de unul singur.

Pe această direcție, considerăm extrem de bine-venită inițiativa Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei, care reunește pe acei politicieni deschiși la rezolvarea problemelor vitale, ce au consecințe grave în sfera politicului, economicului, socialului, spiritualului, dar și a altor domenii relevante.

Meritul Adunării Interparlamentare este de a pune laolaltă politica și credința, activitatea legislativă și grija pentru oameni, căutând să lărgească înțelegerea și asimilarea spiritualității în lume și să întărească valorile tradiționale creștine în legislațiile naționale.

Interacțiunea parlamentarilor din state diferite, în cadrul Adunării, creează un precedent și chiar o garanție pentru pace și fraternitate între statele participante și conduce la depășirea tensiunilor și neînțelegerilor, care, de multe ori, survin ca o consecință a unor erori de percepție sau interpretare.

Este esențială cooperarea între stat și biserică pentru rezolvarea problemelor: sărăciei, șomajului, migrației forței de muncă, sănătății precare, categoriilor defavorizate, cu dizabilități, bătrânilor, copiilor, violenței în familie, delincvenței juvenile, destrămării familiilor etc. În calitate de instituție sau organizație care aplică politicile sociale, Biserica devine parte funcțională a societății civile și poate contribui la furnizarea unor servicii sociale mai puțin costisitoare, comparativ cu cele finanțate prin bugetele publice. Statul poate valorifica experiența îndelungată a Bisericii, vocația sa definitorie de a sluji pe cei aflați în nevoi sau suferințe, dar și credibilitatea de care se bucură în rândul oamenilor, pentru a aplica măsurile de asistență socială cu succes, pentru a crea o societate mai bună și un nivel de trai favorabil pentru cetățeni. În această direcție, este obligatorie funcționarea, la nivel național, a unor organisme consultative, care să reunească reprezentanți ai cultelor religioase, ai Ministerului Muncii și ai Secretariatului pentru Culte, care să acționeze sinergic pentru îmbunătățirea, la nivel material și spiritual, a vieții oamenilor.

    Vasile Iliuță - declarație politică intitulată: Nu condamnați pădurile la moarte! Avem nevoie de ele;

Domnul Vasile Iliuță:

"Nu condamnați pădurile la moarte! Avem nevoie de ele."

Nu trebuie să uităm în niciun moment faptul că pădurile reprezintă una dintre cele mai prețioase resurse naturale și de aceea ele trebuie protejate nu numai față de schimbările climatice, ci și împotriva exploatării umane necontrolate.

Legat de acest fapt, PSD-ul reacționează în sensul invers al acelor de ceasornic. Un grup de parlamentari a acestui partid a stat și a cugetat, și a ajuns la concluzia că pot modifica Codul silvic în contextul exploatării lemnului în pădurile proprietate personală, oferind, astfel, un cadru legal în vederea defrișării necontrolate, în scopul construirii de pensiuni, terenuri de recreere, terenuri de agrement, deci în scop turistic.

Stimați colegi de la putere, progresul economic nu înseamnă distrugerea pădurilor! Protecția mediului și progresul economic pot merge mână în mână.

Dezvoltarea echilibrată a turismului montan, de care amintiți în textul inițiativei legislative, este un pretext ieftin care nu face altceva decât să distrugă pădurea și să aducă unor potentați ai zilei câștiguri substanțiale. Noi nu uităm perioada 2001-2005 când peste 400.000 hectare de pădure au fost distruse. Să nu uitați nici dumneavoastră!

Comisia Europeană a adoptat în anul 2011 o Carte verde pentru protejarea pădurilor, care avea ca scop să pună în dezbatere toate opțiunile pentru o abordare integrată, la nivelul Uniunii Europene, a protecției pădurilor, dar și a informării în domeniul forestier.

România are în prezent un fond forestier de circa 6,6 milioane de hectare, adică 27% din suprafața țării, și de acceea se impunea de urgență o legislație mult mai flexibilă și mai modernă privind protecția mediului, a pădurilor în special. Dar puterea actuală încalcă orice decizie a Comisiei Europene, orice decizie de bun-simț care să protejeze natura.

Încălzirea globală reprezintă cea mai dezbătută problemă la ora actuală la nivel mondial, iar dispariția pădurilor prin defrișări controlate sau nu va avea consecințe extrem de grave asupra mediului, de aceea sper ca această inițiativă legislativă a PSD-ului să fie oprită și respinsă în plenul Camerei Deputaților, care este cameră decizională.

Poate Grupul parlamentarilor PSD nu a înțeles importanța naturii, poate nu știe încă faptul că resursele planetei sunt limitate și că această planetă funcționează ca un sistem, iar că dereglările produse într-un loc pot avea repercusiuni pentru întregul ecosistem al Pământului, inclusiv pentru om. Inclusiv pentru parlamentarii și alegătorii PSD.

    Mircea Man - declarație politică cu subiectul: Dezastru la absorbția fondurilor comunitare;

Domnul Mircea Man:

"Dezastru la absorbția fondurilor comunitare"

Comisia Europeană critică, din nou, Guvernul Ponta pentru strategia fondurilor Uniunii Europene 2014-2020 și se declară îngrijorată de alocările dezechilibrate, atrăgând atenția asupra faptului că România nu a îndeplinit condiționalitatea referitoare la combaterea fraudelor frecvente în achizițiile publice și la strategiile sectoariale. Este foarte adevărat că numărul dosarelor cu fraudarea fondurilor europene sunt în creștere, iar cazul de la APIA Suceava de acordare ilegală a unor subvenții agricole este foarte recent.

România este ultima țară la absorbția fondurilor comunitare, iar corupția la achizițiile publice și gravele probleme întâlnite în mecanismele de control ar trebui să dea de gândit oficialilor români.

Ați promis în Programul de guvernare, cu care ați venit în fața Parlamentului, că veți crește gradul de absorbție a fondurilor europene, uitând faptul că România a obținut extrem de greu ca nivelul pentru bugetul 2014-2020 să fie mărit. Realitatea este că nu ați făcut nimic, iar astăzi, după mai bine de doi ani de guvernare, suntem avertizați și criticați de Comisia Europeană.

Ați promis și planificat multe pe hârtie, dar ați realizat puțin.

Dezastru la absorbția fondurilor, investițiile au fost tăiate puternic, autostrada Sibiu-Pitești se află sub semnul întrebării, riscând să pierdem și finanțările dedicate exclusiv construcției de autostrăzi și nu numai.

România trebuia să cheltuiască 500 milioane de euro pe lună, iar între ianuarie și aprilie 2014 au mai venit încă 1,5 miliarde euro, dar dumneavoastră, cei care guvernați această țară, lucrați de zor la strategii de absorbție, iar rezultatele nu se văd.

Banii europeni contribuie la creșterea economică a României, iar în acest sens trebuie să vă grăbiți să depuneți proiecte noi pentru a acoperi fondurile alocate de Uniunea Europeană, iar Ministerul Fondurilor Europene, care cu asta ar trebui să se ocupe, absorbția trebuie urgent să refacă planul pentru absorbția acestora.

Suntem prea săraci ca să riscăm să pierdem banii de care România are atâta nevoie.

    Florin Mihail Secară - declarație politică cu tema: Felix nu a obosit!;

Domnul Florin Mihail Secară:

"Felix nu a obosit!"

Am declarat în nenumărate rânduri că anul 2014 reprezintă anul cel mai important din ultimii 25 de ani, pentru apărarea și asigurarea independenței sistemului judiciar din România. Cămătari, falsificatori, evazioniști, oameni politici corupți, infractori de tot felul atacă independența justiției, cu speranța că o justiție slabă, subordonată, ascultătoare de unii oameni din statul român, ca în vremea lui Năstase, le va albi dosarele penale, ca unul dintre detergenții miraculoși. Toți infractorii din România visează la Ponta președinte, la președintele tuturor corupților, la președintele care va rupe lacătele pușcăriilor și care va amnistia pe toți corupții.

Atacurile furibunde împotriva procurorilor, judecătorilor și instituțiilor-cheie care luptă împotriva corupției au fost tot timpul, în perioada de când Ponta a preluat guvernarea în mai 2012, din partea baronilor, miniștrilor, prim-ministrului și a trusturilor media aservite lui Felix și Ghiță.

"Nu vom avea toată puterea până nu punem mâna pe justiție!" Unii au uitat afirmațiile turnătorului Felix din 2012, însă el nu și-a uitat singurul obiectiv în viață. Pentru aceasta muncește zi și noapte și și-a făcut propria-i rețea de turnători, camuflați sub numele de "paparazzi". Pentru aceasta l-a ascuns pe Ponta în buncăr la MApN și a girat un ministru la justiție care-și ia notițe la Grivco. Pentru aceasta pune în gura interlopilor acuzații grave la adresa instituțiilor anticorupție, cu scopul de a le decredibiliza. Pentru aceasta și-a făcut sală de tribunal în studioul antenelor, în care se aruncă zi de zi, ceas de ceas, cu noroi în slujitorii justiției.

În legătură cu cea mai recentă regie a turnătorului Felix, un lucru se desprinde cu maximă evidență - Felix nu a obosit! Este încolțit, extrem de periculos și, după ce a compromis completul de judecată care-i judecă cel mai mare dintre dosarele penale, acum încearcă prin toate pârghiile să decredibilizeze atât DNA, cât și Înalta Curte de Justiție.

Traian Băsescu trebuie să plece - strigă atât Ponta, înghioldit pe la spate de Duicu și Nicușor, cât și Felix, pentru că amândoi știu că Traian Băsescu este singura piedică între Felix și justiție. Traian Băsescu trebuie să plece, pentru că este singurul care apără independența justiției, indiferent de spețele aflate pe masa acesteia!

Nu-ți face iluzii, Felix! Chiar dacă Traian Băsescu va pleca din iarnă, DNA și ÎCCJ au devenit instituțiile cu cea mai mare credibilitate pentru români și oricât ai arunca cu noroi în ele românii știu că ești un infractor! Românii mai știu că singura șansă a României de a se moderniza este o justiție independentă, în slujba legii, și nu în slujba antenelor, așa cum tu ți-ai dori.

Nu-ți face iluzii, Felix! La toamnă românii vor vota un președinte care va garanta independența justiției, și nu un președinte aservit sistemului corupt pe care tu îl patronezi.

    Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică intitulată: PSD-izarea în ritm accelerat a instituțiilor statului român;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Pesedizarea în ritm accelerat a instituțiilor statului român"

Săptămâna trecută am asistat în cadrul plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului României la o nouă demonstrație de dispreț a actualei guvernări pentru ceea ce înseamnă instituțiile statului și funcționarea democratică a acestora. Am avut parte de mărunte trocuri politice în cadrul unor instituții care ar fi trebuit să rămână independente și imparțiale, pentru că de ele depinde funcționarea economiei românești și a statului de drept. Este regretabil faptul că, pe lângă câțiva profesioniști numiți la BNR, Curtea de Conturi, ASF, SRR, s-au strecurat și diverse personaje a căror singură recomandare este apartenența politică.

Prin acțiunile sale PSD a pus stăpânire și a politizat BNR. Mutarea domnilor Voinea și Gherghina certifică acest lucru. Liviu Voinea, ministru al bugetului, a fost votat ca viceguvernator al BNR, iar secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Gheorghe Gherghina, a devenit membru al Consiliului de administrație. Postul de guvernator al BNR nu a generat dispute, domnul Mugur Isărescu a fost validat de plenul reunit al Parlamentului Romîniei pentru un nou mandat de cinci ani de zile. Noile numiri în Consiliul de administrație al BNR sunt rezultatul cotropirii BNR de către PSD. Împărțirea locurilor în Consiliul de administrație al BNR a generat controverse pentru că PSD nu a respectat algoritmul parlamentar, potrivit căruia mandatele se repartizează direct proporțional cu numărul de parlamentari. PSD și-a adjudecat patru locuri, iar principalele partide din opoziție, PDL și PNL, au fost puse pe același plan cu UDMR și PC, obținând câte un singur loc, deși PNL are 143 de parlamentari, PDL - 55, UDMR - 26, iar PC - 23.

Promovarea la ASF a lui Marian Sârbu în locul lui Daniel Dăianu, care a demisionat din funcție pentru a candida pe o poziție în BNR, nu a ținut seama de dezastrul financiar pe care acesta l-a provocat din postura de șef al Comisiei Naționale de Supraveghere a Pensiilor Private: cheltuieli nejustificate de milioane de euro și incompetența dovedită în dezvoltarea sistemului privat de pensii.

În cazul Curții de Conturi, partidele din arcul majoritar și-au adjudecat toate funcțiile vacante, încălcând și în acest caz algoritmul. PNL și PDL nu au obținut niciun post, deși au mai mulți parlamentari comparativ cu UDMR și PC. Președintele Comisiei de buget, finanțe din Senat, Cosmin Nicula (PSD), a fost validat de Comisiile de buget din Camera Deputaților și Senat pentru un post de vicepreședinte la Curtea de Conturi. Numirea este strict politică într-o instituție al cărei statut este apolitic, domnul Cosmin Nicula fiind lipsit de expertiză în acest domeniu. PSD a sfidat orice cutumă parlamentară și a decis ca la Curtea de Conturi coaliția majoritară să ocupe toate cele șase posturi. Absența oricărei candidaturi propuse de opoziție demonstrează dorința PSD de a controla și această instituție. De fapt, modalitatea de alocare a acestor posturi la Curtea de Conturi reprezintă un cadou pentru liniștea unor baroni locali: Mazăre, Oprișan, Duicu.

Tot în cadrul aceleiași ședințe comune, partidele din arcul guvernamental au reușit să se impună și în Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune. S-a încălcat art.19 alin. 2 a din Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea SRR și SRTV, conform căruia, citez, "Grupurile parlamentare reunite din cele două Camere ale Parlamentului înaintează propuneri pentru cele opt locuri din consiliul de administrație, potrivit configurației politice și ponderii lor în legislativ." În mod abuziv, PSD a sfidat și o decizie a Curții Constituționale din 26 septembrie 2012 care face referire la modalitatea de alocare a acestor posturi. Votul dat de majoritatea parlamentară în ședința comună din 16 iunie 2014 a demonstrat încălcarea triunghiului independenței decizionale dintre politica monetară a BNR, politica fiscal-bugetară a Guvernului României și politica de audit-control a Curții de Conturi.

Vacantarea unor posturi în instituțiile de stat subordonate Parlamentului României a devenit un nou prilej pentru întărirea controlului exercitat de PSD și aliații săi. Instituțiile menționate au, fiecare, o miză importantă: BNR are un rol important în plan financiar, Curtea de Conturi controlează cheltuirea banilor publici, iar SRR asigură mediatizarea într-un an electoral.

Pe zi ce trece, în ritm accelerat, PSD distruge echilibrul dintre mecanismele de funcționare ale instituțiilor statului printr-un proces foarte bine pus la punct, un proces de pesedizare. Acesta este doar unul din principiile pe care se bazează Programul de guvernare al partidului-stat PSD condus de premierul Victor Ponta.

    Florin Gheorghe - declarație politică: - Promisiunea reducerii CAS... pielea ursului din pădure;

Domnul Florin Gheorghe:

"Promisiunea reducerii CAS ... pielea ursului din pădure"

Îl vedem de câteva zile pe Victor Ponta pozând în Harap-Alb Mincinos al politicii fiscale românești, viteaz nevoie mare, pentru că a trimis FMI-ul la plimbare și pentru că undeva, la toamnă, nu se știe precis când, nu se știe precis cum, se vor reduce contribuțiile CAS datorate de angajator cu 5 puncte procentuale. Și? Și la ce ajută această măsură? Ce efecte speră să obțină în economie? De ce de la toamnă și nu de acum, căci Guvernul este performant? De ce prin proiect de lege? De ce nu prin aprobarea inițiativei deja existente în Parlament?

Orice student de anul I știe că politica fiscală nu este un scop în sine. Prin intermediul politicii fiscale se urmăresc obiective de creștere, de dezvoltare, de stimulare a relansării economice și se dorește obținerea unor efecte pozitive în economie. Asta nu a aflat încă Victor Ponta și nici doamna Petrescu nu a avut curaj să-i șoptească. Ce este sigur este faptul că Victor Ponta a promis reducerea CAS doar pentru că e "trendy" și speră să obțină voturi, nu pentru că ar înțelege efectele unei politici de relaxare fiscală.

Victor Ponta nu vrea reducerea CAS! Dacă ar fi dorit-o cu adevărat nu ar fi ordonat coaliției guvernamentale, chiar în urmă cu 6 zile, respingerea propunerii legislative care viza reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. Propunerea se întorcea la comisie pentru un raport suplimentar, în care se modifica doar data de implementare, după pofta domnului Ponta. De ce nu a făcut-o?! Pentru că urăște mediul de afaceri, așa cum Ion Iliescu urăște proprietatea privată. Pentru că nu înțelege niciuna dintre măsurile pe care le ia și nu anticipează în niciun fel efectele acestora.

Nu ne trebuie nici date statistice și nici simulări econometrice pentru a spune de pe acum că propunerea lui Victor Ponta de reducere a CAS nu va avea niciun efect semnificativ în economie, nici asupra veniturilor populației, nici asupra creșterii numărului locurilor de muncă. Aș putea spune că, într-o mare măsură, dau dreptate reprezentanților sindicatelor și, în totalitate, reprezentanților oamenilor de afaceri.

Mediul de afaceri din România și românii nu așteaptă doar o măsură de politică fiscală care să reducă nesemnificativ povara fiscală din România. Românii și mediul de afaceri așteaptă de mai bine de doi ani un pachet de măsuri fiscale care să reducă fiscalitatea pe mai multe componente: fiscalitatea pe muncă, atât la angajat, cât și la angajator; fiscalitatea pe consum, prin reducerea progresivă a cotei TVA; fiscalitatea pe produsele accizabile, acolo unde se înregistrează cea mai mare evaziune fiscală.

Aș dori să nu înțelegeți greșit că m-aș opune măsurilor de relaxare fiscală. Dimpotrivă, sunt un puternic susținător al acestora. Sunt un puternic susținător al reducerii contribuțiilor CAS. Însă dacă măsurile de relaxare fiscală se vor opri doar aici, atunci măsura pe care Victor Ponta o vântură ca pe un mare succes nu va avea niciun efect notabil în economie.

Este regretabil faptul că Victor Ponta nu a înțeles în ultimii doi ani că a primit cadou la guvernare o economie stabilizată macroeconomic, pregătită pentru măsuri care să stimuleze, prin relaxare fiscală, creșterea economică și prosperitatea românilor. Din păcate, în loc să fie Croitorașul cel Viteaz, Victor Ponta nu a reușit să fie decât ori Morocănosul, ori Nepriceputul, ori Încurcătot.

    Florin Gheorghe - declarație politică: - Ponta și Dragnea să umfle barca și să vină la Constanța;

Domnul Florin Gheorghe:

"Ponta și Dragnea să umfle barca și să vină la Constanța"

Zeci de locuințe din județul Constanța au fost inundate și mai multe drumuri locale și județene au fost afectate de precipitațiile căzute săptămâna trecută. M-aș fi așteptat ca Victor Ponta și Liviu Dragnea să se urce în barcă, să cheme toate televiziunile din țară și să se facă iarăși de râs pozând în mari salvatori ai celor afectați de calamități. Mi-am făcut iluzii, pentru că la Constanța apa nu a avut 20 cm, ci peste un metru. Prea periculos pentru cel care stă mereu pe scaunul din dreapta și prea costisitor pentru pantofii scumpi ai domnului Dragnea.

Din fericire, cei întotdeauna nevăzuți, adică pompierii militari, și-au făcut, ca întotdeauna, ireproșabil datoria. Apa a fost scoasă din locuințe, iar cetățenii au fost ajutați pentru a trece peste aceste momente grele. Este motivul pentru care țin să le mulțumesc și să le spun că pe umerii lor stă securitatea civilă a oamenilor.

Din păcate, la Constanța, ca și la Galați, Brăila sau în alte localități din România, orice ploaie care depășește 5l/mp generează tragedii. Cred că au trecut prea mulți ani din decembrie 1989, de când ne-am săturat să auzim aceleași scuze și argumente: digurile de apărare sunt pe hârtie și pe hărți, dar nu în realitate, sistemele de canalizare au fost depășite, pădurile au dispărut ca prin minune sau.... cu natura nu ne putem pune!

False argumente, stimați colegi, false! Sunt argumentele neinspirate ale unor administrații locale ineficiente, corupte, care sifonează resursele financiare publice și ai căror edili lucrează doar pentru propria prosperitate.

În cel mai stufos guvern din istoria României avem nu unul, ci doi miniștri, care ar trebui să fie preocupați de ceea se întâmplă cu viața și gospodăriile oamenilor. Avem ministru pentru schimbări climatice, avem și ministru pentru ape. Rezultatele celor două ministere - zero!

Nu a cerut nimeni bani suplimentari nici de la domnul Dragnea, nici de la doamna Petrescu și nici din bugetele celor două ministere pentru realizarea unor lucrări de infrastructură care să facă din inundații sau alunecări de teren doar o tristă amintire. Avem bani. Avem bani mai mult decât am putea cheltui! Ei sunt în Programul Operațional Sectorial Mediu. Cât a utilizat Guvernul Ponta din această resursă gratuită pentru a asigura liniștea românilor și a le garanta securitatea locuințelor?! Nimic, niciun euro! Cifrele privind utilizarea fondurilor europene vorbesc de la sine. Total dezinteres pentru români, dar mult interes pentru propaganda care vrea să-i convingă pe români cât de performant este Guvernul Ponta. Mi-aș dori să văd câți bani utilizează lunar Victor Ponta pentru cohorta de lingăi, denumiți generic consilieri de imagine, și câți bani au fost transferați de la buget către televiziuni private pentru a cosmetiza o activitate guvernamentală dezastruoasă.

Pentru că sunt constănțean și gândurile mele sunt acum alături de cei cărora apa le-a distrus agoniseala de o viață, nu pot să spun că aceste evenimente nu s-ar mai putea repeta. De ce? Pentru că administrației din Constanța nu-i pasă un moment de constănțeni și nici nu există vreun semn că vreo lucrare de infrastructură împotriva inundațiilor s-ar realiza în viitor.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Transparența ministerială inexistentă - oare la ce se muncește dincolo de ușile Ministerului Muncii?;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Transparența ministerială inexistentă - oare la ce se muncește dincolo de ușile Ministerului Muncii?"

Avem din luna martie a acestui an un nou ministru care ocupă portofoliul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.

La început de mandat am auzit foarte multe direcții de acțiune în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, salarizare, pensii, asistență socială.

Am văzut atunci că printre cele ce își propusese la nivelul ministerului erau:

  • Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, cu focalizare pe următoarele grupuri țintă: tineri cu vârste între 15 și 25 de ani; lucrători cu vârsta între 50 și 64 de ani; femei; lucrători necalificați; persoane cu handicap; persoane cu responsabilități familiale complexe; minorități etnice, inclusiv minoritatea romă.
  • Susținerea celui de al treilea sector, economia socială și a întreprinderilor sociale, având drept scop creșterea coeziunii și inserției sociale a persoanelor provenind din grupuri vulnerabile prin înființarea, în interes local, de noi locuri de muncă și/sau servicii sociale.
  • Introducerea cazierului social în raport cu accesul la achizițiile/contractele publice prin interdicția de a participa la orice formă de atribuire de contracte de achiziții sau lucrări publice a acelor agenți economici care au utilizat forme de muncă la negru, exploatare în muncă sau au utilizat minori pentru munca de noapte, la înălțime sau în condiții meteorologice adverse, în ultimii 2 ani.
  • Reducerea fenomenului muncii la negru și întărirea disciplinei fiscale concomitent cu reducerea barierelor și costurilor administrative pentru angajator cu până la 18%, prin crearea cardului de asigurat în sistemul asigurărilor sociale - elementul de bază al sistemului integrat unic de asigurări sociale (ghișeu unic electronic), care va crește transparența informațiilor personale prin posibilitatea beneficiarului de a accesa informațiile privind asigurările sociale proprii, dar și a controlului din birou.
  • Limitarea fenomenului de "migrație a creierelor".
  • Promovarea unei legislații în favoarea tinerilor prin care să fie asigurate tranzitul coerent de la sistemul educațional către piața forței de muncă, precum și echilibrul între viața profesională și cea personală prin creșterea accesului la servicii sociale pentru îngrijirea copiilor și a persoanelor în situație de dependență.
  • Stimularea și extinderea măsurilor de încurajare a angajării tinerilor pe piața muncii, în special a celor proveniți din centrele de plasament și a persoanelor cu handicap.
  • Promovarea de programe integrate pentru incluziunea socială a romilor, pornind de la creșterea ratei de ocupare a acestora și consolidarea relației dintre autoritățile guvernamentale cu organizațiile nonguvernamentale, pentru a identifica nevoile acestora.
  • Creșterea progresivă a salariului minim pe economie până în anul 2016 până la 1.200 lei.
  • Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaționale (Pilonul IV) bazat pe contribuția asiguratului și a angajatorului, pornind de la specificul unor profesii sau domenii de activitate, eliminându-se astfel nedreptățile create beneficiarilor pensiilor speciale de noua lege a pensiilor și totodată creându-se posibilitatea pentru stimularea pe termen lung a profesiilor cu grad mai mare de uzură.
  • Creșterea responsabilității pentru veniturile de bătrânețe ale persoanelor care lucrează în activități ocazionale și sezoniere, în special în agricultură, prin crearea unui sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, având în vedere specificul acestor activități.
  • Pornind de la convingerea că sustenabilitatea unui sistem de pensii ține de aplicarea principiului contributivității, prin acumulare, și al responsabilității individuale, vom promova dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat de conturi individuale de economisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire și, totodată, din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului. În acest sens, vom susține schimbarea principiilor care guvernează sistemul public de pensii, prin centrarea sistemului pe principiul contributivității și al responsabilității individuale printr-un sistem de conturi individuale de economisire pentru pensia publică (Pilon I) cu asigurarea, pe perioada de tranziție către noul sistem, a măsurilor de atenuare a costurilor reformei, fără afectarea veniturilor beneficiarilor în plată sau cu perioadă de acumulare mică.
  • Reforma sistemului de asistență socială prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv. Schimbarea accentului de pe asistența acordată individului pe construirea măsurilor de protecție socială în jurul protecției familiei, prin creșterea gradului de securitate socială, dar și al responsabilității individuale printr-o politică socială centrată pe copil și familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă și bazată pe un sistem integrat de servicii și prestații sociale pentru grupurile vulnerabile.
  • Combaterea sărăciei și promovarea incluziunii și protecției sociale prin asigurarea unui sistem de asistență socială bazat pe un mecanism instituțional de identificare, evaluare și intervenție pentru toate cazurile de risc social.
  • Actualizarea strategiei pentru persoanele vârstnice, pornind de la nevoile multiple ale persoanei vârstnice și de la principiul acordării priorității prevenției și a susținerii serviciilor la domiciliu.
  • Realizarea unui cadru legal și instituțional special privind dependența și adicțiile, cu servicii specializate pentru dependența funcțională datorată vârstei, handicapului, adicțiilor și pentru bolnavii în stare terminală.

Având în vedere cât de multe aspecte au fost avute în vedere, mă întreb ce a făcut ministerul până acum. Nu vedem nicio transparență, opoziția nu e consultată cu privire la proiecte de care este nevoie. Nu vedem strategiile naționale pentru categoriile defavorizate, care trebuiau să intre în vigoare încă de la începutul anului.

Adresez solicitarea doamnei ministru, pe această cale, de a face o notă de informare către membrii Comisiei de muncă, din care fac parte, prin care să ni se comunice ce face ministerul pentru aceste categorii defavorizate, cum stimulează reducerea ratei șomajului, cum stimulează tinerii pentru a se angaja și a lucra în România, ce se întâmplă cu strategiile naționale la care se tot lucrează.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Atragerea fondurilor europene, amenințată de înghețarea negocierilor cu FMI și Comisia Europeană;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Atragerea fondurilor europene, amenințată de înghețarea negocierilor cu FMI și Comisia Europeană"

Discuția despre acordul cu FMI și suspendarea de facto a acestuia în lunile următoare trebuie privită și din perspectiva fondurilor europene.

Ministrul Teodorovici anunța nonșalant că "Nu ne dezavantajează cu nimic, pe fonduri europene, dacă România nu va mai primi acea diferență de 10%". Ca să înțelegem mai bine: atât timp cât este sub acord cu FMI, România beneficiază de o cofinanțare mai mare din bani europeni pentru proiecte și în loc să punem mai mulți bani de la bugetul de stat, îi pune Comisia Europeană - 10% în plus finanțare de la UE prin acest mecanism.

Sumele primite de la UE au scăzut cu peste 18% în primele patru luni din acest an față de aceeași perioadă a anului trecut, conform execuției bugetare. Specialiștii avertizează asupra slăbiciunii structurale legate de mecanismele de absorbție a banilor de la UE; chiar în cazul accelerării absorbției, rata nu va depăși 50% în lipsa unor schimbări ale modalității de bugetare.

În luna mai au fost transmise declarații de cheltuieli la Bruxelles în valoare de 2,5 milioane de euro, iar pe primele 5 luni abia am ajuns la 250 milioane de euro, în condițiile în care avem nevoie să absorbim anul acesta 2,8 miliarde de euro pentru a evita decomiterea.

Eu, în cele 3 luni cât am fost ministru, am reușit să deblochez POSDRU și toate proiectele, numai că guvernarea Ponta a reușit să îl blocheze iar în toamna anului 2012, pentru că nu au dus la capăt măsurile luate de noi. Pe POSDRU și anul acesta situația se anunță dezastruoasă, pentru că în ultimele 5 luni nu a mai fost transmisă nicio solicitare de rambursare a fondurilor de la Bruxelles, avem în continuare sub 1 miliard de euro primiți. În același timp însă plățile către beneficiari au înregistrat un progres de aproximativ 200 de milioane de euro în ultimele luni. Este evident de aici că de fapt avem o suspendare a programului neoficializată, adică cei de la Comisie ne-au spus că avem niște probleme și mai bine să nu cerem banii pentru că nu ni-i pot da.

O serie de apeluri de proiecte pe axele 1, 2, 5 și 6 au avut rezultatele anunțate abia la 10 luni după depunere, contractele abia se semnează, dar riscul major e ca proiectele să nu poată fi finalizate până la 31 decembrie 2015 și atunci se pierd toți banii pe proiectul respectiv.

Proiectele pe POSDRU au în medie 18-24 de luni de implementare, or, dacă acum se semnează calendarul, va fi imposibil de atins. Mai avem de exemplu domeniul 6.1 - Dezvoltarea economiei sociale, unde apelul cu o alocare de 200 de milioane de euro trebuia lansat în luna septembrie, nici acum nu se știe exact când va fi lansat și proiectele depuse vor fi întâi în evaluare, apoi semnare contracte și apoi implementare. La fel, nicio șansă să fie finalizate până la 31 decembrie 2015 și atunci evident că toți banii pe aceste proiecte vor fi returnați.

În acest moment, având în vedere toate acestea, nu pot să nu mă întreb ce se va întâmpla de aici înainte, ce măsuri va lua domnul ministru în acest sens.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Pensionarii nu trebuie să deconteze erorile funcționarilor;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Pensionarii nu trebuie să deconteze erorile funcționarilor"

Săptămâna trecută, Comisia pentru muncă a adoptat un raport preliminar favorabil la o inițiativă legislativă unde sunt coautor privind scutirea unor pensionari de plata unor debite a căror vină nu le aparține.

Am înaintat această propunere legislativă ținând cont de greutățile cu care se confruntă pensionarii care provin din sistemul asigurărilor sociale ale agricultorilor, care au beneficiat de pensie de invaliditate, iar înainte de anul 2003 au împlinit vârsta legală de pensionare. Ulterior stabilirii pensiei pentru limită de vârstă a acestei categorii, au intervenit, ca urmare a modificării legislației în materie, o serie de creșteri succesive ale cuantumului pensiilor încasate. Curtea de Conturi a stabilit ulterior că, în cazul persoanelor care s-au aflat în situații de invaliditate înainte de pensionarea pentru limită de vârstă, majorarea nu trebuia aplicată în integralitate, ci numai pentru partea aferentă stagiului de cotizare în cadrul fostelor CAP-uri. Pe cale de consecință, pensionarii, ale căror pensii sunt în medie de 350 de lei, ar trebui să plătească chiar și 7-8 mii de lei, ca urmare a interpretării deficitare a legii.

În ipocrizia și cinismul care caracterizează această guvernare, ministerul a transmis un punct de vedere negativ cu privire la adoptarea acestei propuneri legislative, motivând că ar crește deficitul bugetului asigurărilor de stat. Vorbim însă de pensionari de peste 70-75 de ani care foarte puțin probabil să își permită să returneze aceste sume în integralitatea lor.

Pe această cale, le mulțumesc colegilor din Comisia pentru muncă și protecție socială pentru aprobarea preliminară a acestui proiect și am speranța că vom regăsi același sprijin atât la colegii din Comisia de buget, finanțe, cât și cu ocazia dezbaterii în plen a acestei inițiative legislative. Reușim, astfel, să reparăm o inechitate față de aceste persoane care oricum întâmpină dificultăți materiale și se văd obligate să plătească pentru o eroare neimputabilă lor.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Ce facem cu școala românească?;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ce facem cu școala românească?"

Problemele sistemului educațional în relație cu piața muncii nu pot fi abordate insular. Este adevărat că la nivelul municipiului Arad avem câteva exemple pozitive în acest domeniu, dar carențele majore vin din modul defectuos în care a fost gestionat acest sistem la nivel național.

Problemele de adaptabilitate a tinerilor la cerințele pieței muncii nu sunt o problemă recentă. O abordare coerentă asupra soluționării acestora presupune o întoarcere la cauze. Astfel, după 1990, sistemul educațional românesc a regresat cel puțin în două aspecte: învățământul superior nu s-a adaptat cerințelor pieței muncii, dezvoltându-se haotic, iar învățământul tehnic a ajuns aproape de desființare după așa-zisele reforme ale domnului Andrei Marga.

Pentru a inversa acest trend, principalul pas care trebuie făcut vizează redarea rolului de pol al cunoașterii universităților, iar din acest punct de vedere Aradul deține infrastructura universitară necesară asumării acestui rol. Într-o economie tot mai integrată pieței unice europene, o economie care reclamă nevoia de competitivitate, adaptabilitate și învățare continuă, universitățile din România trebuie să inițieze parteneriate cu mediul de afaceri și cu actori internaționali pentru a crește gradul de integrare a absolvenților pe piața muncii. Universitățile trebuie să își dezvolte și structuri profesionale coerente care să fie capabile să atragă fonduri europene puse în slujba aceluiași obiectiv de acumulare a expertizei pentru stimularea integrării absolvenților pe piața muncii. În acest mod universitățile pot deveni punctul-cheie în promovarea unei economii bazate pe cercetare, dezvoltare și inovare, o economie în care forța de muncă este pregătită încă de pe băncile facultății să facă față rigorilor unui mediu tot mai competitiv, tot mai concurențial. În tot acest sistem, un rol important trebuie jucat de practica din anii de facultate. Practica trebuie să devină o activitate recunoscută la adevărata valoare, care să se fundamenteze pe nevoile pieței muncii, tot în ideea parteneriatului dintre universități, zonele industriale și mediul de afaceri.

În ceea ce privește învățământul profesional, chiar dacă până la un anumit moment a cunoscut o dezvoltare considerabilă în țara noastră, a fost abandonat odată cu avântul luat de învățământul universitar. Fenomenul a produs o supraaglomerare a pieței muncii cu tineri absolvenți de studii universitare, în special teoretice, prin contrast cu nevoile și cerințele pieței muncii. Legea educației naționale nr.1/2011 a reintrodus ca obiective revalorizarea învățământului tehnic profesional, însă legile subsecvente necesare atingerii acestui obiectiv au întârziat să apară. Abia la începutul lui aprilie 2014. Ministerul Educației a publicat planurile-cadru finale pentru învățământul profesional de stat cu durata de 3 ani, clasele a IX-a, a X-a și a XI-a, iar planurile-cadru pentru școala profesională cu durata de 3 ani au fost aprobate în 24 februarie 2014, prin Ordinul nr. 3152 semnat de ministrul Remus Pricopie.

Spuneam că la nivelul Aradului pot fi prezentate și câteva exemple pozitive. Unul este cel al proiectului societății Astra Vagoane Călători din Arad, care își propune să îi școlarizeze pe viitorii meseriași și să devină un furnizor de forță de muncă calificată. Acest demers, un exemplu de atitudine antreprenorială, dar și un răspuns la inacțiunea guvernării, vine într-un moment în care companiile se confruntă tot mai mult cu o lipsă de profesionalizare a forței de muncă, dar și într-un context mai larg al proiectului Guvernului de modificare a Legii uceniciei la locul de muncă. Pe de o parte, pentru a fi buni meseriași, la fel ca și în alte profesii precum cea de medic, avocat sau profesor, tinerii au nevoie de o pregătire pe măsură, o pregătire care nu poate fi obținută în absența practicii. Tocmai de aceea, sunt convinsă că Școala Profesională Astra va oferi industriei specialiști, și nu muncitori la bandă, printr-o educație profesională specializată, pe parcursul căreia elevii vor beneficia mai ales de studiu practic. Mai mult, prin angajarea cursanților la finalizarea studiilor - recunoscute atât de Ministerul Educației, cât și la nivel european - Compania Astra dovedește implicare activă în comunitate și responsabilitate socială.

Un alt exemplu este cel al Școlii germane de meserii organizate la Ineu, prin care tinerii de acolo se aleg cu calificare gratuită și o slujbă odată cu înscrierea într-un program pe care liceul l-a încheiat cu școli postliceale și firme din Germania.

Astfel de modele de bune practici ar trebui generalizate la nivel național prin implicarea tuturor actorilor relevanți: autorități publice, societate civilă, mediu de afaceri, mediu universitar.

La momentul actual, performanțele înregistrate de sistemul de învățământ românesc lasă de dorit.

Iată câteva cifre care ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri:

  • În 2014 avem cea mai mica rată de prezență a elevilor la examenul de bacalaureat. Astfel, doar 62% dintre elevii de clasa a XII-a s-au înscris anul acesta la examenul de bacalaureat, acesta fiind cel mai mic procent înregistrat vreodată în România.
  • în 2013, la clasa a VIII-a, 1 din 4 elevi nu a promovat examenul;
  • în 2013, la clasa a XII-a, 1 din 2 absolvenți de liceu nu a luat bacalaureatul;
  • aproximativ 40% dintre elevii de 15 ani nu înțeleg ceea ce citesc;
  • peste 48% dintre elevii evaluați la ultimul test PISA au dat răspunsuri slabe și doar 3,2 % foarte bune;
  • 73% dintre elevii de 15 ani declară că se simt singuri la școală;
  • părăsirea timpurie a educației a crescut la 17,5%;
  • nu se derulează niciun program național de reabilitare sau dotare a școlilor.

Mai mult, situația în care se află sistemul de învățământ românesc a ridicat numeroase semnale de alarmă și din partea instituțiilor comunitare. Astfel, în iunie 2013, Consiliul Uniunii Europene atrăgea atenția într-o recomandare asupra faptului că Ministerul Educației Naționale nu are nicio strategie pentru a crește participarea în programe de educație, fiind printre ultimele țări din UE în acest sens, foarte departe de media UE, și că prevederile Legii nr. 1/2011 pentru creșterea calității în învățământul superior nu sunt aplicate pe deplin.

Toate aceste performanțe extrem de slabe în învățământ se răsfrâng și asupra ocupării pe piața muncii, fie că vorbim de tineri, fie de alte categorii care ar putea beneficia de pe urma formării continue și a specializărilor permanente.

Cea mai mare provocare în România de astăzi este rata șomajului, care depășește 7%, conform cifrelor oficiale ale Institutului Național de Statistică. Mai mult, potrivit statisticilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cea mai mare parte a șomerilor declarați au vârste cuprinse între 40 și 49 de ani (peste 143.000), urmați de șomerii de 30 - 39 de ani (118.000), peste 55 de ani (71.000), 50 - 55 de ani (67.000). Dacă vorbim de studii, peste trei sferturi (380.000) dintre șomeri nu au terminat nici măcar liceul, 92.000 au studii liceale sau postliceale, în timp ce 32.000 au studii superioare. Referitor la durata șomajului, cei mai mulți, respectiv 146.000, se află în această situație de o perioadă cuprinsă între trei și șase luni, în timp ce aproximativ 122.000 de persoane nu mai au un loc de muncă de cel mult trei luni. De asemenea, circa 72.000 de șomeri nu au mai fost activi pe piața muncii de peste 27 de luni, iar 64.000 de persoane nu au un loc de muncă de o perioadă cuprinsă între șase și nouă luni, în timp ce 35.000 de persoane sunt șomere de o perioadă între nouă luni și un an, iar circa 63.000 de șomeri sunt inactivi de peste un an, dar până în 27 de luni. Și mai îngrijorătoare sunt statisticile în cazul persoanelor de peste 55 de ani. Gradul de ocupare a acestora în România a coborât în ultimii ani de la valori mult peste media europeană (peste 50% în anii `90), la aproape zece procente sub aceasta, în 2013 situându-se la 41,5%.

Acesta este, așadar, peisajul dezolant al ocupării forței de muncă în România, în condițiile în care angajatorii caută calitate înainte de toate, iar nivelul de educație al șomerilor este îngrijorător de redus. La acesta se adaugă politica defectuoasă, orientată spre beneficiile electorale de moment, fără viziune pe termen lung și dezechilibrele bugetare care indirect au afectat perspectivele de dezvoltare, prin frânarea investițiilor publice.

În acest context este necesară o abordare care să plece de la nevoia angajatorului și să se încheie prin îmbunătățirea legislației și adaptarea programelor oferite de furnizorii de formare pentru facilitarea adaptării ofertei de muncă la cerințele pieței. Într-o economie tot mai integrată pieței unice europene, o economie care reclamă nevoia de competitivitate, adaptabilitate și învățare continuă, o astfel de abordare va avea drept rezultat final creșterea șanselor șomerilor adulți de integrare pe piața muncii.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Problemele copiilor din mediul rural;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Problemele copiilor din mediul rural"

Din păcate de cele mai multe ori când vorbim de copii ne referim mai degrabă la problemele celor de lângă noi, nu ale celor din mediul rural. Pierdem astfel din vedere faptul că în mediul rural copiii și tinerii sub 20 de ani înseamnă 2 milioane de persoane din totalul de 9 milioane. Mai important este însă că aceștia au nevoi diferite față de cei din mediul urban. Raportul World Vision reușește să treacă în revistă principalele teme pe care ar trebui să le abordăm: accesul la servicii de sănătate, accesul la educație și, implicit, integrarea pe piața forței de muncă, drepturile copiilor, problemele familiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate. Chiar și numai prin această enumerare vedem că raportul de față este doar începutul a ceea ce ar trebui să fie un demers comun societate civilă - guvernanți - politicieni pentru politici publice responsabile și integrate, special pentru copiii și tinerii din mediul rural.

Soluțiile la aceste probleme nu sunt simple, pentru că avem nevoie de un mix de investiții (în infrastructură pentru utilitățile de bază, în sănătate și în educație) și politici care se adresează corelării sistemului educațional cu necesitățile de dezvoltare economică. Mai mult decât atât, avem nevoie și de o schimbare de mentalități în ceea ce privește drepturile copilului: bătaia nu este ruptă din rai, mersul la școală nu este la concurență cu dus animalele la păscut, copiii au nevoie de îndrumarea părinților.

Nu aș vrea să ierarhizez diferitele probleme, însă cred că o atenție specială trebuie să acordăm educației și modului în care aceasta îi ajută pe acești copii și tineri să aibă venituri mai mari, o calitate a vieții mai bună, pe care să o poată apoi transmite mai departe copiilor lor. În momentul de față sub 10% din tinerii din mediul rural au nivel de educație terțiară sau postliceală. Mai grav este însă efectul: jumătate dintre ei ajung să lucreze neremunerat în familie, acea agricultură de subzistență, sau sunt lucrători pe cont propriu, cu ziua, la munci necalificate, cu nivel de salarizare redus. Intră astfel într-un cerc vicios care îi afectează nu doar pe ei, ci întreaga economie românească. Cu siguranță productivitatea în mediul rural, dezvoltarea pe care ar antrena-o un mai bun acces la educație al acestor tineri s-ar reflecta la nivel economic național. Soluțiile nu sunt nici simple și nici ieftine: unități de învățământ liceal, postliceal, profesional cât mai aproape de acești tineri în mediul rural, subvenții și burse care să îi încurajeze să rămână în școală, parteneriate cu agenți economici care au nevoie de forță de muncă specializată, măsuri coercitive pentru părinții care exploatează copiii în loc să îi lase la școală.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Guvernul PSD sacrifică stabilitatea României;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Guvernul PSD sacrifică stabilitatea României"

Guvernul PSD este pe cale să amaneteze din nou viitorul imediat al românilor prin modul catastrofal în care administrează țara în acest an electoral. Pentru a câștiga alegerile prezidențiale din toamnă, Ponta este dispus să sacrifice stabilitatea României, atât de greu câștigată în anii dificili de criză economică.

În fapt, acest guvern de amatori nu face altceva decât să repete experiența dezastruoasă a Guvernului Tăriceanu din 2008, când pomenile electorale s-au suprapus cu efectele crizei mondiale și au generat situația imposibilă din anii 2010-2012. Această recidivă este cu atât mai blamabilă cu cât românii s-au fript deja cu niște pomeni electorale care au fost în fapt niște cadouri otrăvite și pentru care au fost nevoiți să deconteze infinit mai mult în anii de criză.

Ca de obicei când e vorba de cumpărat electoratul cu măsuri frumoase pe hârtie, principalii vizați sunt pensionarii și bugetarii. Nu este deloc întâmplător că aceste măsuri sunt trâmbițate propagandistic la doar câteva zile după înghețarea negocierilor cu FMI, semn că acest guvern a făcut tot posibilul să scape de monitorizarea politicilor economice de către FMI și Comisia Europeană, instituții serioase care nu ar gira niciodată asemenea pomeni electorale.

Despre ce este vorba?

În primul rând, Guvernul a discutat o măsură de majorare a veniturilor profesorilor și învățătorilor cu vechime prin reducerea normei de ore pentru profesorii cu grad didactic I și vechime în muncă de peste 25 de ani, ceea ce va majora veniturile acestora din ore suplimentare. Și cum altfel doresc să facă acest lucru decât prin ordonanță de urgență, special cu câteva luni înainte de campania electorală?! În plus, Guvernul intenționează să reducă și vârsta de pensionare, tot pentru profesorii cu gradul I, deși în același timp a promovat în Parlament un proiect pentru egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați, proiect despre care voi vorbi mai mult în continuare.

În al doilea rând, Guvernul a decis printr-o ordonanță de urgență promovată de ministrul de interne Gabriel Oprea să plătească personalul din poliție, armată, serviciile secrete și alte instituții din sistemul de siguranță și ordine publică pentru orele suplimentare lucrate cu 75% mai mult decât în orele de program normal. Măsura oferă posibilitatea instituțiilor respective să acorde militarilor și personalului asimilat acest spor de 75% în cazul în care nu poate acorda zile libere în contul orelor suplimentare muncite.

Nu în ultimul rând, o altă măsură pregătită pentru bugetari în an electoral este dublarea pensiei cu salariul la stat. În noiembrie 2009, Guvernul Boc a eliminat posibilitatea ca pensionarii să se mai angajeze la stat și să primească în paralel și pensie, și salariul bugetar. În martie, însă, 14 parlamentari PSD au depus la Parlament o inițiativă legislativă prin care această restricție să fie eliminată, iar în 17 iunie a primit raport de admitere de la Comisia pentru muncă a Senatului.

Consider că bugetarii sau pensionarii ar trebui să fie plătiți mai bine, doar că aceste măsuri sunt strict de imagine și periculoase din punct de vedere economic. În plus, se creează din nou discriminări în sistemul public, pentru că doar anumite categorii de bugetari primesc aceste stimulente financiare pentru vot. Și mai grav este că în loc să aplice legea salarizării unitare pe care Guvernul Boc a promovat-o cu sprijinul FMI și al Comisiei Europene, o lege care reducea discrepanțele din sistem pe un raport de 1 la 15 între cel mai mare și cel mai mic salariu în sistemul bugetar, Guvernul Ponta bulversează din nou tot sistemul și creează premisele unei noi crize majore în buget. Astfel de măsuri sunt oportune atât timp cât sunt sustenabile economic, atât timp cât pentru luarea lor nu este nevoie de introducerea de noi taxe și impozite, sau atât timp cât ele nu vor fi compensate prin creșterea inflației și implicit scăderea nivelului de trai. Din păcate, așa cum arată ele acum, aceste măsuri sunt doar demagogice și electorale.

Situația economiei românești nu permite luarea unor asemenea măsuri acum, mai ales în contextul în care Guvernul a transmis un semnal foarte prost investitorilor prin înghețarea negocierilor cu FMI și Comisia Europeană.

Adevărul despre situația economică a României este acesta:

  • Investițiile s-au redus cu aproape 40% în primele 4 luni din acest an față de aceeași perioadă a anului trecut. Guvernul Ponta a investit în primul trimestru din acest an 5,9 miliarde lei. Anul trecut, în aceeași perioadă, a investit 9,7 miliarde lei. Sumele primite de la UE au scăzut cu peste 18%. Unde este promisiunea unui buget bazat pe investiții? În minciunile electorale cu care păcălește românii și în acest an.
  • Execuția bugetară la 4 luni atestă erorile guvernării Ponta: Veniturile din impozitul pe salarii și venituri au scăzut cu 2,1% față de aceeași lună a anului anterior, deși baza de impozitare a fost lărgită. Veniturile nefiscale au scăzut cu 10,7% în aceeași perioadă. Sumele primite de la UE sunt cu peste 18% mai mici decât cele încasate în primele 4 luni ale anului trecut. Guvernul Ponta nu a învățat să atragă bani europeni nici după doi ani de când se află la guvernare. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 7,3% în primele 4 luni din acest an față de aceeași perioadă a anului trecut.
  • Consumul de energie electrică al populației a scăzut cu 2,7%, iar pe ansamblul economiei cu aproape 1% în primul trimestru din anul 2014 față de perioada corespunzătoare a anului 2013.
  • Consumul de carburanți a scăzut cu 16,2% în aprilie 2014 față de luna martie și cu 6,1% față de aceeași lună din anul 2013. În loc să aducă la buget un plus de 50 de milioane de euro lunar, acciza suplimentară provoacă un minus de peste 11 milioane de euro lunar.
  • Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 3,2% în aprilie 2014 față de luna precedentă, după intrarea în vigoare la 1 aprilie a supraccizei la carburanți.

Iată de ce românii trebuie să înțeleagă că aceste pomeni electorale nu înseamnă decât să ne furăm singuri căciula. Guvernul PSD va da cu o mână și va lua înapoi cu trei prin creșterea taxelor și impozitelor sau alte măsuri aberante.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Egalizarea vârstei de pensionare - o nouă minciună dovedită a PSD;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Egalizarea vârstei de pensionare - o nouă minciună dovedită a PSD"

În paralel cu anunțarea unor noi pomeni electorale, Guvernul Ponta promovează pe furiș și măsuri nepopulare pe care le dezavuau când erau în opoziție. Și mă refer în principal la egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați.

Proiectul Guvernului modifică art. 53 alin. 1 din Legea nr.263/2010, astfel "Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5".

Atingerea acestor vârste de pensionare se va realiza prin creșterea graduală a vârstelor standard, în raport cu data nașterii. Începând din ianuarie 2035, femeile se vor pensiona, ca și bărbații, la 65 de ani, la un stagiu complet de cotizare de 35 de ani și un stagiu minim de cotizare de 15 ani. Măsura se va aplica femeilor născute după decembrie 1970.

În nota de fundamentare care însoțește proiectul de lege se arată că egalizarea vârstelor de pensionare se circumscrie Recomandărilor de țară ale Comisiei Europene transmise României. "Pentru a face față provocărilor rezultate din îmbătrânirea populației, sistemul de pensii este în curs de adaptare. Egalizarea vârstelor standard de pensionare între femei și bărbați va asigura viabilitatea pe termen lung a unui sistem adecvat de protecție socială. În paralel este necesară atragerea și menținerea pe piața forței de muncă a lucrătorilor în vârstă, depășind actualele tipare de pensionare, în concordanță cu creșterea speranței de viață, precum și examinarea nivelului de adecvare a pensiilor în vederea prevenirii sărăciei persoanelor de vârstă înaintată, precizează inițiatorii proiectului de act normativ.

PDL a susținut tot timpul măsurile de sustenabilitate a sistemului de pensii, inclusiv inițial, în 2010, egalizarea vârstei de pensionare. Doar că noi am avut puterea să recunoaștem că măsura nu era oportună într-o țară în care femeile se confruntă încă cu numeroase probleme, cum sunt norma dublă de lucru sau lipsa unui parteneriat autentic în familie.

Ponta și PSD demonstrează din nou ipocrizie și își încalcă promisiunile din campania electorală.

Egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați este o măsură sustenabilă doar atât timp cât autoritățile iau măsuri prin care să fie facilitată creșterea speranței de viață în România. Or, acest guvern nu a făcut nimic pentru a îmbunătăți condițiile de trai.

Într-o economie care a produs peste 50.000 de noi șomeri în condiții de creștere economică record și care impune zeci de noi taxe mediului privat, condamnând firmele la insolvență, sistemele de asigurări sociale sunt condamnate la dezechilibre. Dacă actuala filosofie de guvernare nu este schimbată urgent, nici măcar egalizarea vârstei de pensionare nu va salva un sistem public de pensii falimentat de Ponta și PSD.

PDL va susține amendamentul pentru a face această egalizare opțională, întrucât această variantă va permite acelor femei care au beneficiat de condiții optime de muncă și sprijin în familie să rămână active, fără a le condamna pe cele care au lucrat în condiții grele și au avut grijă și de familie.

    Claudia Boghicevici - declarație politică: - Ia românească - un simbol al feminității universale;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ia românească - un simbol al feminității universale"

Pe 24 iunie aniversăm Ziua Universală a Iei, un simbol al feminității universale. În 1940, Henri Matisse a pictat tabloul "La blouse roumaine", ia tradițională românească devenind astfel un simbol al feminității universale. De-a lungul timpului, numeroase personalități au promovat peste hotare ia românească. Între acestea se numără și Smaranda Brăescu (1897 - 1948), personalitate remarcabilă a parașutismului mondial și aviației românești, recunoscută în epocă pentru dragostea față de portul popular, pe care îl considera cel mai potrivit costum de gală, atât în țară, cât și în străinătate.

În mai puțin de un an, Ziua Universală a Iei s-a transformat într-un fenomen adoptat de întreaga planetă. 48 de țări, 109 localități și 143 de evenimente au celebrat simbolul românesc și au pornit într-o călătorie spirituală, menită să redescopere valorile autentice, conectați prin semne universale, purtătoare de bine și frumos.

Ziua Universală a Iei tradiționale românești a fost propusă, anul trecut, de comunitatea online "La Blouse Roumaine" ajungând să fie sărbătorită de românii de pretutindeni pe data de 24 iunie, de Sânziene. Astfel, în 2013, șase continente, 48 de țări, 109 localități și 143 de evenimente au marcat această zi dedicată României și românilor. Și anul acesta, oameni din întreaga lume vor purta ie, dorind să-și exprime, în acest fel, solidaritatea față de valorile tradiționale ale poporului român.

Alături de societatea civilă, cred că putem iniția un proiect legislativ prin care să declarăm ziua de 24 iunie ca Zi Națională a Iei românești, o zi prin care să ne mândrim cu tradițiile românești, cu originile noastre.

    Maria-Andreea Paul - declarație politică: - 3,3 milioane de români își rezolvă problemele în instanță. Pentru ce se judecă ei?;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"3,3 milioane de români își rezolvă problemele în instanță. Pentru ce se judecă ei?"

Aproape 16% dintre români își rezolvă problemele în instanță, adică 2 români din 12. Numărul de dosare de soluționat s-a ridicat la 3,3 milioane în anul 2013, dintre care 85% reprezintă cauze civile.

Peste 1,1 milioane de dosare noi au intrat în atenția judecătoriilor în anul 2013. În materie civilă, românii se judecă cel mai adesea pentru executările silite, de pildă, ca urmare a datoriilor pe care le au la bănci, iar în aproape jumătate dintre cazuri, 44,3%, pentru amenzile primite, pentru divorțuri, terenuri și case.

În materie penală, cele mai multe infracțiuni comise în România sunt legate de încălcarea siguranței circulației pe drumurile publice, peste o treime (38,5%) din noile cauze penale judecate în anul 2013. Urmează infracțiunile patrimoniale, precum furtul și tâlhăria, care reprezintă peste un sfert (25,6%) din noile cazuri penale în anul 2013 și lovirea sau alte violențe, 7% dintre cazurile penale. Pe partea de politică penală, 3 din 4 infracțiuni cu care au fost sesizate instanțele românești în anul 2013 au privit furtul calificat. Numărul de furturi calificate a crescut constant în ultimii 5 ani, cu aproape un sfert (23,6%) în anul 2013 față de anul 2009. Un caz din 10 privește vătămarea corporală din culpă. La fel, înșelăciunea reprezintă aproape 10% din cazuri.

În urma recursurilor făcute de români, peste 10.000 de cauze noi au ajuns în atenția tribunalelor în anul 2013. Pe partea de cauze civile, cei mai mulți români au făcut recurs în materie de drepturi de proprietate, în aproape 40% din noile cazuri civile judecate de tribunale în anul 2013. Un sfert (21,6%) din cauzele penale care au intrat pe rolul tribunalelor în anul 2013 sunt provocate de nemulțumirea românilor față de sentințele judecătorilor, în ceea ce privește dosarele de evaziune fiscală.

România a plătit peste 17,4 milioane de lei în ultimii doi ani în urma proceselor pierdute la CEDO. Numai în anul 2012, România a plătit aproape 5,8 milioane lei ca urmare a deciziilor greșite ale instanțelor românești.

    Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Românii cu sapa, UE cu tehnologii moderne în agricultură;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Românii cu sapa, UE cu tehnologii moderne în agricultură"

România, deși are un potențial de creștere substanțial datorită suprafeței agricole mari, are o producție de aproape 10 ori mai mică decât media UE, din cauza exploatațiilor și fermelor mai mici de aproximativ 5 ori decât cele europene.

Țara noastră a înregistrat pentru prima dată în ultimii 20 de ani un excedent de peste 300 de milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, dar aceasta nu se datorează nici noilor tehnologii, nici dotărilor speciale. Dotarea unui agricultor din exploatațiile agricole românești, comparativ cu dotarea unui agricultor din UE, este de circa 25-26 de ori mai mică. Dacă vorbim de sistemul de irigații, din cele 3 milioane de hectare amenajate cu infrastructură, doar 50% sunt considerate viabile. Spațiile de depozitare nu acoperă nici măcar 20% din necesarul fermierilor pentru producția de legume-fructe.

Industria alimentară scade pe zi ce trece. România nu are o industrie prelucrătoare dezvoltată, tocmai de aceea în proporție de circa 70% se exportă încă producție neprelucrată sau prelucrată primar. Țara noastră exportă produse finite doar în proporție de 32%, față de Polonia, care exportă în proporție de 82%. Prin urmare, și productivitatea muncii din acest sector este de aproape patru ori mai mică decât media europeană.

Agricultura României este condusă de persoane de vârsta a treia. Peste jumătate din numărul fermierilor înregistrați la APIA sunt persoane de peste 60 de ani. Doar 7% reprezintă ponderea tinerilor fermieri din totalul managerilor de fermă. Dacă vorbim însă de educație, lucrurile stau mai prost decât îmi închipuiam. Numărul liceelor agricole a scăzut în ultimii 15 ani cu peste 80%, așadar, numai 2,5% dintre fermieri au o pregătire de bază sau completă în domeniul agricol. Prin urmare, agricultura din România, alături de industrie, este departe de ceea ce se practică în Europa.

România are nevoie de o creștere inteligentă în acest domeniu, nu de o creștere bazată doar pe condițiile climatice. Nu mai putem lăsa sectorul agricol la voia întâmplării.

    Maria-Andreea Paul - declarație politică: - PSD-izarea BNR înseamnă îndepărtarea României de zona euro. PSD preia nelegitim controlul monedei, după ce Guvernul a ajuns cu mâna la fundul sacului cu bani publici;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"PSD-izarea BNR înseamnă îndepărtarea României de zona euro. PSD preia nelegitim controlul monedei, după ce Guvernul a ajuns cu mâna la fundul sacului cu bani publici"

Cum a fost posibil?

Pe de o parte, prin încălcarea procedurilor parlamentare. Vineri, la ora 14,00 s-a închis procedura de depunere a candidaturilor la Comisia de buget-finanțe. Am cerut această listă de candidaturi și domnul Liviu Voinea nu avea dosarul depus. Luni, la audierile comisiilor reunite de buget, finanțe, într-un blat total al majorității parlamentare, apar domnii Voinea și Gherghina.

Pe de altă parte, prin blocarea procedurilor de audiere, în cadrul cărora nu ne-a fost permisă intervenția decât în cazul guvernatorului Mugur Isărescu, sub argumentul presiunii timpului. Toți ceilalți au trecut prin Parlament ca gâștele prin apă, având ca singură justificare profesională serviciile aduse PSD și lui Victor Ponta.

Efecte majore:

1. Politizarea BNR are impact negativ asupra economiei românești și duce la creșterea instabilității piețelor financiare. PSD preia în mod nelegitim controlul monedei și al economiei românești. În loc să își păstreze independența, BNR este sub asaltul intereselor Guvernului, care a ajuns cu mâna la fundul sacului cu bani publici, deși a introdus cu nemiluita taxe și impozite noi și majorate. Înlocuirea experților BNR cu competențe dovedite și cu multă experiență în politica monetară, așa cum este Cristian Popa, cu politruci care saltă dintr-o funcție publică în alta doar pentru a-și servi propriile interese, transmite un semnal puternic de neîncredere și îngrijorări mari, justificate în piața financiară. Premierului Ponta nu îi este suficient că a făcut praf toate companiile de stat prin numirile politice din consiliile de administrație. Acum și-a mutat interesul pe principalele instituții financiare și de control: BNR, ASF și Curtea de Conturi, prin votul dat de Parlamentul României.

2. Prin PSD-izarea BNR, Guvernul României a încălcat criteriul juridic al independenței Băncii Centrale pentru aderarea la zona euro. Nu doar că nu sunt respectate recomandările Comisiei Europene din Raportul asupra Convergenței (pagina 131), care cere de mai bine de doi ani modificarea art. 3 din Legea BNR nr.312/2004, astfel încât să fie inclusă expres mențiunea clară că "Guvernul nu va căuta să influențeze sub nicio formă deciziile luate de membrii conducerii BNR", ci, mai grav, își trimite doi emisari direct în conducerea BNR.

Vă reamintesc că România a ratat intrarea în UE în anul 2004 alături de alte 8 state centrale și est-europene din cauza PSD. Am intrat abia în anul 2007, cu un guvern de dreapta în fruntea țării, format din PNL și PDL, care a punctat reformele necesare.

Tot din cauza PSD, România întârzie acum intrarea în zona monetară europeană din care fac parte deja 18 state europene și, a 19-a, Lituania, se pregătește să adere la începutul anului 2015. De doi ani Guvernul și majoritatea parlamentară nu au făcut nimic pentru a completa și corela legea de funcționare a BNR cu Tratatul Uniunii Europene și cu regulile BCE, așa cum recomandă rapoartele de convergență din anii 2012 și 2014 dedicate României. Va trebui să avem din nou un guvern responsabil de dreapta pentru aderarea la zona euro, după ce PDL și PNL probează prin lege și prin fapte că nu vor influența politic deciziile băncii centrale.

O mai mare independență acordată băncilor centrale înseamnă o creștere proporțională în transparență și în responsabilitate față de publicul larg. Transparența permite piețelor financiare să înțeleagă cum va reacționa Banca Centrală într-o anumită situație și astfel investitorii își vor putea forma așteptări rezonabile cu privire la viitorul politicii monetare. Politizarea însă derutează investitorii. Transparența și responsabilitatea sunt esențiale pentru eficiența politicii monetare și pentru creșterea economică, într-o economie de piață. Românii însă nu mai trăiesc într-o economie de piață, ci în economia socialistă a PSD, unde totul este coordonat de la centru.

Politizarea fără precedent a BNR pune în mare pericol economia României. Îmi este teamă că Victor Ponta vrea să își acopere incompetența prin emitere de monedă, ceea ce ar fi o catastrofă pentru țară. PDL analizează posibilitatea de a sesiza autoritățile europene privind intervenția politică fără precedent a Guvernului Ponta în politicile monetare naționale, prin trimiterea a doi dintre membrii săi direct în Consiliul de Administrație al BNR.

La BCE, mandatul de guvernator este limitat: ales de Consiliul European, prin majoritate calificată, pentru un mandat de 8 ani, care nu se poate reînnoi.

    Ioan Balan - declarație politică intitulată De ce a gonit Victor Ponta FMI-ul din România?;

Domnul Ioan Balan:

"De ce a gonit Victor Ponta FMI-ul din România?"

Multă lume s-a întrebat de ce Victor Ponta i-a repezit pe reprezentanții FMI și le-a spus să nu mai treacă prin România până la toamnă. Mulți și-au dat cu părerea, mulți au inventat tot felul de motive, care mai de care mai caraghioase, însă nimeni nu a spus cu subiect și predicat de ce a vrut Victor Ponta să nu mai aibă nicio supraveghere asupra actelor guvernamentale din următoarea perioadă. În fapt, experții FMI nu au făcut decât să constate că execuția bugetară pentru anul 2014 este una de-a dreptul dezastruoasă: taxe mai mari, încasări bugetare din ce în ce mai mici, consumul agregat mai mic, locuri de muncă mai puține, șomaj tot mai mare, fonduri europene nerambursabile aproape zero, investiții inexistente, inflație mare.

După ce domnul Liviu Dragnea și-a dat singur dreptul legal de a împărți banii publici către primării, în funcție de propria poftă, Victor Ponta, din invidie și ca urmare a începerii propriei campanii electorale, și-a dorit să nu mai aibă nici el nicio durere de cap atunci când va da drumul robinetului de pomeni electorale. Zis și făcut! Nu au trecut nici măcar două săptămâni de când delegația FMI a fost îmbrâncită pe scări și gonită din România, că Victor Ponta a și început să dea drumul pomenilor electorale.

Victor Ponta a început deja să arunce cu sporuri pentru anumite categorii de angajați din sistemul public, a promis norme didactice mai mici în învățământ și vârste mai mici de pensionare, electorate sau tot felul de încercări de prostire a electoratului, indexări, majorări, ajutoare etc. Nimic nou, am putea spune, niciun pic de originalitate! Am mai văzut filmul acesta și încă mai avem un gust amar. Așa făcea și Călin Popescu Tăriceanu în anul 2008, știind că după alegeri nu va mai fi prim-ministru și că toate actele și faptele guvernamentale necugetate, care au un singur scop, electoral, vor fi plătite de români înzecit după alegeri.

Vă rog să nu fiți părtași la compromiterea tuturor echilibrelor macroeconomice din România, atât de greu câștigate, doar pentru a-i satisface lui Victor Ponta dorința de a candida la președinție și de a pierde. Noi știm cu toții că Victor Ponta ar vinde România oricui, pe orice preț, doar ca să se agațe de putere. Vă rog să nu fiți părtași la asta, nu fiți complicii lui Victor Ponta!

Românii nu au nevoie nici de milă și nici de pomeni electorale. Românii au nevoie de locuri de muncă bine plătite. Românii au nevoie de investiții străine, care, din păcate, ocolesc România de când Victor Ponta este la guvernare. Românii au nevoie de un mediu de afaceri sănătos și prosper și de angajați bine plătiți, care să garanteze plata unor pensii decente pentru părinții noștri. Românii au nevoie de banii europeni, aceia pentru care Victor Ponta spunea că sunt prea puțini, dar din care nu a luat însă niciun euro, pentru că nu se pot fura.

Domnule Victor Ponta, nu vă faceți iluzii! Chiar dacă domnul Popescu-Tăriceanu vă suflă la ureche că prin pomeni electorale veți ajunge președinte, vă avertizez că românii nu vor fi cumpărați și vă vor sancționa pe măsură. Domnul Tăriceanu ar fi trebuit să vă spună și că, după ce a împrăștiat cu pomeni electorale, a pierdut alegerile. Așa că, abțineți-vă de la obiceiurile socialist-comuniste de a mitui electoratul. Până și Marian Vanghelie a abandonat micul și berea, însă dacă v-aș compara cu primarul de la sectorul 5, aș avea prea mari așteptări de la dumneavoastră!

    Ioana-Jenica Dumitru - declarație politică despre Scăderea TVA-ului cu 5 puncte procentuale, până la nivelul de 19%;

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Solicit scăderea TVA-ului cu 5 puncte procentuale, până la nivelul de 19%, cu alte cuvinte revenirea TVA-ului la nivelul la care era la începutul anului 2010"

Organizația Internațională a Muncii a raportat la începutul acestei luni faptul că măsurile de austeritate nu duc la o creștere pe termen lung a economiei, ci dimpotrivă la o contractare a acesteia și la un transfer concret al costurilor crizei către segmentele de populație vulnerabile.

Când vorbim în România de măsuri de austeritate, covârșitoarea majoritate a formatorilor de opinie și bineînțeles a populației se gândește instant la reducerea salariilor, la impozitarea pensiilor și la reducerea per ansamblu a cheltuielilor publice, care afectează foarte mult sistemul de protecție socială. Ceea ce însă s-a uitat este că cea mai dureroasă măsură pentru economia noastră a fost creșterea TVA-ului de pe o zi pe alta până la 24%.

Măsura a avut un impact clar asupra economiei, prin creșterea tuturor prețurilor, prin scăderea graduală a consumului pe foarte multe segmente. Această măsură a afectat chiar mai tare bugetul familiei decât scăderea veniturilor. Coșul lunar al unei familii a costat brusc mai mult, românii având în același timp mai puțini bani.

Când criza economico-financiară a intrat în drepturi, în România s-au luat în considerare mai multe măsuri. Creșterea TVA-ului a fost o măsură de contingență la care nu ar fi trebuit să ajungem niciodată, mai ales pentru că în acea primăvară cheltuielile publice au fost considerabil scăzute. De ce am avut nevoie de creșterea pe linie a tuturor prețurilor din România pentru a finanța bugetul de stat?

Contractarea economiei a fost foarte clară. Problema în astfel de situații este că rezultatul nu este cel scontat. Cu alte cuvinte socoteala din ședința de Guvern nu se potrivește cu cea din târg. Încasările la bugetul de stat nu au crescut pe termen lung. Paradoxal, acum în momentele în care consumul este în creștere, statul beneficiază de creșterea încasărilor din TVA.

Revenirea TVA-ului la 19% ar reprezenta o gură de oxigen, atât pentru mediul privat, cât și pentru familiile din România. Nu se urmărește neapărat o scădere imediată a prețurilor. Acest lucru s-a putut observa la scăderea TVA-ului la pâine. Reducerea TVA aduce mai mulți bani în economie, bani care pot fi reinvestiți, bani care pot crea locuri de muncă, bani care duc inevitabil la o dezvoltare constantă a consumului și a dimensiunii economiei. În consecință, pe termen mediu și lung se așteaptă o creștere a încasărilor la bugetul de stat, un efect invers față de cel al creșterii TVA-ului și în general față de orice creștere a taxelor.

Trebuie să ne impunem să aducem economia neagră și gri la suprafață. Susținerea reducerii CAS este un pas, dar nu unul suficient. Complementar, economia trebuie ajutată prin scăderea poverii fiscale pe producție și pe tranzacție. Dezavantajul în care s-a autoplasat România în anul 2010 poate fi corectat acum.

Propun reducerea TVA-ului la toate produsele și serviciile din România cu 5 puncte procentuale și reducerea TVA-ului cu 15 puncte procentuale pentru toate alimentele de bază, o măsură sănătoasă pentru economie, o măsură care vine cu beneficii clare pentru români, fie persoane fizice, fie persoane juridice.

Reducerea TVA-ului până la cota de 9% pentru produsele de bază este încă o măsură pe care o consider necesară a fi luată la începutul anului viitor. Cele mai mari încasări din TVA se iau bineînțeles din produsele de bază. Aceleași statistici ne arată totuși că în comerțul cu alimente, cu cereale, cu carne, cu fructe și cu legume, găsim cea mai mare evaziune fiscală din România. Reducerea drastică a taxelor pe aceste segmente, inevitabil, va duce la creșterea colectării taxelor din aceste activități. Statul câștigă mai mulți bani din colectare, prin lărgirea bazei de impozitare, în timp ce coșul zilnic, cea mai mare cheltuială a românilor, scade în preț, considerabil.

Este tardiv să plasăm vina situației economice din timpul crizei pe măsurile considerate de unii optime la acea vreme. Ceea ce trebuie să facem este să ne trezim acum, la doi ani distanță de la începerea procesului de redresare economică al României. Să aplicăm măsuri curajoase economico-fiscale care să pună România pe harta statelor cu cea mai mare dezvoltare din regiune și, de ce nu, din Uniunea Europeană. Cu voință politică, aceste solicitări, care vin din partea sectorului privat din România, vor putea deveni realitate, fără să țină cont de interese electorale, ci numai cu un interes social și economic bine definit: interesul național.

    Manuela Mitrea - declarație politică despre Ziua internațională de luptă împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri;

Doamna Manuela Mitrea:

"Ziua internațională de luptă împotriva abuzului și traficului ilicit de droguri"

Un raport al Biroului Națiunilor Unite pentru Droguri ?i Infracțiuni relevă faptul că între 167 și 315 milioane de oameni, cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, au consumat substanțe ilegale într-un singur an. Deși în ultimii ani cifrele s-au stabilizat, acestea sunt cu 18% mai mari față de anul 2008.

În acest context, decizia Adunării Generale a ONU, de a marca pe 26 iunie Ziua Internațională de Luptă împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri, era una ce se impunea.

Totuși, războiul împotriva drogurilor este unul ce se duce în fiecare zi, iar umanitatea nu-și permite să-l piardă, chiar dacă anual sute de mii de oameni îi cad victime. Principalele cauze ale deceselor în rândul consumatorilor de droguri sunt supradozele, bolile infecțioase, ca urmare a folosirii seringilor nesterile, traumatismele și sinuciderile.

Având în vedere creșterea de la an la an a numărului consumatorilor de substanțe interzise, România este unul dintre statele UE cu cele mai mari creșteri ale prevalenței consumului. Statisticile arată că în doar trei ani procentele au crescut de la 1,7% la 4,3%.

Din păcate, situația se agravează și în rândul tinerilor. Potrivit datelor Centrului Interna?ional Antidrog ?i pentru Drepturile Omului, peste 11% dintre elevi, respectiv 150.000 de copii ?i 25% dintre studenți au consumat măcar o dată substan?e interzise. În plus, debutul consumului de droguri a scăzut de la 16 la 14 ani.

Cel mai alarmant aspect îl relevă însă datele oficiale ale Guvernului incluse în Strategia națională antidrog 2013-2016, conform cărora, din cauza drogurilor injectabile, în ultimii ani a crescut numărul bolnavilor de SIDA în rândul consumatorilor de droguri, România fiind declarată în 2013 drept focar HIV/SIDA.

Drogurile distrug în fiecare zi vie?i, familii și comunită?i, iar noi, clasa politică ?i autorită?ile statului român, în numele copiilor no?tri ?i al viitorului lor, trebuie să fim în prima linie a războiului cu traficul ?i consumul ilicit de droguri.

    Miron Alexandru Smarandache - declarație politică: - Românii cu credite în valută își vor putea plăti datoriile în lei;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Românii cu credite în valută își vor putea plăti datoriile în lei"

Senatul României a adoptat zilele trecute un proiect legislativ extrem de important pentru viața viitoare a românilor, care reglementează majorarea ratelor lunare la bănci ale populației, survenite din cauza fluctuațiilor cursului de schimb valutar. După cum se știe, creditele neperformante și ratele restante la bănci constituie o problemă socială acută pentru cetățenii din România. Transformarea acestui proiect legislativ în lege va permite tuturor românilor împovărați lunar de majorarea ratelor bancare, datorate creșterii cursului de schimb valutar, să opteze pentru conversia creditelor în lei, fără a plăti costuri suplimentare, comisioane sau alte garanții adiționale. Prin modificările solicitate, susținute de Grupurile parlamentare ale PSD din Senat și Camera Deputaților, consumatorii care au astfel de credite vor putea fi protejați de stat, astfel încât ratele lunare să nu mai fie dublate sau triplate din cauza ratei de schimb valutar, așa cum în mod nefericit s-a întâmplat până acum. Este o realitate faptul că foarte mulți români au contractat credite în monede străine, ale căror rate de schimb au fluctuat în mod haotic, din cauza crizei financiare și a instabilității cursului din ultima perioadă. S-a ajuns astfel la o situație neplăcută, ratele oamenilor fiind majorate exponențial, astfel încât foarte mulți români se află în ipostaza de imposibilitate de plată, fiind astfel supuși riscului executărilor silite.

Adoptarea acestui act normativ va avea beneficii imediate și extrem de pozitive pentru români. Astfel, inițiativa legislativă îi va ajuta pe românii care au credite în monede străine să nu mai plătească ratele lunare bancare majorate exclusiv datorită fluctuațiilor de schimb valutar. Mai mult, de prevederile propunerii legislative vor beneficia toți consumatorii de credite, respectiv nu numai persoanele fizice, ci și cele juridice. Documentul introduce dreptul consumatorilor de credite de a cere conversia creditelor în moneda națională sau într-o altă monedă pe care o aleg, fără a plăti nimic în schimb. În plus, instituția de creditare, în speță banca emitentă, va fi obligată pe viitor să informeze consumatorul atunci când suma datorată în moneda străină crește cu mai mult de 20% față de varianta în lei. Măsura vizează atât creditele prezente, cât și pe cele viitoare, și elimină posibilitatea proliferării unor tratamente diferențiate, inegale sau cazuri de discriminări, deoarece se aplică în mod uniform, respectând normele și principiile egalității în drepturi ale fiecărui cetățean.

Inițiativa legislativă propusă și susținută de Grupurile parlamentare ale PSD este armonizată cu normele similare din legislația europeană, astfel încât românii vor beneficia de aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni europeni. Vorbim în consecință despre o nouă măsură luată de Guvernul și Parlamentul României, în scopul îmbunătățirii nivelului de trai al populației, care corectează anumite disfuncționalități legislative existente până acum, ce au fost în detrimentul românilor. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2010 privind contractele pentru consumatori are susținerea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și se află în prezent pe fluxul dezbaterilor parlamentare, urmând să intre în analiza Camerei Deputaților, ca for decizional.

    Miron Alexandru Smarandache - declarație politică: - Copiii și vârstnicii din Colegiul nr. 7 Bacău merită toată atenția și considerația mea!;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Copiii și vârstnicii din Colegiul nr.7 Bacău merită toată atenția și considerația mea"

Fără îndoială, copiii și persoanele vârstnice din Colegiul uninominal nr. 7 Bacău se află în atenția mea permanent, astfel încât încerc din răsputeri să le ofer mici bucurii pe care le merită cu prisosință. Recent, am continuat să premiez performanța elevilor, iar săptămâna trecută a fost rândul unui grup de elevi merituoși ai Școlii generale nr. 2 Boiștea din orașul Dărmănești să viziteze Palatul Parlamentului și Muzeul de Științe Naturale Grigore Antipa, la invitația mea. Am premiat astfel 24 de elevi din clasele V-VIII ai școlii respective, respectiv toți cei care au obținut rezultate excelente la învățătură în acest an școlar, concretizate prin premiile obținute. Elevii din Dărmănești, însoțiți de doamna director Cornelia Bindileu, au avut parte de un tur complet cu ghid al Palatului Parlamentului, prilej cu care au vizitat sala de plen a Camerei Deputaților, celelalte obiective ale impozantei clădiri, au aflat lucruri interesante despre modul în care se prelucrează legile, au servit masa la restaurantul Parlamentului, iar în final, și de un periplu la Muzeul Antipa.

De asemenea, tot la invitația mea, un grup de aproximativ 50 de pensionari din orașul Dărmănești, însoțiți de dl primar Constantin Spiridon, s-au aflat zilele trecute în vizită la Parlament. Pensionarii au vizitat Camera Deputaților, sala Grupului parlamentar al PSD, precum și toate obiectivele de interes din impozanta clădire.

Încă de la începutul mandatului meu de deputat, mi-am făcut o obligație de onoare și un obicei de a invita elevii premianți din colegiul meu să viziteze Palatul Parlamentului și alte puncte de interes din Capitală. De această dată, a fost rândul premianților Școlii generale nr. 2 Boiștea din Dărmănești să răspundă invitației mele, așa cum s-a întâmplat anterior și cu alți elevi cu rezultate bune din școlile și liceele din zonă. Sunt încântat de performanțele obținute de acești copii în anul școlar care se va încheia în aceste zile, iar această excursie au meritat-o pe deplin. Sunt un susținător al recompensării performanței în toate domeniile de activitate, și în special a muncii pozitive a elevilor. Invitația mea reprezintă un exemplu de încurajare pentru toți elevii din zona Moinești, Comănești, Dărmănești, Berzunți, Măgirești și Poduri, care deja s-au obișnuit să le fie recompensate meritele la învățătură și disciplină. Sunt convins că poveștile pe care copiii din Dărmănești le vor spune colegilor lor vor fi stimulative pentru cât mai mulți elevi de a învăța mai bine și de a fi premianți în viitor. De asemenea, vizita oferită la Parlament pensionarilor a fost un semn de recunoștință din partea mea la adresa acestor oameni din Dărmănești, care, după o viață întreagă de muncă, meritau o astfel de recompensă.

    Alexandru Nazare - declarație politică: - Epopeea autostrăzii Comarnic-Brașov continuă;

Domnul Alexandru Nazare:

"Epopeea autostrăzii Comarnic-Brașov continuă"

Epopeea construcției autostrăzii Comarnic-Brașov este departe de a ajunge la un deznodământ. După ce săptămânile trecute Institutul Național de Statistică ne informa despre verdictul preliminar al Eurostat, și anume că plățile pe care le va face statul român în cadrul proiectului nu vor fi contabilizate în afara deficitului bugetar agreat cu instituțiile financiare internaționale, iată că a apărut un nou episod care amână momentul începerii lucrărilor: CNADNR scoate la licitație refacerea acordului de mediu, care va fi gata abia peste 12 luni.

Chinurile facerii autostrăzii Comarnic - Brașov sunt, așadar, departe de a fi încheiate.

După cum am semnalat încă din luna ianuarie a acestui an, este inacceptabil ca un proiect în concesiune, lansat în procedură de licitație cu o valoare estimată de 1,2 miliarde euro și cu o lungime de 58 de kilometri, să ajungă să coste cu 600 de milioane de euro mai mult și să aibă numai 53 de kilometri. Lucrările trebuiau să înceapă în aprilie, dar finanțatorii s-au gândit să ne lase să ne mai gândim. Apoi, Eurostat ne-a informat că nu se poate altfel decât să includem plățile pentru această autostradă în calculul deficitului la bugetul de stat, deși însuși premierul Ponta ne asigura că noi nu vom plăti nimic.

Eurostat este o instituție serioasă care nu poate fi păcălită de minciunile lui Ponta și Șova, iar discuțiile acestea trebuiau să aibă loc încă din perioada de pregătire a licitației, așa cum începusem în 2012. Verdictul Eurostat în ceea ce privește autostrada Comarnic-Brașov confirmă ceea ce a susținut PDL încă de la anunțul triumfal al cuplului de comici vestiți ai ecranului, Ponta-Șova, și anume că ne îndreptăm spre un nou contract de tip Bechtel.

Se pare totuși că ministrul Șova nu vrea să se mute cu cortul pe șantierul autostrăzii Comarnic-Brașov, după cum se angajase că va face. Altfel nu îmi pot explica cum de găsește tot felul de pretexte pentru a nu începe lucrările. Peste toate acestea, a venit anunțul triumfal al CNADNR care scoate la licitație refacerea acordului de mediu. Termen: 12 luni. Adică abia peste un an vom avea noul acord de mediu? Adică nu pot începe lucrările până anul viitor?

    Alexandru Nazare - declarație politică: - PDL și PNL au sesizat Curtea Constituțională în ceea ce privește noua Lege referitoare la parteneriatul public-privat, inițiată de Guvernul Ponta;

Domnul Alexandru Nazare:

"PDL și PNL au sesizat Curtea Constituțională referitor noua Lege privind parteneriatul public-privat, inițiată de Guvernul Ponta"

Parlamentarii PDL și PNL au depus săptămâna trecută o sesizare la Curtea Constituțională în ceea ce privește Legea parteneriatului public-privat, aprobată de Parlament în forma inițială, după respingerea cererii de reexaminare a Președintelui.

Legea votată de majoritatea PSD-UNPR-PC păstrează aceleași formulări care deschid calea unor contracte păguboase pentru statul român de tipul Bechtel și pun pe fugă orice investitor serios. De altfel, se vede și prin eșecul Comarnic-Brașov că Guvernul Ponta este incapabil să gestioneze proiecte cu parteneri privați, să convingă finanțatorii că investiția lor este în siguranță. Prin noua lege se introduce posibilitatea modificării unilaterale sau rezilierii contractului de parteneriat public-privat de către partenerul public, prin invocarea de "motive excepționale legate de interesul național sau local". Legea nu definește criteriile prin care vor putea fi stabilite "motivele excepționale". De asemenea, se introduce posibilitatea înlocuirii partenerului privat fără organizarea unei noi proceduri de atribuire și fără a prelua din noua Directivă europeană exact în ce cazuri se poate aplica.

După cum am atras atenția în nenumărate rânduri, prin posibilitatea modificării și rezilierii unilaterale a contractelor de parteneriat public-privat și înlocuirea partenerilor privați fără noi proceduri de atribuire, se încalcă principiile egalității de tratament și transparenței decizionale. Aceste principii, garantate și prin Constituția României, asigură protecția investitorilor, dar și un mai bun control asupra cheltuirii banilor publici. Cu cine vom face noi parteneriate public-private, dacă oricine vine ar trebui să își asume de la bun început că poate avea oricând contractul modificat sau reziliat? Ce garanții avem noi că un baron local nu va înlocui partenerul privat selectat transparent printr-o firmă de casă?

    Alexandru Nazare - declarație politică: - Noi gogomănii marca Teodorovici;

Domnul Alexandru Nazare:

"Noi gogomănii marca Teodorovici"

Ministrul Teodorovici, făt-frumos al fondurilor europene, continuă să ne mintă cu nonșalanță, chiar dacă cifrele absorbției pe anul acesta arată un dezastru fără precedent: 2,5 milioane de euro absorbție în luna mai, 250 de milioane de euro în primele 5 luni, față de o țintă asumată pe tot anul de 3,5 miliarde de euro, pentru a evita pierderile de fonduri.

Teodorovici ne asigură însă că va avea un zâmbet foarte larg la final de an. Oare la fel de larg va fi zâmbetul său și în 2015 când vom pierde automat aproximativ 4 miliarde de euro? Toate acestea pentru că rata absorbției din alocarea 2007-2013 nu va depăși 80%, maximul pe care și-l imaginează Teodorovici. Cum nu se putea altfel, a găsit încă de pe acum țapul ispășitor: stagnarea din 2009-2012. Vreau să îl invit pe domnul ministru să facem un calcul și să vedem cam cât din cei 6,5 miliarde de euro atrași până acum de la Comisia Europeană sunt pe proiecte și contracte din 2009-2012? Sau să ne uităm la transporturi unde tot dumnealui a identificat corect că nu s-au atins țintele anul acesta și să vedem că proiectele majore pentru care au început lucrările după 2012 (nu că ar fi multe: Lugoj-Deva licitat de mine în 2012 și Sebeș-Turda) nu sunt nici acum aprobate de Comisia Europeană și, prin urmare, nu primesc decontări din bani europeni.

Atrag atenția și asupra faptului că discuția despre acordul cu FMI și suspendarea de facto a acestuia în lunile următoare trebuie privită și din perspectiva fondurilor europene. Tot ministrul Teodorovici anunța nonșalant că "nu ne dezavantajează cu nimic, pe fonduri europene, dacă România nu va mai primi acea diferență de 10%". Ca să înțelegem mai bine, atât timp cât este sub acord cu FMI, România beneficiază de o cofinanțare mai mare din bani europeni pentru proiecte și, în loc să punem mai mulți bani de la bugetul de stat, îi pune Comisia Europeană. Se pare însă că făt-frumos Teodorovici probabil a găsit un izvor nesecat în bugetul de stat, acela unde tocmai s-au redus investițiile cu 40% în primele luni, și zice că nu e nicio problemă dacă nu vom mai avea acel Top-up. Iresponsabilitate și incompetență, de altfel și cel care ține frâiele bugetului României de atâția ani, domnul Gherghina, admite că pierderea finanțării Top-up ar însemna un miliard de euro pe care ar trebui să îi acopere de la bugetul de stat.

    Ion Diniță - declarație politică: - Înregistrarea deținătorilor cartelelor preplătite, o măsură de siguranță și normalitate;

Domnul Ion Diniță:

"Înregistrarea deținătorilor cartelelor preplătite, o măsură de siguranță și normalitate."

Camera Deputaților are în lucru în această perioadă un proiect de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice, prin care deținătorii de cartele prepay vor fi determinați să se înregistreze cu datele de identitate în bazele operatorilor de telefonie. Am participat la dezbaterile care au avut loc pe această temă și consider că obligativitatea aplicabilă acestor deținători de cartele achiziționate până acum fără niciun fel de condiții prealabile este bine-venită. Din experiența de dată recentă a autorităților, a rezultat că o serie de fapte infracționale, unele care chiar au adus atingere siguranței și securității naționale, s-au produs în urma folosirii unor asemenea cartele preplătite.

Nu trebuie să ignorăm contextul actual în care se găsește România, considerată de Federația Rusă a fi un inamic direct prin apartenența sa la NATO, în condițiile confruntărilor din Ucraina. În plus, asistăm la o tendință migraționistă accentuată în ultima perioadă, tot mai mulți refugiați din est părăsindu-și țările de origine, iar țara noastră a devenit nu numai o țară de tranzit, ci și destinația finală a acestor transfugi. Acest exod estic spre România este dublat, în dese cazuri, de apariția unor fenomene colaterale, îngrijorătoare pentru securitatea oricărui stat, precum criminalitatea informatică transfrontalieră, traficul de persoane sau contraspionaj, unele dintre acestea fiind în măsură să ascundă chiar anumite riscuri asociate de tip terorist. În acest tablou nu lipsit de pericole, să ne reamintim că în cursul anului trecut SRI a propus declararea ca indezirabili a opt cetățeni suspecți în această zonă, drept pentru care este necesar să nu lăsăm nicio portiță de scăpare apariției unor fenomene nedorite.

România are nevoie de o legislație clară și predictibilă în toate domeniile conexe strategiei naționale de securitate. Perpetuarea lăsării unor mijloace de comunicații la liber și la discreția oricui ar constitui un factor de vulnerabilitate, care nu este bine privit în Uniunea Europeană. Ba mai mult, au existat cazuri în care cetățeni europeni certați cu legea au achiziționat anumite cartele telefonice din România, folosite ulterior în scopuri antisociale în țările lor de origine, chiar de sorginte teroristă sau trafic de droguri.

În concluzie, pledez pentru adoptarea acestor modificări, mai ales că proiectul de lege a fost deja adoptat de Senat, în așa fel încât, de la 1 ianuarie 2015, România să elimine această problemă controversată, atât în folosul securității statului, cât și pentru liniștea fiecărui român.

    Ion Diniță - declarație politică: - Fermierii afectați de calamități vor fi scutiți de impozitul pe venitul agricol;

Domnul Ion Diniță:

"Fermierii afectați de calamități vor fi scutiți de impozitul pe venitul agricol"

Guvernul României a aprobat în aceste zile o ordonanță de urgență privind modificarea unor acte normative și reglementarea unor măsuri fiscale, unele dintre acestea de mare ajutor pentru agricultorii români. Astfel, actul normativ adoptat de Executiv prevede că va fi anulat impozitul pe venitul agricol, proporțional cu gradul de calamitate constatat pentru fermierii, respectiv contribuabilii care au desfășurat în anul 2013 activități agricole și au suferit pierderi de venituri în urma acțiunii unor factori externi.

Conform deciziei guvernamentale, este prevăzută acordarea acestei facilități în cazul în care producția nu a fost asigurată și, de asemenea, a fost calamitată în proporție de peste 30%. Fermierii care au suferit pagube din cauza calamităților naturale pot demonstra acest lucru printr-un document emis de autoritatea competentă, în condițiile legii. Tot un lucru pozitiv este și faptul că agricultorii care au plătit deja contribuțiile respective către stat, respectiv impozitul pe venitul agricol, vor beneficia de restituirea sumelor achitate.

Este o măsură firească a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale de a inventaria și soluționa problemele avute de fermieri, în situațiile unor condiții meteorologice potrivnice dezvoltării culturilor lor. De altfel, oficialii MADR au promis acest lucru fermierilor care s-au confruntat cu situații extrem de dificile în cursul anului trecut. Producătorii agricoli au declarat cu bună-credință impozitul calculat în baza normelor de venit, în cazurile în care au avut totuși pierderi economice importante generate de calamități. În aceste condiții, noul act normativ adoptat de Guvern reprezintă o facilitate absolut necesară, de bun augur, care va ajuta fermierii să își recupereze în cel mai scurt timp pagubele și să își poată dezvolta în continuare exploatațiile agricole.

    Mihai Deaconu - declarație politică privind Bacalaureatul, un examen care relevă problemele învățământului românesc;

Domnul Mihai Deaconu:

"Bacalaureatul, un examen care relevă problemele învățământului românesc"

Încep prin a constata cu mâhnire că multe dintre intervențiile mele în acest for referitoare la învățământul românesc sunt într-o notă care din păcate nu este una pozitivă. Cadrele didactice, elevii și studenții români îmi sunt foarte dragi, însă nu pot trece cu vederea starea precară și neregulile sistemului de învățământ, având în vedere că și unul dintre motivele pentru care mă aflu aici este acela de a lupta pentru repararea acestei situații.

Acestea fiind spuse, vă reamintesc că în aceste săptămâni se desfășoară, ca în fiecare an, examenul de bacalaureat. Este o ocazie în plus care evidențiază problemele cu care se confruntă învățământul românesc și aș dori să ne oprim puțin asupra acestora.

În primul rând, conform cifrelor date publicității, anul acesta avem de-a face cu o situație inedită în ceea ce privește numărul celor înscriși la acest examen: aproape un sfert din cei care au terminat clasa a XII-a absentează de la bacalaureat. Există trei posibile explicații în acest caz: elevii care nu se consideră acum pregătiți pentru trecerea examenului se pregătesc mai bine pentru o dată viitoare, poate în toamnă; diploma de bacalaureat nu mai prezintă niciun interes, elevii îndreptându-se direct către cursuri și specializări în diferite meserii sau, una dintre cele mai sumbre explicații vehiculate, în anumite școli directorii au sfătuit elevii mai slabi să nu se înscrie la examen pentru ca nivelul de promovare al școlii să nu scadă. Prima explicație ar reprezenta într-un fel un semnal bun în școlile din România, acela că elevii știu că nu mai pot fenta sistemul și că este timpul să se pregătească cu adevărat pentru acest examen.

Celelalte două posibilități sunt mai îngrijorătoare. Lipsa de interes a elevilor pentru diploma de bacalaureat înseamnă aproape declinul final al încrederii în școala din România. Tinerii români simt că nu au nicio valoare cunoștințele acumulate în cei 12 ani de școală și testarea acestora este inutilă. Diploma de bacalaureat nu îi ajută în găsirea unei slujbe, iar cunoștințele tehnice le lipsesc. Solicit Ministerului Educației să investigheze această ipoteză a cărei veridicitate poate întări necesitatea reintroducerii școlii profesionale. Atât eu, cât și partidul din care fac parte am susținut de-a lungul timpului nevoia reintroducerii acestei ramuri a sistemului de învățământ românesc. Avem nevoie, ca societate, de constructori, mecanici auto, coafeze și croitorese profesioniste și trebuie să îi pregătim pe tineri pentru aceste meserii și apoi să ne asigurăm că pot fi plătiți decent pentru aceste munci.

Cer de asemenea Ministerului Educației investigarea celei de-a treia explicații. Îmi doresc ca școala românească să nu se mai bazeze pe forme fără fond și pe obsesia menținerii unei imagini pozitive. Trebuie să ne recunoaștem greșelile și neajunsurile și să le îndreptăm chiar de o facem în văzul lumii.

Un alt aspect pus în evidență de bacalaureatul din acest an pe care vreau să îl discut este nemulțumirea cadrelor didactice exprimată la început de iunie. Federațiile din învățământ au amenințat cu boicotarea examenului, sătule fiind de sumele derizorii cu care sunt plătiți profesorii în comisiile de examen. De asemenea, ei doresc și acordarea integrală a drepturilor salariale obținute prin sentințe judecătorești. Premierul Ponta a promis rezolvarea situației. Indiferent de ce va face sau nu Guvernul în această situație, este deja o tară asupra profesiei de educator în România acest șir nesfârșit de umiliri și nemulțumiri și promisiuni neîndeplinite la care sunt supuși profesorii de 24 ani. Modul jignitor în care sunt remunerați profesorii români este unul din stâlpii principali ai problemelor școlii românești: a lipsei de interes de care sunt acuzați de către părinți, a preferinței pe care unii dintre ei o arată acordării de meditații la domiciliu și a dezertării din sistem a celor care în condiții financiare normale ar dori să urmeze această carieră.

În concluzie, îmi doresc ca, în cel mai rău caz, examenul de bacalaureat din acest an să reprezinte punctul de plecare al conștientizării de către autorități a problemelor învățământului românesc și a soluționării acestora. Este o speranță pe care nu vreau să mi-o pierd și pentru care voi lupta atât timp cât voi fi deputat și după terminarea mandatului.

    Marioara Nistor - declarație politică intitulată Băsescu contra Băsescu sau cum a devenit justiția penală știința interpretării convorbirilor telefonice;

Doamna Marioara Nistor:

"Băsescu contra Băsescu sau cum a devenit justiția penală știința interpretării convorbirilor telefonice"

Faptul că fratele președintelui Traian Băsescu a ajuns "călcâiul lui Ahile" în acest caz de corupție fără precedent după 1990, cu implicații la cel mai înalt nivel posibil, demonstrează, fără echivoc, că lupta anticorupție clamată de șeful statului în ultimii zece ani l-a lovit ca un bumerang chiar pe președintele Republicii. Cu alte cuvinte, armele sale destinate altora s-au întors exact împotriva lui.

Fără îndoială, justiția trebuie lăsată să își facă treaba, fără nicio imixtiune din partea nimănui. Scandalul este destul de complicat, pe de o parte deoarece este implicat fratele șefului statului, și, pe de altă parte, din cauza acuzațiilor care s-au adus celor mai importante instituții judiciare ale statului, respectiv conducătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție și DNA.

Acest caz a demonstrat însă că funcționarea justiției, liberalizarea și independența acesteia sunt încă doar niște vorbe, vorbe mari, iar cei din interiorul sistemului cunosc exact unde sunt. Din acest motiv, ceea ce vede toată România în aceste zile reprezintă doar o dovadă vie a faptului că lucrătorii din justiție simt că trebuie să schimbe macazul dinspre Cotroceni înspre Palatul Victoria. Mandatul președintelui se va termina în curând, iar unii se grăbesc să treacă în barca cu cârmaci și combustibil pe o durată mai îndelungată. Prin scoaterea acestui caz pe tapet și arestarea preventivă a fratelui președintelui țării, se vor digera mai ușor și se vor uita soluțiile date de justiție în ultimii doi ani, în așa fel încât toată lumea să poată fi mulțumită...

Se pot impune unui demnitar obligații și pentru rudele sale? Cum se poate ca un om să răspundă pentru faptele altcuiva, mai ales dacă acel altcineva este major? Nu este interzis? Și-a căutat-o cu lumânarea? Până unde te poți dezice de rudele tale? Și invers, cât poți să îți îngropi fratele prin prostiile pe care le faci tu, iar ulterior să speri la ajutor sau la înțelegere din partea tuturor? Sunt întrebări aflate pe buzele tuturor românilor în aceste zile, iar timpul, sau poate justiția, vor răspunde cândva la ele...

Acest circ intens mediatizat mai abate atenția și de la problemele numeroase legate de aplicarea noilor coduri, de la chestiunile legate de interpretarea probelor, a interceptărilor, a aplicării unitare a legii, pe care domnul Predoiu ni le lăuda a fi un mare pas înainte. Practica ultimelor luni nu a dovedit acest lucru. Rămâne în continuare întrebarea dacă arestul preventiv este un panaceu universal. Pentru că, acest arest preventiv, dublat de interceptări, marea majoritate fără autorizație, dovedesc neputința sistemului, și mai ales a justiției. Justiția penală a devenit știința interpretării convorbirilor telefonice.

    Mihai Lupu - declarație politică privind Domeniile naval, maritim și fluvial din România au nevoie de dezvoltare;

Domnul Mihai Lupu:

"Domeniile naval, maritim și fluvial din România au nevoie de dezvoltare"

Cred cu tărie faptul că România are nevoie de o infrastructură puternică, de calitate și, mai ales, foarte bine structurată, în funcție de nevoile actuale ale țării, dar și de conectarea obligatorie la infrastructura Uniunii Europene.

Ca președinte al Comisiei parlamentare pentru transport și infrastructură, recent înființată în Camera Deputaților, am considerat că organizarea unor dezbateri publice ample pe teme de interes național, în privința deciziilor legate de infrastructură, este în prezent absolut necesară.

Susțin acest lucru, deoarece consider că românii au suferit destul, timp de aproape 25 de ani, din cauza ineficienței și a superficialității guvernelor, atunci când a venit vorba de decizii privind investițiile în autostrăzi, drumuri, căi ferate etc., decizii care s-au dovedit a fi de cele mai multe ori extrem de neinspirate și defavorabile românilor, cu un impact profund negativ asupra dezvoltării infrastructurii în ansamblu.

Mai cred de asemenea că toate problemele importante care sunt legate de gestionarea domeniului infrastructurii, fie că vorbim acum de cel naval, maritim și fluvial sau de cel de transport în general, toate acestea trebuie dezbătute într-un cadru larg, cu participarea tuturor factorilor implicați.

De aceea, am considerat oportună organizarea, săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru transporturi și infrastructură, a unei dezbateri care să cuprindă cele mai stringente probleme legate de infrastructura portuară, începând de la evaluarea situației actuale a traficului de mărfuri, a investițiilor aflate în derulare din domeniu, dar și a altor proiecte necesare, care au însă nevoie de finanțare, până la identificarea celor mai pertinente modalități de creștere a traficului de mărfuri, dar și a oportunității și a legalității transferului sau vânzării de acțiuni portuare, de la autoritățile centrale către cele locale.

La acest eveniment au participat atât colegii mei parlamentari, membri ai tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților, cât și reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și ai Federației Naționale a Sindicatelor Portuare, dar și cei ai Organizației Patronale Operatorul Portuar.

Ținând cont de faptul că pe tema transferului de acțiuni portuare de la Ministerul Transporturilor la Administrația locală Constanța au existat foarte multe discuții publice și au fost exprimate prin media tot felul de opinii vehemente, dându-i astfel acestei intenții guvernamentale accente destul de controversate, consider că și această temă, precum și celelalte subiecte abordate în cadrul dezbaterii noastre, trebuiau abordate în mod serios în Parlamentul României. Mai mult decât atât, demersul nostru parlamentar nu a avut doar efectul unei ședințe ca oricare alta, ci aceasta are și o finalitate importantă și necesară, și anume transpunerea concluziilor acesteia într-o rezoluție adoptată în cadrul Comisiei pentru transporturi și infrastructură, rezoluție care va fi supusă ulterior atenției Biroului permanent al Camerei Deputaților, precum și Ministerului Transporturilor.

    Mihai-Aurel Donțu - declarație politică intitulată De ce este județul Brașov în coada listei alocărilor bugetare?;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"De ce este județul Brașov în coada listei alocărilor bugetare?"

Mă întreb, și-i întreb pe toți miniștrii Guvernului Ponta 3, mai cu seamă pe primul-ministru, de ce a ajuns județul Brașov să fie unul dintre cele mai nedreptățite județe ale României de către Guvernul Ponta 3, atunci când vine vorba de alocările bugetare destinate investițiilor și bunului mers al administrației locale, deci implicit al școlilor, grădinițelor, spitalelor și al altor instituții publice locale importante pentru cetățeni și pentru familiile lor? De ce este județul Brașov mai puțin important decât Vrancea, Teleorman, Harghita sau Neamț, atunci când vine vorba de alocări bugetare, deci de priorități investiționale? Care pot fi argumentele guvernanților actuali referitoare la faptul că județului Vrancea, de exemplu, i s-au alocat 121 lei pe cap de locuitor, iar Brașovului numai 60 de lei, în condițiile în care Brașovul este cu mult mai mare și ca număr de locuitori, aproape dublu, dar și ca suprafață, ca să nu mai vorbim de importanța turistică națională a acestuia?

După cum bine știm, în fiecare an comunitățile locale așteaptă cu mari emoții să vadă ce sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale le sunt alocate pentru anul respectiv. În acest context, Brașovul a aflat cu surprindere faptul că și în anul 2014 a fost aruncat în mod nejustificat în coada listei județelor, din punctul de vedere al cuantumului sumelor alocate. Este cu atât mai surprinzător acest lucru, cu cât se știe foarte bine că Brașovul are deja o mulțime de investiții cruciale aflate deja în derulare, cum sunt cele pentru Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, centura ocolitoare a Brașovului, lucrările de reparații ale drumurilor județene sau de reabilitare a unor monumente istorice, ce așteaptă de foarte multă vreme să fie redate circuitului turistic.

De asemenea, cred că un alt argument în favoarea Brașovului este și faptul că acest județ reprezintă un pol național al turismului din România, în orice anotimp, și, în consecință, acesta are permanent nevoie de investiții consistente pentru a se putea ridica turismul la standarde europene și pentru a aduce astfel României beneficiile binemeritate obținute din turism.

De aceea, vă întreb, domnule prim-ministru Victor Ponta, de ce rămâne Brașovul "pedepsitul" de serviciu al guvernelor, mai mult sau mai puțin responsabile când se împarte "plăcinta bugetară", știind foarte bine cât de necesare îi sunt acestuia atât finalizarea investițiilor mari aflate în derulare, cum este cea a aeroportului internațional, cât și dezvoltarea sa temeinică, în ansamblu.

    Gheorghe Dragomir - declarație politică cu tema Reducerea CAS trebuie realizată sustenabil;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Reducerea CAS trebuie realizată sustenabil"

Partidul Național Liberal dorește reducerea imediată a CAS, dar o astfel de măsură trebuie să se bazeze pe trei atribute esențiale: predictibilitate pentru mediul de afaceri, sustenabilitate din partea statului și garantare necondiționată a măsurii economice din partea factorului politic.

În opinia noastră, Guvernul actual are mari probleme în a asigura aceste trei atribute ca piloni ai viitoarei construcții a reducerii CAS.

Cum poate fi oferită predictibilitatea de un Guvern care ia decizii pe picior, în care ministrul bugetului azi e aici și mâine e la BNR, nici premierul nu prea știe, în care elementul definitoriu al oricărui Executiv - programul de guvernare - este o foaie fără niciun fel de valoare.

Garantarea nu poate fi asigurată de un Executiv care își propune să reducă CAS din prima zi a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale și marea noastră îngrijorare este să nu renunțe la această măsură în prima zi după învestirea viitorului președinte.

Nu vrem ca reducerea CAS să devină omologul din mediul de afaceri a celebrelor pungi cu alimente din campania electorală. Sustenabilitatea este cea mai mare problemă a nefundamentatei măsuri a Guvernului privind reducerea CAS, iar zilele trecute am primit cea mai bună dovadă a neseriozității Guvernului prin însăși declarația lui Victor Ponta. Conform primului-ministru, încasările ANAF de la contribuabilii aflați în insolvență reprezintă baza pe care s-ar susține reducerea contribuțiilor, deși în acest moment există un blocaj în ceea ce privește Codul insolvenței, care nu este promulgat.

Este incredibil cum leagă acum domnul Ponta reducerea CAS de legea insolvenței. Și dacă se promulgă, dar nu se recuperează acei bani, ce se va întâmpla, va crește iar CAS? Sau dacă o să ne spună premierul peste 6 luni că mai menține CAS doar dacă adoptă legea fumăritului sau a oamenilor de zăpadă?

Astfel de întrebări a adresat și FMI-ul Guvernului, iar Guvernul nu a fost capabil să ofere un răspuns convingător. De aceea, FMI a plecat fără evaluare, fără încheierea unui raport. Dacă prim-ministrul a susținut că reducerea CAS cu 5% se poate face și fără acordul FMI, de ce am pierdut atât timp, de ce nu a făcut-o în 2013?

Victor Ponta trebuie să răspundă acestor întrebări, pentru că dacă nu o va face, vom considera că reducerea CAS nu este decât o manevră electorală a PSD pentru câștigarea prezidențialelor, prin păcălirea publicului de dreapta și a mediului de afaceri.

În prezent, Codul fiscal prevede că pentru sistemul public de pensii cotele contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) sunt:

  • 31,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator;
  • 36,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 25,8% pentru contribuția datorată de angajator;
  • 41,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 30,8% pentru contribuția datorată de angajator.

Astfel, potrivit noilor reglementari, cotele CAS se vor reduce față de actualele valori cu cinci puncte procentuale la angajator, după cum urmează:

  • 26,3% pentru condiții normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 15,8% pentru contribuția datorată de angajator;
  • 31,3% pentru condiții deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală și 20,8% pentru contribuția datorată de angajator;
  • 36,3% pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă, din care 10,5% pentru contribuția individuală si 25,8% pentru contribuția datorată de angajator.

Acestea sunt aspectele îngrijorătoare, iar nu reducerea CAS în sine, care este o măsură bună, pe care PNL o susține cu fermitate și care produce efecte economice benefice, doar dacă este sustenabilă și asumată politic.

Cerem Guvernului o analiză absolut necesară, serioasă și profesionistă, nu o abordare exclusiv politicianistă a unui Executiv axat doar pe propagandă, nu și pe măsuri fundamentate pe termen lung.

    Ștefan-Alexandru Băișanu - declarație politică intitulată România nu se mai poate conduce prin ordonanțe de urgență;

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

"România nu se mai poate conduce prin ordonanțe de urgență"

Noi, parlamentarii PNL, împreună cu cei ai PDL, am sesizat săptămâna trecută Curtea Constituțională referitor la Legea privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în vacanța parlamentară. Acest proiect a fost votat de majoritatea parlamentară PSD-UNPR-PC din Camera Deputaților, în ședința de marți, 17 iunie 2014.

Am considerat necesară depunerea acestei sesizări, care a fost semnată de 97 de deputați, 61 ai PNL și 36 ai PDL, deoarece legea votată de către majoritatea aflată la putere încalcă principiul constituțional al bicameralismului, statuat prin art. 75 din Constituție, fiind modificată substanțial în Camera Deputaților, comparativ cu forma în care a fost adoptată la Senat.

Mai mult decât atât, legea respectivă încalcă dispozițiile art. 115 alin. (1) prevăzute în Constituția României, făcând trimiteri la domenii ce fac obiectul de reglementare al unor legi organice. Și avem un exemplu elocvent în acest sens, și anume, faptul că aceasta vizează și unele reglementări pentru sistemul educațional preuniversitar, deși Constituția prevede că actele normative privind "organizarea generală a învățământului" sunt de domeniul legilor organice.

De asemenea, prin această lege de abilitare a Guvernului de a emite ordonanțe se încearcă și modificarea unui alt domeniu ce ține de legile organice, respectiv cel al regimului privind raporturile de muncă. Astfel, se dorește adoptarea prin ordonanță a Măsurilor privind reorganizarea activității de plată a beneficiilor sociale, precum și a activității de inspecție socială.

Noi nu putem fi sub nicio formă de acord ca astfel de legi deosebit de importante, cu impact major pentru români, cum sunt legile ce țin de educație sau cele ce țin de sistemul de muncă, să nu beneficieze de dezbateri publice și parlamentare ample ca în orice alt stat democratic care își respectă Constituția.

Atragem atenția și de această dată, așa cum am procedat întotdeauna, că acest mod de guvernare, utilizând practica legiferării prin ordonanțe de guvern, reprezintă un abuz reiterat și din partea Guvernului Ponta 3, iar România nu mai poate fi condusă astfel.

Oare domnul Victor Ponta împreună cu toți miniștrii PSD-UNPR-PC au uitat cu desăvârșire faptul că au dezavuat profund și au atacat virulent o lege a educației adoptată prin angajarea răspunderii de către Guvernul Boc, tocmai din motivul că acea lege nu putea fi o lege bună, dacă nu a trecut printr-o dezbatere parlamentară temeinică?!

Cu alte cuvinte, ceea ce domnul Victor Ponta și colegii săi incriminau la guvernele precedente, practică cu brio în prezent: critica vehementă împotriva fostelor guverne, pentru stilul acestora de guvernare prin ordonanțe de urgență și angajări de răspundere, s-a transformat acum în practică uzuală a guvernului Ponta. Astfel, astăzi Guvernul Ponta a devenit deja campion absolut al ordonanțelor de urgență, înregistrând în acest sens un palmares impresionant, și asta în mai puțin de doi ani de guvernare.

    Cornelia Negruț - declarație politică intitulată Pe cine mai interesează vacanțele copiilor noștri?;

Doamna Cornelia Negruț:

"Pe cine mai interesează vacanțele copiilor noștri?"

Scandalurile din justiția televizată în direct din ultimele zile au captat la maxim atenția românilor și au lăsat deoparte multe alte evenimente importante din viața de zi cu zi a oamenilor. Nu am văzut niciunde nici măcar o știre despre faptul că elevii au luat vacanță. Chiar, poate este o banalitate că milioane de părinți au acum o grijă în plus pentru ceea ce au de făcut cu copiii lor două luni de acum încolo.

Ieri a fost prima zi a vacanței de vară, iar elevii încă mai păstrează în inimi emoțiile de la sfârșitul anului școlar, când, adunați în careuri, au fost premiați, felicitați sau medaliați de dascălii lor, în fața părinților și a invitaților. Sigur că la manifestările de închidere a anului școlar au fost prezenți, ca de fiecare dată, și reprezentanții autorităților locale și centrale, care i-au felicitat la rândul lor pe dascăli și pe copii pentru eforturile lor. Bine ar fi să nu se încheie aici aportul autorităților responsabile cu destinele tinerei generații. Începând de la cele mai înalte instituții, responsabile cu problemele educației, până la cele locale, de la ministru la directorii de școli și la primari, toată lumea trebuie să se implice în buna organizare, nu numai a desfășurării în condiții optime a anului școlar, ci și a vacanței elevilor.

Cel puțin teoretic, autoritățile nu intră în vacanță. Și nici statul. Acestea trebuie să urmărească buna desfășurare a timpului liber al elevilor, al copiilor noștri. Nu toți copiii au părinți care le pot asigura vacanțe de vis, dimpotrivă, puțini au aceste avantaje. Ce pot oferi copiilor lor acei părinți care lucrează de dimineața până seara pe câteva sute de lei? Cu ce sunt vinovați acești copii? Ce le rămâne de făcut în vacanță? Să bată străzile sau și mai rău...? Se îngrijesc autoritățile ca ai noștri copii să beneficieze de tabere gratuite sau excursii la prețuri accesibile pentru ei, în condițiile în care taberele școlare de altădată nici nu mai există, decât foarte, foarte puține...?

Sigur, "cei mari" au acum probleme "mondiale" de rezolvat.... Dar ar fi frumos să iasă la televiziuni și în fața țării și cu câteva măsuri, puține la număr, care ar aduce mari satisfacții în sufletele curate ale copiilor. I-ar bucura mult pe aceștia, iar ei poate și-ar petrece concediile cu mai multă mulțumire sufletească...

    Liliana Ciobanu - declarație politică despre România lor și România noastră!;

Doamna Liliana Ciobanu:

"România lor și România noastră!"

România e împărțită între scandaluri televizate și execuții juridice în direct. Nu există zi în care să nu se întâmple un eveniment care să capteze atenția opiniei publice, dar și a guvernanților, puși să comenteze la toate televiziunile de dimineața până seara. Și uite așa, o astfel de tehnică de manipulare aduce grave deservicii românilor de bună credință, pentru că, să recunoaștem, de guvernarea țării pare a nu se mai ocupa nimeni.

În timp de guvernanții fac turul televiziunilor, în România nu se mai întâmplă aproape nimic. Ba da, s-a întâmplat ceva la sfârșitul săptămânii trecute: elevii au luat vacanța de vară. Urmează studenții, magistrații și politicienii. După cum stă treaba, politicienii de la putere sunt într-o perpetuă vacanță. Realitatea văzută de oameni este că România este o țară apatică, neguvernată, în stagnare pe toate planurile și în degringoladă instituțională. Cum spuneam, în fiecare zi ni se servesc subiecte care să le abată atenția românilor de la adevăratele probleme și necazuri. Oare îi mai pasă cuiva că în doi ani de guvernare nu s-a construit niciun kilometru de autostradă, că cele un milion de noi locuri de muncă promise sunt un vis prea îndepărtat, că mult lăudata creștere economică nu se vede absolut deloc în buzunarele românilor și în traiul lor de zi cu zi? După cum se vede, nimănui!

Asistăm, din păcate, la un nou simulacru de guvern, care a venit la putere cu o tolbă de promisiuni, pe care nu numai că nu le-a îndeplinit, ci a luat măsuri dintre cele mai împovărătoare pentru viața oamenilor. În urmă cu doi ani, s-a votat masiv pentru "România puternică" și "Dreptate până la capăt". Unde sunt românii puternici și unde s-a făcut dreptate, numai Dumnezeu știe, poate nici el, însă cu siguranță românii văd, simt și trăiesc altceva. Văd și simt cele 35 de noi taxe și impozite introduse în ultima perioadă, acciza la carburanți, taxa pe stâlp și alte asemenea noi biruri, știute sau neștiute. Economia este în cap, oamenii de afaceri sunt tratați ca infractorii când își cer drepturile și vor să-și salveze afacerile, firmele care au mai rezistat până acum se închid într-un ritm galopant, instituțiile statului nu mai funcționează, iar oamenii de bună-credință fug din România cât văd cu ochii. Birocrația și corupția sunt sintagme pe care le știu până și copiiI, iar șansele de redresare economică, socială și morală ale bietei noastre țări sunt din ce în ce mai reduse. Sunt două dimensiuni paralele, fără șanse de intersectare: România lor, a guvernanților, și România noastră, a celorlalți, a românilor.

Eu, ca deputat, am încercat să atrag atenția de multe ori că lucrurile nu sunt în ordine. Cel puțin județul Giurgiu, situat în imediata apropiere a Capitalei, a fost complet uitat de guvernanți în ultimii doi ani. Oamenii trăiesc ca vai de ei, de pe o zi pe alta, investițiile lipsesc cu desăvârșire, ca și locurile de muncă, multă lume e disperată. Mă mai și întreabă lumea la ce folosește activitatea mea parlamentară, luările de poziție, informarea miniștrilor referitoare la anumite probleme din județ. Păi îmi folosește! Măcar atât să facem, să vorbim și să atragem atenția. Dacă Opoziția nu va mai exista, atunci chiar ne merităm soarta. Dacă toți o să băgăm capul în pământ și ne punem căluș la gură, s-a terminat de tot cu democrația românească. Măcar ne-a rămas libertatea cuvântului și dreptul de a spune adevărul.

Așa să ne ajute Dumnezeu!

    Nuțu Fonta - declarație politică cu tema Borșa, între mitingul disperării și marile speranțe de la primul-ministru;

Domnul Nuțu Fonta:

"Borșa, între mitingul disperării și marile speranțe de la primul-ministru"

Oamenii din orașul Borșa organizează astăzi un miting de protest, absolut legitim, în semn de nemulțumire față de întârzierea inadmisibilă a reabilitării Drumului Național 18 Moisei-Iacobeni. Deoarece sunt la locul de muncă, la Parlament, nu le pot fi alături fizic, însă cu gândul și sufletul îi asigur că sunt astăzi lângă ei. Le transmit un mesaj de încurajare, cu rugămintea de a demonstra, pentru a nu știu câta oară, că mai pot fi toleranți, răbdători și vor păstra calmul și ordinea publică pe toată durata protestului.

După cum bine știu localnicii din Borșa și Moisei, am făcut numeroase demersuri pentru rezolvarea acestei probleme spinoase a uneia dintre cele mai frumoase și pitorești zone din România. Din nefericire pentru cei care înțeleg mai greu și pricep aproape deloc, acțiunile mele în calitate de deputat au deranjat anumiți politicieni, atât din cadrul parlamentarilor de Maramureș, cât și al autorităților județene. Eu și implicit borșenii am fost acuzați pe nedrept că vrem repararea DN 18 pentru a ne umple buzunarele cu banii primiți de la constructor, respectiv ca localnicii să fie implicați în subcontractarea lucrărilor. Mai mult, am fost acuzat că transmit mesaje tendențioase, de nesupunere, care pot aduce atingere siguranței naționale. Le transmit public tuturor detractorilor, pe această cale, că am fost mandatat de cetățenii din Borșa și Moisei să-i reprezint în a determina autoritățile abilitate să repare acest drum, iar demersurile mele s-au înscris în acest mandat de reprezentare și nimic mai mult.

Referitor la acuzele de așa-zisă periclitare a siguranței naționale și alte aberații asemănătoare, precizez că nici mie, nici borșenilor, nu ne este frică de asemenea amenințări belicoase. Nu am făcut altceva decât să aduc la cunoștința opiniei publice și autorităților centrale și județene doleanțele oamenilor din zonă. Interesul comun, atât al meu, cât și al locuitorilor din Borșa, Moisei, Cârlibaba și Ciocănești, este acela de a aduce DN 18 la stadiul de drum normal, pe care să se poată circula în condiții decente și de siguranță, așa cum merită orice cetățean al României europene. Nu am alte interese, nu am niciun fel de înțelegere cu nimeni, nu am făcut trafic de influență în favoarea nimănui, iar borșenii îmi sunt martori în această direcție. De asemenea, le spun celor neinformați sau înclinați tendențios spre calomnii ieftine și mincinoase că atât din partea mea, cât și a locuitorilor orașului Borșa, oricine din lumea asta poate să repare DN 18 și nimeni nu îl va împiedica. Doar să se facă odată și să intrăm și noi în normalitate din punctul de vedere al infrastructurii rutiere.

Acțiunea de astăzi de la Borșa vine să demonstreze unitatea oamenilor din zonă, a celor din Moisei, a tuturor maramureșenilor de bună-credință, dar și a vecinilor din județul Suceava, din Cârlibaba și Ciocănești. Este de fapt un strigăt disperat de ajutor, un gest extrem, prin care se încearcă din nou să fie sensibilizate autoritățile. Maramureșenii sunt oameni onești, cu frica lui Dumnezeu, care respectă legile, și sunt convins că și astăzi își vor demonstra unitatea în fața nedreptăților pe care sunt obligați să le suporte de ani buni.

Îmi exprim speranța că coșmarul celor circa 50.000 de locuitori din Borșa, Moisei, Cârlibaba și Ciocănești va fi curmat în cel mai scurt timp. Am semnale clare că domnul prim-ministru Victor Ponta a primit informațiile corecte despre situația de tărăgănare a reabilitării DN 18, și, în următoarele zile, imediat după primirea raportului Corpului de Control al Guvernului derulat pe tema conflictului dintre CNADR și constructor, se va stabili vinovatul și se vor lua măsurile care se impun. Sunt convins că domnul premier Victor Ponta va face dreptate cetățenilor din cele două județe și va găsi o soluție imediată și benefică pentru începerea lucrărilor la infrastructura grav afectată a DN 18.

    Corneliu-Florin Buicu - declarație politică intitulată De la gimnaziu la liceu și de la liceu la facultate;

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

"De la gimnaziu la liceu și de la liceu la facultate"

Din această săptămână încep examenele de evaluare națională și probele limbilor străine pentru examenele de bacalaureat. Anul 2014 este primul an în care, pentru admiterea la liceu, media de la aceste teste naționale va reprezenta 75%, iar 25% vor conta mediile din gimnaziu, față de 50% anul trecut. Aceasta este o noutate majoră față de examenul de anul trecut. În felul acesta nu vor mai exista favoritisme, ci fiecare va fi promovat pe baza cunoștințelor. Am văzut chipuri emoționate, fețe fericite, copii de clasa a VIII-a așteptând să înceapă examenul, să obțină rezultatele și să vadă către ce anume se îndreaptă, și dacă au reușit să ia nota care să le asigure intrarea la liceul mult dorit. Am văzut și părinți emoționați ieri dimineață care își așteptau copiii pentru a putea alege împreună următorul pas al educației. Și așa și trebuie, după cum ne dictează și ne învață normele europene din 1948 încoace.

Pentru că am menționat sprijinul părinților în ajutorarea copiilor de a se orienta, ca o incursiune în istoria alegerii educației, pot să vă spun faptul că în Declarația universală a drepturilor omului din 1948, adoptată de ONU pe data de 10 decembrie, se menționează în art. 26-3 că părinții au, cu prioritate, dreptul de a alege metodele de educație de care pot beneficia copiii lor. Convenția internațională a drepturilor copilului din 1989 recunoaște, în articolele 28-29, dreptul copiilor la educație, iar în art. 12 -1 se recunoaște dreptul copilului cu capacitate de discernământ de a-și exprima liber opiniile în legătură cu orice problemă de interes.

În Protocolul nr.1 adițional la Convenția Europeană de salvgardare a drepturilor omului și libertăților fundamentale din 1952, în art. 2 se afirmă că nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea funcțiilor sale în domeniul educației și al învățământului, va respecta drepturile părinților de a asigura această educație și învățământul conform convingerilor lor religioase și filosofice.

Pentru aplicarea acestor drepturi, a fost elaborată Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene în domeniul competențelor-cheie în educație și învățarea pe tot parcursul vieții. În acest demers, sunt luate în considerare evaluările internaționale efectuate prin Programul internațional pentru evaluarea cunoștințelor dobândite de elevi (PISA).

Nu în ultimul rând, amintim contribuția extraordinară a profesorilor care au știut să valorifice fiecare elev, să îi ridice pe cei care aveau nevoie, să îi sfătuiască și să le pună la dispoziție toate resursele educaționale. Acum cu toții vor culege roadele învățăturii.

Școala poate fi un loc excelent unde copiii pot învăța să relaționeze armonios iar preocupările internaționale le pot oferi condiții excepționale. Școala poate fi locul unde să învețe carte, dar, pe lângă toate, să învețe că și în bucurii, în adevăruri, în nedreptăți și în frustrări există o lecție. Le urez succes la examene și să își aleagă cu grijă vocația, ținând cont de înclinația fiecăruia pentru a aduce un plus în această lume.

    George Ionescu - intervenție prilejuită de sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul - Sânzienele;

Domnul George Ionescu:

"Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul - Sânzienele"

Nașterea Sf. Ioan Botezătorul se sărbătorește în ziua de 24 iunie a fiecărui an bisericesc, sărbătoare cunoscută de altfel și sub numele de Drăgaica în Muntenia și Oltenia sau Sânziene în Ardeal.

Sărbătoarea Sânzienelor reprezintă o sărbătoare a iubirii și a fertilității. Aceasta este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri diferite de la o zonă la alta, fiind menite să asigure rodnicia lanurilor și fertilitatea acestora.

Potrivit legendei, sânzienele sunt fete care trăiesc prin păduri și dau puteri magice plantelor, acestea devenind plante care vindecă diferite boli. Tot legenda spune că dacă sunt sărbătorite cum se cuvine, acestea fac culturile să rodească, dau copii sănătoși femeilor căsătorite, vindecă bolnavii, în schimb, dacă nu sunt respectate întocmai, se spune că acestea se supără și devin precum zânele rele cunoscute în tradiția populară drept iele sau rusalii.

Totodată, cu prilejul acestei sărbători, se organizează bâlciuri și iarmaroace, în trecut acestea constituind un bun prilej pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei, iar acum mai mult un motiv de bucurie și distracție pentru copii.

Din păcate, în prezent multe din obiceiurile care se practicau cu ocazia sânzienelor s-au pierdut, oamenii acum respectând-o doar sub aspect religios.

    Cezar-Florin Preda - declarație politică intitulată Apa trece, disprețul autorităților rămâne;

Domnul Cezar-Florin Preda:

"Apa trece, disprețul autorităților rămâne"

La Buzău, ca și în alte județe din țară, consecințele fenomenelor meteorologice extreme sunt foarte serioase. Cel mai recent bilanț arată că în urma precipitațiilor abundente înregistrate, au fost afectate municipiul Râmnicu Sărat, dar și comunele Topliceni, Valea Râmnicului, Grebănu, Râmnicelu, precum și zeci de gospodării din satele Rătești și Cojanu, care riscă să se prăbușească oricând în albia râului Buzău.

Ultimele zile de ploi au accentuat alunecările de teren, iar pământul a luat-o violent la vale, ducând cu el, spre disperarea localnicilor, toată munca de o viață. Cotețele pentru animale, grădinile de zarzavat și beciurile au ajuns în râpă, iar ruptura, la câteva dintre gospodării, este chiar lângă temelia caselor. Oamenii mărturisesc că le este frică să mai doarmă în locuințe, însă nu mai au unde să se ducă.

Într-o situație similară se află și Mănăstirea Rătești. Mai grav este că ruptura de mal se îndreaptă amenințător spre drumul județean care duce spre acest lăcaș monahal. După ce surpările aproape că au distrus mănăstirea, gospodăriile localnicilor riscă să ajungă acum una câte una în albia râului Buzău.

Surparea drumului riscă să izoleze zeci de familii și necazul nu se oprește aici. Localnicilor le este frică să mai circule și pe drumul care face legătura cu comuna Pârscov, întrucât râul Buzău, învolburat după ploile abundente, a rupt din maluri și a ajuns la o palmă de platforma drumului județean care leagă Berca de comuna învecinată. Însă, în pericol de surpare este și drumul județean 230 L, care leagă comunele Berca și Pârscov, unde râpa a ajuns la doar 20 de cm de platforma drumului, iar localnicii se tem că vor rămâne izolați.

Ca în fiecare an, în zona Rătești, terenul din preajma râului Buzău alunecă, ceea ce îi îngrijorează atât pe proprietarii din zonă, cât și pe autoritățile locale care caută fără succes soluții de stopare a fenomenului. Sătenii spun că respectiva situație este rezultatul devierii râului de la albia originală pe lângă comuna Unguriu, de cealaltă parte a Buzăului. Cu ani în urmă autoritățile din comună ar fi făcut acest lucru pentru a-și mări suprafața de izlaz din zonă, dar Direcția Apelor, deși ar fi promis la vremea respectivă că printr-un proiect totul va reveni la normal, nu a demarat nicio lucrare pentru materializarea promisiunii.

Situația a evoluat în timp și iată că azi, după ani la rând, terenul tot alunecă în dreptul localităților Cojanu și Rătești, iar ultimele probleme semnalate în zonă au pus în real pericol gospodăriile din apropiere, cât și pe cei care locuiesc în ele. Demersurile făcute de autoritățile locale la Consiliul județean și Guvern au primit un răspuns sec: nu există fonduri pentru stabilizarea malurilor râului Buzău și nici pentru devierea drumului județean sau a cursului apei.

Cum să nu fie fonduri, stimați colegi? Nu zicea domnul Ponta că bugetul de stat dă pe dinafară? Că au crescut încasările, deși consumul s-a redus și evaziunea a crescut? Nu și-a dat domnul Dragnea singur dreptul de a împrăștia bani în orice direcție, spre orice administrație, fără niciun control? Sau pe harta PSD Buzăul nu este o miză electorală prea importantă?

Este regretabil că actuala putere nu vede problemele românilor decât în campania electorală și cel mult cu o săptămână înainte de alegeri. Este nepermis faptul că nici măcar tragediile pe care le trăiesc buzoienii nu le mișcă nici măcar un rid pe față celor care-l țin pe Victor Ponta proțăpit la guvernare.

Este condamnabil că cei care guvernează atât țara, cât și județul Buzău, tratează adevăratele probleme ale cetățenilor cu dispreț și dezinteres. La prima vedere, aș fi putut crede că este vorba despre incompetență. Văzându-i însă cum lucrează la propria prosperitate și la prosperitatea PSD, sigur nu este vorba de incompetență, ci de rea-voință și dispreț față de români.

    Daniel-Cătălin Zamfir - declarație politică intitulată Cine l-a pus pe domnul Georgescu mai presus de justiție?;

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Cine l-a pus pe domnul Georgescu mai presus de Justiție?

În calitate de parlamentar, dar și de cetățean al acestei țări, sunt obligat să lupt pentru ca sistemul judiciar din România să funcționeze ca într-un stat democratic veritabil, să fie liber de orice ingerințe, să fie drept. Permanent, în ultimii ani, au fost acuzați politicienii pentru intervenții în justiție. Iată că acum o instituție mult lăudată chiar de oficialii europeni - Agenția Națională de Integritate - comite un atac extrem de periculos, un abuz de netăgăduit la adresa justiției, pornind o vânătoare de vrăjitoare și un război personal cu un ales în Parlamentul European, domnul Mircea Diaconu.

După consumarea tuturor procedurilor legale și după toate deciziile instanțelor în legătură cu dreptul de a candida al domnului Diaconu și după ce acesta a fost ales parlamentar european cu votul a 379.582 de cetățeni români, iar mandatul său a fost validat de instituțiile abilitate ale statului român - repet: abilitate - domnul Horia Georgescu își permite să ducă un război personal cu domnul Diaconu și cu cei 379.582 de alegători.

Cine îi dă acest drept domnului Georgescu? Cine îi dă această putere de a atrage în războiul său personal o instituție care ar trebui să fie deasupra oricăror influențe personale? Cine îi dă dreptul acestui funcționar de a atrage în ridicol instituțiile românești, sistemul judiciar din România și, nu în ultimul rând, mecanismul democratic fundamental: votul?

Ce să mai înțeleagă partenerii europeni când după decizii definitive ale instanțelor și un vot absolut legal, confirmat de instituțiile abilitate, mandatul unui europarlamentar român este atacat de un funcționar frustrat?

Uită Parlamentul României că ANI este sub controlul său? Uită Parlamentul României că reprezentanții săi din Consiliul Național de Integritate sunt obligați să vegheze asupra activității președintelui ANI și să îl împiedice să comită abuzuri?

Solicit președintelui Senatului, domnului Călin Popescu-Tăriceanu, și colegilor senatori să nu lase vacanța parlamentară să acopere acest abuz al președintelui ANI, făcând astfel Senatul României părtaș la o răzbunare personală a unui funcționar, la o acțiune înjositoare pentru România în raport cu Uniunea Europeană.

    Ion Eparu - intervenție intitulată: Oamenii fac locurile;

Domnul Ion Eparu:

"Oamenii fac locurile"

După o atât de lungă perioadă în care am evidențiat doar aspectele negative la care trebuie să lucrăm pentru a le îndrepta, vreau acum să vă vorbesc despre un fapt care m-a emoționat într-un mod cu totul aparte.

Aflat săptămâna trecută într-un scurt circuit prin Ardeal, mi-a fost dat să întâlnesc un om de o sensibilitate deosebită, a cărui aplecare către munca de zi cu zi ar putea fi o lecție pentru mulți dintre noi. Întâmplător sau nu, toate calitățile lui personale se suprapun cu domeniul căruia i-a dedicat viața, el fiind muzeograf la Casa memorială "George Coșbuc" din comuna Coșbuc, în apropiere de orașul Năsăud.

Sintagma "omul sfințește locul" este o radiografie exactă a acestei situații antagonice. Vorbesc despre antagonism între curățenia desăvârșită care rezonează cu simplitatea și frumusețea firească a locurilor, dar contrastează flagrant cu slaba implicare a autorităților în conservarea acestei bogății culturale. Mă refer la profesionalismul unui om capabil să vorbească 40 de minute nu pentru un grup întreg de vizitatori, ci pentru doi oameni simpli, pe care nu-i cunoștea, eu și soția mea, în total contrast cu logistica de care a dispus vreodată (sublimă, dar inexistentă). Vorbesc despre emoția cu care povestește, ca și cum ar face-o pentru prima dată, despre viața marelui poet, oglindită în poeziile pe care le-a scris, în contrapartidă cu praful nemeritat care s-a așternut absolut nejustificat pentru memoria acestui mare patriot român. Vorbesc, de asemenea, despre anonimatul pios în care se învăluie domnul Sandu Vasile (îmi cer scuze, chiar nu am putut să nu-i menționez numele, deși, când, în final, m-am prezentat, mi-a spus, cu un respect atât de sincer încât mi-a amintit definiția cumva uitată a acestui cuvânt, că nu are nicio importanță numele lui, e doar un om printre oameni!) cu sonoritatea uneori prea stridentă pe care o întâlnim la diverse evenimente mondene.

Sunt multe aspecte despre care putem vorbi în alb și negru, însă dacă e să ne întoarcem la zona de gri în care trăim trebuie să spun, cu riscul de a fi redundant, că seva ne-o tragem din tradiții, din trecutul de care trebuie să avem o mult mai mare grijă decât o facem.

Pentru a vă trezi cumva interesul pentru această zonă minunată, Ardealul nostru, vreau să vă relatez câteva frânturi din povestea tărăgănată cu care m-a emoționat domnul Sandu Vasile, în timp ce ne arăta, cu venerație parcă, obiectele care i-au aparținut marelui poet George Coșbuc: leagănul, pupitrul și scaunul de școlar, pelerina și pălăria lui, trusa de voiaj, teancurile de manuscrise. Deși a oglindit sufletul românilor din Ardeal atât de frumos în poezii, semn de mare iubire pentru neamul lui, poetul a murit doar cu câteva luni înainte de 1 Decembrie 1918, pe 9 mai, neapucând să simtă împlinirea celui mai mare vis al său, Marea Unire. Cel mai tragic eveniment din viața poetului, pierderea fiului său la vârsta de 20 de ani, într-un accident de automobil, îl izolează și îl determină să înceteze să mai publice. A fost o mare pierdere pentru literatura românească. Ca tată, înțeleg perfect ce a spus Nicolae Iorga despre acest subiect: "O mare nenorocire a atins pe George Coșbuc. N-a fost om care, știind bucuriile și durerile unui părinte, să nu-și șteargă o lacrimă atunci când inima cea mare sângera de cea mai înspăimântătoare rană, care niciodată nu se poate închide".

Închei acest material izvorât dintr-un preaplin de trăire pur românească repetând că "omul sfințește locul". Dacă fiecare dintre noi ne-am face treaba responsabil, cu dăruire și modestie, ca domnul Sandu Vasile, poate lucrurile în România ar merge mai repede spre binele pe care ni-l dorim cu toții.

    Andrei-Valentin Sava - declarație politică având titlul: Prin ratificarea în regim prioritar a Acordurilor de Asociere ale Uniunii Europene cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina încurajăm partenerii europeni să ne urmeze gestul în parlamentele lor naționale;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Prin ratificarea în regim prioritar a Acordurilor de Asociere ale UE cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina încurajăm partenerii europeni să ne urmeze gestul în parlamentele lor naționale"

Prezenta declarație politică reprezintă o manifestare a propriei mulțumiri față de semnarea pe 27 iunie, la Bruxelles, a Acordurilor de Asociere ale UE cu Republica Moldova și Georgia, precum și partea economică a acordului cu Ucraina.

La finalul acestei luni, cele trei state vor face pași importanți pentru ceea ce înseamnă destinul lor european, într-un context politic marcat de conflicte, dar un context în care angajamentul ferm al României este acela de a susține și de a încuraja un parcurs european lipsit de impedimente.

Aceste acorduri vor ancora Republica Moldova, Georgia și Ucraina în spațiul UE, fără însă a diminua importanța pe care o are modul în care aceste țări vor ști să continue reformele proeuropene pentru o viitoare aderare. Faptul că fiecare dintre cele trei acorduri de asociere este îngreunat de anumite probleme teritoriale ar putea oferi imaginea unui parcurs european anevoios. Nimeni nu neagă importanța soluționării tuturor acestor probleme, însă dorința de unitate și deschiderea pe care o arată Uniunea Europeană față de primirea celor trei state în structurile sale, sunt principalele repere care trebuie avute în vedere de către cetățeni și care trebuie să ghideze acțiunea reprezentanților lor politici.

Semnarea acestor acorduri, dincolo de perspectivele economice pe care le oferă fiecărui stat în parte, reprezintă un act de voință politică, de dorință de evoluție, de curaj și de încredere față de ceea ce astăzi înseamnă Uniunea Europeană. Ne amintim cu toții faptul că intenția Ucrainei de a semna Acordul de Asociere cu UE a fost la originea crizei dintre Occident și Moscova, criză care a condus la anexarea regiunii Crimeea la Rusia și izbucnirea unui conflict separatist în regiunile estice ucrainene. Cu toate acestea, vedem astăzi că presiunile exterioare nu pot schimba voința unei națiuni, iar dorința populară în fiecare din aceste trei state este aceea de alăturare la structurile europene. Tocmai de aceea, sprijinul pe care România poate să îl ofere în demersul lor de aderare la UE este unul necondiționat și deosebit de ferm, un angajament pe care sunt convins că autoritățile de la București îl vor asuma cu fiecare ocazie în fața tuturor cetățenilor europeni și a reprezentanților lor politici.

Un prim pas în acest sens este decizia de reunire a Parlamentului în sesiune extraordinară pentru a ratifica Acordurile de Asociere ale UE cu Republica Moldova, Georgia și Ucraina, o decizie care aduce țara noastră în postura de prim stat membru care ratifică aceste parteneriate europene, subliniind totodată susținerea din partea României pentru lărgirea granițelor UE. De altfel și premierul Ponta, prin întâlnirea regională pe care a avut-o weekendul trecut cu premierii din Slovacia, Cehia, Republica Moldova, Georgia și Serbia a demonstrat angajamentul pe care și l-a luat România de a susține politic integrarea acestor state, dar în egală măsură de a le oferi suportul tehnic de care vor avea nevoie.

Ratificarea documentului în regim prioritar demonstrează dorința noastră de a ne constitui drept un pilon de bază al dezvoltării Europei de Est, o regiune marcată în ultima perioadă de conflicte teritoriale. În acest demers suntem ghidați în special de convingerea că dependența prea mare de o țară nu este o situație dezirabilă, iar Acordul de Asociere cu UE va crea condițiile necesare pentru diversificarea relațiilor economice cu alte state. De asemenea, prin această atitudine promptă transmitem un mesaj puternic partenerilor europeni pentru a ne urma gestul în parlamentele naționale.

În mod particular, în ceea ce privește relația dintre România și Republica Moldova, țara noastră își propune să obțină un sprijin cât mai larg din partea membrilor UE în ceea ce privește viitoarea aderare a fraților noștri de peste Prut la comunitatea europeană. Pentru aceștia, cea mai importantă componentă a Acordului de Asociere este crearea Zonei de Liber Schimb și anularea tuturor tarifelor vamale la import. Actualele prețuri camuflează competitivitatea redusă, prin existența barierelor tarifare la import, iar prețul acestui fapt este plătit de cetățeanul consumator.

În încheiere, doresc să felicit reprezentanții politici ai Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, care au ales calea democrației, a libertății, a egalității, a statului de drept și respectarea drepturilor omului și să-mi exprim încrederea că aceste trei Acorduri de Asociere ce vor fi semnate la finalul lunii vor fi la rândul lor ratificate în parlamentele naționale ale tuturor statelor membre UE. Dincolo de această încredere, sunt convins că România se va implica activ în toate demersurile viitoare de susținere a parcursului lor european.

    Constantin Adăscăliței - declarație politică cu ocazia întrevederii cu membrii moldoveni ai Comisiei comune pentru integrare europeană între Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova;

Domnul Constantin Adăscăliței:

Declarație politică cu ocazia întrevederii cu membrii moldoveni ai Comisiei comune pentru integrare europeană între Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova.

Susțin astăzi în fața dumneavoastră o cauză care a devenit pentru majoritatea actorilor politici un proiect de țară: este vorba despre Proiectul de Integrare Europeană a Republicii Moldova, demers în care țara noastră are datoria de a juca un rol hotărâtor.

După o plafonare de aproape 20 ani, relațiile București-Chișinău s-au consolidat începând cu anul 2009, într-o atmosferă pozitivă, bazată pe interesul celor două state în perspectiva integrării europene. România a reușit eliminarea divergențelor din regimul Voronin, ca în anul 2013, în urma crizei politice din Republica Moldova, consolidarea acestor relații să aibă iarăși de suferit. Guvernarea proeuropeană a premierului Iurie Leanca, investit la 30 mai 2013, a adus relansarea dialogului politic la toate nivelurile.

În prezent, relația între cele două state este reglementată de Declarația comună privind instituirea unui Parteneriat strategic între România și Republica Moldova pentru integrare europeană a Republicii Moldova, în baza căreia a luat ființă Comisia comună pentru integrare europeană între Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, organism în cadrul căruia îndeplinesc funcția de vicepreședinte.

Comisia comună s-a întâlnit de patru ori (20 martie 2012, 18-19 iunie 2013, 5-6 noiembrie la Chișinău), ultima reuniune având loc între 16-17 iunie la București.

Din agenda reuniunii amintim prezentarea părții moldovene cu privire la stadiul actual al relațiilor Republicii Moldova-Uniunea Europeană, semnarea Acordului de Asociere cu UE și al Acordului de Liber Schimb (DCFTA), cooperarea economică și proiectele comune aflate în derulare, cooperarea interguvernamentală în domeniul educației.

În ceea ce privește cooperarea bilaterală, aceasta s-a dezvoltat pragmatic în ultimii ani. În domeniul energiei amintim Gazoductul Iași-Ungheni, proiect de importanță strategică pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ce are stabilită pentru inaugurare data de 27 august 2014.

Alt proiect important - Linia de interconectare LEA 110kV Falciu (RO) - Gotesti (MD) ce a fost pusă sub tensiune la 19 noiembrie 2013, iar în curs de pregătire sunt liniile de 400 kV Iași-Ungheni-Straseni și Isaccea-Vulcănești.

În domeniul educațional menționăm alocarea a 20 milioane de euro de către România sub forma unui angajament de durată pentru formarea noilor generații de peste Prut - 5000 de burse de studiu oferite doar pentru anul școlar 2013-2014.

România acordă în prezent sprijin Republicii Moldova pentru dezvoltarea unui sistem de asistență medicală de urgență, similar SMURD, iar de la 1 decembrie 2013 TVR a reintrat în emisia radiodifuzorilor publici pentru Republica Moldova.

Pe lângă demersurile constructive enumerate mai sus, România a tratat cât se poate de serios avansarea proiectului european al Republicii Moldova, astfel încât astăzi putem afirma că acest proces, cu sprijinul României, a devenit unul ireversibil.

Dacă la 28 aprilie 2014 a avut loc liberalizarea vizelor de călătorie (primul stat estic care beneficiază de această libertate fundamentală UE), pe 27 iunie 2014, în câteva zile de astăzi, va avea loc, la Bruxelles, semnarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova. România va fi primul stat membru UE care va ratifica acordul, imediat după semnare, ratificare care trebuie făcută de urgență și de către Parlamentul de la Chișinău.

Adresez un îndemn colegilor membri ai Parlamentului Republicii Moldova, indiferent de apartenență, să înțeleagă contextul regional și șansa istorică pe care o reprezintă semnarea și ratificarea acordului.

Alegerea suverană a Republicii Moldova trebuie să fie integrarea europeană, iar România va acționa cu toată diligența pentru obținerea recunoașterii internaționale, însă dumneavoastră trebuie să arătați întregii comunități internaționale, prin votul din plen, expresia de voință a poporului moldovean. Nu uitați că vă suntem alături.

    Violeta Tudorie - declarație politică cu tema: Măsuri compensatorii la egalizarea vârstei de pensionare;

Doamna Violeta Tudorie:

"Măsuri compensatorii la egalizarea vârstei de pensionare"

Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților a avizat favorabil proiectul de lege inițiat de Guvern care prevede egalizarea vârstei de pensionare la femei și bărbați la 65 de ani. Proiectul aprobat de comisie mai prevede că această creștere a vârstei de pensionare la 65 de ani va fi făcută eșalonat, până în 2035 la femei și 2015 pentru bărbați.

Măsurile luate în privința vârstei de pensionare pornesc de la recomandările Comisiei Europene, similare pentru toate statele membre, însă Guvernul Ponta le adaptează, le introduce treptat și le însoțește de măsuri complementare, astfel încât ele să fie cât mai ușor de suportat pentru populație.

Suntem conștienți de faptul că orice creștere a vârstei de pensionare este o măsură dificilă pentru cei vizați și, tocmai de aceea, vom avea grijă să propunem măsuri și politici care să ajute adaptarea populației la această situație. Am gândit deja un ritm foarte scăzut de creștere, care să fie cât mai ușor de tolerat. Egalizarea graduală, până în 2035, pe care am negociat-o cu Comisia Europeană, este cea mai bună dovadă a faptului că ne dorim cu adevărat ca societatea să se adapteze cât mai lin la aceste cerințe care privesc toată Uniunea Europeană.

Aplicăm recomandarea făcută de Uniunea Europeană privind egalizarea vârstelor de pensionare în statele membre, dată fiind și interzicerea discriminării drepturilor la pensie în funcție de sex, altminteri egalitatea în drepturi fiind prezentă în Constituție.

Deoarece egalizarea duratelor de pensionare ar urma să se facă abia în 2035 pentru generația 1970, trebuie specificat faptul că această generație are cu totul altă viață decât cea a actualilor pensionari.

În plus, persoanele care desfășoară o activitate organizată tind să trăiască mai mult, pe când ieșirea din activitate pare să fie dăunătoare stării de sănătate.

În perioada care urmează vom susține politicile necesare pentru ca o astfel de decizie să poată fi aplicată într-un climat social potrivit. Printre măsurile necesare și pe care le vom susține se numără: politici pentru reducerea diferențelor de gen în salarizare; sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului în rândul femeilor; dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura facilități de îngrijire a copiilor în toate comunitățile și accesul la acest tip de servicii; dezvoltarea serviciilor de îngrijire, precum și facilitarea accesului persoanelor dependente la servicii de îngrijire.

În aplicarea recomandării UE avem în vedere și faptul că egalizarea vârstelor de pensionare pentru femei și bărbați are loc în contextul unei societăți cu o populație îmbătrânită, care afectează sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii. Impactul acestui fenomen trebuie gestionat cu atenție, inclusiv în perspectiva viitorului, pentru că efectul sau asupra capacității sistemului de plată a pensiilor este evident.

    Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică intitulată Nimeni nu mai crede în lacrimile domnului Băsescu;

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"Nimeni nu mai crede în lacrimile domnului Băsescu"

Unul dintre cele mai importante și solide principii ale democrației și ale statului de drept vorbește de faptul că suntem cu toții egali în fața legii.

În momentul în care unul dintre noi ajunge să se confunde cu o instituție a statului, mutația care se produce nu poate avea decât consecințe dezastruoase.

De 10 ani, cetățeanul Traian Băsescu, cu nimic diferit la nivelul a ceea ce reprezintă orice membru al unui stat, se consideră o instituție în sine, confundând persoana sa ce ocupă vremelnic funcția de președinte cu însăși Președinția României.

Singura diferență între noi și domnul Băsescu, ca cetățeni ai aceluiași stat, este aceea că cel din urmă are responsabilități mai mari față de noi și față de statul român, fiind dator să arate respect, onoare, conduită ireproșabilă din toate punctele de vedere, probitate, grijă permanentă că acțiunile și deciziile sale sunt cele mai bune pentru viața noastră și, mai ales, înțelegerea permanentă a rolului său. Nimic din acestea nu a făcut vreodată în toți acești ani domnul Băsescu. Dimpotrivă!

În timp ce se identifică în mod de-a dreptul patologic, aș putea spune, cu instituția Președinției, domnia sa ne arată tocmai contrariul.

Proaspăt ieșit dintr-o campanie electorală în care nu avea ce căuta, dar în care ne-a arătat din nou tuturor că pentru domnia sa legea fundamentală a țării este doar un simplu accesoriu folosit după bunul său plac și valabil strict pentru restul (nicidecum și pentru domnia sa), președintele Băsescu își pierde acum principala sa mască, cea de justițiar, unicul și fără odihnă apărător al justiției din România.

Ironia sorții pentru domnul Băsescu face ca exact ceea ce a folosit fără scrupule în spectacolul grotesc pe care ni-l oferă de zece ani să se întoarcă împotriva sa, dezvăluindu-ni-l așa cum este de fapt. Inutil, cu voce gâtuită și ochii înotând în lacrimi, mai încearcă domnul Băsescu să ne convingă că este, ca de obicei, victima unor conjuncturi nefericite și a unor legături pe care până mai ieri le cultiva cu asiduitate.

Da, nu ne alegem familia, dar putem alege și ne putem asuma cine suntem și ce facem, în așa fel încât să nu se ajungă la situația în care unii membri ai familiei să ne pună la îndoială integritatea prin ceea ce fac, cu atât mai mult atunci când vorbim de președintele unui stat.

Iar dacă este justiție, atunci să fie pentru toată lumea și nu atunci când nu mai avem încotro și tot ce ne mai rămâne este să pozăm în victime.

Stau și mă întreb cum ar putea oare să mai fie credibil domnul Băsescu atunci când dezavuează faptele fratelui, atâta timp cât domnia sa s-a asociat bucuros cu aceleași personaje de care acum nu mai vrea să știe?

Să fi fost fratele cel care i-a "făcut cunoștință" domnului Băsescu cu Bercea Mondial pe la vreuna dintre arhicunoscutele băi de mulțime din comunitățile rome sau....să fi fost domnul Băsescu cel care i-a "făcut cunoștință" fratelui Mircea cu Bercea Mondial? Grea dilemă, însă sunt sigur că justiția o va clarifica cât de curând.

Ei, apoi normal, ce a făcut fratele nu are cum să știe domnul Băsescu. Este doar președintele țării și noroc cu presa din care își mai ia și dânsul informațiile.

Tardiv alege justiția domnul Băsescu, deși mă îndoiesc pe deplin că a ales-o vreodată, cu atât mai mult acum.

Nu îl mai crede nimeni și nimeni nu mai crede în lacrimile sale, iar după atâția ani a făcut în sfârșit singurul lucru bun pe care putea să îl facă, să se autoanuleze.

Și, da, justiția a învins și și-a dovedit independența, arătându-i domnului Băsescu exact contrariul a ceea ce a crezut mereu: că nimeni nu este mai presus de lege.

    Eugen Chebac - declarație politică având ca subiect România continuă politica de susținere a euroregiunilor;

Domnul Eugen Chebac:

"România continuă politica de susținere a euroregiunilor"

România pune un mare accent pe susținerea euroregiunilor, mai ales prin cooperarea transfrontalieră. Baza demersurilor o reprezintă o bună înțelegere cu statele vecine, în special Republica Moldova și Ucraina, acest tip de cooperare reprezentând pentru țara noastră un punct de prim interes în relațiile externe. Modul de colaborare în cadrul euroregiunilor reprezintă un exercițiu valoros care se adaugă efortului susținut pe care îl fac statele vecine pentru a se integra în Uniunea Europeană.

Țara noastră a susținut de fiecare dată, atât prin declarațiile oficialilor săi, cât și prin acțiuni concrete, necesitatea întăririi capacității unităților administrativ - teritoriale din România de a se implica în proiecte transfrontaliere, precum și a atragerii fondurilor europene. Recent, Ministerul Afacerilor Europene și-a adus aportul la promovarea de către Guvernul României a inițiativelor de modificare a cadrului legislativ din domeniul administrativ și din cel al finanțelor publice locale pentru a permite autorităților publice locale din România să aprobe, în baza acordurilor de cooperare sau a parteneriatelor, inclusiv în baza acordurilor de constituire a euroregiunilor, finanțarea unor proiecte propuse de autoritățile locale din Republica Moldova.

Un sprijin important a fost acordat atragerii de resurse financiare europene, respectiv creșterea contribuției pentru definirea și gestionarea programelor europene de cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova și Ucraina. Acest lucru a fost posibil având în spate o vastă experiență a unor administrații locale, experiență care a arătat că fondurile europene pentru cooperarea transfrontalieră reprezintă una din sursele cele mai importante de finanțare a proiectelor locale, inclusiv la nivelul euroregiunilor. În sprijinul celor afirmate anterior vin o serie de programe, precum: Programul Operațional Comun România - Republica Moldova 2014 - 2020, Programul Operațional Comun România - Ucraina 2014 - 2020, Strategia UE pentru Regiunea Dunării și Sinergia Mării Negre, pentru acesta din urmă un rol activ avându-l și europarlamentarii social-democrați din Comisia de transporturi a Parlamentului European.

De-a lungul implementării unor proiecte de dezvoltare, în parteneriat cu țările vecine, s-a avut în vedere sprijinul pentru întărirea comunicării și coordonării între autoritățile locale, regionale și centrale și reprezentanții mediului academic și ai societății civile.

Menținerea unui dialog constant, în vederea creșterii capacității autorităților locale de a se implica în proiecte concrete de cooperare transfrontaliere, a reprezentat o prioritate a Ministerului Afacerilor Externe, partenerii de discuții provenind atât din rândul autorităților locale, autorităților de dezvoltare regională, dar și din rândul instituțiilor centrale - Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice sau Ministerului Fondurilor Europene.

În acest moment trebuie menținută și intensificată promovarea eficienței cooperării dintre instituțiile administrației publice centrale și cele locale, mediul universitar și organizațiile neguvernamentale din România și Republica Moldova.

Așadar, consider că susținerea din partea administrației centrale pentru euroregiunile funcționale trebuie să continue, o aplecare asupra problemelor punctuale fiind acordul fin ce trebuie realizat pentru desăvârșirea unei foarte bune politici de cooperare transfrontalieră din partea României.

    Radu Babuș - declarație politică intitulată Fondul social european (FSE) sprijină politicile și prioritățile Strategiei Europa 2020;

Domnul Radu Babuș:

"Fondul social european (FSE) sprijină politicile și prioritățile Strategiei Europa 2020"

Șomajul și ratele în mod constant ridicate ale sărăciei impun luarea de măsuri la nivelul Uniunii Europene și la nivel național. Aproape 23 de milioane de persoane sunt în prezent șomere și, conform estimărilor, peste 113 milioane de persoane sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune. Aspectele sociale și de ocupare a forței de muncă constituie o preocupare majoră pentru cetățenii europeni și un domeniu în care se așteaptă o implicare mai mare din partea Uniunii.

Provocările suplimentare cu care se confruntă Uniunea Europeană se referă la următoarele aspecte: competențe insuficiente, rezultate nesatisfăcătoare ale politicii active în domeniul pieței forței de muncă și ale sistemelor de educație, excluziunea socială a grupurilor marginalizate și nivelul redus de mobilitate a lucrătorilor. Sunt necesare atât inițiative de politică, cât și acțiuni concrete de sprijin.

Multe dintre aceste probleme au fost agravate de criza financiară și economică, de tendințele demografice și de migrație, precum și de ritmul rapid al schimbărilor tehnologice. Dacă nu sunt abordate în mod eficient, ele constituie o provocare importantă pentru coeziunea socială și pentru competitivitate. Prin urmare, este esențial ca investițiile care stimulează creșterea efectuată în infrastructură, în competitivitatea regională și în dezvoltarea întreprinderilor să fie însoțite de măsuri care să susțină crearea de locuri de muncă durabile în sectoarele politicii în domeniul pieței forței de muncă, al educației și formării, al incluziunii sociale, al capacității de adaptare a lucrătorilor, a întreprinderilor și a întreprinzătorilor, precum și în cel al capacității administrative.

Fondul social european (FSE) sprijină politicile și prioritățile care au drept obiectiv realizarea de progrese privind ocuparea deplină a forței de muncă, creșterea calității și productivității la locul de muncă, intensificarea mobilității geografice și profesionale a lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene, îmbunătățirea sistemelor de educație și de formare și promovarea incluziunii sociale, contribuind astfel la coeziunea economică, socială și teritorială.

De asemenea, FSE va aduce o contribuție valoroasă la alte priorități importante ale Strategiei Europa 2020, cum ar fi consolidarea investițiilor noastre în cercetare și inovare, îmbunătățirea accesibilității și a utilizării tehnologiilor informației și comunicațiilor, creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, sprijinirea trecerii la o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, protecția mediului și promovarea utilizării durabile a resurselor. FSE își va desfășura activitatea în sinergie cu noul program integrat pentru schimbare socială și inovare. Împreună, acestea vor constitui inițiativa europeană cuprinzătoare în materie de ocupare a forței de muncă și incluziune socială.

    Liviu Harbuz - declarație politică intitulată Raport de activitate;

Domnul Liviu Harbuz:

"Raport de activitate"

Sesiunea parlamentară ce tocmai se încheie este ocazia unei analize, a unui bilanț al activității parlamentare.

Alegătorilor din Colegiul nr.3 din județul Neamț, cărora le datorez calitatea de deputat, le pot da asigurări că vacanța parlamentară din vara anului 2014 se va concretiza în pregătirea marelui examen din toamnă, când ne vom prezenta în fața electoratului cu singurul candidat capabil să reprezinte România ca președinte - Victor Ponta. Ca președinte al PSD și premier, Victor Ponta a girat proiectele și angajamentele noastre, ale parlamentarilor.

Portofoliul meu de deputat PSD include în acest an parlamentar 40 de inițiative legislative, 23 de declarații politice și intervenții la dezbateri, fructuoase ședințe de lucru la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, dar și replici tăioase, argumente imbatabile când colegi parlamentari din opoziție nu au înțeles ori nu au susținut norme, legi, proiecte și soluții pe care românii le așteaptă de la noi.

Am promis oamenilor o viață mai bună și iată că pensionarii și bugetarii și-au recuperat pensiile și salariile tăiate de PDL.

Avem, ca membri ai Uniunii Europene, aceleași drepturi, deci și acces la fonduri europene pentru dezvoltarea agriculturii și zootehniei, de aceea am pledat și legiferat recuperarea sumelor restante și respectarea calendarului sesiunilor de proiecte.

Motorul dezvoltării economiei s-a dovedit a fi agricultura, iar în acest domeniu volumul și valoarea fondurilor accesate sunt date de noile organisme - Grupurile de Acțiune Locală (GAL), pe care le consider laboratoarele în care se naște satul românesc modern, european, civilizat și prosper.

În atari condiții, se impunea redefinirea spațiului rural național, ceea ce am și făcut. Pragmatic, pe logica dezvoltării durabile, am acordat atenția cuvenită legiferării și statuării unor bunuri și servicii din mediul rural, de la vie și vin la lapte și produse din lapte, carne și procesarea ei, astfel ca reducerea TVA pe care o susțin să aibă volumul și calitatea produselor agroalimentare de pe întreg fluxul de producție, de la crescător de animale până la procesator și comerciant. Pentru a combate evaziunea fiscală și a nu defavoriza agricultorii și consumatorii, în favoarea intermediarilor, am avut lungi și pertinente dezbateri, întâlniri cu profesioniști din domeniu și factori de decizie ministeriabili.

Demersuri conjugate au fost cele cu privire la transportul acestor produse, pe care le-am reglementat, la deschiderea pieței cărnii de porc spre China, la reglementarea pășunatului, lung prilej de discordii locale, dar și cu repercusiuni asupra mediului, precum și, ca o perlă a coroanei, statuarea normelor noului Cod silvic, astfel ca bogăția și frumusețea acestui unic dar - pădurea - să fie gestionate la fel ca în țările europene, cu mare respect și grijă pentru ceea ce lăsăm moștenire generațiilor viitoare. Referitor la viitor, am reglementat și încurajat consumul de fructe de către elevi, iar profesorilor le-am recunoscut dreptul de contractare pe termen nelimitat după titularizare.

Stabilitate și coerență, dezvoltare durabilă și susținere a categoriilor cu cerințe speciale, unele dictate de momentul istoric pe care îl parcurgem, adică transformarea zonelor rurale - am punctat ca și repere ale activității parlamentare din anul parcurs, ce se înscriu ca misiune îndeplinită în dreptul deputatului PSD Liviu Harbuz, nu doar de Neamț, ci pentru toți cei cărora nu le este indiferent unde și cum muncesc, unde și cum trăiesc.

Astfel, singura cale către victorie este informarea corectă a cetățenilor și crearea unor punți stabile în comunicarea cu aceștia.

    Constantin Mazilu - declarație politică: Disponibilitatea donării legale de organe, confirmată de actul de identitate;

Domnul Constantin Mazilu:

"Disponibilitatea donării legale de organe, confirmată de actul de identitate"

Vin în fața dumneavoastră cu propunerea să eficientizăm și să facilităm și mai mult transplantul legal de organe și în România. Jurisprudența în vigoare a acestei spețe normează corect acest domeniu, însă îl și complică puțin. Spun asta pentru că, citând din lege, "prelevarea de la persoanele decedate, în lipsa acordului exprimat în timpul vieții, se face numai cu consimțământul scris a cel puțin unuia dintre membrii majori ai familiei sau al rudelor". De asemenea, același text stipulează că "prelevarea se poate face fără consimțământul membrilor familiei dacă, în timpul vieții, persoana decedată și-a exprimat deja opțiunea în favoarea donării, printr-un act notarial de consimțământ pentru prelevare sau înscrierea în Registrul național al donatorilor de organe, țesuturi și celule", ori că "prelevarea nu se poate face sub nicio formă dacă, în timpul vieții, persoana decedată și-a exprimat deja opțiunea împotriva donării, prin act de refuz al donării avizat de medicul de familie sau prin înscrierea în Registrul național al celor care refuză să doneze organe, țesuturi și celule. Actul de refuz al donării, avizat de medicul de familie, va fi prezentat de către aparținători coordonatorului de transplant".

Dacă am face un exercițiu simplu de reflecție, am descoperi că majoritatea românilor nu au auzit de Registrul național al donatorilor de organe, țesuturi și celule. Mai mult, deși poate că mulți își doresc să își doneze organele în cazul în care ar ajunge victime ale unui accident mortal, poate că nu își permit, pe timpul vieții, să achite taxele notariale pe care le presupune înscrierea în Registrul donatorilor. Din aceste motive, consider că ar fi mai ușor de aplicat modelul american care ne-ar scuti de costuri suplimentare, bătăi de cap inutile și ar duce și la salvarea mai multor vieți omenești.

În opinia mea, este mai simplu să optezi pentru transplantul de organe în timpul vieții și acest lucru să figureze printr-un însemn trecut pe actul de identitate, decât să alergi pe la notari sau să îți pierzi timpul și banii identificând Registrul național al donatorilor de organe, apoi să treci prin furcile caudine ale birocrației din acest domeniu.

În sprijinul aprecierilor mele, vă aduc la cunoștință că transplantul de țesuturi și de organe este una din formele de vârf ale practicii medicale contemporane, care transformă suferința în speranță pentru mai multă viață. Dar lipsa organelor e o problemă reală. În cazul organelor, diferența dintre cerere și ofertă este enormă, mai ales în cazul României, iar ea se traduce printr-un număr mare de decese și șanse reduse de supraviețuire pentru cei pentru care un organ nou este singura soluție. Nu vreau să vă vorbesc astăzi despre donarea organelor în timpul vieții, de exemplu un rinichi pentru o rudă bolnavă sau în schimbul unei mari sume de bani, ci despre prelevarea de organe după moartea donatorului și despre transplantul la cei bolnavi.

În opinia mea, a argumenta de ce e bine să donezi organe sună a truism, a adevăr general valabil ce nu mai trebuie demonstrat, pentru că se demonstrează singur. De ce spun asta? Simplu, pentru că faci un mare bine, îi ajuți pe ceilalți, salvezi viața cuiva, iar pentru tine oricum nu mai contează. Gândiți-vă la situația ipotetică și tragică în care cineva apropiat dumneavoastră, a oricăruia dintre noi sau poate chiar unul dintre noi, s-ar afla la numărul 2.000 pe o listă de așteptare pentru un rinichi, în condițiile în care se donează 20 de rinichi pe an. În aceste împrejurări nu cred că s-ar mai găsi chiar niciun motiv împotrivă.

Din păcate pentru unii, un corp incomplet după moarte e o umilire. Corpul oricum va fi incomplet. Nu rămân decât oasele... Iar cel mai mare regret este să știi că ai fi putut salva pe cineva și n-ai făcut-o. E ca și cum cineva stă pe marginea prăpastiei cerându-ți ajutorul, iar tu îi întorci spatele.

Faptul că donarea de organe nu este o practică frecventă, generând o adevărată criză în domeniu, conduce, din nefericire, la situații ilegale și periculoase. Există o piață neagră a organelor, există donatori ilegali și, dacă e să credem filmele tematice, cazuri de donatori involuntari, care se trezesc peste noapte fără un rinichi și cu hemoragie în plină stradă.

Un echilibru între nevoie și donare ar rezolva multe probleme și ar normaliza lucrurile. Se poate specula mult pe această temă, se pot face scenarii fanteziste, dar că totul se rezumă până la urmă la a salva o viață sau nu. Deja nu mai contează pentru tine, ca donator care ai părăsit această lume, dar contează pentru ceilalți.

Permiteți-mi, vă rog, să subliniez că toată această problematică ține, de fapt, de conștientizarea și de popularizarea acestei chestiuni, dar și de reducerea birocrației inutile.

În încheiere, vreau să vă reamintesc că, din fericire, prelevarea de organe este binecuvântată și de către Biserică atâta vreme cât, prin transplant, se rezolvă criza determinată de lipsa altor soluții de vindecare și se redă viața normală unei persoane, fără însă a i-o curma alteia. Adică nimeni nu trebuie ucis ca să trăiască altcineva, subliniază Biserica. Așadar, având și acordul Bisericii, dacă am elimina birocrația, am salva mai multe vieți!

    Andrei Dolineaschi - declarație politică despre Fondurile mutuale pentru gestionarea riscului în agricultură;

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Fondurile mutuale pentru gestionarea riscului în agricultură"

Țara noastră are un potențial de creștere în agricultură recunoscut atât din interior, cât și din exterior. Valorificarea produselor agricole pe piața românească are efecte vizibile la nivelul economiei și validează oportunitatea măsurilor luate pentru stimularea producțiilor agricole și atragerea investitorilor în agricultură.

Fiscalitatea stabilă, sistemul de subvenții și fondurile mutuale pentru gestionarea riscului sunt astăzi cei trei factori vitali care stau la baza agriculturii românești, care are toate șansele să devină una de top în Europa.

Astăzi, la un an de la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență nr.64/2013 privind înființarea și acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură și acordarea de compensații financiare agricultorilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau ale diferitelor incidente de mediu, fermierii români și străini pot spune că producțiile lor sunt în siguranță.

Uniunea Europeană, prin noua Politică Agricolă Comună 2014-2020 prevede scheme de gestionare a riscurilor prin intermediul fondurilor mutuale, propuse în proiectul de Regulament privind sprijinul pentru dezvoltare rurală, care se finanțează din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Astfel, membrii fondurilor mutuale care au înregistrat pierderi economice de pe urma bolilor animalelor și organismelor dăunătoare la plante primesc compensații financiare de la fondul mutual. Fondurile mutuale sunt finanțate prin contribuția UE și bugetul național, contribuția membrilor și prin împrumuturi comerciale.

Fondurile mutuale, fiscalitatea stabilă, reducerea TVA-ului la pâine și sistemul de subvenții sunt măsuri prin care agricultura românească a început să fie o afacere cu profit. Creșterea prețului terenurilor agricole cu 20% descurajează speculanții și încurajează investitorii străini care vor cu adevărat să facă agricultură. Competitivitatea, predictibilitatea și siguranța trebuie să definească climatul economic pentru ca agricultura românească să își primească locul meritat în Europa.

    Vasile-Daniel Suciu - declarație politică intitulată Protejarea pădurilor este responsabilitatea tuturor;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Protejarea pădurilor este responsabilitatea tuturor!"

Am semnalat în nenumărate rânduri necesitatea adoptării unor reglementări care să ducă la stoparea tăierilor ilegale de păduri. Într-o luare de poziție anterioară atrăgeam atenția asupra "mafiei lemnului" și asupra faptului că în perioada 1990-2012 s-au tăiat abuziv 400.000 ha de pădure. Ori, această situație nu mai poate continua!

În timpul în care ministrul responsabil pentru soluționarea acestei probleme era din PNL, alcătuirea unui nou Cod silvic era prioritatea zero. Ba chiar solicita cu vehemență ca acest nou cod să fie asumat de către Guvern, dar astăzi, când este elaborat sub tutela ministrului social-democrat, defrișarea pădurilor nu mai reprezintă o problemă care să le trezească interesul și amenință cu boicotarea proiectului în Parlament. Atunci, nu mă pot abține să nu mă întreb pentru cine era conceput acest proiect și de ce se dorea aprobarea sa în regim de urgență? Pentru că, din teritoriu semnalele erau îngrijorătoare și indicau faptul că acest proiect era o "catastrofă".

Federația proprietarilor de păduri, împreună cu alți specialiști în domeniu, acuză ministrul național-liberal de faptul că noul Cod silvic a fost conceput în avantajul marilor procesatori pentru care s-a introdus prevederea ca lemnul să fie vândut exclusiv în formă fasonată, dar și o serie de alte prevederi în contradicție cu cerințele proprietarilor și administratorilor de păduri.

De asemenea, primarul comunei Tarcău, comună aflată la margine de pădure, a afirmat clar și răspicat faptul că acest nou Cod silvic, promovat de fostul ministru din PNL, "nu este în folosul omului simplu". Primarul a arătat, la acea dată, că noile reglementări, printre altele, îi priva pe micii proprietari de pădure de a se aproviziona cu lemne de foc în sezonul rece.

Luând în seamă toate aceste informații provenite din teritoriu a fost firesc ca ministrul PSD, Doina Pană, să lanseze o serie de dezbateri publice pentru a efectua o îmbunătățire reală a Codului silvic. Printre noile amendamente aduse asupra proiectului de lege se numără și cel de limitare a cantității de lemn care poate fi cumpărată și prelucrată de firme, iar firmele de mobilă din România vor avea întâietate la cumpărarea lemnului.

Intenția de a respinge prin vot noul Cod silvic, în ciuda necesității de a proteja pădurile românești, arată încă o dată ipocrizia PNL-ului și intențiile ascunse ale partidului. Dacă într-adevăr ar dori să protejeze pădurea, așa cum repetă cu fiecare ocazie, ar contribui la amendarea proiectului și, odată ajuns într-o formă dezirabilă, ar vota aprobarea lui.

    Elena Cătălina Ștefănescu - declarație politică despre Promovarea accesului tinerilor care studiază în străinătate pe piața muncii din România;

Doamna Elena Cătălina Ștefănescu:

"Promovarea accesului tinerilor care studiază în străinătate pe piața muncii din România"

Prioritatea zero a actualei legislaturi europene este crearea de locuri de muncă pentru tineri. Toate țările Uniunii Europene, fie ele mai mult sau mai puțin dezvoltate, se confruntă cu problema șomajului în rândul absolvenților de studii superioare. Nevoia unor măsuri în forță, curajoase, pentru a ataca această problemă se face din ce în ce mai simțită și în țara noastră.

În momentul actual, o suită de norme legislative și executive conturează planul pentru stimularea angajării tinerilor absolvenți. Reglementarea uceniciei, posibilitatea angajării part-time în timpul vacanțelor școlare, practica pe care elevii și studenții o pot face în timpul școlii, programele pentru tinerii antreprenori, cât și parteneriatele dintre Ministerul Educației și companii pentru angajarea elevilor școlilor profesionale sunt câteva dintre modalitățile prin care autoritățile combat șomajul în rândul tinerilor.

Cu toate acestea, în acest moment nu există un plan structurat pentru aducerea în țară a tinerilor români care studiază în străinătate. Potrivit unui sondaj realizat de Liga Studenților Români din Străinătate, 29% dintre tinerii care studiază în alte țări vor să se întoarcă în România, pe când 39% dintre aceștia au declarat că nu vor să muncească în țară. Mai mult, dintre cei care aleg să se întoarcă în țară, majoritatea aleg calea antreprenoriatului.

De aceea, consider că în perioada următoare Parlamentul României ar trebui să pregătească un set de măsuri legislative dedicate studenților români care studiază în alte țări. Climatul economic cât și semnele revigorării pieței muncii pot constitui un punct de plecare pentru un set de măsuri fiscale prin care angajatorii români să fie stimulați să angajeze tineri cu studii în străinătate. Sunt ferm convinsă că la baza acestui plan nu poate sta constrângerea ca tinerii să se întoarcă în România, ci crearea unui mediu competitiv, stimulant și atractiv, atât pentru angajatori cât și pentru viitorii angajați sau tineri antreprenori.

În actualul context economic, astăzi, când Europa și întreaga lume iese din cea mai mare criză financiară, România nu își poate permite să rateze investiția strategică în educație. Tinerii români care învață și se formează în marile centre universitare ale lumii trebuie să se întoarcă acasă, să deschidă afaceri, să conducă companii, să preia conducerea instituțiilor publice.

    Ion Călin - intervenție prilejuită de Ziua Drapelului Național;

Domnul Ion Călin:

"Ziua Drapelului Național"

La data de 20 mai 1998, prin aprobarea Legii nr. 96, ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național.

Recunoașterea Zilei Drapelului Național începe odată cu anul 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării și când domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea "de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii."

În timpul Revoluției de la 1848 tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo - democratice (1848 - 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea Decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.

Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționate lozinca: "Frăția": "Dreptate - Frăție" și dându-i denumire de "stindard al libertății".

Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.

Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor, iar cele trei culori împărțite în mod egal, ceea ce reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect. Pe lângă țara noastră au mai existat alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.

Ne-am obișnuit să vedem un drapel arborat la fiecare colț de stradă, la intrarea în instituții sau arborat în orașe la sărbătorile naționale, însă, din păcate, drapelul național reușește rareori să mai adune românii sub proiecte naționale. Este încă o dovadă că am uitat valorile naționale, că ne depărtăm de cele umane.

Mândria de a fi român o regăsim astăzi în fiecare moment în care drapelul național este ridicat cu onor, fie că vorbim de festivități obișnuite, de celebrarea unor victorii ale românilor sau de comemorarea unor eroi, pentru că drapelul se distinge prin semnificație, profunzime și încărcătură spirituală.

De aceea am dorit să marchez această zi în care se sărbătorește unul din simbolurile naționale care le-a insuflat românilor dragoste de țară, dorința de unitate și independența. Noi, generațiile de azi să fim demni păstrători ai valorilor și promotori ai intereselor românești.

    Dan Bordeianu - declarație politică intitulată Criza din Ucraina, semnarea Acordurilor de Asociere la Uniunea Europeană, Consiliul European de vară și perspectivele securității regionale;

Domnul Dan Bordeianu:

"Criza din Ucraina, semnarea Acordurilor de Asociere la UE, Consiliul European de vară și perspectivele securității regionale"

Deși ne aflăm în ultima săptămână de activitate din actuala sesiune parlamentară, se impune să semnalăm câteva evenimente politice în curs de derulare care vor afecta, sperăm noi, pozitiv, perspectivele securității regionale.

În primul rând, asistăm la o amplificare a crizei din Ucraina în urma intensificării confruntărilor armate dintre forțele militare ucrainene și insurgenții proruși din sud-estul acestui stat, mai exact, în proximitatea frontierei de est ruso-ucrainene. Conform NATO, săptămâna trecută, Rusia a suplimentat efectivele militare de la granița cu Ucraina și a respins armistițiul propus de președintele Petro Poroșenko. Planul de pace sau așa-numitul "armistițiu" prevede dezarmarea insurgenților, garantarea unui "culoar pentru plecarea mercenarilor ruși și ucraineni", descentralizarea puterii administrative și protejarea limbii ruse printr-o serie de amendamente la Constituție. Deși aceste prevederi concrete ar putea conduce la o detensionare și chiar încetare a conflictului din sud-estul Ucrainei, președintele Vladimir Putin a respins planul de pace propus de omologul său ucrainean, pe motiv că nu a fost "negociat" cu insurgenții proruși. Președintele Federației Ruse a lecturat acest plan de pace în cheia unui "ultimatum" dat de forțele militare ucrainene insurgenților din auto-proclamatele republici Luhansk, Donețk și Harkov. Oricum, serviciile de securitate ucrainene au început de vineri, 20 iunie a.c., implementarea "încetării unilaterale a focului".

Pe fondul continuării confruntărilor dintre forțele de securitate ucrainene și insurgenții proruși încurajați de forțele militare ruse masate la granița de est a Ucrainei, Republica Moldova se pregătește pentru semnarea Acordului de Asociere și Liber Schimb cu Uniunea Europeană programată pentru 27 iunie. Și președintele Ucrainei Petro Poroșenko a declarat recent că va semna Acordul de Asociere la UE a țării sale. Prin urmare, amplificarea conflictului din sud-estul Ucrainei, precedată de stoparea furnizării de gaz, nu poate fi disociată de acest eveniment important pentru viitorul european al Republicii Moldova și Ucrainei.

Federalizarea Ucrainei și a Republicii Moldova, prin crearea unui coridor terestru civil și militar între Crimeea anexată și regiunea Odesa, permite Federației Ruse să obțină o zonă de frontieră comună cu Republica Moldova, cu regiunea transnistreană și cu România, ceea ce-i conferă posibilități multiple pentru acțiuni geopolitice în regiunea Mării Negre.

Deciziile care se vor lua la Consiliul European de vară, care se va reuni în perioada 26-27 iunie, vor marca profund evoluția securității regionale și europene. Din păcate, evenimentele recente de pe scena politică internă a Poloniei, respectiv a României, au avut rolul de a diminua din capacitatea celor două țări prietene de a se implica la capacitatea maximă politico-diplomatică în furnizarea de securitate regională. Oricum, atât România, cât și Polonia sprijină ferm și constant parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova. Semnarea Acordurilor de Asociere a celor două țări la UE va însemna un pas important pentru securitatea și prosperitarea Europei Centrale și de Est.

    Anton Doboș - declarație politică având ca temă Atacurile asupra Justiției;

Domnul Anton Doboș:

"Atacurile asupra Justiției"

Ceea ce se întâmplă de o bună bucată de vreme în România ar trebui să ne îngrijoreze mai întâi pe noi, cei aleși, care reprezentăm populația în parlament, apoi pe oficialii europeni, nu invers. Este lesne de observat că actul guvernării și al propunerilor legislative a trecut în planul doi al spațiului public, acolo unde acum toate privirile sunt îndreptate către mișcările din Justiție, acte care depășesc de multe ori limitele normalității unui stat european.

Asistăm la o luptă fără precedent pentru îngenuncherea sistemului de justiție, o incursiune a politicului în acest domeniu, așa cum nu s-a întâmplat vreodată într-o țară a Uniunii Europene. Asta ne arată că Partidul Social Democrat n-a învățat nimic din România ultimilor 25 de ani, ci doar s-a folosit de resursele acesteia, pentru a-și îmbogăți baronii, adică exact pe aceia care instrumentează, astăzi, marele plan de supunere a judecătorilor, a procurorilor și a polițiștilor.

Nu mai este un secret pentru nimeni că marea îngrijorare a celor care se află în spatele premierului Victor Ponta este faptul că Direcția Națională Anticorupție își face treaba din ce în ce mai bine, iar asta înseamnă că magistrații pot ajunge oricând la afacerile private din această guvernare. Liderii PSD și aliații lor folosesc, fără scrupule, orice mijloc pentru a împiedica Justiția să facă lumină în marile dosare, acelea în care baronii centrali și locali sunt acuzați de fraudarea fondurilor publice sau de sifonarea banilor europeni.

După ce au făcut un întreg serial, încărcat de falsuri și de sofisme, despre procurori și judecători, televiziunile plătite de Victor Ponta și de prietenii săi au trecut la acuzații fără acoperire, la amenințări în direct și la răstălmăcirea adevărului, cu scopul clar de a intimida și influența decizii ale instanțelor. Mai mult, unul dintre partidele care trăiesc pe spatele televiziunilor ne propune acum, prin intermediul unei doamne deputat, o lege a grațierii celor care au primit pedepse de până la 2 ani, inclusiv. Dacă legea va fi adoptată, desigur, cu sprijinul acestei monstruoase coaliții PSD-UNPR-UDMR-PC, orașele și satele țării vor deveni și mai nesigure, iar polițiștii și procurorii vor avea și mai mult de muncit.

Noi, liberalii, atragem atenția că atacurile la justiție și jocurile periculoase cu presiuni și amenințări nu fac altceva decât să ne îndepărteze și mai mult de agenda populației. Condamn, personal, toate atacurile la adresa justiției și lansez, din nou, un apel către toți parlamentarii să ne orientăm eforturile către așteptările cetățenilor, politici publice pentru toate domeniile de activitate, în așa fel încât să ne putem uita cu seninătate în ochii alegătorilor din colegiile din care provenim.

O dată pentru totdeauna trebuie să rupem acest cerc vicios, în care interesele publice sunt sacrificate în avantajul unor interese mărunte, de partid. Propun să lăsăm Justiția să le creeze liber și în baza legii, pentru că numai astfel vom avea bani pentru școli și spitale, pentru locuri de muncă și investiții de anvergură europeană. Toate acestea nu vor fi niciodată apanajul unui singur partid, ci un proiect de interes național, susținut de toate forțele politice și civice.

    Gheorghe Emacu - intervenție intitulată Criza de sânge trebuie stopată;

Domnul Gheorghe Emacu:

"Criza de sânge trebuie stopată"

În fiecare zi viața multor bolnavi din România depinde de cantitatea de sânge care le este asigurată și de rapiditatea cu care acesta ajunge la ei. În ultimii ani, mai toate spitalele din țară se confruntă cu o criză a sângelui, iar unitățile sanitare din Iași nu fac excepție. Necesarul de sânge pentru cele 17 spitale din județul Iași este asigurat constant de către Centrul Regional de Transfuzie Sanguină din Iași care, ori de câte ori este nevoie, deservește și unități spitalicești din alte județe: Spitalul județean Vaslui, Spitalul orășenesc Huși, Spitalul municipal Bârlad etc.

În acest context, pe lângă lipsa unui număr suficient de donatori pentru a face față cererii, Centrul Regional de Transfuzie Sanguină din Iași se confruntă și cu grave probleme administrative și financiare. Astfel, personalul medico-sanitar care gestionează colectarea și testarea sângelui donatorilor nu este motivat financiar, beneficiind de un spor "de periclitate" de numai 15% la salariu. Față de numărul mare de donatori purtători de virusuri hepatice, HIV și alte virusuri extrem de periculoase, personalul de specialitate care desfășoară activitatea în cadrul CRTS. Iași este expus unui risc major de îmbolnăvire, risc ce nu poate fi compensat cu un spor de numai 15%. Mai mult, salariul de bază al medicului specialist cu o vechime în muncă cuprinsă între 20 și 30 de ani este de 2413 lei, venit care se impozitează conform legii. Salariul de bază al unui asistent medical cu o vechime în muncă între 10 și 20 de ani este de 1312 lei, impozitabil. Nivelul salarizării personalului de la aceste unități nu a mai fost modificat din 2010, chiar dacă același tip de activitate, desfășurat la nivelul unităților de transfuzie sanguină din cadrul spitalelor este plătită mai bine, fiind aplicate sporuri între 50% și 75%.

De asemenea, compensarea gărzilor prin acordarea de zile libere, în loc să fie remunerate, afectează desfășurarea activității medicale în condiții normale în timpul săptămânii. Lipsa gărzii la sediul CRTS Iași face ca rezerva de sânge să fie mutată la unitățile de transfuzie sanguină din cadrul spitalelor și rebutată, uneori prin expirare, fapt ce duce la costuri majorate, lipsă de eficiență și imposibilitatea de acoperire a unor solicitări.

Lipsa personalului face aproape imposibilă și identificarea de noi donatori, din cauza faptului că nu există posibilitatea ca o echipă a centrului de transfuzii să se deplaseze în județ, pe baza unei planificări stabilite împreună cu medicii de familie, pentru a colecta sânge de la donatorii care nu locuiesc în Iași. Nici unitatea mobilă, pentru donare benevolă, nu are asigurată finanțare pentru carburanți, plata șoferului, ITP și asigurări.

Lipsa de interes a guvernelor care s-au succedat de-a lungul timpului față de această problemă majoră a întregii populații este vizibilă și în spațiile în care funcționează mai toate centrele de transfuzii din țară, clădiri vechi care necesită urgent renovare și modificări. Mai mult, o urgență majoră este dotarea acestor centre cu generatoare de electricitate.

Criza de sânge este o problemă extrem de gravă, care ar putea oricând să ne afecteze direct sau pe apropiații noștri. Un stat puternic este un stat care are grijă de siguranța cetățenilor săi, implicit de rezerva de sânge disponibilă. Nu este o chestiune care poate fi privită cu lejeritate, care poate fi amânată, mai ales în contextul internațional complicat pentru noi, cel al confruntărilor armate din Ucraina.

Suntem obligați să ne implicăm pentru rezolvarea acestei probleme, în condițiile în care, nu prea departe de Iași, la Slaviansk, nu mai contenesc atacurile armate.

    Eugen Constantin Uricec - intervenție având titlul Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie;

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie"

Săptămâna care a trecut s-au împlinit 125 de ani de la moartea celui pe care îl numim cu toții poetul nostru național, Mihai Eminescu. Născut și crescut în Nordul Moldovei, Eminescu este fără îndoială poetul care ne-a îndemnat, a sperat și și-a dorit cel mai mult propășirea materială și spirituală a neamului românesc și unitatea acestuia.

Chiar dacă în fiecare an comemorăm fie nașterea, fie trecerea în neființă a lui Eminescu, cred cu putere că cinstirea poetului nostru național, în cel mai înalt grad, s-ar putea face dacă i-am îndeplini dorințele sale despre România.

"Căci rămâne stânca, deși moare valul", o dorință îndeplinită marelui poet. Neamul românesc a rezistat tuturor stăpânirilor, precum și celui mai cumplit regim politic, apus în 1989, dar care a lăsat puternice cicatrice. Da! Eminescu nu s-a înșelat! Neamul românesc este ca o stâncă, deși multe valuri l-au bătut, nu a pierit și nu va pieri.

"Spună lumii large steaguri tricolore, Spună ce-i poporul mare, românesc". Cred că această dorință a lui Eminescu este deja îndeplinită prin românii care au dus numele României până în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii și care ne fac de-a dreptul cinste numelui de român: Brâncuși, Cioran, Ionesco, Noica și mulți alții, dar și medici, profesori, cercetători pe umerii cărora se construiește prosperitate a în SUA, Uniunea Europeană sau Canada, sunt cu toții românii care spun peste hotare ce-i poporul românesc.

"Brațele nervoase, arme de tărie"... Cred că vitejia bravilor noștri soldați, demonstrată atât în cele două războaie mondiale, cât și jertfele soldaților noștri, care se sacrifică în operațiunile NATO de menținere a păcii, ne demonstrează că Eminescu a intuit că vitejia românească nu va pieri.

"La trecutu-ți mare, mare viitor".

Stimați colegi. Acest vers cred că reprezintă nu numai pentru mine ci pentru noi, românii, nu doar o dorință, ci o adevărată obligație. Pentru noi, oamenii politici, acest imperativ este cu atât mai important.

Avem cu toții obligația, indiferent de partidele politice din care provenim, indiferent de zona geografică a României pe care o reprezentăm sau în care am fost aleși, indiferent de disputele ideologice, datoria de a lăsa în urma noastră o Românie mai bună decât am primit de la înaintașii noștri.

Așa cum am enunțat mai sus multe au fost făcute, însă multe mai rămân a fi făcute. Dintre toate, cred cu putere că trebuie să aducem cât mai curând prosperitatea în casele românilor. Epocile în care s-a tot vorbit despre generații de sacrificiu sau despre luminițe de la capătul tunelului, care nu s-au văzut niciodată, trebuie date uitării.

Ca să-l cinstim pe Eminescu trebuie să avem grijă de părinții noștri și de părinții părinților noștri, pentru ca ei să poată duce un trai decent. Viitorul, care înseamnă copiii și tinerii, trebuie aduși în școală, sprijiniți și stimulați să înțeleagă de ce-și iubea Eminescu atât de mult țara. Angajatul din România trebuie plătit corect pentru munca sa și stimulat să rămână la el acasă, adică în România. A moderniza România, a face-o casa tuturor românilor, nu este altceva decât a împlini visul lui Eminescu.

Și eu și sunt convins că și dumneavoastră vă doriți aceleași lucruri: o Românie puternică, cu școli moderne, cu spitale dotate, cu medici care nu mai pleacă din țară, cu cercetători care creează pentru România, cu români care-și iubesc țara. Da și eu spun, ca și poetul nostru național, "Dulce Românie, asta ți-o doresc!"

    Maria Dragomir - declarație politică intitulată Până și banii pe muzica ascultată de români se duc tot în străinătate!...;

Doamna Maria Dragomir:

"Până și banii pe muzica ascultată de români se duc tot în străinătate!..."

Să fim înțeleși, de la bun început, nu facem parte din acel grup (tot mai numeros, de altfel) al activiștilor antiglobalizare. Din contră, considerăm că o țară în curs de dezvoltare, cu aspirațiile sale tot mai dificil de atins, are nevoie de integrare, are nevoie de sprijin, resimte ca o necesitate alăturarea de marile puteri, cel puțin pentru siguranța proprie, în vremuri tot mai complexe, din punctul de vedere al politicii internaționale.... În egală măsură, însă, nu putem să nu observăm ceea ce se întâmplă, cu adevărat, în acest proces, cel puțin din punctul de vedere al intereselor românești. Nu este niciun secret pentru nimeni că dezvoltarea (fără precedent în țările din Est!) a comerțului prin supermarketuri, în România, a generat o situație inacceptabilă pentru economia românească: 70% din cumpărăturile de orice fel ale românilor se fac în supermarketuri, produsele cumpărate fiind (aproape întotdeauna), produse în alte țări decât în România. Consecința? Banii de cumpărături ale românilor se duc, în imensa lor majoritate, în străinătate. Iar pe lângă faptul că statul român nu are nimic de câștigat din asta (de altfel nu ar avea nimic de câștigat nici dacă producătorul ar fi român) banii respectivi nu se mai reîntorc în economia românească, locurile de muncă nu sunt ale românilor, iar produsele respective nu aduc niciun fel de beneficiu economiei românești.

Este o problemă de mentalitate pe care am întâlnit-o, de exemplu, în Germania. Când veneam dinspre Italia și intrând pe teritoriul Germaniei (acolo nu există vamă, dar există semne care îți anunțau acest lucru) am oprit într-o benzinărie de unde, pe lângă alimentarea cu necesarul carburant, am luat și o ciocolată. M-am dus la casă, iar casiera (în prima secvență) m-a atenționat: "Vedeți că asta nu este produsă la noi!". Într-adevăr, nu era produs german. Iar nemții au educația lor să prefere produsele proprii, pentru că asta înseamnă locuri de muncă pentru oamenii din țara respectivă, avantaje pentru economia țării lor. Desigur, această educație nu li se face și românilor, cel puțin deocamdată...

Nu am crezut, însă, că lucrurile sunt și mai complicate și mult mai extinse decât la nivelul supermarketurilor, deși numai această localizare a fenomenului ar trebui să devină alarmantă pentru toată lumea, întrucât asta înseamnă o problemă reală pentru economia națională, în ansamblul ei. Am aflat, însă, că fenomenul este mult mai amplu și una dintre zonele care m-a scandalizat, cu adevărat, l-a reprezentat formula prin care se plătesc drepturile de autor de către audio-vizualul românesc, dincolo de modul în care acești bani ajung să fie împărțiți de cele trei instituții aflate într-un permanent scandal și care defavorizează, efectiv, artiștii români. Este vorba despre modul în care se împart banii plătiți de posturile de radio și televiziune pentru muzica transmisă de acestea. Într-un mod foarte simplu și de înțeles lucrurile se petrec cam așa: toate marile posturi de radio și televiziune sunt cuplate la institute mondiale de monitorizare, astfel că, la sfârșitul anului, se stabilește cu exactitate fiecare melodie de câte ori a fost transmisă, câte minute, la fiecare post de radio (și la toate, la un loc) astfel încât se face un clasament al difuzării acestora și banii se împart, în funcție de acest clasament. Atunci am înțeles (și înțelegeți și dumneavoastră) de ce la unele posturi de radio se transmite, de zeci de ori, aceeași melodie și mai ales de ce muzica românească nu se transmite, aproape deloc, la niciun post de radio sau televiziune. Ba chiar compozitorii români au fost nevoiți să creeze piese în limba engleză, desigur și cu speranța succesului la nivel internațional, dar și pentru că acestea sunt, de cele mai multe ori producții ale caselor editoriale din alte țări care impun ca melodiile respective să fie realizate în limba engleză. Păi, oameni buni și poporul român, vorbitorul de limbă română, el ce are de făcut?! Oamenii care nu știu limba engleză, dar și cei care știu, dar sunt români, până la urmă, ei nu mai au voie să asculte melodii în limba lor?! Cineva mi-ar putea răspunde că asta este, așa evoluează omenirea, numai că, mergând în Italia, ori în Germania, ca să nu mai vorbim de Franța, am constatat că la posturile de radio din țările respective am auzit multă, chiar foarte multă muzică în limba țării respective. Și am înțeles că există niște reglementări foarte stricte care stabilesc (procentual) câtă muzică în limba italiană sau franceză este obligat să transmită un post de radio. Desigur, cineva mi-ar putea reproșa că vreau să ne întoarcem pe vremea lui Ceaușescu, însă se pare că din acest punct de vedere Ceaușescu nu era deloc nebun, specialiștii de pe vremea sa intuind fenomenul care se propaga, încă de atunci!

Așa că, propunerea mea este una foarte directă: o lege prin care să se impună un procent (poate nu foarte mare, 20% cel puțin) de muzică românească, în limba română, pentru români. Pe această cale s-ar oferi (în primul rând) atât muzica dorită de imensa majoritate a poporului, s-ar întoarce românii la șlagărele dragi inimii lor, s-ar evita distrugerea activității compozitorilor din România, aflați în situații din ce în ce mai dificile și ajunși să accepte tot felul de compromisuri, indiferent de talentul lor.

Din toate aceste puncte de vedere și fără a aluneca în naționalismul extrem este evident că fenomenul pierderii banilor românilor, inclusiv în domeniul muzicii, ca la supermarket, trebuie reglementat. În interesul românilor, în primul rând!....

    Raluca Surdu - intervenție despre elevii care susțin examenul de bacalaureat;

Doamna Raluca Surdu:

Prin intermediul acestei intervenții doresc să le urez succes tuturor celor care în această perioadă vor susține examenul de bacalaureat. Este un moment extraordinar de important pentru cei care susțin în aceste zile așa numitul examen al maturității, moment care de altfel este unul decisiv pentru întreaga carieră a celor care termină în aceste zile liceul.

În intervențiile mele publice am subliniat, ori de câte ori am avut ocazia, importanța pe care educația o are în dezvoltarea României. Am fost întotdeauna de părere că fără o resursă umană bine pregătită, România nu poate avea premisele unei evoluții sănătoase, pe termen lung, în detrimentul unei dezvoltări lipsite de sustenabilitate, bazate pe creștere artificială. Educația este evident o nevoie universală.

Într-adevăr trebuie pus punctul pe "i" și precizat că rezultatele și rata de promovabilitate a elevilor români la examenul de bacalaureat, din ultimii ani, coroborată cu o rată tot mai mare în ceea ce privește abandonul școlar, dar și un nivel crescând al șomajului în rândul tinerilor absolvenți sunt elementele care descriu parțial situația destul de grea în care se află învățământul românesc.

În plus, în acest tablou descris mai trebuie adăugate și numeroase acte de violență din școlile din România, care din nefericire sunt din ce în ce mai multe. Această escaladare a violenței ne indică faptul că trebuie urgent ca noi, politicienii, să ne aplecăm mai mult către astfel de probleme și să găsim rezolvarea optimă și rapidă a acestor aspecte care, pe termen mediu și lung, ar putea deveni o piedică în procesul de educație în școlile din țara noastră.

Rezolvarea acestor probleme trebuie evident corelate cu un program de acțiune al celor care conduc sau vor conduce Guvernul României, aliniat cu politicile și programele europene care vizează combaterea șomajului, prin reforme economice sustenabile. Este esențial să creionăm un plan de acțiune destinat exclusiv celor care termină liceul, dar se confruntă, după acest pas, cu probleme în găsirea unui loc de muncă. Pornind de la acest inconvenient, situația socială și economică a celor vizați capătă valențe negative care, în definitiv, se reflectă și în dezvoltarea României. De aceea, reducerea șomajului în rândul celor care termină liceul și crearea unor premise de evoluție pentru această categorie socială este obligația noastră, a celor care suntem reprezentanții puterii politice.

Problema politizării în rândul școlilor, în ciuda faptului că toate partidele și-au asumat că vor face tot posibilul să rezolve această problemă, nerespectarea Legii educației naționale, prin nealocarea a 6% din PIB pentru domeniul educației, sunt aspecte care trebuie să întrunească imediat atenția tuturor celor care au primit votul și încrederea cetățenilor.

    Florica Cherecheș - declarație politică intitulată Guvernul care ucide;

Doamna Florica Cherecheș:

"Guvernul care ucide"

Dreptul la ocrotirea sănătății este în permanență neluat în seamă de marii socialiști și "oamenii de bine" din Guvernul care ne conduce atât de bine: nu sunt bani pentru bolnavi, iar lista medicamentelor revizuită de ministrul Bănicioiu reprezintă o batjocură la adresa bolnavilor, care așteptau de peste șase ani reactualizarea ei cu medicamente noi care să asigure sorți mai mari de izbândă în lupta împotriva bolilor grave.

Cred că ministrul Bănicioiu consideră că lista propusă de fostul ministru liberal, Nicolăescu, nu era bună, deoarece introducea de 10 ori mai multe medicamente noi și exista riscul ca prea mulți români să se însănătoșească.

În luna mai am tot auzit că domnul Bănicioiu și domnul Ponta sunt mândri că sunt români. Întreb: de ce sunt mândri că sunt români? Pentru că fac parte din acei puțini care o duc bine în România? Că au bani și își permit să cumpere medicamente, în timp ce ceilalți români nu pot și își caută dreptatea în instanțe?

Mă bucură faptul că șapte pacienți au reușit să câștige o primă bătălie cu acest sistem medical putred, dar mă întristează faptul că s-a ajuns aici, că România este o țară în care dreptul la ocrotirea sănătății nu este respectat, iar Constituția este doar o poveste.

Când o să devină statul român un garant al drepturilor fundamentale și un partener corect în relațiile cu cetățenii lui? În mod sigur nu sub guvernarea Ponta, el însuși fiind un individ care nu are nicio problemă să-și asume meritul pentru munca și succesul altora, începând cu plagiatul și terminând cu rezultatele sportivilor români.

Românii nu mai trebuie să-și facă iluzii în privința acestui Guvern incompetent și indolent, ridicol în manifestare și incapabil să ofere prosperitate acestui popor.

Avem dreptul la o viață mai bună, avem dreptul la sănătate, avem dreptul să privim la viitor, trebuie doar să îndrăznim și să fim atenți când îi alegem pe cei care ne reprezintă.

    Raluca Turcan - declarație politică: - Statul ar trebui să-și regândească strategia de educație și formare profesională. Educația este o prioritate națională și merită o finanțare corectă;

Doamna Raluca Turcan:

"Statul ar trebui să-și regândească strategia de educație și formare profesională. Educația este o prioritate națională și merită o finanțare corectă."

În România nu avem o strategie pentru institutele de cercetare. Acestea au dispărut, iar pentru a crește alte institute și echipe de cercetare și inovare avem nevoie de minim 10 ani. Nu putem coagula o echipă de cercetare competitivă și care să producă inovare pe piața internațională în două zile.

Este necesară elaborarea de urgență a unei strategii guvernamentale privind dezvoltarea pe termen mediu și lung a învățământului superior românesc care să includă prevederi clare privind dezvoltarea resursei umane, diferențierea ofertelor educaționale, finanțarea învățământului superior și a cercetării științifice universitare.

Conform ultimului studiu al ManpowerGroup, angajatorii din România găsesc cu greu personal potrivit pentru posturile de meseriași calificați, ingineri, reprezentanți de vânzări, manageri de proiect sau directori IT, 40% dintre aceștia având dificultăți la ocuparea posturilor vacante. Candidații au un vizibil "deficit de talent", adică nu sunt pregătiți pentru piața muncii.

54% dintre angajatorii din România au declarat că principalul motiv pentru care întâmpină dificultăți în găsirea ofertei de muncă potrivite este lipsa competențelor profesionale specifice, tehnice, iar 35% dintre angajatori identifică un obstacol în lipsa calificărilor și certificărilor necesare.

Aici ar trebui să depună eforturi atât statul, cât și mediul privat de a micșora această cifră. Acest deficit de competențe influențează în mod direct productivitatea și competitivitatea economiei naționale.

40% dintre angajatori spun că acest deficit de competențe (de talente) afectează firmele în a-și deservi clienții. Acest fapt generează fluctuații de personal (38%) și un efect negativ asupra creativității și invenției în organizație (28%).

Așa cum spuneam mai devreme, statul ar trebui să-și regândească strategia de educație și formare profesională în așa fel încât să fie satisfăcute și cerințele pieței. Nu ne mai putem permite să scoatem de pe băncile școlii șomeri. Cel mai grav lucru este că problemele încep încă din școala generală și liceu.

Am văzut că unul din doi liceeni nu este capabil să obțină note de trecere la examene, dar nu am văzut soluții concrete pentru a corecta acest fapt.

Sistemul ar trebui regândit în profunzime. Iar pentru aceasta trebuie să cădem de acord că educația este o prioritate națională și merită o finanțare corectă. Noi am propus minim 5% din PIB, prin Constituție, pentru educație. Am făcut această propunere pentru a nu putea fi încălcat principiul finanțării constante și corecte a educației ori de câte ori se vor schimba taberele politice la Palatul Victoria.

Avem nevoie de un curriculum corelat cu noile realități, cu nevoile reale ale pieței muncii.

Avem nevoie de manuale adaptate cerințelor de studiu la nivel internațional.

Avem nevoie de consiliere și coordonare a elevilor încă din clasele primare, pentru a-i îndruma către o școală cu profil profesional sau teoretic.

Avem nevoie de școli profesionale și teoretice puternice și competitive pe piața muncii.

Avem nevoie de profesori bine pregătiți - masteratul didactic era una dintre soluțiile PDL pe care PSD a îngropat-o.

Avem nevoie de un sistem de evaluare credibil, unitar și obiectiv.

Avem nevoie de salarizare în funcție de performanțe.

Universitățile nu sunt ierarhizate și implicit finanțate după niște criterii clare. Nu putem aloca bani după bunul plac al unora sau altora.

Și în anul 2014 finanțarea de la buget a universităților este mult sub nevoile acestora, accentuându-se decalajul dintre calitatea ofertei educaționale și nevoile pieței. Mai mult, în ultimii ani, veniturile universităților au scăzut dramatic, datorat și numărului tot mai mic de studenți cu taxă. În 2013, fondurile europene la care au avut acces universitățile au scăzut substanțial, în condițiile în care nici sumele avansate de acestea din veniturile proprii pentru implementarea proiectelor nu au fost în mare parte rambursate. Mai bine de 40% dintre universitățile publice sunt la limita supraviețuirii financiare, ca și multe dintre universitățile private.

Economia bazată pe cunoaștere este principalul pilon al societății cunoașterii. Cunoașterea alături de informație reprezintă principalele forțe ale economiei moderne. Singura șansă pentru o creștere economică rapidă este o economie bazată pe cunoaștere, bazată pe educație și formare profesională.

    Raluca Turcan - declarație politică: - Guvernele Ponta sunt guvernele zero investiții;

Doamna Raluca Turcan:

"Guvernele Ponta sunt guvernele zero investiții"

Pentru a așeza bine cifrele legate de deficit, guvernele Ponta au abandonat orice investiție. Consecința: deficitul a fost micșorat, dar cu un preț prea mare. În toată țara există sute de șantiere abandonate. A nu finaliza investiții începute pentru școli, grădinițe, drumuri sau autostrăzi, nu înseamnă reducerea cheltuielilor publice, ci bani aruncați pe fereastră. Înseamnă bătaie de joc din banii publici.

În județul Sibiu au fost abandonate lucrările la numeroase investiții din sistemul de învățământ.

Primul semnal de alarmă îl trag în legătură cu Grădinița cu program prelungit nr.5 din Sibiu unde, de aproape trei ani, au fost abandonate lucrările de mansardare și extindere a imobilului. În anul 2007 s-a alocat prin hotărâre de guvern suma de 40.000 de lei pentru această investiție, însă lucrările au fost blocate.

Este inadmisibil ca timp de trei ani să nu se găsească o soluție pentru reluarea investiției. Având în vedere că lucrarea nu a fost finalizată decât în procent de 49%, clădirea începe să se degradeze și au de suferit zeci de copii.

O altă investiție asemănătoare este și cea din comuna Gura Râului din județul Sibiu. Ministerul Educației a inclus în anul 2007 pe lista de investiții construirea unei grădinițe noi în localitate, însă finanțarea acestei investiții a fost întreruptă în anul 2009. Această investiție, deosebit de importantă pentru comunitatea locală, a fost abandonată și se pierd astfel și banii care au fost deja investiți.

Continuarea acestei investiții reprezintă garanția că banii publici nu au fost cheltuiți în zadar. Nu discutăm despre începerea unor construcții noi, ci de finalizarea unor obiective abandonate la jumătatea drumului.

Am depus două interpelări în atenția ministrului educației, Remus Pricopie, prin care i-am solicitat să rezolve aceste probleme în cel mai scurt timp.

    Raluca Turcan - declarație politică: - Îi solicit premierului Ponta să-l remanieze pe Șova;

Doamna Raluca Turcan:

"Îi solicit premierului Ponta să-l remanieze pe Șova"

Dan Șova este de departe cel mai incompetent ministru din Guvernul Ponta.

Autostrada Sibiu-Pitești ocupă un rol crucial în dezvoltarea sistemului de autostrăzi din România. Executivul a anunțat triumfalist că în 2019 investiția va fi finalizată. După numai o săptămână de la lansarea licitației în sistemul electronic de achiziții publice au apărut primele contestații. Mai mult decât atât, CNADR a anunțat că suspendă procedura de achiziție publică până la rezolvarea contestațiilor pentru studiul de fezabilitate Sibiu-Pitești.

Studiul de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Pitești a fost relicitat, după 19 luni pierdute în care ministrul transporturilor a umplut harta României cu autostrăzi desenate în birou. După aproape doi ani, în care a bătut pasul pe loc, Ponta ne-a demonstrat că acest Guvern este unul lipsit de profesionalism, de interes și de viziune.

Acuzațiile aduse de firmele participante la licitație sunt foarte grave, vorbim despre clauze abuzive, de un caiet de sarcini ce nu a fost temeinic elaborat, fapt inexplicabil dacă ne gândim că 19 luni au lucrat pentru acest material.

De doi ani de zile Ponta și Șova au mințit sibienii și investitorii din regiune cu privire la stadiul acestei investiții.

În aceste zile au avut loc la București întâlniri cu reprezentanții Comisiei Europene care au criticat dur Masterplanul General de transport și care au subliniat slaba absorbție a fondurilor europene. De asemenea, a fost înaintată ideea că autoritățile de la București vor să transforme autostrada Sibiu-Pitești într-o investiție greu de realizat și mult prea scumpă, pentru a construi alte autostrăzi cu o direcție clară către baronii PSD.

Ministrul Șova a dovedit slaba pregătire pe care o are și consider că cel mai corect gest pentru țară ar fi să își dea demisia. În cazul în care nu se poate decide, îi solicit premierului o remaniere de urgență a celui mai incompetent ministru din Guvernul său.

    Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - Securitatea țărilor din UE, inclusiv a României, din perspectiva asigurării cu energie;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Securitatea țărilor din UE, inclusiv a României, din perspectiva asigurării cu energie"

Sfârșitul Războiului Rece - în care marea învinsă a fost Rusia, mai exact imperiul pe care aceasta îl deținea, URSS, la care se adaugă și țările arondate ca influență politică, așa-numitul lagăr comunist - n-a fost nimic altceva decât dovada că influența mondială, cu varianta sa extremă, aservirea unor popoare, se poate face și altfel decât cu arma în mână, pe câmpul de luptă. Esența acestei confruntări, alcătuită la suprafață din cursa înarmărilor, a fost, în fapt, de natură economică. Învingătorii din Războiul Rece, americanii și vest-europenii, au învins economic estul neperformant. Mișcările populare ale unor oameni oprimați, în principal, din punct de vedere economic, desfășurate în anul 1989, n-au făcut altceva decât să confirme falimentul economic al societăților comuniste.

Luată oarecum prin surprindere, Rusia s-a adunat între granițe, strângând din dinți. Lagărul comunist s-a destrămat, dominația politică rusă, bazată pe ideologie, a fost trimisă la coșul de gunoi al istoriei. Părea că jocul rușilor s-a sfârșit, că statele est europene devenite democratice adoptă rând pe rând regulile democrației occidentale, aderând la NATO și la UE, și negociindu-și fiecare, după propria capacitate, interesele naționale în cadrul noilor structuri internaționale.

Dar iată că, după un sfert de veac, Rusia revine în forță, redesenând granițe, încorporându-și teritorii cu o surprinzătoare lejeritate dată de opoziția incoerentă și timidă ale mai-marilor lumii. La distanță de câteva luni de la atașarea Crimeii, Ucraina, luată cu asalt în est, pare consolată și se străduiește din răsputeri să minimizeze pierderile teritoriale prin forțe proprii, iar cancelariile occidentale nu mai fac vorbire despre Crimeea, semn că Rusia imperialistă a înviat și constituie o mare amenințare la adresa Europei.

Rusia ne dovedește acum că a învățat lecția înfrângerii din Războiul Rece, pentru că argumentul forței sale în competiția cu europenii este, de această dată, de natură economică, și anume dependența economiilor europene de gazul rusesc, pe de o parte, și, nu în ultimul rând, sumele fabuloase investite în structuri economice europene, a căror retragere ar produce adevărate cutremure economice în UE.

Dacă în ceea ce privește investițiile rusești în UE nu este mare lucru de făcut, prohibirea lor fiind incompatibilă cu esența capitalismului, în ceea ce privește piața energetică a UE trebuie luate urgent măsurile care, deși la nivel declarativ există de mai mulți ani, au fost întârziate cu un dezinteres inexplicabil. Dependența energetică de ruși le va permite acestora să practice un șantaj direct proporțional cu intensitatea dependenței.

În luna martie a acestui an, al doisprezecelea ceas, CE al UE a pretins ca în cursul lunii iunie să se procedeze la o evaluare complexă a situației, cu program urgent de implementare a măsurilor care să înlăture deficiențele, de multă vreme cunoscute, ale pieței internaționale de energie, și anume: integrarea piețelor energetice europene; controlul volatilității prețurilor energetice; diversificarea surselor energetice europene (care acum este foarte scăzută); creșterea ponderii energiei regenerabile, în total producție, concomitent cu transparentizarea piețelor și cu rezolvarea tensiunilor apărute prin acest demers între producătorii și consumatorii de energie; susținerea programelor de creștere a eficienței energetice a imobilelor și tehnologiilor etc. Totul pentru scăderea dependenței economiilor din țările membre UE față de importurile energetice.

Fac un apel la factorii responsabili cu reprezentarea statului român să contribuie activ la apărarea intereselor energetice ale UE față de Rusia, dar, mai ales, să vegheze foarte atent la interesele României, deținătoare ale unor importante resurse energetice, având în vedere faptul că în ultimele două decenii forța energetică a statului român a scăzut în loc să crească! (vezi privatizarea controversată de la Petrom și căpușarea aproape de desființare de la Hidroelectrica)

Miza este, fără exagerare, securitatea și independența națională.

    Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - Președintele Băsescu, «cavalerul imaculat» al luptei cu corupții, scos în arenă pentru a se lupta cu propriul frate;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Președintele Băsescu, «cavalerul imaculat» al luptei cu corupții, scos în arenă pentru a se lupta cu propriul frate"

Înregistrările cu fratele președintelui, difuzate săptămâna trecută pe unul dintre posturile naționale de televiziune, sunt greu de imaginat. Recunosc că nu-mi venea să-mi cred ochilor. Un personaj desprins parcă din filmele cu mafioți pare că stă ca la tejghea, în fața unui infractor dovedit, și vinde, contra unui morman de bani, dreptate și libertate. Iar personajul-vânzător nu este altcineva decât fratele președintelui țării mele.

Așadar, fac eforturi și încerc o analiză a ceea ce s-a întâmplat. Carevasazică, ce avem noi aici?! Avem, oare, dovada clară a unei colaborări între două clanuri mafiote, cel al cămătarilor Bercea Mondial, borfași de cea mai joasa speță, infractori de gang, și un alt clan mafiot, cu gulere albe, care are exponenți chiar în familia președintelui?! Se pare că da... Dar dacă avem doar specularea unui comportament jalnic al lui Mircea Băsescu, un tip bizar cu reacții de om decrepit, incapabil să facă față asaltului unor indivizi pe care sutele de dosare penale rezolvate în fel de fel de instanțe i-au învățat că dreptatea și libertatea sunt mărfuri tranzacționabile? Am nădejdea că justiția va face lumină, mai ales că presiunea opiniei publice este uriașă.

Oricare ar fi adevărul, lovitura dată președintelui de către acest scandal este letală pentru imaginea sa de "cavaler imaculat" în apărarea justiției. Și-a dorit să rămână în istorie ca un reformator, un președinte-jucător, demolatorul firelor prin care politicul subordonează și controlează justiția, un om integru în lupta continuă cu corupții. Indiferent cât de mare i-ar fi meritele sau vina, cu un astfel de scandal în propria familie, președintele Băsescu a pierdut acest pariu cu sine și cu posteritatea. Acum se încăpățânează să nu-și dea demisia, deoarece acest act este, practic, confirmarea înfrângerii sale, afirmând că fapta nu este personală. Pe de o parte Băsescu are dreptate. Dacă traiectoria banilor nu duce până la el, din punct de vedere legal nu are nicio răspundere. Dar singura ieșire a lui Băsescu din situația aceasta catastrofală și din mandat, și făcând dovada unei "brume" de onoare, este, fără îndoială, demisia de onoare care se dă de către cineva care are și respectă înalte principii morale. În politica românească, acest act voluntar este floare rară. A procedat astfel, in cascadă, relativ recent, fostul președinte al PNL, domnul Crin Antonescu.

Declarația pe care Parlamentul o pregătește astăzi, în sensul solicitării demisiei de onoare a lui Băsescu, este, în opinia mea, strict un act politic, lipsit de consecința efectivă a demisiei președintelui. Mai mult decât atât, acest demers ar trebui să fie oarecum stânjenitor pentru unii politicieni, care au traversat scandaluri publice fără a considera că onoarea lor ar pretinde înaintarea demisiei. Așadar, o demisie de onoare se dă, dacă individul în cauză are suficientă onoare pentru a face un astfel de gest, căci dacă se cere, se cere inutil...

    Ioan Tămâian - declarație politică cu tema Cât plătesc românii pentru lipsa de interes a celor care repară drumurile țării?;

Domnul Ioan Tămâian:

"Cât plătesc românii pentru lipsa de interes a celor care repară drumurile țării?"

În ultima perioadă, este notorie starea din ce în ce mai degradată a șoselelor naționale și județene ale țării noastre. La fiecare kilometru, șoferii pot avea surpriza să întâlnească porțiuni lipsă din asfaltul de pe suprafața carosabilă, fisuri și gropi mari sau, mai ales, așa-numitele "frezări" ale asfaltului, executate de societățile care repară drumurile României. Acestea din urmă sunt în aproape toate cazurile nesemnalizate, iar șoferii care trec peste ele sunt predispuși la accidente din cauza pierderii aderenței cu suprafața de rulare.

Orice cetățean își pune două întrebări simple: de ce reparăm șoselele în fiecare an și de ce lucrările au o durabilitate de doar câteva luni. Aceste reparații superficiale, lipsite de calitate fac ca lucrările să nu reziste mult și în felul acesta firmele executante încasează sume mari pe lucrări de slabă calitate. Mă întreb atunci dacă șoselele reparate nu ar trebui să aibă o garanție mai mare de un an. Orice societate executantă trebuie să devină responsabilă de lucrările sale și să asigure o garanție, iar eventualele fisuri sau gropi apărute pe suprafața carosabilă vor trebui reparate pe cheltuiala proprie a constructorului, cu extinderea perioadei de garanție.

Merită amintit un exemplu în acest sens, de bună execuție a lucrărilor de amenajare a unor infrastructuri de transport, referitor la perioada de garanție a unui pod amplasat pe tronsonul de cale ferată Baziaș-Oravița-Anina. În anul 2011, la Primăria Oravița s-a prezentat o delegație a unei societăți austriece constructoare de poduri pentru a anunța că perioada de garanție de 100 de ani la lucrările de amenajare a podului de la intrarea în localitatea Oravița a expirat și că din acel moment societatea nu își mai asumă răspunderea asupra durabilității lucrării. Multe asemenea exemple putem găsi în țările Comunității Europene, în timp ce în țara noastră trăinicia unei lucrări de amenajare a unei șosele durează câteva luni, fără ca nicio societate constructoare să fie trasă major la răspundere. Ca un alt exemplu, conform site-ului agerpres.ro, tronsonul de 8,7 km din Autostrada Transilvania, situat între localitățile Gilău și Nădășelu, va avea o perioadă de garanție de doar 4 ani. Oare se va avea în vedere ca în cazul executării neconforme a lucrărilor să fie obligată societatea constructoare la reparații pe cheltuiala proprie? Sper că da, cu toate că perioada de garanție a lucrărilor este mult sub cea a societății austriece menționate, diferența fiind uimitoare.

Atât românii, cât și străinii care ne vizitează țara plătesc sume uriașe pentru reparația autovehiculelor care se distrug din cauza șoselelor degradate. Astfel, suntem percepuți în spațiul comunitar ca o țară cu șosele de calitate foarte slabă. Chiar dacă cetățenii români își achită cinstit obligațiile de plată pentru reparația drumurilor (roviniete, accize integrate în costul combustibilului), ne punem cu tristețe întrebarea: Aceștia nu cumva plătesc pentru lipsa de interes a companiilor care repară drumurile? Cu siguranță că plătesc, și încă foarte mult.

Nu trebuie să omitem faptul că există deja o idee preconcepută în mintea cetățeanului român, conform căreia, atunci când dorește să își achiziționeze un autoturism second-hand, preferă unul importat din țările Comunității Europene, în special Germania, în detrimentul unuia înmatriculat și folosit în România. Concepția este întemeiată, deoarece autovehiculele rulate în România sunt mai uzate decât cele provenite din spațiul comunitar.

Reparațiile drumurilor sunt efectuate superficial, producându-se fisuri prin care se infiltrează apă. Acest fenomen ar putea fi evitat foarte simplu, prin folosirea unor metode eficiente, expuse în lucrări de specialitate. Conform tratatului "Defecțiunile îmbrăcăminților rutiere moderne", a autorului Gheorghe Lucaci, publicat de către Mihai Popescu, unele dintre cele mai eficiente metode de prevenire a formării fisurilor sau gropilor în asfalt sunt reprezentate de "utilizarea unor mixturi asfaltice cu caracteristici fizico-mecanice corespunzătoare" sau de "introducerea unui strat antifisură între fundația din materiale stabilizate a drumului și covorul asfaltic", care să nu permită transmiterea fisurilor.

Consider că societățile câștigătoare ale licitațiilor publice de reabilitare a unor șosele ar trebui obligate să dețină utilaje și dotări care să ducă la o eficiență în reabilitarea și asfaltarea șoselelor, fiind deosebit de important ca un singur utilaj să efectueze frezarea și în același timp, prin același corp compact, să efectueze asfaltarea suprafeței pregătite, tocmai pentru eliminarea riscurilor ca vehiculele să se deterioreze sau, în cazul în care utilajele în speță nu sunt deținute, să folosească utilajele clasice care să asfalteze imediat ce suprafața este pregătită prin frezare. În prezent, companiile care se ocupă de reabilitarea șoselelor nu întreprind măsuri eficiente de lucru, lăsând pentru perioade mari de timp lucrările începute și neterminate, fapt care generează o degradare și mai mare a suprafeței asfaltice. Tehnologic nu se procedează corect, deoarece, dacă se depune praf sau apă pe stratul de rezistență al șoselei, aderența cu stratul asfaltic final nu va avea loc, ducând la apariția fisurilor, gropilor și chiar la desprinderea unor bucăți consistente de material, fapt exemplificat, de asemenea, în tratatul autorului Gheorghe Lucaci.

Nu în ultimul rând, subliniez existența pe rolul instanțelor românești a numeroase litigii ivite tocmai din aceste motive, multe dintre ele fiind câștigate de cetățeni, statul trebuind să achite sume uriașe pentru reparațiile vehiculelor sau despăgubirea victimelor, în comparație cu valoarea lucrărilor de reabilitare a drumurilor, fapt care aduce un prejudiciu major bugetului de stat, acesta fiind, după cum știm cu toții, deficitar la acest capitol. Astfel, nu trebuie uitat litigiul recent încheiat, în care Compania Națională de autostrăzi și drumuri naționale din România (CNADNR) a fost obligată în mod irevocabil la plata unei despăgubiri în valoare de un milion de euro pentru victima unui accident de circulație, devenită infirmă din cauza nereparării de către administratorul drumului a parapeților și elementelor de siguranță rutieră de pe acea porțiune.

În încheiere, îmi exprim părerea că acele companii care reabilitează șoselele țării dau sentimentul că fie nu au utilaje și fonduri necesare executării lucrărilor, fie sunt delăsătoare în prestarea serviciilor, în aceste cazuri fiind necesară intervenția în forță a autorităților statului, uzând de toate rigorile legii. Astfel, comisiile de preluare și de recepție finală a lucrărilor la șoselele patriei au obligația de a verifica în teren executarea lucrărilor și de a lua măsuri în cazul existenței unor neconformități sau a predării unor lucrări care nu au fost finalizate. De asemenea, autoritățile statului trebuie să intervină pentru verificarea respectării sarcinilor contractuale de către companiile care execută lucrări și pentru sancționarea la plată în cazul neexecutării corecte a acestora.

    Radu Zlati - declarație politică: Carevasăzică, unde onoare nu este...;

Domnul Radu Zlati:

"Carevasăzică, unde onoare nu este..."

Mâine ne vom întâlni într-o ședință de plen a Camerelor reunite pentru a lua o decizie, prin vot, dacă solicităm sau nu demisia de onoare din partea Președintelui României, domnul Traian Băsescu.

Să trecem dincolo de hazliul situației, dar suntem la Porțile Orientului, unde totul este tratat în cheie minoră, în care autorul bilețelului roz din 2007 îl condamnă moral pe Băsescu. Adică acela care intervenea în 2007 în favoarea unui presupus infractor, condamnă moral pe fratele unui presupus infractor, condamnarea respectivă având la bază doar legătura de rudenie și niște presupuneri.

Desigur, dacă am fi fost într-un stat cu o democrație consolidată, în care clasa politică se supune de bunăvoie unor cutume și uzanțe, unde demisia de onoare nu este o excepție, ci regula pentru oamenii politici puși cu sau fără voia lor într-o situație în care imaginea lor este pătată, atunci președintele Băsescu ar fi trebuit să își dea demisia demult. Poate că cea mai potrivită ocazie ar fi fost în vara toridă a lui 2012, când poporul român l-a rejectat pe domnul Băsescu, iar acesta s-a menținut la Cotroceni doar datorită unui vot a 6 persoane, vot care a cântărit mai mult decât voința exprimată la urne a 7 milioane de cetățeni. Dacă după ce a fost reînvestit președinte, printr-un joc complicat de situații și de relații, Băsescu și-ar fi dat demisia de onoare, atunci ar fi putut arăta că are statura unui om de stat moral, responsabil și, măcar în ceasul al 12-lea, devotat interesului public. Dar Băsescu nu și-a dat demisia în 2012 și din acel moment eu mi-am pierdut speranța că vreodată el va demisiona pe motiv de onoare.

Pornesc de la premisa că și mâine dacă vom vota în unanimitate o declarație prin care să cerem în mod ferm o demisie de onoare din partea președintelui, acesta nu va demisiona. Pentru o demisie de onoare este nevoie în primul rând de onoare, iar Băsescu a pierdut testul onoarei în 2012.

În consecință, de vreme ce Traian Băsescu nu va pleca de bunăvoie dintr-o magistratură de care unii îl consideră nevrednic și îi cer demisia, dacă majoritatea guvernamentală consideră că președintele Băsescu a efectuat o imixtiune de orice fel în mersul acțiunilor justiției pentru a își proteja fratele, în acest caz invit cu căldură majoritatea guvernamentală să demareze din nou procedurile de suspendare a președintelui. Indiferent de rezultatul demersului, aceasta este singura cale onorabilă prin care putem să arătăm că nu suntem părtași la o comedie tristă, scrisă prin birourile unor specialiști în manipulări ale opiniei publice. Cu riscul, evident, ca președinte interimar să ajungă o persoană fizică ce făcea în 2007 cam același lucru de care îl acuzăm pe Traian Băsescu în 2014. Dar, nu-i așa, câteodată viața este de un comic nebun...

    Nechita-Adrian Oros - declarație politică intitulată Ne temem că reducerea CAS-ului este doar o manevră electorală a Guvernului Ponta 3;

Domnul Nechita-Adrian Oros:

"Ne temem că reducerea CAS-ului este doar o manevră electorală a Guvernului Ponta 3"

Partidul Național Liberal a susținut încă dinainte de alegerile din decembrie 2012 și a fost chiar promotorul introducerii în programul de guvernare de atunci a reducerii CAS-ului la angajator. Din păcate, din cauza manevrelor oculte ale PSD și PC, PNL nu a mai putut susține din interiorul Executivului măsura reducerii CAS-ului la angajator.

Consecvent cu deciziile luate anterior, PNL a cerut ferm Cabinetului Ponta 3 introducerea măsurii reducerii CAS-ului de la 1 iulie 2014. Solicitarea PNL nu a fost trecută pe lista de priorități a Guvernului, în schimb s-a anunțat că CAS-ul va fi redus de la 1 septembrie 2014, însă s-a menționat că introducerea acestei măsuri ar putea fi temporară în situația în care ulterior nu vor exista banii necesari de acoperire a pierderilor de la buget.

Ne este teamă că decizia reducerii CAS-ului pe o perioadă de doar câteva luni nu reprezintă altceva decât o manevră electorală a PSD și a Guvernului Ponta 3 și există posibilitatea ca după alegerile prezidențiale, invocându-se fel de fel de "probleme", să se renunțe la reducerea CAS-ului.

Temerile noastre sunt generate și de faptul că Guvernul Ponta 3 nu ține cont de elementele obligatorii pe care trebuie să se bazeze măsura reducerii CAS-ului, și anume predictibilitate pentru mediul de afaceri, sustenabilitate din partea statului și garantare necondiționată a măsurii economice din partea factorului politic. De asemenea, există semnale clare că Guvernul Ponta 3 are mari probleme în a asigura aceste trei atribute ca piloni ai viitoarei construcții a reducerii CAS-ului.

  1. Cum poate fi oferită predictibilitatea de un guvern care ia decizii pe picior, de un guvern în care ministrul bugetului azi e aici și mâine e la BNR, nici premierul nu prea știe, în care elementul definitoriu al oricărui Executiv - programul de guvernare - este o foaie fără nicio valoare. Cabinetul Ponta guvernează după cum bate vântul.
  2. Garantarea nu poate fi asigurată de un Executiv care își propune să reducă CAS-ul din prima zi a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, și marea noastră îngrijorare este să nu renunțe la această măsură în prima zi după învestirea viitorului președinte. Există posibilitatea ca măsura reducerii CAS-ului să nu reprezinte altceva decât "punga cu alimente" oferită în campania electorală, dar de această dată nu votantului de la periferia orașelor sau de la sate, ci mediului de afaceri.
  3. În ceea ce privește sustenabilitatea, aici este cea mai mare problemă a nefundamentatei măsuri a Guvernului privind reducerea CAS-ului, iar zilele trecute am primit cea mai bună dovadă a neseriozității Guvernului prin însăși declarația lui Victor Ponta. Conform primului-ministru, încasările ANAF de la contribuabilii aflați în insolvență reprezintă baza pe care s-ar susține reducerea contribuțiilor, deși în acest moment există un blocaj în ceea ce privește Codul insolvenței, care nu este promulgat. Este incredibil cum leagă acum domnul Ponta reducerea CAS-ului de legea insolvenței.

Plecând de la această mare problemă pe care o are Guvernul Ponta 3, se impun două întrebări: și dacă se promulgă Legea insolvenței, dar nu se recuperează acei bani, ce se va întâmpla, va crește iar CAS-ul? O să ne spună premierul Ponta peste 6 luni că mai menține CAS-ul doar dacă adoptă alte taxe sau legea fumăritului?

Știm că astfel de întrebări au fost adresate Guvernului și de către delegația FMI, care a fost recent la București. Știm că Guvernul Ponta 3 nu a fost capabil să ofere un răspuns convingător. Este tocmai motivul pentru care FMI a plecat fără evaluare, fără încheierea unui raport.

Ar mai fi un aspect: primul-ministru a declarat că reducerea CAS-ului cu 5% se poate face și fără acordul FMI. În acest caz, se mai impune o întrebare: de ce a pierdut atâta timp, de ce nu a făcut-o în 2013?

Premierul Victor Ponta este obligat să răspundă urgent la aceste întrebări, pentru că dacă nu o va face, vom considera că reducerea CAS-ului nu este decât o manevră electorală a PSD pentru câștigarea prezidențialelor, prin păcălirea publicului de dreapta și a mediului de afaceri.

De asemenea, cerem Guvernului o analiză absolut necesară, serioasă și profesionistă, nu o abordare exclusiv politicianistă a unui Executiv axat doar pe propagandă, nu și pe măsuri fundamentate pe termen lung.

    Ion Marocico - declarație politică ce are ca subiect Ucraina are nevoie de stabilitate și securitate;

Domnul Ion Marocico:

"Ucraina are nevoie de stabilitate și securitate"

Ultimele semnale venite de la Kiev arată că Ucraina își redefinește aspirațiile europene, iar sfârșitul acestei săptămâni va constitui un punct de referință pentru relațiile sale cu Uniunea Europeană. În urma unei întâlniri avute cu comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate, președintele nou ales, Petro Poroșenko a anunțat intenția Kievului de a semna la data de 27 iunie, la Bruxelles, Acordul de Asociere a Ucrainei la UE. Mai exact, este vorba de semnarea părții economice a Acordului de Asociere, inclusiv Acordul complet de liber-schimb, partea politică fiind deja semnată în luna martie, recunoscându-se astfel dorința poporului ucrainean de a trăi într-un stat care are la bază valori și principii democratice și care promovează drepturile omului și libertățile fundamentale. În acest context, alegerea noului președinte, în cazul căruia opțiunea poporului ucrainean a fost exprimată în mod clar de o majoritate puternică, reprezintă, după cum era necesar, un prim pas către consolidarea fundamentelor democrației din statul vecin și prieten.

Vreau să reamintesc că în contextul geopolitic de la sfârșitul anului trecut, negocierile de apropiere a Ucrainei de Uniunea Europeană, și mai exact întreruperea lor prin renunțarea în ultimul moment a președintelui ucrainean de la acea dată, Viktor Ianukovici, la semnarea Acordului de Asociere, a dus la declanșarea crizei de pe scena politică ucraineană, la tensionarea relațiilor cu Moscova, în urma anexării Crimeii la Federația Rusă, și la izbucnirea conflictului separatist din regiunile estice ale Ucrainei. Efectul de propagare a ceea ce s-a întâmplat în cazul Crimeii, în zone din imediata vecinătate a României, și perspectiva de conturare a unei serii de conflicte prelungite în regiune este de natură a îngrijora nu numai statele direct vizate, ci și întreaga comunitate internațională.

Astfel, plecând de la evoluțiile înregistrate în ultimul timp pe segmentul de securitate al regiunii, consider mai mult decât necesară unitatea și coerența comunității internaționale în găsirea de răspunsuri care să ducă la restabilirea climatului de pace și stabilitate. De asemenea, angajarea autorităților de la Kiev și Moscova într-un dialog deschis și constructiv constituie elementul cheie al formulei de soluționare pașnică a actualei crize, prin acțiuni de bună-credință, în spiritul cooperării și al respectării normelor de drept internațional. Fac apel, și pe această cale, la maturitate în luarea de decizii și în punerea vieților omenești înaintea oricăror alte interese. Îmi exprim speranța că vor fi depuse eforturi pentru dezescaladarea situației și că în cel mai scurt timp incidentele violente din estul Ucrainei, soldate cu distrugeri materiale, răniți și deseori cu pierderi de vieți, chiar în rândul civililor, vor înceta.

Pasul pe care-l va face Ucraina în această săptămână, la Bruxelles, alături de Republica Moldova și Georgia, va transmite un mesaj clar de înscriere pe drumul european, de definire a poziției sale în contextul regional, de angajament și responsabilitate față de aspirațiile propriilor cetățenii. Drumul ales nu va fi nici ușor și nici de scurtă durată, dar este singurul care va oferi o viață mai bună cetățenilor ucraineni.

Închei prin a-mi exprima, în egală măsură, solidaritatea față de poporul ucrainean, precum și susținerea pentru perspectiva sa europeană.

    Cristian Buican - declarație politică: Guvernul Ponta distruge viitorul județului Vâlcea;

Domnul Cristian Buican:

"Guvernul Ponta distruge viitorul județului Vâlcea"

Voi prezenta câteva exemple prin care acțiunile guvernamentale pot distruge viitorul unui județ, șansele a peste 400.000 de cetățeni români la prosperitate și o viață mai bună. Scenariul este unul destul de simplu și este pus în scenă de câțiva dintre miniștrii Guvernului Ponta, în frunte cu primul-ministru, cu umila complicitate a responsabililor PSD-iști ai Consiliului Județean Vâlcea, căci despre acest județ este vorba. Declarațiile triumfaliste ale reprezentanților PSD în legătură cu marile realizări economice ale guvernării Ponta nu sunt altceva decât niște minciuni menite să păcălească populația, cel puțin până după alegerile prezidențiale.

Pentru județul Vâlcea și cetățenii lui, guvernarea centrală și județeană a reprezentanților PSD creionează un viitor sumbru nu doar prin distrugerea sistematică a celui mai important jucător economic din județ, combinatul Oltchim, ci și prin anularea oricăror perspective de dezvoltare. Exemplele în acest sens sunt multiple și arată reaua-voință și lipsa de viziune a unor oameni mărunți care au ajuns vremelnic în funcții mari. Sabotarea tronsonului de autostradă Sibiu-Pitești de către Dan Șova, neplata lucrărilor efectuate la domeniul schiabil Vidra-Obârșia Lotrului, cel mai frumos domeniu de schi din România, sau repartiția insuficientă a fondurilor pe Programul Național de Dezvoltare Locală de la ministerul condus de Liviu Dragnea sunt cele mai arzătoare și răsunătoare nerealizări ale miniștrilor PSD.

Mai nou, în această horă a neputinței și incompetenței reprezentanților PSD din Guvern s-au aciuit și reprezentanții PSD ce se află la conducerea Consiliului Județean Vâlcea, care nu înțeleg că trebuie renunțat la practici precum repartiția fondurilor pe criterii politice și de cumetrie, că este obligatoriu să avem o strategie de dezvoltare a județului bazată pe maxim 3 priorități, în concordanță cu domeniile de interes ale ciclului bugetar 2014-2020 al Uniunii Europene, sau să poată accepta și altceva decât un model comunist de management al județului. Un astfel de exemplu de închistare managerială îl reprezintă și expedierea unei idei foarte bune, apărută în cadrul dezbaterilor avute cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European, doar pentru că aceasta este venită din partea reprezentanților Partidului Național Liberal. Realizarea unui pol de cercetare-dezvoltare de nivel național-european în jurul Institutului de Criogenie și Separări Izotopice, pe un proiect pe fonduri europene, în condițiile în care în exercițiul bugetar 2014-2020 se pune un accent deosebit pe dezvoltarea durabilă, care este generată de cercetarea fundamentală sau aplicativă, ar putea reprezenta o importantă șansă de dezvoltare, știut fiind faptul că astfel de investiții în cercetare ar antrena și alte investiții private. Ei bine, doar pentru că această idee este venită din partea adversarilor politici, ea nu este acceptată și este catalogată cu metafore specifice mașinăriei de propagandă de dinainte de 1989.

Fără tronsonul de autostradă Sibiu-Pitești, fără un proiect pe fonduri europene de dezvoltare a unui pol de cercetare în jurul Institutului de Criogenie și Separări Izotopice, fără finalizarea investiției și plata arieratelor de la domeniul schiabil Vidra-Obârșia Lotrului și fără suplimentarea argumentată a finanțării proiectelor de investiții pe PNDL, județul Vâlcea nu are nicio șansă reală de dezvoltare, și e păcat, pentru că potențial există.

    Maria Grecea - declarație politică intitulată Guvernul României, dator la rezolvarea problemelor sociale;

Doamna Maria Grecea:

"Guvernul României, dator la rezolvarea problemelor sociale"

Comisia Europeană a recomandat României câteva ținte importante pentru perioada de programare 2014-2020, una dintre ele fiind indicația de a se orienta spre sprijinirea persoanelor grav afectate de sărăcie și excluziune socială. Astfel, în cazul în care statul român va lua deciziile potrivite pentru a sprijini diminuarea procentului de sărăcie al populației, România ar putea beneficia de o finanțare de 20% din bugetul Fondului Social European pentru atingerea acestui obiectiv. Comisia Europeană este foarte hotărâtă să limiteze sărăcia din țările membre, iar la acest capitol România ocupă, din păcate, un loc fruntaș.

Cu toate că a evoluat mult la nivel european, obiectivul combaterii sărăciei a rămas pe un plan secundar în România. Suntem încă deficitari nu numai la numărul locuitorilor care trăiesc la limita supraviețuirii, ci și la alte aspecte sociale colaterale, precum procedurile greoaie de adopție și situația tinerilor de 18 ani nevoiți să părăsească sistemul rezidențial în care sunt ocrotiți de stat.

Este evident că autoritățile statului român sunt vinovate pentru faptul că România a ajuns să fie țara cu cei mai mulți copii abandonați din Europa, iar Legea adopțiilor, deși a suferit îmbunătățiri în ultima perioadă, nu a eliminat situațiile de blocaj existente în ceea ce privește optimizarea procedurilor de adopție. În fapt, legea care reglementează sau ar trebui să reglementeze adopția le dă dreptul părinților să își tina copiii prizonieri în sistem, fără să le ceară nimic în schimb. Majoritatea copiilor adoptabili sunt trecuți de cinci ani, deoarece părinții lor au refuzat să-i dea în adopție și cu timpul au uitat de ei.

Uniunea Europeană a recomandat explicit statului român să respecte și să aplice deciziile organismelor internaționale cu privire la adopția internațională când aceasta se face în interesul superior al copilului, însă această recomandare nu a fost pusă în aplicare. Astfel, s-a ajuns la realitatea prezentă, conform căreia numărul copiilor abandonați în România a crescut de la 40.000, în anul 2004, la 80.000 în prezent, iar pentru fiecare copil abandonat statul român plătește anual suma de 10.000 de euro, fără a-i oferi familia de care are nevoie pe parcursul întregii vieți.

În opinia mea, Guvernul trebuie să trateze cu maximă seriozitate acest subiect, dar și să prezinte motivele pentru care adopția unor copii a fost oprită, precum și evoluția acestora în sistemul instituționalizat. În consecință, Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopției, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 259/19 aprilie 2012, este, la doi ani de la modificare, departe de a-și atinge scopul final, acela de a încuraja adopția națională. Regimul juridic al adopției nu oferă în acest moment un mediu propice pentru creșterea numărului adopțiilor și, implicit, pentru reducerea numărului copiilor aflați în ocrotirea statului.

O altă problemă, care ar trebui considerată stringentă și rămasă încă nesoluționată de către Guvernul României, este legată de situația tinerilor de 18 ani obligați să părăsească sistemul de ocrotire al statului. Sunt mari probleme cu acești adolescenți, nevoiți să plece dintr-un mediu care i-a adoptat practic și unde au trăit până la majorat, iar ajunși în mijlocul unei societăți străine, de multe ori chiar ostile, nu reușesc să facă față procesului de integrare. Acești copii trebuie pregătiți încă de mici pentru momentul în care vor fi nevoiți să înfrunte viața pe cont propriu, însă în acest moment serviciile noastre de asistență socială sunt deficitare la capitolul educație. În acest sens, cred că se impune dinamizarea rolului comunității în problematica socială, respectiv să tindem spre faza în care comunitatea, de la nivelul cel mai mic, să conștientizeze că trebuie să se ocupe de problemele celor care fac parte din ea, în special în mediul rural, unde întâmpinăm cele mai serioase probleme legate de stadiul sărăciei și necazurile copiilor abandonați.

În concluzie, Guvernul României are multe de făcut în rezolvarea problematicilor sociale complexe cu care se confruntă populația, însă stilul de a guverna "la televizor", cu multă vorbărie și mai puține fapte, nu este deloc încurajator pentru români.

    Ioan Moldovan - declarație politică: - Anul 2014 ar putea fi anul în care economia României demarează în trombă, după perioada crizei;

Domnul Ioan Moldovan:

"Anul 2014 ar putea fi anul în care economia României demarează în trombă, după perioada crizei"

În acest context, la nivel european, România a înregistrat cea mai mare creștere economică dintre statele membre, de 3,8%. Peste cifrele înregistrate de economiile dezvoltate din Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia, Ungaria sau Bulgaria. Acest lucru nu o spun doar guvernanții, ci chiar și statisticile, care arată că produsul intern brut continuă să crească. Astfel, Institutul Național de Statistică a anunțat că produsul intern brut a crescut în primul trimestru al acestui an cu 0,1% față de ultimele trei luni din 2013 și cu 3,8% comparativ cu primul trimestru de anul trecut. Mai mult decât atât, potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză, în anul 2014 România continuă să aibă o evoluție macroeconomică pozitivă.

Totodată, PIB a crescut în primele trei luni ale anului 2014, față de aceeași perioadă a anului 2013, cu 3,8%. În ultimele patru luni din 2014, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 12% față de primele patru luni din 2013. Semnalele pozitive ale economiei autohtone sunt reflectate și în creșterea bunăstării cetățenilor, mai ales în creșterea consumului. Astfel, în primele trei luni ale anului, țara noastră a exportat bunuri în valoare de 12,75 miliarde de euro, o creștere de 10,1% față de anul trecut. În acest an inflația are valori minime record, 1,09% în primele 4 luni din 2014.

Un lucru de care nu se poate vorbi și în perioada Guvernului Boc este acela al măririi salariului brut. Acesta a crescut cu 5,6%, sau 125 de lei, în martie 2014 față de martie 2013, iar cel net cu 5,5%. Pensia medie a crescut de la 803 la 845 de lei, cu 5,2%, iar cea pentru agricultori a crescut cu 5,6%. Amintind de unul din portofoliile Partidului Conservator din actualul Guvern, vreau să vă spun că sectorul turismului cunoaște o evoluție pozitivă. Mai precis, în primele 4 luni ale anului 2014 au fost cu 100.000 mai mulți vizitatori străini în România, față de aceeași perioadă a anului 2013, ceea ce s-a văzut în volumul cifrei de afaceri pentru hoteluri și restaurante, care a crescut cu 9,3% în primele 3 luni ale anului.

    Ioan Moldovan - declarație politică: - Proiectul Partidului Conservator de reducere a TVA la produsele de bază devine realitate;

Domnul Ioan Moldovan:

"Proiectul Partidului Conservator de reducere a TVA la produsele de bază devine realitate"

Partidul Conservator își menține sprijinul pentru adoptarea cât mai rapidă a măsurii reducerii TVA la alimentele de bază. Prin reducerea TVA la pâine, de la 25%, la 9%, încasările la bugetul de stat au crescut și nu au apărut probleme care să genereze deficite. Astfel, un numeros grup de parlamentari propun reducerea TVA pentru lapte de consum, legume și fructe proaspete la 9%, potrivit unei inițiative legislative aflate în consultare publică. Potrivit proiectului, în cazul acestor produse, cota redusă de 9% se va aplica de către agenții economici producători, importatori și de către cei care le comercializează. După opt ani am reușit să scădem TVA-ul la produsele de panificație și obiectivul PC este să scadă, în următoarea etapă, TVA-ul și la produsele din coșul zilnic al unui român. Un aspect important îl reprezintă scăderea veniturilor bugetare determinate de diminuarea cotei standard de TVA, care ar putea fi compensată de creșterea consumului de produse alimentare.

Astfel, un raport al Institutului Național de Statistică arată că în 2012 consumul mediu anual pe cap de locuitor a fost de 66,9 kg. pentru fructe proaspete, 142,5 kg. pentru legume proaspete și 226,9 kg. pentru lapte și produse din lapte. În prezent, cota standard de TVA de 24% se aplică tuturor operațiunilor impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. Beneficiile acestei măsuri, de reducere a TVA-ului la alimentele de bază, sunt indiscutabile. Producătorii interni ar avea de câștigat prin această reglementare, iar fiscalizarea s-ar îmbunătăți semnificativ. Sperăm că vor exista efecte pozitive și la nivelul coșului zilnic.

Așadar, Partidul Conservator sprijină prezenta inițiativă legislativă, aflată în dezbatere publică, în ceea ce privește reducerea TVA pentru lapte de consum, legume și fructe proaspete la 9%

    Constantin Avram - declarație politică intitulată Scandal fără precedent;

Domnul Constantin Avram:

"Scandal fără precedent"

Fiind preocupați mare parte din timp de principalele probleme cu care se confruntă societatea românească, și menționez aici numai problemele de natură economică și socială, am putea scăpa din vedere tocmai subiectul supermediatizat, al arestării fratelui președintelui României, ca urmare a dezvăluirilor de la postul de televiziune Antena 3.

Evoluția acestui eveniment, catalogat de presă ca fiind cel mai mare caz de corupție din ultimii ani, a reușit să ia fața tuturor subiectelor de presă, tocmai prin amploarea probelor depuse de presupușii păgubiți din familia lui Sandu Anghel, dar și prin implicarea numelui președintelui României în acest imens scandal. Faptul că cercetările sunt proaspăt demarate, nu-mi pot permite a încerca să împart vinovății, implicații asupra instituțiilor statului, asupra sistemului relațional din anturajul președintelui, dar este clar pentru toată lumea că asistăm, vrem sau nu vrem, la cel mai mare scandal de corupție de după revoluția română. Subiectul de presă s-a transformat foarte rapid într-un scandal politic, din momentul în care în subiect a fost introdus numele lui Traian Băsescu, coroborat cu reacția destul de târzie a instituțiilor statului, deși aveau la dispoziție probele audio și video depuse la Direcția Națională Anticorupție, de către avocatul presupușilor păgubiți.

Dacă ar fi fost vorba de un împrumut între două persoane fizice, autentificate de un notariat, sau dacă ar fi fost vorba de o participare financiară la deschiderea reală a unei afaceri, ar fi fost mult mai lesne de explicat evenimentul, dar și de înțeles. Câtă vreme partea vătămată sau păgubită invocă faptul că sumele transferate către fratele președintelui au avut ca obiectiv influențarea actului de justiție într-un caz delicat, prin reducerea pedepsei lui Sandu Anghel, sau chiar eliberarea acestuia din detenție, nimeni nu poate crede că lanțul relațional din justiție nu a avut girul unor persoane sus-puse în instituțiile statului român! Pentru că se vehiculează niște sume exorbitante, care pentru orice firmă românească ar fi o mândrie dacă le-ar înregistra ca profit, sau care pentru orice unitate sanitară ar fi de un mare ajutor.

Instrumentarea acestui uriaș caz de corupție fiind demarată, am putea ca pe desfășurarea anchetei să remarcăm fără echivoc finalul carierei politice a lui Traian Băsescu, chiar dacă nu are niciun amestec în acest scandal. Cancelariile europene nu vor asista impasibile la derularea acestei anchete, mai ales că președintele s-a erijat permanent într-un apărător neobosit al independenței justiției în România, țară europeană cu drepturi și obligații depline, aflată la granița estică a Uniunii Europene, unde stabilitatea economică și socială este un obiectiv european, nu numai unul național. Prin preluarea subiectului în presa internațională, imaginea României este serios zdruncinată, iar credibilitatea președintelui României pusă la pământ.

Consecințele acestui uriaș scandal de corupție la nivel înalt se vor simți cât de curând în nivelul investițiilor străine în spațiul românesc, vor șubrezi serios calitatea de aliat al României în NATO, dar vor avea și rolul determinant în limpezirea electoratului românesc în perspectiva alegerilor prezidențiale din toamnă.

Alianța partidelor de dreapta, sau chiar fuziunea acestora, va fi serios afectată în demersul lor de identificare a unui candidat comun, tocmai pentru că președintele României își revendică apartenența la partea dreaptă a eșichierului politic românesc, iar șansele alianței aflată la guvernare pentru alegerile prezidențiale se consolidează serios.

Oricum, competiția pentru câștigarea alegerilor prezidențiale capătă aspecte dramatice pentru unele partide și, se pare că drumul către Cotroceni devine tot mai interesant, dar și mai neted.

    Claudiu-Andrei Tănăsescu - declarație politică: Independența justiției trebuie să rămână prioritară pentru România;

Domnul Claudiu-Andrei Tănăsescu:

"Independența justiției trebuie să rămână prioritară pentru România"

Cazul Bercea Mondial - Mircea Băsescu, adus în vizorul opiniei publice în ultimele zile, dovedește încă o dată faptul că justiția din România este independentă și nimeni nu este mai presus de lege. Parcursul independent al justiției trebuie să continue indiferent de numele, rangul sau statutul persoanelor care săvârșesc fapte de corupție.

Consolidarea statului de drept reprezintă unul dintre pilonii angajamentului făcut partenerilor euroatlantici și contribuie la sănătatea instituțională, socială și statală. Orice deviere de la acest parcurs, precum și de la efortul de reformare a justiției ne plasează într-o situație vulnerabilă și ne trimite în trecut.

Justiția din România trebuie să dea dovadă de profesionalism, iar factorii de decizie trebuie să-și păstreze echidistanța și verticalitatea mai ales în momentele în care se confruntă cu dosare și cazuri de corupție în care sunt implicați oameni politici.

Independența justiției reprezintă garanția consolidării statului de drept și unul dintre vehicule modernizării statului. Consider cu fermitate faptul că România și-a respectat și își va respecta în continuare toate angajamentele făcute partenerilor tradiționali externi și că nu se va abate niciodată de la acest parcurs, în special când vine vorba despre egalitatea și răspunderea în fața legii.

Pe de altă parte, în ultimele zile, mass-media a reflectat o știre cu privire la propunerea doamnei senator PC Cristiana Anghel în legătură cu grațierea persoanelor care au de ispășit pedepse de până la 2 ani de închisoare. Menționez că nu am cunoștință dacă au avut loc consultări în interiorul partidului în legătură cu această inițiativă, însă, ca un punct de vedere personal, nu susțin și nu voi susține acest demers inițiat de doamna senator Cristiana Anghel, dar voi susține întotdeauna, fără echivoc, orice propunere și inițiativă de consolidare a statului de drept și de asigurare a independenței justiției.

    Vicențiu-Mircea Irimie - declarație politică: - Până unde merge dictonul «Fă-te frate cu dracul» ...?;

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

"Până unde merge dictonul «Fă-te frate cu dracul»...?"

Credința mea este aceea că nimeni nu trebuie să se amestece în treburile Justiției, niciodată și cu niciun prilej, chiar dacă există un interes direct. Scandalul monstruos în care este implicat fratele președintelui României a suscitat un asemenea interes național și internațional deoarece faptele prezentate de procurori și evoluția evenimentelor, care au dus finalmente la arestarea preventivă a lui Mircea Băsescu, sunt strâns legate de securitatea națională a statului. Vorbim de prima instituție a țării, Administrația Prezidențială, și în cauză este unicul frate al șefului statului, nu vreun cumnat, verișor sau soacra! Din acest punct de vedere, astfel de încrengături și intersectări fără precedent ale Președinției României cu un exponent marcant al lumii interlope aruncă țara noastră într-un ridicol de neimaginat în ochii occidentalilor.

Până la stabilirea unui verdict al Justiției, care, repet, trebuie lăsată în afara oricăror ingerințe, de orice fel, inclusiv și mai ales ale cele politice, există câteva întrebări pe care oamenii de bună-credință din această țară și le pun cu legitimitate. În primul rând, ce caută fratele președintelui unei țări să se încumetrească cu un interlop recunoscut? Cum Dumnezeu a ajuns Mircea Băsescu să-i boteze nepotul lui Bercea Mondial, dacă nu l-a văzut niciodată decât cu două săptămâni înaintea evenimentului? Oare toți românii or fi proști să creadă asemenea teorii ieftine, de vândut în colțul străzii?...Este cât se poate de clar pentru orice om cu scaun la cap că inculpatul Mircea Băsescu nu a făcut nimic din toate lucrurile ce-i sunt imputabile de procurori cu...mâna lui! Mai direct spus, nu își închipuie nimeni că fratele primului om al țării își făcea de lucru cu astfel de specimene infracționale, fără a se gândi absolut deloc la statutul fratelui său, și, implicit, al său...

Morala interpretabilă a acestui caz de corupție la cel mai înalt nivel petrecut în România după 1989 este că Traian Băsescu și-a împins fratele spre pușcărie! Nu știe nimeni din ce rațiuni, cu ce gânduri, în ce scop... Dacă așa s-au petrecut lucrurile, iar președintele și-a trimis fratele să se facă neam cu un abscons interlop, nu contează în schimbul a ce, bani, voturi sau interese, atunci lucrurile chiar au ajuns de necontrolat.

Pe de altă parte, evenimentele derulate ca într-un film mafiot cu actori lamentabili, din ultimele zile, mai ridică anumite întrebări la care autoritățile statului ar fi datoare să răspundă neîntârziat. Mă refer în special la proveniența acestor sume de bani vehiculate în acest caz, care sunt uriașe chiar și pentru clasa îmbogățiților din România, darămite pentru niște oameni care nu au muncit nici măcar o zi în viața lor! De unde au țiganii, spus pe românește, atâția bani? Este o întrebare la care, până acum, nu s-a răspuns, nici înainte și nici după revoluție...

Pe de altă parte, lăsarea unui pușcăriaș să își dea public cu părerea despre reprezentanții puterii judecătorești este dăunătoare ideii de Justiție la modul general. Mai mult, particularizarea unor acuzații extrem de grave, prin arătarea cu degetul dintr-o dubă a statului... către șefii unor instituții precum Înalta Curte de Casație și Justiție și DNA constituie fapte extrem de grave, care nu pot fi tolerate, în ciuda opiniilor induse de o anumită parte a mass-media.

    Vicențiu-Mircea Irimie - declarație politică: - Românii sunt încă toleranți cu serviciile oferite de sistemul de sănătate!;

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

"Românii sunt încă toleranți cu serviciile oferite de sistemul de sănătate!"

Un studiu recent realizat la inițiativa Institutul Aspen România ne arată nivelul de satisfacție al pacienților români referitor la serviciile medicale de care beneficiază, atât în raport cu medicul de familie, cât și cu cel specialist. Rezultatele studiului sunt oarecum surprinzătoare, reieșind faptul că, deși sistemul public de sănătate autohton în ansamblul său a fost aspru criticat în ultima perioadă, românii sunt mulțumiți într-un grad ridicat de prestația acestor două categorii de medici. Aceste rezultate denotă încrederea românilor în munca specialiștilor din medicină, iar acest sentiment este dătător de speranțe și pentru îmbunătățirea situației generale a sistemului medico-sanitar, determinând și creșterea gradului de respect în raport cu nevoile pacienților.

Conform studiului, medicul de familie are aprecierea unui procent însemnat dintre români în ceea ce privește ușurința cu care sunt programați, 78% fiind mulțumiți și foarte mulțumiți, iar în cazul medicilor specialiști procentul respectiv se situează la 73%. Un rezultat aproape spectaculos este reliefat la capitolul "Curățenia și confortul din sala de așteptare și cabinet", românii apreciind ca pozitive aceste aspecte în procent de 69% în cazul medicului de familie și 76% în cazul celui specialist. Comportamentul personalului a fost, de asemenea, perceput bine de pacienți, 77% dintre români apreciind ca peste așteptări comportamentul personalului în cazul medicului de familie, iar un procent și mai mare, 81%, în cazul medicului specialist. Un procent de 57% dintre români sunt mulțumiți și extrem de mulțumiți de timpul necesar a fi alocat pentru consultația la medicul de familie, inclusiv durata de așteptare până la debutul propriu-zis al consultului, procentul crescând semnificativ, la 68%, în cazul aceleiași operațiuni derulate la medicul specialist. Și calitatea explicațiilor oferite de către medici privind starea bolilor pacienților este apreciată de circa trei sferturi dintre români, respectiv 73% în cazul medicului de familie și 79% în cazul celui specialist.

Percepția pozitivă a populației României referitor la activitatea celor două categorii de medici demonstrează faptul că sistemul medical din România are resurse de regenerare, în ciuda problemelor existente în ultima perioadă, unele grave, legate de corupție, dar și a exodului masiv de cadre medicale spre locuri de muncă din străinătate. Desigur, statul român mai are multe lucruri de întreprins pentru instituirea unui climat european și civilizat în sănătate. În opinia mea, sunt necesare o nouă lege de salarizare specifică sistemului de sănătate, alocarea a minim 6% din PIB acestui sector, asigurarea unor drepturi salariale decente, inclusiv cele restante etc.

Studiul la care am făcut referire mai arată totodată că românii își păstrează nivelul de toleranță față de prestația cadrelor medicale, iar acest fapt trebuie încurajat în continuare, printr-o muncă susținută a tuturor celor din sistem, dar, așa cum spuneam, și prin implicarea mai pronunțată a autorităților care veghează la buna sa funcționare.

    Vicențiu-Mircea Irimie - declarație politică: - Un mare «Da» pentru acordarea cartelelor telefonice preplătite doar cu buletinul!;

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

"Un mare «Da» pentru acordarea cartelelor telefonice preplătite doar cu buletinul!"

Parlamentul dezbate în această perioadă proiectul de lege propus de Guvern care va permite identificarea celor care cumpăra cartele preplătite, fără îndoială, o măsură pozitivă în contextul geopolitic și strategic actual. În acest moment, deținătorii acestor cartele reprezintă circa 67% din utilizatorii de telefonie mobilă sau din cei care folosesc rețele wireless. Inițiativa Guvernului prin care utilizatorii de cartele telefonice prepay sunt obligați să declare datele personale la momentul achiziționării acestora a intrat în procedură de urgență în dezbaterea Camerei Deputaților, ca for decizional, după ce a fost adoptat de Senat, și ar urma să fie aplicat de la 1 ianuarie 2015.

Acest proiect de act normativ este în concordanță cu o altă lege aflată în vigoare, așa-denumita "Lege Big Brother" (Legea nr.82/2012), care a transpus în legislația națională o directivă europeană emisă în 2006, după atentatele teroriste de la Londra și Madrid, dar și cu Legea siguranței naționale.

Totuși, Directiva 2006/24/CE privind păstrarea datelor electronice și de telecomunicații obligă statele UE, inclusiv România, să rețină date clare privind aceste cartele, lăsând la latitudinea fiecărui stat cum implementează directiva. Directiva respectivă a Comisiei Europene mai susține păstrarea datelor de identificare a utilizatorilor de comunicații electronice și telefonice, precum numele și adresa abonatului sau ale utilizatorului înregistrat, pentru a asigura disponibilitatea lor în vederea cercetării, depistării și urmăririi penale a infracțiunilor grave. În raportul Comisiei Europene de evaluare a acestei directive, se susține importanța păstrării acestor date, pentru că sunt probe importante pentru prinderea și condamnarea celor vinovați de infracțiuni grave și de terorism. Raportul menționează și preocuparea UE în domeniul cartelelor preplătite, în special având în vedere că acestea, atunci când sunt achiziționate dintr-un alt stat membru, pot fi folosite de persoane implicate în activități ilicite, pentru a scăpa de urmărirea penală.

În opinia mea, înregistrarea deținătorilor acestor cartele este absolut benefică, deoarece astfel ar fi diminuate posibilitățile comiterii unor infracțiuni precum atacurile teroriste, traficul de persoane și droguri sau chiar atentate la siguranța națională. Să nu mai vorbim de faptul că o serie de apeluri false transmise pe numărul unic de urgență 112 au provenit în ultimii ani de la deținătorii unor astfel de cartele, autoritățile statului fiind puse aiurea pe drumuri și cheltuind degeaba fonduri pentru mofturile unor teribiliști imposibil de depistat. De asemenea, au fost cazuri numeroase de reprezentanți ai instituțiilor statului sunați la ore nepotrivite și amenințați de pe astfel de cartele preplătite, ai căror posesori nu au putut fi identificați și trași la răspundere.

Îmi exprim deplina încredere că, în urma dezbaterilor din comisiile de specialitate și din plenul Camerei Deputaților, va rezulta o lege foarte bună, care să răspundă solicitărilor actuale, deoarece în acest moment este clar că există un element de discriminare între consumatorii de servicii de comunicații abonați și cei care folosesc cartele prepay, deoarece doar celor dintâi le sunt reținute datele cu caracter personal. Aplicarea acestui act normativ va asigura, de asemenea, un climat de normalitate și siguranță civică, prin prevenirea criminalității, inclusiv a formelor sale grave, ori cu caracter transfrontalier, precum și a actelor de terorism. Se va garanta astfel protecția populației, a bunurilor materiale și valorilor, într-o abordare europeană, dar ținând cont și de particularitățile naționale. Din informațiile furnizate de către autoritățile abilitate ale statului, identificarea utilizatorilor de cartele preplătite este extrem de anevoioasă în cazul desfășurării cercetărilor penale sau, mai grav, în cazurile de prevenire a amenințărilor la adresa securității naționale, intensificate în ultima vreme pe fondul conflictelor armate din estul României.

Sunt de acord cu teoria conform căreia un om onest și serios nu are de ce să își ascundă identitatea, în nici un fel de spațiu, real sau virtual, deci vorbim în mod clar despre o inițiativă lăudabilă pentru întreaga societate românească.

    Vicențiu-Mircea Irimie - declarație politică: - Atenția sporită a României pentru situația refugiaților;

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

"Atenție sporită a României pentru situația refugiaților"

Ziua Mondială a Refugiatului, sărbătorită recent și în România, în data de 20 iunie, a avut în acest an o conotație mult mai accentuată, pe fondul conflictelor dramatice petrecute în imediata apropiere a țării noastre. Ziua Mondială a Refugiatului a început să fie oficiată odată cu adoptarea de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite a Rezoluției 55/76, din 4 decembrie 2000. În interpretarea fenomenului complex al migrației, există o diferențiere clară între migrant și refugiat. Astfel, migrantul alege să plece din țara de origine, temporar sau definitiv, din motive de ordin economic, familial, social sau cultural, iar refugiatul este forțat să își părăsească țara natală, de cele mai multe ori din cauza unor stări conflictuale.

De altfel, în cazul refugiaților, statele au obligația să le ofere protecție împotriva returnării în țara de origine, acces efectiv și neîngrădit la procedura de azil, precum și o serie de forme de asistență-materială, medicală și socială. Garantarea acestor drepturi este prevăzută de Convenția de la Geneva din 1951 și Protocolul de la New York din 1967, directive internaționale ratificate de către România în anul 1991. De atunci, țara noastră a început construirea treptată a unui sistem național de azil, în concordanță cu obligațiile asumate la nivelul comunității internaționale. Potrivit informațiilor statistice oficiale, un număr de 24.137 persoane au depus cereri pentru acordarea unei forme de protecție în ultimii 23 de ani în România, majoritatea provenind din state precum Irak, Somalia, Afganistan, Bangladesh, Pakistan și Siria. De asemenea, în ultimul an și jumătate cele mai multe solicitări de azil au fost depuse de cetățenii sirieni, 1.279, din care 1.056 au obținut o formă de protecție.

În acest an, Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) și Inspectoratul General pentru Imigrări au marcat Ziua Mondială a Refugiatului printr-o suită de manifestări, fiind apreciate curajul și rezistența a milioane de persoane din întreaga lume, forțate să își abandoneze casele din cauza războaielor și abuzurilor asupra drepturilor omului. Evenimentele au avut loc în cele șase Centre de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil din subordinea Inspectoratul General pentru Imigrări, aflate la Timișoara, Galați, Rădăuți, Șomcuta Mare, Giurgiu și București.

Un număr record de persoane dezrădăcinate a fost înregistrat pe parcursul ultimului an, inclusiv în România. Vorbim despre oameni care au pierdut tot ce aveau, de la casă la propria țară, și încearcă, cu sprijinul statelor adoptatoare, să își reclădească viețile.

Tratamentul acordat refugiaților într-o țară membră a Uniunii Europene, cum este și România, este extrem de monitorizat de către forurile internaționale. În acest context, având în vedere și numeroasele semnale de noi refugiați care preferă România în special dinspre est, atât din Europa, cât și din Asia, este evident că autoritățile statului trebuie să dea dovadă atât de atenție sporită, cât și de întărirea capacității de siguranță a frontierelor de la granițele de est și nord.

    Vicențiu-Mircea Irimie - declarație politică: - Avem nevoie de măsuri urgente pentru oprirea diminuării accelerate a populației României;

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

"Avem nevoie de măsuri urgente pentru oprirea diminuării accelerate a populației României"

După cum au avertizat și specialiștii în demografie, statisticienii au reconfirmat tendința accelerată de scădere a populației României, care s-a menținut și anul trecut, din cauza valorilor negative ale sporului natural. Institutul Național de Statistică a comunicat că natalitatea continuă să se afle în regres, în ciuda progreselor tardive din ultimii ani.

Dincolo de răceala cifrelor, din nefericire avem serioase motive să ne temem că fenomenul de scădere și, implicit, de îmbătrânire a populației României va continua și în anii următori. Un factor substanțial care contribuie la aceste realități nedorite este migrația forței de muncă, accentuată odată cu permisivitatea liberei circulații conferite de aderarea României la Uniunea Europeană. De asemenea, nu trebuie să neglijăm exodul tinerilor spre alte zări mult mai dătătoare de oportunități, precum și realitatea crudă potrivit căreia statul român este încă deficitar în identificarea unor soluții stimulatoare viabile, atât pentru încurajarea tinerelor familii, cât și pentru creșterea copiilor în condiții propice dezvoltării armonioase.

Potrivit rapoartelor Eurostat, peste 20 de ani populația României va scădea cu alte patru milioane de persoane față de situația de la ultimul recensământ, cel din 2012, când număram 19.043.767 de oameni. Situația oricum se depreciase față de recensământul anterior, cel din 2002, în cei zece ani fiind mai puțini cu 2,6 milioane de români. Diminuarea populației României este dublată și de un ritm extrem de alert al îmbătrânirii, numărul tinerilor scăzând dramatic.

În contextul economic și social derutant din ultima perioadă, este evident că criza demografică se va accentua și în viitor, în lipsa unor perspective concrete de redresare și a unor decizii administrativ-politice cu rol încurajator pentru creșterea natalității și reducerea migrației. Avem nevoie de politici demografice bine conturate și implementate corespunzător, bazate pe măsuri economice și stimulative, menite să sprijine familiile și copiii.

Îmi exprim însă speranța că ne vom trezi totuși în timp util la realitate și vom lua măsurile care se impun, pentru a nu ajunge la estimările specialiștilor potrivit cărora, peste 50 de ani, un cetățean al României va munci pentru pensiile altor nouă.

    Costel Alexe - declarație politică cu privire la situația politică din Consiliul Județean Iași;

Domnul Costel Alexe:

În intervenția mea de astăzi doresc să vă rețin atenția cu privire la situația politică din Consiliul Județean Iași, așa cum se prezintă aceasta la doi ani după votul de la alegerile locale din data de 10 iunie 2012 și după reconfigurarea majorității politice și a spectrului politic de la nivel național.

În acest moment, la Iași, PSD a modificat în mod abuziv votul pe care ieșenii l-au dat acum doi ani de zile. Ieșenii au votat atunci o alianță politică și nu cred că acel mesaj popular a fost unul pentru un partid politic anume, deși, se cunoaște, PNL are la Iași 45 de primari liberali din 97 de localități, cel mai mare număr de primari liberali într-un județ din România. Votul de la 10 iunie 2012 a fost un vot covârșitor pentru stabilitate, pentru proiecte pe termen lung, un mesaj în sine pentru dezvoltare și o opțiune clară pentru reducerea decalajelor istorice majore între cel mai mare județ al Moldovei și celelalte județe din Transilvania sau Muntenia.

Atunci, în vara lui 2012, aproape două treimi din cei care s-au prezentat la vot au optat pentru o majoritate politică solidă, care să reia și să avanseze marile proiecte ale Iașiului și ale Moldovei: modernizarea Aeroportului Internațional Iași, autostrada Moldova-Transilvania, construcția unui spital regional de urgență, măsuri pentru investiții în agricultură, crearea de noi locuri de muncă și multe altele. Toate acestea nu erau deziderate noi, ci erau proiecte relansate în special de liberali și promovate de consilierii județeni ai PNL încă din anii 2008-2012, adică atunci când în fruntea județului Iași era un om promovat de PSD, un președinte al CJ care blocase orice proiect, orice investiție pentru județul Iași. Spre exemplu, dacă județe precum Cluj, Sibiu sau Timiș au astăzi 4-5 parcuri industriale, zeci de întreprinderi mijlocii și mari (fiecare cu câteva sute sau mii de angajați), aeroporturi modernizate și drumuri județene decente, Iașiul nu beneficiază de asemenea facilități și oportunități tocmai pentru că, timp de peste 4 ani, în perioada 2008-2012, luptele interne din sânul PSD Iași, dintre primarul Gheorghe Nichita și președintele de atunci al CJ, Constantin Simirad, au fost pentru aceștia și partidul lor mult mai importante decât interesele celor aproape 800.000 de ieșeni.

Astăzi, în Consiliul Județean Iași există 36 de consilieri județeni, care, în urma configurației politice din iunie 2012, sunt politic reprezentați astfel: PSD deține 14 mandate, PNL - 11, PDL - 7, iar PP-DD - 4. Încă înainte de luna februarie 2014, adică atunci când USL a încetat să existe, PSD a hotărât să schimbe voința ieșenilor. În ciuda votului majoritar din iunie 2012 (25 de voturi din 36 de mandate de consilier județean) și în contrast cu ceea ce era încă la nivelul alianței de guvernământ și al majorității parlamentare, PSD Iași, la decizia lui Gheorghe Nichita, a decis să schimbe profund ilegitim voința ieșenilor și să abandoneze echilibrul politic de la nivel local. Să abandoneze stabilitatea politică, să înceapă blocarea marilor proiecte ale Iașiului și să întoarcă astfel, după mai puțin de doi ani, județul la situația dezastruoasă pe care o provocase Constantin Simirad în administrația locală și județeană.

Mai mult, la mijlocul lunii martie a acestui an, PSD, cu sprijinul PP-DD, a demis în mod abuziv vicepreședintele liberal al Consiliului Județean, provocând astfel o criză politică. PSD a demarat, așadar, la începutul acestui an planul pentru aruncarea, din nou, a județului și a orașului în subdezvoltare. Înspăimântați că ieșenii aveau șansa ca, în câțiva ani de proiecte susținute și finanțate în majoritate din fonduri europene (pentru că bani de la guvernul Ponta Iașiul nu a văzut), să ajungă din urmă județele din Transilvania, PSD-iștii au aruncat în aer toată stabilitatea politică și au înfrânt voința zecilor de mii de oameni care sperau ca nedreptățile din timpul administrației PSD 2008-2012 să fie reparate.

În scurt timp, PSD a început să blocheze rând pe rând diferite investiții indispensabile dezvoltării județului, să propună hotărâri contrare intereselor Iașiului, să amâne la nesfârșit luarea unor decizii cruciale pentru soarta județului și a întregii regiuni.

Pentru a vă da un singur exemplu, în două ședințe de Consiliu Județean, PSD a încercat blocarea sistematică a investiției majore necesare pentru modernizarea Aeroportului Internațional Iași. În plină etapă a evaluării de către Comisia Europeană a proiectului pentru finanțarea lucrărilor la pista aeroportului ieșean (cea mai modernă din România, în lungime de 2400 m, lățime de 60 m și construită din textură flexibilă, unică în România), în valoare de aproape 60 de milioane de euro, PSD a încercat schimbarea denumirii aeroportului, tocmai pentru ca Iașiul să piardă acest proiect valoros și, astfel, șansa de a beneficia de un imens ajutor. Nu au reușit acest lucru pentru că președintele Consiliului Județean Iași, liberalul Cristian Adomniței, consilierii județeni ai PNL în principal, dar și societatea civilă ieșeană, mass-media și celelalte grupuri politice din CJ Iași au protestat vehement. PSD nu s-a oprit aici.

Partidul stat - PSD blochează de câteva luni, prin diverse tertipuri birocratice și politice, o altă investiție urgentă, extrem de necesară pentru dezvoltarea comunităților locale: reabilitarea drumurilor județene. Se știe că, pentru că nu a existat un program operațional sectorial dedicat și nici o axă specială, finanțarea reabilitării drumurilor județene a fost mereu o problemă complexă. S-au căutat variante pentru a lega asemenea căi rutiere de altele interjudețene. Dar acest lucru nu a fost și nu este suficient. Echipa liberală de la Consiliul Județean a propus un program masiv de investiții, coerent organizat, așa cum cer și Comisia Europeană și organismele comunitare: realizarea unui masterplan de transport care să indice principalele axe rutiere, prioritățile județului și, în mod particular, legarea tuturor centrelor de comună de drumuri naționale sau europene. Însă PSD nu a văzut de la bun început cu ochi buni un asemenea plan care în câțiva ani ar fi așezat Iașiul (județul cu cea mai mare rețea de drumuri județene) pe harta județelor cu o infrastructură modernizată. De ce? Pentru că PSD dorește să țină populația în subdezvoltare, ținându-i astfel pe oameni captivi din punct de vedere politic, economic și social.

Cele trei axe pentru transport (ce vor fi finanțate din fonduri europene cu o valoare de peste 120 milioane de euro) nu vor putea acoperi și întreținerea întregii rețele rutiere. PSD blochează din iarna acestui an asemenea investiții. Până la acest moment, refuzând realizarea unui contract cadru pe 4 ani pentru întreținerea drumurilor județene, PSD a lăsat județul - caz unic în țară - fără această întreținere. Iată că suntem în luna iunie și județul Iași nu are nici până acum drumurile plombate și reparate după iarnă.

În fine, un alt proiect major blocat de PSD este dezvoltarea unui parc industrial pe amplasamentul fostului Combinat de Utilaj Greu (CUG). Unul din cele mai mari combinate siderurgice, CUG mai are astăzi puțin peste 600 de angajați și o suprafață de zeci de hectare cu foste hale industriale, datorii de milioane de euro și se află într-o complicată procedură de reorganizare judiciară; o situație dificilă, aproape fără ieșire. PNL Iași și președintele Consiliului Județean au venit cu un proiect de hotărâre prin care, alături de Guvern, pe locul fostului CUG să ia naștere un parc industrial, pe jumătate din suprafața inițială. Acest plan ar fi regenerat o întreagă zonă industrială, ar fi creat sute sau mii de locuri de muncă și ar fi revitalizat o întreagă industrie. Evident, PSD s-a opus, a blocat proiectul, invocând un alt plan al Primăriei Iași. De 11 ani, de când este primar PSD-istul Gheorghe Nichita, nicio investiție majoră industrială nu a venit la Iași.

Situația provocată la Iași de către PSD, în Consiliul Județean, este tipică pentru filosofia acestui partid - de a bloca orice perspectivă de dezvoltare, de a păcăli electoratul, de a apela la forță și șantaj pentru interese personale mărunte, departe de marile proiecte ale comunității și ale orașelor.

Recent, PSD, deși avea majoritate în Consiliul Județean, cu sprijinul aventurierilor politici de la PP-DD, a mai racolat 4 consilieri județeni, fiecare dintre aceștia conducând instituții sau promițându-le funcții de conducere în unele instituții.

Fără scrupule, PSD șantajează și corupe politic consilieri județeni, cu mirajul unor funcții publice, în schimbul unui vot împotriva ieșenilor. PSD face ce știe mai bine: oferă sinecuri, șantajează, folosește instituțiile statului pentru lupta politică. În special la Iași, PSD vrea să se asigure că orașul și județul vor persista în subdezvoltare, și astfel, partidul-stat PSD își va conserva forța electorală.

Chiar ieri, în pregătirea ședinței ordinare de Consiliu Județean, reprezentanții PSD și majoritatea celor care votează alături de PSD au blocat sau amânat majoritatea hotărârilor de CJ de pe ordinea de zi, multe din puncte fiind chestiuni urgente pentru diverse proiecte care nu suferă amânare.

PSD, cu o veselie a distrugerii greu de imaginat, și-a propus ca la Iași, să ofere un modus operandi pentru întreaga țară, arătând ce înseamnă forța partidului-stat: schimbarea voinței majorității, blocarea tuturor investițiilor, subdezvoltare, șantaj politic.

Dar sunt convins că oamenii cunosc aceste lucruri și în toamna acestui an PSD va pierde alegerile prezidențiale și, pe cale de consecință, toată puterea de la nivel central și local!

    Ionel Palăr - declarație politică intitulată Egalizarea vârstei de pensionare, un dezastru;

Domnul Ionel Palăr:

"Egalizarea vârstei de pensionare, un dezastru"

Femeile vor ajunge să se bucure doar câțiva ani de pensie sau deloc.

Proiectul de Lege susținut de Guvern, pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, arată faptul că PSD își dovedește încă o dată, dacă mai era nevoie, lipsa de coerență și consecvență. Să nu uitam că în anul 2010, când a fost promovată Legea nr.263, PSD a fost principalul critic al acestei legi, iar unul dintre punctele amendate era egalizarea vârstelor de pensionare între femei și bărbați. Chiar domnul Mircea Geoană, liderul PSD de la acea vreme, declara că: "Nu este normal să se voteze o lege a pensiilor care prevede egalizarea vârstei de pensionare. PSD nu e de acord cu acest lucru. În România, femeile au înfruntat condiții de trai mult mai dure decât femeile din Occident. Au copii de crescut, totul e mai greu pentru ele și nici măcar nu beneficiază de aceeași susținere din partea statului care se acordă în alte țări ale UE.

Spre deosebire de PSD, PNL rămâne consecvent deciziilor luate în 2010, când a reușit chiar să impună amendamentul ca femeile să iasă la pensie la 63 de ani.

Vârsta de pensionare la 63 de ani la femei și 65 de ani la bărbați a fost, în 2010, acceptată și de partenerii internaționali, de Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială. Nu a fost impusă egalizarea vârstei de pensionare. Nici acum nu există decât o recomandare din partea forurilor europene, și nu o directivă, cum greșit se încearcă să se acrediteze.

În loc să genereze politici care să conducă la crearea de noi locuri de muncă, în vederea creșterii numărului de contributori, Guvernul Ponta găsește "soluția salvatoare". Ridicarea vârstei de pensionare a femeilor la 65 de ani va îngrădi accesul tinerilor pe piața forței de muncă, în rândul cărora șomajul a ajuns la 24%. Mă simt nevoit să-l informez pe premierul Ponta că până și guvernul socialist al Franței a semnat un decret prin care scade, parțial, vârsta de pensionare pentru persoanele care muncesc de la vârste timpurii, în ciuda avertismentelor venite din partea Uniunii Europene.

De departe, cea mai mare problemă pe care o generează această inițiativă este faptul că, pentru un mare segment din populația de sex feminin, această normativă reduce pensia la un nonsens. Speranța de viață a românilor este cea mai scăzută dintre toate țările membre UE, drept urmare, românii ajung să se bucure puțini ani de pensii.

Speranța de viață în România este cu 5 ani mai mică față de media europeană. Speranța de viață a românului este în medie de 74 de ani.

Potrivit datelor OMS, în 2012, speranța de viață a femeilor în România era de 78 ani, în timp ce în Austria era de 83, Franța - 85, Germania - 83.

Este greșit să pui semnul egalității între țări ca România sau Germania și să obligi femeile să iasă la pensie la 65 de ani, în condițiile în care româncele ar mai avea o speranță de viață de 9 ani, iar femeile din Germania o speranță de viață de 18 ani, timp în care să se bucure de pensie, deși numărul de ani petrecuți în câmpul muncii ar fi același.

    Viorica Marcu - declarație politică având subiectul Eu am adeziune la Partidul Național Liberal;

Doamna Viorica Marcu:

"Eu am adeziune la Partidul Național Liberal"

După aflarea rezultatelor proaste obținute la alegerile europarlamentare, cele două partide mai mari de dreapta - PNL și PDL - au anunțat într-o primă fază o alianță, urmată de o fuziune, cu susținerea unui singur candidat la președinția României. Dar imediat au apărut discuții contradictorii, orgolii, pretenții ce redeschid răni care nu se închid ușor, nimic nu e sigur.

În teorie, fuziunea PNL-PDL și atragerea celorlalte partide mici de dreapta în această construcție pare singura soluție pentru blocarea înstăpânirii totale a PSD - prin câștigarea președinției de alianța de stânga PSD-PC-UNPR - dar aceasta este doar în teorie o opțiune valabilă astăzi, pentru că mâine lucrurile se pot schimba - ca mai tot ce se întâmplă în politica românească.

Nu înțeleg de ce atâta grabă cu această fuziune cu PDL- în condițiile în care s-a stabilit deja un obiectiv - susținerea unui candidat al dreptei la prezidențiale (al celui care va fi cel mai bine situat în urma cercetărilor sociologice). Haideți să ne ținem de el necondiționat, să lăsăm să curgă lucrurile natural, firesc, și să își dorească și oamenii de la baza partidelor, din structurile teritoriale, să fuzioneze, nu numai liderii de la nivel de vârf.

Nu știu de ce, nu mai am încredere nici acum, chiar dacă ne dorim apariția unei forțe politice de dreapta care să fie o alternativă viabilă la dominația dezastruoasă a partidelor de stânga asupra României.

Oricum, prin deciziile luate în ultimii doi ani, liderii PNL au reușit să deruteze total și electoratul și oamenii de la baza partidului. Ce le spunem acestora acum? Că ne unim tocmai cu cei pe care i-am criticat pentru că ne-au tăiat salariile și pensiile, pentru că ne-au îndatorat pe viață cu împrumuturile făcute, că au adus România într-o situație dezastruoasă.... Că ne unim ca să punem un președinte de dreapta pe eșichierului politic?

Îmi doresc să reușim să avem un președinte susținut de forțele politice de dreapta fără să punem condiția fuziunii imediate, grăbite, fără să ținem cont de ceea ce gândesc și simt oamenii din teritoriu. Sau poate liderii noștri au propriile calcule politice, aș putea să spun chiar interese, că de anumite calcule, rezultate proaste nu au avut timp să dea cont. Mă refer la a da cont de rezultatele proaste de la alegerile europarlamentare.

Este o decizie la nivel național "să se pună batista pe țambal" privind rezultatele la ultimele alegeri, ținând cont de faptul că rezultatele sunt proaste, cu unele excepții, iar o evaluare a acestora acum ar pune într-o lumina nefavorabilă anumiți lideri politici județeni.

S-a inventat o nouă matematică, de când 15 este mai mare decât 25. Se pare că nu este timp de explicații, pentru că liderii se regrupează rapid în jurul domnului Klaus Iohannis, aceeași lideri care ascultau de domnii Tăriceanu și Antonescu, care ne-au dus în alianța cu PSD, ne-au scos din alianța USL și acum ne mână grăbit spre fuziunea cu PDL... totul este imprevizibil pentru noi, muritorii de rând.

Dar eu am adeziune la Partidul Național Liberal, sunt membru al acestui partid politic, nu am migrat de colo acolo - nici la PCR nu am fost, sau la vreun alt partid politic - și vreau să muncesc în cadrul PNL, vreau să avem un președinte de dreapta. Este un ideal, poate deveni realitate dacă nu ne condiționăm și ne detașăm total de interesele personale atât de prezente în politica românească.

    Scarlat Iriza - declarație politică intitulată Scandal în familia președintelui;

Domnul Scarlat Iriza:

"Scandal în familia președintelui"

Săptămâna trecută, un post de televiziune a făcut publice mai multe înregistrări audio-video compromițătoare al căror protagonist era nimeni altul decât fratele președintelui, Traian Băsescu. Din acestea reieșea că Mircea Băsescu a pretins și primit 250.000 euro mită cu scopul de a interveni în justiție pentru eliberarea inculpatului Sandu Anghel, zis și Bercea Mondial, cu care, de altfel, se afla în relații de cumetrie. Respectivul este în spatele gratiilor pentru tentativă de omor calificat, în dosarul în care este acuzat că și-ar fi înjunghiat un nepot în anul 2011. Membri ai familiei lui Sandu Anghel au fost cercetați de Poliția Olt, în ultimii cinci ani, în aproximativ 120 de dosare penale, majoritatea fiind constituite în urma unor plângeri făcute între ei, iar în prezent, mai sunt în lucru doar șase.

Tribunalul București a decis vineri seara arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a lui Mircea Băsescu pentru trafic de influență. În acest scandal este vehiculat și numele președintelui României, în numele căruia s-ar fi primit o sumă foarte mare de bani. Alte nume sonore la care s-a făcut trimitere în dosarul "Bercea Mondial", sunt Laura Codruța Kovesi și Livia Stanciu, acuzate la rândul lor că au primit mită pentru favorizarea infractorului Sandu Anghel.

Implicarea numelui președintelui într-un astfel de dosar aduce grave prejudicii de imagine țării noastre, presa internațională relatând pe larg subiectul în cauză. După ce ani la rând ne-a vorbit despre independența justiției, subiect folosit cu predilecție și în campania sa electorală, Băsescu încearcă să se spele pe mâini de tot ceea ce se întâmplă în familia lui, refuzând cu obstinație să-și asume consecințele și să-și dea demisia. Pentru Băsescu, interesul național nu a fost prioritar în întreaga sa carieră politică, prin urmare nici de această dată nu ne putem aștepta la un gest de onoare.

    Călin-Vasile-Andrei Matei - referiri la potențialul tehnico-economic al turismului;

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei:

O ramură deosebit de importantă a economiei românești o reprezintă turismul, dar din datele statistice această ramură încă nu a ajuns la un randament maxim în ceea ce privește numărul de turiști, unitățile de cazare și punerea în valoare a obiectivelor turistice pe care le are România.

Oferta pe care țara noastră o are la dispoziție este printre cele mai bogate din Europa, pentru că România dispune de un patrimoniu natural generos, care oferă turistului român sau străin diversitate și originalitate. Caracteristicile reliefului, clima, hidrografía, vegetația, fauna și rezervațiile naturale fac din România o țară atractivă din punct de vedere turistic, pentru că oferă posibilități multiple de petrecere a timpului liber și de practicare a sportului indiferent de anotimp.

Pe lângă frumusețile naturale, oferta turistică este completată de un patrimoniu antropic bogat și valoros pe care noi, oamenii politici, avem datoria să-l păstrăm și să-l punem în valoare la capacitate maximă. Potențialul cultural-istoric, potențialul tehnico-economic și potențialul socio-demografic sunt componente care depind în mod direct de deciziile și strategiile la nivel național pe care le are România la ora actuală.

Demersul meu de azi se va referi în mod concret la potențialul tehnico-economic al turismului, unul pe care eu îl consider deosebit de important și, în același timp, puțin rămas în urmă, raportat la cerințele actuale. Potrivit datelor furnizate de către Institui Național de Statistică, în anul 2013, comparativ cu anul 2012, sosirile și înnoptările în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au înregistrat creșteri cu 3,5%, respectiv cu 1,1%. Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna decembrie 2013 au însumat 498.100, o cifră în creștere cu 8,5% față de decembrie 2012, din care 81,8% cetățeni români și 18,2 cetățeni străini. Sigur, datele furnizate de INS sunt foarte complexe, dar nu mi-am propus să fac o analiză statistică care să certifice că România este pe locul 4 în lume în topul țărilor care cunosc o dezvoltare rapidă în domeniul turismului, având o creștere anuală a potențialului turistic de 8%, din 2007, estimată până în 2016.

Chiar dacă aceste cifre sunt îmbucurătoare pentru noi, România are încă probleme mari în ceea ce privește una dintre cele mai importante componente ale turismului, și anume infrastructura rutieră. Tot din date statistice reiese că în România, cei care practică turismul folosesc cu preponderență mijloacele rutiere. Sunt bine cunoscute, datorită mass-mediei, problemele care apar în marile aglomerări cu potențial turistic cum ar fi Valea Prahovei sau litoralul românesc, acolo unde blocajele rutiere au devenit un subiect frecvent de presă, dar sunt și mai dureroase problemele care apar când acolo unde există un obiectiv turistic atractiv și valoros, căile de acces lipsesc sau sunt greu practicabile. Turistul român sau străin are întotdeauna nevoie de un raport bun al duratei în funcție de distanță, în scopul vizitării unui obiectiv turistic, raport diminuat de cele mai multe ori de posibilitățile puse la dispoziție de infrastructura existentă.

România face pași mari pentru a asigura un transport civilizat atât al mărfurilor, cât și al persoanelor, dar trebuie să se asigure că aceste proiecte vor acoperi și necesarul din punct de vedere turistic, pentru a crea condiții de confort și siguranță pentru cei care doresc să ne viziteze țara, dar și pentru turistul român.

Pentru că aici, în Parlamentul României, reprezint în primul rând Maramureșul și pentru că Maramureșul istoric reprezintă pentru turismul românesc un muzeu în aer liber, cred că această zonă trebuie privită cu mai mare atenție. Infrastructura județului și a regiunii a rămas mult în urmă față de cererea și oferta turistică pe care o are Maramureșul. Eforturile autorităților locale nu s-au concretizat până la această dată, proiectele pentru drumurile județene și naționale au nevoie de sprijin guvernamental. Serviciile și infrastructura turistică pe care o pun la dispoziție unitățile de turism din Maramureș sunt izolate prin inexistența unei căi de acces moderne cu Europa, având în vedere că o sursă importantă de turiști o reprezintă bazinul european prin legăturile conexe pe care cei din Maramureș le au cu spațiul european. Maramureșul are nevoie urgentă de un aeroport modern, finalizarea infrastructurii rutiere interne și cel puțin două deschideri noi spre Ungaria și Ucraina.

Cred că acest tip de strategie simplă și eficientă trebuie pusă în practică în toate zonele cu potențial turistic pe care le are România, pentru a asigura un raport corect a ceea ce oferă România ca potențial turistic și a accesibilității și siguranței pentru cei care aleg să viziteze România.

    Daniel Tudorache - despre Spectacolul luptei anticorupție, în regia lui Traian Băsescu;

Domnul Daniel Tudorache:

"Spectacolul luptei anticorupție, în regia lui Traian Băsescu"

În declarația de astăzi, ideea centrală se învârte în jurul unui cuvânt foarte simplu, dar cu o semnificație mult mai complexă: corupție.

Corupție s. 1. v. coruptibilitate. 2. decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu, (rar) deșănțare, (înv.) aselghiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (fig.) descompunere, putreziciune, (rar fig.) putrefacție, (înv. fig.) putrejune.

Această definiție, care se regăsește în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, reflectă în doar câteva rânduri tot ceea ce a reprezentat și continuă să reprezinte efectul Băsescu asupra României.

Spectacolul luptei anticorupție ne oferă în aceste zile momente deosebit de importante, atât prin semnificație, cât mai ales prin consecințe.

Atunci când vorbim de lupta anticorupție, cei 10 ani sub regimul Băsescu au reprezentat nimic mai mult decât o politică discursivă. Lupta anticorupție, despre care Traian Băsescu povestea cu nonșalanță în declarațiile sale și/sau în emisiuni nu a fost nimic altceva decât un nor de fum creat să mascheze discrepanțele dintre discurs, falsa realitate și realitatea la care am fost și suntem cu toții martori.

Preț de 10 ani, fenomenul corupției a parazitat în voie structurile statului nostru, în așa fel încât o simplă cauterizare nu mai este suficientă. Tot ceea ce se mai poate face acum este să reconstruim ceea ce pare că nu poate avea viitor.

Pentru Traian Băsescu, România a fost întotdeauna miza pariurilor politice pe care acesta le-a furat. Și ca acest lucru să nu iasă la suprafață, lupta anticorupție a fost mimată, aceasta reprezentând un simplu subiect de campanie.

Dar acești 10 ani nu au trecut complet degeaba, au trecut și ne arată cum cel care țipa "vinovații" se transformă în vinovat. Observăm acum, aproape de ceasul morții, cum familia Băsescu a jucat această țară ca pe asul din mânecă, asul care avea să le aducă sorți de izbândă în realizarea tuturor intereselor proprii.

Asistăm în ultima vreme la un spectacol grotesc oferit de această familie Băsescu și ni se arată pas cu pas cum corupția se presupunea a fi combătută de ăi mai corupți dintre toți.

Mircea Băsescu, fratele președintelui, a fost reținut de procurorii anticorupție în dosarul în care fiul lui Bercea Mondial îl acuză de trafic de influență.

Și acum stau și mă întreb, oare pasul logic și natural pe care așa-zisul președinte al țării ar trebui să îl facă nu ar trebui să fie o demisie fermă? O demisie care să întărească vorbele sale și care să garanteze măcar în acest moment ideea de independență a justiției.

    Ion-Bogdan Mihăilescu - intervenție politică cu ocazia Zilei Drapelului Național;

Domnul Ion-Bogdan Mihăilescu:

Declarație politică cu ocazia Zilei Drapelului Național

Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, marcând astfel ziua de 26 iunie 1848, când guvernul revoluționar a decretat ca tricolorul - roșu, galben și albastru - să reprezinte steagul național al tuturor românilor. Împărțirea celor trei culori în mod egal reprezintă principiul egalității, principiu prevăzut și de Constituția României, iar orientarea în sus a culorilor semnifică verticalitatea de care a dat dovadă neamul românesc de-a lungul istoriei. Alături de imn și de ziua națională, drapelul este unul dintre cele mai importante simboluri ale României și a românilor de pretutindeni.

Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859, Independența din 1877 și Marea Unire din 1918, luptele purtate în cele două Războaie Mondiale, Revoluția din decembrie 1989, toate s-au desfășurat sub semnul drapelului național, evocând astfel onoarea, vitejia și gloria poporului român. Pentru armata română, drapelul are o semnificație deosebită, el fiind un element ce definește legătura puternică cu țara și care evocă datoria sacră de a servi patria cu credință și de a apăra unitatea, suveranitatea și independența României.

Așadar, cu prilejul sărbătorii drapelului național, avem datoria să ne amintim cu mândrie și patriotism de trecutul poporului român, să respectăm eroismul de care au dat dovadă înaintașii noștri și să acordăm respectul cuvenit acestui simbol al identității naționale, întrucât steagul reprezintă individualitatea unui neam și prestigiul de care acesta se bucură în rândul celorlalte națiuni.

    Gavril Mîrza - declarație politică intitulată De la susținere la negare, un singur pas;

Domnul Gavril Mîrza:

"De la susținere la negare, un singur pas"

Cât de înverșunat ai fi împotriva unui adversar, cât de orbit de dorința de a-l desființa, cât de înciudat că asta nu-ți reușește nicicum, tot îți trebuie un minim de argumente pentru a-ți construi atacurile cu speranța, fie și minimă, că ai putea convinge!

Nu intenția de a filozofa analitic în fața dumneavoastră mă aduce astăzi la cuvânt, ci pur și simplu dificultățile ce le întâmpin în a înțelege atitudinea și mai ales demersul politic al unora dintre colegii mei. Să mă explic.

Reușitele de necontestat ale actualei guvernări oferă credibilitate modelului economic promovat de Guvern în cei doi ani de când USL a fost împuternicit prin votul electoratului să scoată România și pe români din nenorocirea generalizată în care se aflau grație unui regim de maxim dispreț față de cetățeanul obișnuit. Acest model economic, transpus cu responsabilitate în realitate, a permis reparațiile sociale bine cunoscute de noi toți. Restituind salariile tăiate, pensiile, scăzând șomajul prin crearea de locuri de muncă, crescând salariul minim, alocând un buget mai mare pentru educație și sănătate s-au respectat promisiunile făcute electoratului.

Toate acestea au fost posibile pentru că Guvernul și-a stabilit ca prioritate o creșterea economică sustenabilă. Și cât ar încerca să nege cineva acest lucru, cifrele argumentează că România a reușit în anul 2013 și în prima parte a anului 2014 să aibă cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană, să deblocheze toate programele finanțate din fonduri europene, să se încadreze în țintele de deficit stabilite de Guvern în parteneriat cu instituțiile financiare internaționale, să acorde facilități pentru IMM-uri,subvenții mai mari la agricultură și scheme de ajutor de stat pentru noi investiții și locuri de muncă.

Este, categoric, un context economic favorabil în care Guvernul își poate permite să opereze reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5% încă în anul acesta. Dar pentru că FMI a cerut măsuri compensatorii, a fost necesar să se întârzie cu câteva luni aplicarea acestei decizii pentru ca impactul bugetar să nu afecteze deficitul bugetar. Și asta pentru că premierul a refuzat să introducă majorări de taxe și impozite în susținerea acestei decizii, optând pentru creșterea colectării de bani la buget și pentru chibzuirea cât mai eficientă a cheltuielilor. În aceste condiții, impactul negativ pe care îl va avea reducerea CAS-ului asupra bugetului va fi acoperit. Insistența cu care se comentează lipsa acordului expres al FMI pentru această măsură este demnă de o cauză mai bună .Să ceri imperativ aplicarea acestei măsuri încă de la 1 iulie, dar să-i desconsideri total aplicabilitatea de la 1 octombrie relevă nemăsurate orgolii personale. Faptul că este o măsură așteptată, justificată și sustenabilă, fără împovărarea cetățeanului plătitor de taxe nu contează, contează doar să împiedice guvernarea Ponta să deconteze pozitiv în fața electoratului.

Și dacă tot nu pot respinge o punere în fapt, atunci măcar încearcă să-i compromită căile de susținere. Sunt convins că plimbarea de la Ana la Caiafa, cum se spune, a Legii insolvenței de la Curtea Constituțională la Președinție și retur nu este altceva decât o tentativă infantilă de tergiversare a punerii în aplicare a unor măsuri menite să aducă mai mulți bani la buget. Numai așa ar putea fi împiedicat Guvernul să-și materializeze modelul economic de care vorbeam și implicit să ofere resursele necesare transpunerii lui în viață.

Iată că, îndrumat cu dibăcie, un singur pas pune foștii susținători în poziția contestatarilor înverșunați până la ridicol.

    Vasile Popeangă - declarație politică: Cazul «Mircea Mondialu'». Puncte de vedere.;

Domnul Vasile Popeangă:

"Cazul «Mircea Mondialu» Puncte de vedere."

S-a tot zis, de-a lungul timpului, pe la colțuri sau cu voce tare, că Traian Băsescu a făcut la viața lui tot soiul de matrapazlâcuri, mai mici sau mai mari. Ba singur, ba în cârdășie cu alții, de preferință persoane blonde. Mai ales că, după unele dintre afacerile sale cu miros de Jilava, dispăreau subit acte sau chiar dosare întregi care ar fi putut să-1 acuze - cum ar fi, spre exemplu, unele documente semnate cu mâna proprie în cazul casei din strada Mihăileanu... E drept, în mai toate afacerile sale se poate spune că se înghesuie norocul și coincidențele, fie că e vorba de dosarul Flota ori de moșia de la Nana. însă, cum 1.000 de bănuieli nu fac o dovadă și cum o bună parte din justiția "care contează" suferă de băsism în stadiu terminal, suntem nevoiți să aplicăm vechea zicală românească referitoare la hoțul cel neprins, care cică ar fi negustor cinstit...

Ce ne facem însă cu fratele, Mircea Băsescu, alintat acum de o bună parte a presei, cu ocazia acestui megascandal, cu apelativul "Mircea Mondialu"? Se pare că avea dreptate Traian Băsescu atunci când spunea că de fratele lui nu se poate feri. Și având în vedere că, de data aceasta, ițele mai-mai că au dus, prin intermediul respectivului frate, direct la locatarul de la Cotroceni, este explicabil cumva că și Traian 1-a lăsat pe frate din brațe. Frate-frate, da' brânza-i pe bani!

Așa se poate înțelege faptul că, până la ieșirea publică a "marelui frate" și exprimarea concretă, cu subiect și predicat, că așteaptă nu adevărul fratelui, ci pe cel al justiției (bine-nțeles, prin intermediul prietenilor săi), procurorii au făcut pe niznaiul, deși aveau cartoful fierbinte în brațe. Cât treaba nu a fost publică, dosarul fratelui pușcăriabil (ca să nu uităm vorba favorită a lui Traian Băsescu atunci când se referă la politicii săi opozanți) se apucase să adune praful prin sertarele parchetului constănțean, ca mai apoi să se recurgă la un tertip și să ajungă la București, la DNA, unde știm cine-1 aștepta cu drag. Probabil că la Constanța, tot ca la Craiova, nu se putea rezolva problema ca în capitală, așa că trebuia mutat. Și ca să fie treaba completă, s-a schimbat și procurorul de caz din motive încă necunoscute, pentru că purtătorii de cuvânt ai parchetelor se știe că au o problemă majoră cu comunicarea...

Principala problemă apare în momentul când, pe filmul făcut de fiul lui Sandu Anghel, mai cunoscut sub numele de Bercea Mondial, "omul de la apa mare" zice că s-a trezit cu mormanul de dolari în brațe și mai ales că Traian știa de strofocările lor pentru eliberarea lui Sandu Anghel! Drept este și că acesta putea să se folosească de numele fratelui de la Cotroceni ca să acorde greutate cuvintelor sale, să dea credibilitate afacerii de jecmănire a căpeteniei romilor din Drăgănești fără ca Traian să aibă habar de problemă. După cum la fel de drept este și că e puțin probabil ca serviciile secrete să nu-1 fi înștiințat pe locatarul de la Cotroceni că fratele său e băgat până-n gât într-o mocirlă cu interlopi. Și că însuși Traian a recunoscut că știa mai demult de faptul că fratele său e supus unui șantaj și i-a recomandat să aducă problema în fața oamenilor legii. Acum, se pune întrebarea: oare Traian nu a avut nici cea mai măruntă curiozitate despre detaliile așa-zisului șantaj? Cine 1-a șantajat, cum 1-a șantajat, de ce...?

De ce nu s-au făcut perchezițiile la Traian Băsescu? Acasă, la birou... Să fi fost oare teama că ar fi putut să găsească niște mormane de bani care nu puteau fi justificați? Sau că procurorii ar putea găsi dovezi că implicările în așa ceva sunt mult mai mari și mai multe decât se știe în acest moment? Percheziția în acest caz este o procedură obligatorie... Să fie oare lipsa percheziției la momentul oportun o portiță de ștergere a urmelor? Pentru că se vede de la o poștă absența tragerii de inimă a anchetatorilor în acest dosar și că parcă s-ar face special breșe pentru ca probe importante să dispară în timp util...

Însă așteptăm cu interes să vedem reacțiile internaționale în ce privește acest caz. Parcă mai erau vreo 3-4 care îi mai dădeau bună ziua lui Traian Băsescu când mai mergea prin Europa, și-or fi păstrat opiniile, sau acum până și ei vor evita să recunoască faptul că l-ar mai cunoaște? Vom vedea în curând. Până atunci, așteptăm degeaba demisia de onoare: glanda onoarei a fost de multă vreme extirpată...

    Camelia Khraibani - despre Absorbția fondurilor europene și Acordul de parteneriat cu UE;

Doamna Camelia Khraibani:

"Absorbția fondurilor europene și Acordul de Parteneriat cu UE"

Săptămâna aceasta, colegii noștri din Senat au discutat o moțiune simplă pe tema absorbției fondurilor europene și a Acordului de Parteneriat România-CE 2014-2020.

Cred că nu au fost prea bine inspirați inițiatorii moțiunii din moment ce au ales o temă în care s-au făcut de râsul lumii atunci când au susținut guvernele Băsescu-Boc-Ungureanu.

Doar 7% absorbția fondurilor europene în 5 ani și toate programele sectoriale suspendate sau blocate pe motive de corupție și incompetență - cu atât se pot lăuda cei care au guvernat până în 2012.

Spre deosebire de aceștia, Guvernul actual, cu domnul ministru Teodorovici la fondurile europene, a reușit să acceseze de 5 ori mai mulți bani în doar un an și jumătate de guvernare. În același timp, a deblocat toate programele și în prezent sunt în întregime operaționale. În aceste condiții să vii cu o moțiune și să ceri demisia ministrului responsabil cu fondurile europene este o dovadă de tupeu al celor incapabili să performeze în domeniu.

Că România a învățat lecția gestionării acestor fonduri și că sistemul pus la punct de actualul deținător al portofoliului de ministru o spun nu numai cei care cunosc problema din țară, ci și oficialii Uniunii Europene. Iată în acest sens punctul de vedere al uneia din cele mai autorizate persoane să vorbească pe această temă, doamna Shirin Wheeler, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn, care acum câteva zile ne spunea că: "În România nu există în acest moment nicio întrerupere, nu avem întreruperi sau suspendări de programe sau plăți. Acesta este un lucru bun, nimic nu poate opri banii să curgă și, chiar dacă au fost întreruperi în trecut... în concluzie, nu există întreruperi și nici suspendări ale programelor în această perioadă, ceea ce arată că sistemul funcționează bine".

Reprezentanții opoziției, susținătorii lor din mass-media, în lisă de ceva mai bun, au lansat o temă falsă pe care o întâlnim și în textul moțiunii la care m-am referit, aceea că s-a întârziat semnarea Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020. Nu este nicio întârziere, de vreme ce niciunul din cele 28 de state nu a semnat până în prezent un astfel de acord. De altfel, în legătură cu acest aspect oficialii UE sunt optimiști, spunând că "Acordul de Parteneriat România-CE ar putea fi adoptat până în septembrie".

În același timp, se vorbește în necunoștință de cauză sau din rea intenție despre repetatele respingeri ale draftului de acord. Această opinie este falsă. E drept că între reprezentanții Guvernului și cei ai Comisiei a avut loc un intens schimb de idei, de observații, pentru ca în final să se ajungă la un document bine fundamentat, aplicabil și cu efecte benefice pentru dezvoltarea României. Pe baza acestuia, în 2014 și în următorul exercițiu bugetar ne așteptăm ca absorbția și folosirea fondurilor europene să ne situeze pe un loc fruntaș în UE.

În fine, susținătorii moțiunii au cerut demisia ministrului pentru fondurile europene. La aceasta menționez că actualul Guvern cu domnul Teodorovici la fondurile europene a reușit reforma sistemului de management, a pus la punct o strategie multianuală de utilizare a fondurilor și a pregătit tot ce este necesar pentru ca întregul mecanism să funcționeze la cei mai buni parametri de eficiență și corectitudine.

    Vasile Mocanu - declarație politică: Rămânem tot mai puțini și mai singuri...;

Domnul Vasile Mocanu:

"Rămânem tot mai puțini și mai singuri..."

Ni se duc tinerii, doamnelor și domnilor! De ce Dumnezeu li s-au chinuit părinții prin străini, crescându-și copiii la telefon? La ce bun sacrificiile atâtor mame din România care-și țin cu greu copiii la școli de specializare? Multe femei de vârstă medie și cu pregătire superioară îngrijesc bătrâni în Italia ca să-și țină copiii la școli. Apoi, aceștia termină studiile, ajungând, de exemplu, juriști ori experți bancari. După o perioadă de căutări, țepe și depresii, copiii pleacă în Anglia, unde devin zidari, șoferi și ce o mai da Dumnezeu...

Copii crescuți cu speranța că vor trăi mai bine decât părinții! Părinți care și-au sacrificat viața ca să le fie copiii o treaptă mai domni, câtă muncă-n plus, ce chin și nesomn au îndurat! Copii care au terminat școli, au trecut examene grele, au privit viața cu ochi strălucitori, cu încredere. Ce au găsit însă în această lume, în care au venit fără voia lor? Sărăcie și lipsuri! E suficient să ne gândim la alocația pentru copii în valoare de 10 euro în România și de peste 100 euro în mai toate țările europene...

Copiii români cresc cu grijă că li se termină acuarelele, că nu sunt bani pentru cărți de citit, că, dacă li se dezlipesc din nou pantofii, trebuie să aștepte o lună... Nici gând să se poată apropia de cursuri de înot, de vioară sau de dans, precum semenii lor din alte țări vecine. Ei știu că nu vor putea merge în excursiile care costă prea mult pentru buzunarul părinților, învață să reziste și devin tineri. Gândesc că vor munci și le va fi mai bine. Dar convingerea lor se spulberă repede. Dau interviuri, lasă CV-uri și descoperă în scurt timp că nu-i vrea nimeni. Puținele oferte de muncă cer: experiență minimum 3 ani, două limbi străine, atestate, doctorate, certificate de orice fel. Proaspeții absolvenți îmbătrânesc brusc. Angajatorii, pe de altă parte, știu că aceia ce doresc să se angajeze ar fi în stare să accepte orice: și oferă muncă la negru, cu salariu cât o șpăguță mai mică, niște contracte pe termen de 3 luni - astfel, taxele plătite vor fi minime - iar uneori uită să plătească, atât salariile, cât și dările la stat...

Sunt copiii noștri! Se luptă cu o societate care le cere totul, dar care nu le oferă mai nimic. Dimpotrivă, majoritatea tinerilor se simt storși de vlagă, scârbiți de o viață care ar fi trebuit să le fie frumoasă. În curând, la prima ocazie, vor pleca din țară unde văd cu ochii. Mulți au deja rude sau prieteni prin Italia, Germania, Anglia...

România are 5 milioane de pensionari necăjiți, aproape 5 milioane emigranți și restul... Din acest rest ni se duc tinerii, domnilor! Vor întemeia familii prin Scoția, prin Belgia, vor plăti taxe și impozite acolo, îmbogățind țările de adopție, vor cumpăra case acolo, vor face copii ce vor fi cu adevărat fericiți și nu se vor mai întoarce. Pentru că n-au avut un tătic care să-i angajeze, nu neapărat la Luxten, ci măcar ca lopătar la o firmă de construcții, dar și pentru că nu vor ierta niciodată că țara în care s-au născut i-a alungat...

    Neculai Rățoi - declarație politică cu titlul Un gheșeft care trebuie să înceteze;

Domnul Neculai Rățoi:

"Un gheșeft care trebuie să înceteze"

Ne tot văităm că nu sunt bani! Dar, în 2009, Ministerul Educației de atunci, în colaborare cu cel al Comunicațiilor, în vreme ce se închideau de zor școli sub puerilul pretext că nu sunt bani, arunca aproximativ 40 de milioane de lei pe închirierea, cale de vreo 3 ani, perioada 2009-2013, a licențelor pentru sistemul de operare Windows din laboratoarele de informatică din școli. Și asta nu este nimic: la nivel de ministere și alte instituții de stat, multe zeci de miliarde bune ajung în conturile Microsoft, ale producătorilor de antivirus și ale celor care produc programe de întreținere pentru PC-uri și laptop-uri. În tot acest timp, țara se zbate în sărăcie, însă statul dă bani pe ce nu trebuie!

Interesant este faptul că puteau opta pentru cumpărarea acestor sisteme de operare, fapt care ar fi adus țării o economie însemnată. Ediția cea mai slabă de Windows costa online undeva peste 400 de lei. Dacă facem un calcul, constatăm că, pentru închirierea licenței de funcționare pentru doi ani s-au plătit în jur de 65 de euro, iar pentru cumpărarea Windows-ului ar mai fi trebuit acoperită o mică diferență. Statul ar fi obținut și o reducere substanțială, luând în calcul numărul uriaș de licențe achiziționate. Este mai avantajos în acest caz să cumperi și să folosești pe viață licența decât să dai o tonă de bani pe închiriatul, din trei în trei ani, a acestui sistem de operare. Puteam folosi diferența de bani pentru măriri de salarii, de exemplu. În plus, aproximativ 80 de mii de licențe au fost plătite fără să fi fost nevoie de ele, întrucât multe dintre calculatoare erau deja prea vechi și prea slabe pentru a mai rula versiunea Windows 7!

În prezent, la nivel mondial, peste 50 de milioane de PC-uri personale rulează o distribuție Linux, iar în Europa și nu numai s-a trecut masiv la folosirea acestor sisteme de operare din considerente economice, de siguranță și de fiabilitate. Mai multe guverne, ministere, instituții publice și private, firme au trecut deja pe Linux (Ubuntu, Open SUSE, Linux Mint, Debian), iar noi facem afaceri extrem de păguboase pentru țară. Până și în Rusia, Putin a ordonat ca laboratoarele de informatică să fie dotate cu Linux, însă la noi nu se poate asta...

Avem la dispoziție sisteme de operare gratuite, la același nivel de funcționalitate ca Windows-ul, clare, rapide, logice, sigure, stabile, extrem de ușor de folosit, mult mai potrivite pentru configurațiile vechi ce se găsesc în școlile din România și care nu implică niciun fel de cost, dar preferăm Windows-ul scump și greoi - prietenii știu de ce! Problema este că acești aproximativ 40 de milioane lei ar putea salva zeci de mii de vieți...

Deși este extrem de ușor și intuitiv, ca să nu mai spunem că este folosit în mai toate țările în care tinerii noștri se gândesc să ajungă după ce termină școala, Linux-ul nu este pe lista priorităților dintr-un motiv extrem de logic: factorii de decizie nu ar avea nimic de câștigat pentru că Ubuntu, Open SUSE, Linux Mint (cele mai folosite distribuții Linux) sunt gratuite. Dovada? Cică nu le-a dat prin cap ideea cumpărării licențelor de Windows în locul închirierii, ceea ce ar fi fost evident și pentru un copil care cumpără prima dată un calculator...

Așadar, rugăm pe cei care decid cumpărarea de echipamente informatice și mai ales sistemele de operare care vin împreună cu acestea, să ia în considerare varianta economică aducătoare de beneficii pentru bugetul statului, adică pentru contribuabilul român, nu unor anumite firme...

    Sorin Mihai Grindeanu - declarație politică intitulată Președintele-alegător;

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

"Președintele-alegător"

Trăim vremuri politice care par desprinse din science fiction, unul de proastă calitate. Din păcate, avem de-a face cu o realitate care e mai albastră decât personajele din Avatar. Ceea ce trăim astăzi seamănă cu o dramă polițistă în care, fără comisarul Corrado Cattani, pierdut în birocrație, lumea interlopă ajunge să facă legea și să se infiltreze până în familia președintelui.

Chiar dacă nu mi-am propus să fac astăzi o analiză semiotică a tabloului politic românesc în contextul scandalului dintre Mircea Băsescu și Sandu Anghel, o să prezint totuși câteva considerații personale, toate legate de personajul cheie al momentului - Traian Băsescu.

Prins în vârtejul halucinant, președintele pare să-și fi pierdut toate energia cu care a combătut ani de zile corupția. Cine s-ar fi așteptat ca "monstrul" să-l lovească chiar din interior, într-un moment în care părea intangibil? După ce și-a dărâmat rând pe rând cei mai temuți adversari, după ce i-a târât prin umilința judecății și le-a asigurat oprobriul public doar pentru a-și hrăni orgoliul, președintele ajunge în situația de a alege. Acesta este punctul în care Traian Băsescu devine mic!

Explicația afirmației mele este simplă. Prima declarație a președintelui după dezvăluirile cazului Bercea Mondial - Mircea Băsescu a fost legată de alegerea pe care o face între justiție și fratele lui. Iar Traian Băsescu a spus că între cele două alege justiția. Adică, între justiție și familie, alegi justiția? Aici Traian Băsescu nu mai seamănă cu președintele. Pentru că președintele nu-și permitea să opteze, nici măcar să pună în discuție o posibilă opțiune. Un președinte adevărat, un președinte corect nu poate alege niciodată! Cu atât mai mult cu cât vreme de zece ani te-ai lovit cu cărămida în piept că ești corect și curat și că ești de partea justiției până în pânzele albe.

Traian Băsescu susține că nu a primit bani. Nici nu era nevoie. Președintele știe cel mai bine că puterea este mai presus decât banii, doar s-a jucat în ultimii 20 de ani cu ea după cum i-a fost placul, de la ministru la lider de partid, de la primar la șef de stat. Traian Băsescu vrea să pară fratele cel bun, spune că i-a dat sfaturi lui Mircea Băsescu cum să scape de șantaj. Pe bune? Această sinceră confesiune frizează ridicolul și dă măsura valorii pe care o are noțiunea de anticorupție pentru președinte. Până la urmă, când ești în fața unei ilegalități, a unei fapte de natură penală, doar atât poți să faci, să dai sfaturi? Este uluitor cât de transformat este președintele-jucător. După tot scandalul, ești mai tentat să-1 recunoști ca președintele-alegător.

Acum, mai mult ca niciodată, dacă Traian Băsescu alege să plece, ar face fericiți mai mult de 7, 4 milioane de români!

    Daniel Florea - declarație politică: - Guvernul Ponta repară nedreptățile comise de fostul regim portocaliu;

Domnul Daniel Florea:

"Guvernul Ponta repară nedreptățile comise de fostul regim portocaliu"

Guvernul României a aprobat săptămâna trecută ordonanța de urgență prin care militarii, polițiștii și ceilalți angajați din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională vor putea fi plătiți pentru munca prestată în zilele de weekend și de sărbători. Astfel, pentru acele zile oamenii legii vor primi 75% din salariul de bază.

Faptul că în sectorul militar și învățământ lucrează câteva sute de mii de persoane nu a împiedicat fostul regim portocaliu ca în luna decembrie 2011, nivelul remunerațiilor să fie drastic tăiat pe fondul crizei economice, instituții vitale ale statului, ca armata sau poliția, având fondurile tăiate atât de mult încât polițiștii care erau detașați în alt oraș erau nevoiți să-și plătească chiria din propriul salariu - scăzut și el cu 25% sau rămâneau cu mașinile în garaj în loc să iasă în patrulare, neavând bani de benzină.

Până în prezent, legislația permitea recuperarea muncii prestate în zilele nelucrătoare și sărbătorile legale doar prin timp liber, dar, dat fiind numărul redus al efectivelor acestor instituții raportat la numărul misiunilor, acordarea de timp liber după munca prestată în aceste condiții putea afecta funcționarea normală a sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională.

De asemenea, o altă preocupare a Guvernului Ponta a fost și îmbunătățirea calității vieții, și aici mă refer la cei aproximativ 5 milioane de pensionari, o categorie de populație deseori uitată de fostul guvern. Astfel, conform datelor furnizate de INS, în primul trimestru al anului 2014 pensia medie lunară a crescut cu 6,2% față de perioada similară a anului trecut, atingând cuantumul de 844 lei, și cu 4,1 % raportat la trimestrul IV din 2013. Dacă pentru început s-a crescut valoarea punctului de pensie de la 732,8 lei la 762,1 lei și respectiv la 790,7 lei în anul 2014, s-a acordat și indicele de corecție persoanelor înscrise la pensie după data de 01 ianuarie 2011, beneficiu neacordat în timpul guvernării Boc. De remarcat este faptul că, pentru pensionarii cu cele mai mici venituri s-au implementat o serie de măsuri de sprijin menite să le înlesnească traiul de zi cu zi și cheltuielile, astfel: s-a redus TVA la pâine de la 24% la 9%; s-au introdus ajutoare pentru plata facturii la energie; s-a redus cu 5% factura la energie în 2013, prin amânarea acordării unei cote de certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă; s-au recalculat pensiile militarilor și s-a majorat cuantumul ajutoarelor pentru încălzire.

De asemenea, o altă categorie socio-profesională pentru care se vor lua măsuri de reparare a nedreptăților este și personalul din învățământ. De la 1 septembrie 2014, se vor majora cu 20% salariile cadrelor din sistemul educațional, astfel: de un spor salarial de 20% vor beneficia profesorii și învățătorii din școli, gimnazii, licee și colegii, educatorii din grădinițe, cadrele didactice din școlile de muzică și artă și profesorii antrenori din școlile sportive. Totodată, se propune majorarea cu 32% a salariilor educatorilor și pentru alte cadre didactice din grădinițe și creșe, astfel încât acestea să ajungă la nivelul retribuțiilor profesorilor și învățătorilor. Pentru a lichida decalajul salarial între profesori și personalul medical din instituțiile de învățământ, se propune stabilirea unui spor salarial pentru cei din urmă în mărime de 30 de procente.

Țin să subliniez și eu, ca și ceilalți colegi, că aceste măsuri reparatorii venite în sprijinul unor categorii socio-profesionale greu încercate de-a lungul timpului nu sunt pomeni electorale, așa cum s-a ținut să se sublinieze în ultima vreme, ci din contră, promisiuni pe care ni le-am asumat prin programul de guvernare încă de la început și vom face acest lucru și în continuare pentru a repara injustițiile, echilibrând raporturile dintre bogați și săraci, aducând dreptate și echitate socială pentru toți cetățenii acestei țări.

    Daniel Florea - declarație politică: - Pericolul consumului de droguri în rândul tinerilor din România;

Domnul Daniel Florea:

"Pericolul consumului de droguri în rândul tinerilor din România"

Criminalitatea creată de droguri, prin consecințele sale de ordin social, economic, medical, cultural și politic aduce prejudicii considerabile nu numai intereselor de stat, ci și societății, persoanelor particulare, atentează la viața și sănătatea cetățenilor, influențează conștiința și comportamentul oamenilor.

România a trebuit să recupereze handicapul pe care îl acumulase după 1989 în ceea ce privește reacția față de fenomenul drogurilor.

Indicatorii statistici cu privire la consumul și traficul de droguri în România sunt, în ultimii ani, într-o continuă creștere. E un aspect confirmat atât de bilanțurile Agenției Naționale Antidrog, cât și de rapoartele de activitate ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, care a capturat anul trecut o cantitate de stupefiante de trei ori mai mare decât în anii anteriori.

România este unul dintre statele Uniunii Europene cu cele mai mari creșteri ale consumului de substanțe interzise. În doar trei ani, procentele au crescut de la 1,7%, la 4,3%. În urmă cu 2 ani erau înregistrați în evidențe peste 600.000 de consumatori, numărul real fiind însă cu mult mai mare. Situația se agravează în rândul tinerilor, peste 11% dintre elevi, respectiv 150.000 de copii, consumând măcar o dată substanțe interzise.

Creșteri semnificative s-au înregistrat în rândul consumului de etnobotanice și marijuana. De asemenea, a crescut și consumul de cocaină și heroină. Din cauza drogurilor injectabile, România a fost declarată, în 2013, drept focar HIV/SIDA. În plus, debutul consumului de droguri a scăzut de la 16 la 14 ani. Potrivit datelor Centrul Internațional Antidrog și pentru Drepturile Omului CIADO, 11% dintre elevi și 25% dintre studenți au consumat cel puțin o dată droguri.

Sentimentul celor afectați de flagelul drogurilor, al familiilor acestora, este că se stinge lumina peste lupta antidrog, acești oameni fiind lăsați conștient la mâna unor traficanți de droguri.

Toate aceste lucruri arată amploarea fenomenului care se desfășoară în România la ora actuală și din această cauză consider că este important să se acționeze cât mai rapid și mai eficient posibil în găsirea și implementarea unor acțiuni concrete, mai ales pentru tineri, aceștia fiind cei mai vulnerabili și predispuși să experimenteze lucruri noi fără a cunoaște consecințele acțiunilor lor.

    Daniel Florea - declarație politică: - Stoparea abandonului școlar și a exploatării prin muncă a copiilor - prioritate a Guvernului României;

Domnul Daniel Florea:

"Stoparea abandonului școlar și a exploatării prin muncă a copiilor - prioritate a Guvernului României"

Una dintre prioritățile actualului Guvern este și scăderea ratei abandonului școlar în țara noastră, dar și stoparea exploatării prin muncă a tinerei generații.

Conform statisticilor, anual 6 milioane de tineri din Europa abandonează școala, ceea ce reprezintă aproximativ 14% din numărul total de elevi. Datele din România relevă că abandonul școlar din țara noastră a crescut în anii de criză de la 15% ajungând până la o medie de 17,4%. Astfel, de la an la an, abandonul școlar crește simțitor, iar principalul motiv este sărăcia, dar și educația părinților, mediul unde trăiește copilul, etnia și starea de sănătate. Copiii cu dizabilități se numără și ei printre cei care renunță la școală.

Fenomenul se înregistrează cu preponderență în familiile de romi și în mediul rural, acolo unde copiii sunt folosiți ca surse de venit sau sunt deja cu un statut bine definit și conturat în gospodărie. Din nefericire, un copil exploatat prin muncă va suferi toată viața, consecințele acestui fapt fiind abandonul școlar, îmbătrânirea prematură și îmbolnăvirea. În anul 2012, peste 170.000 de copii de vârsta învățământului obligatoriu nu mergeau la școală, mulți dintre aceștia având și perspectiva de a nu se mai întoarce niciodată la școală.

Fiecare abandon are o istorie personală și socială. Datorită situației materiale precare, acești copii, care provin din familii sărace, nu au șansa de a avea o educație școlară completă. La fel de adevărat este și faptul că, pe lângă acestea, și dezinteresul părinților și nivelul educațional al acestora reprezintă un motiv de abandon. În ultimii ani, motivele abandonului școlar s-au înmulțit, problemele emoționale ale acestor copii devenind o serioasă problemă, aceștia simțindu-se abandonați, neglijați, atunci când sunt lăsați în grija bunicilor sau a altor rude, părinții sau tutorii fiind plecați în străinătate, astfel ajungându-se la eșecuri școlare repetate și în cele din urmă la abandon școlar.

Din nefericire, consecințele părăsirii școlii sunt resimțite pe tot parcursul vieții de persoana ce a luat decizia de a renunța la școală, pe viitor având șanse mult mai slabe de a participa la viața socială, culturală și economică a societății. De asemenea, pentru cel care a abandonat școala crește riscul de șomaj, sărăcie și excluziune socială, iar o altă cauză des întâlnită este și mirajul Occidentului și a câștigurilor substanțiale, altele decât cele pe care ar putea să le aibă în țară. Acest fapt poate fi prevenit de către cei implicați în procesul de educație, de factori de decizie, părinți, profesori și elevi.

Uniunea Europeană a stabilit ca până în 2020 să reducă rata abandonului școlar sub 10%, ceea ce este un obiectiv îndrăzneț. România trebuie să se apropie de această țintă, dar nu pentru că suntem membri ai Uniunii Europene, ci pentru că țara noastră are nevoie de oameni educați pentru a se dezvolta, pentru că fără educație nu poate exista o societate a cunoașterii. Trebuie să facem din reducerea abandonului școlar o prioritate a României.

    Sorin-Avram Iacoban - declarație politică: - Antonescu și Băsescu. Servicii funerare complete în politică.;

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"Antonescu și Băsescu. Servicii funerare complete în politică."

Ultimele întâmplări din viața politică românească m-au condus la concluzia că foștii noștri aliați de guvernare din cadrul USL au rămas fără partid, fără ideologie și fără slogan. Președintele demisionar PNL Crin Antonescu ne-a demonstrat că a predat partidul cu totul Palatului Cotroceni, că ideologia a fost schimbată prin trădarea grupului ALDE și orientarea către PPE (adică către scuturile politice ale lui Traian Băsescu ) și că, nu în ultimul rând, PNL-ul a rămas fără slogan politic, pentru că "Prin noi înșine", sloganul sub care s-au reunit liberalii încă din 24 mai 1875, a fost înlocuit cu sloganul "Doar prin Băsescu".

Îmi este foarte greu să înțeleg cum un partid care a dat peste 30 de cabinete României poate să sfârșească politic în mai puțin de 6 luni! Dacă facem un bilanț al ultimelor 6 luni, înțelegem exact ce s-a întâmplat în viața politică românească și de ce PNL-ul a trecut în neființă ca partid politic.

  1. Desființarea USL - alianța care a marcat sfârșitul guvernărilor despotice Udrea, Boc, Băsescu prin revenirea la normalitate și firesc.
  2. Scoaterea PNL de la guvernare, de fapt, primul episod al unei trădări dureroase, victima fiind același popor român care mai fusese ciuruit și la referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu.
  3. Un rezultat foarte slab la alegerile europarlamentare.
  4. Trădarea ALDE și îndreptarea PNL către popularii europeni, cu încălcarea gravă și evidentă a propriului statut, deși din 1999 partidul fusese primit în Internaționala Liberală.
  5. Demisia domnului Antonescu din fruntea de președinte a PNL, deși congresul nu se pronunțase cu privire la un eventual vot de încredere sau de blam.
  6. Anunțarea intenției de a nu mai candida la Președinția României de către candidatul oficial al PNL, Crin Antonescu.

Nu putem să fim naivi și să credem că cele 6 momente rușinoase din viața recentă politică a PNL, momente pe care tocmai le-am enumerat, au fost creația exclusivă a domnului Antonescu. Poate am fi crezut și acest lucru dacă nu am fi analizat cu atenție ultima ieșire publică a fostului președinte al Partidului Național Liberal. Domnia Sa, după ce a făcut un bilanț fals al activității sale politice, cel real fiind încadrat de cele 6 momente rușinoase pe care tocmai le-am precizat, a anunțat "intenția" de a nu mai candida!

De ce a simțit domnul Crin Antonescu nevoia de a anunța doar intenția de a nu mai candida și nu direct faptul că nu mai candidează? Cu toții știm că a avea intenția de a nu mai candida nu este totuna cu renunțarea la candidatură! Ce l-a făcut oare pe fostul președinte al PNL să utilizeze aceste nuanțe? De ce tocmai acum domnul Crin Antonescu trece de la un discurs lipsit de sens și logică politică la unul diversionist, simțind nevoia să precizeze că are doar o intenție? Ce se ascunde oare în spatele acestui paravan politic?

Toate aceste întrebări nu pot avea decât un singur răspuns: Palatul Cotroceni și Traian Băsescu!

După ce a reușit scoaterea definitivă în afara eșichierului politic a PNȚ-CD, Traian Băsescu mai avea de făcut doar un singur pas până când să ocupe în totalitate toată dreapta românească, anume trecerea în neființă, din punct de vedere politic, a Partidului Național Liberal. Acest plan diabolic a avut unele rezultate minime, nereușind să se obțină nimic mai mult decât câteva secesiuni firave care au avut ca rezultat întoarcerea secesionarilor tot la partidul-mamă. Astfel, nu a rezistat nici PNL - Aripa Tânără, nici PNL’93, nici PNL - Convenția Democratică, nici NPL (Noul Partid Liberal), nici PNL - Câmpeanu, ci doar partidul istoric PNL.

Având în vedere toate acestea, Traian Băsescu nu se putea bucura de privilegiul de a fi unicul lider al dreptei românești și atunci a decis să desființeze PNL din interior, pentru ca această structură politică să nu mai aibă vreodată șansa de a mai participa la viața politică românească. Și uite așa, încă președintele României a căutat calul troian din PNL, încercând ba cu Valeriu Stoica, ba cu Călin Popescu-Tăriceanu, dar reușind cu cel mai slab lider politic liberal, Crin Antonescu.

Este evident faptul că domnul Crin Antonescu a apelat la o scamatorie politică ieftină anunțându-și doar intenția de a nu mai candida, repliindu-se în spatele domnului Klaus Iohannis, sperând ca acesta să preia principala undă de seism care se îndrepta de la alegătorul dezamăgit către politicianul trădător, gândind că în felul acesta va reuși să-l "înfunde" politic și pe primarul Sibiului.

Este de asemenea evident că domnul Crin Antonescu va reevalua în toamnă situația și că va candida la funcția de președinte al României, însă nu ca propunere a USL, așa cum era așteptat, nu ca propunere a PNL, așa cum era firesc, nici ca propunere a "Dreptei reunite", așa cum se părea la un anumit moment, ci ca propunere a "Palatului Cotroceni"!

Acesta este planul de umilire a adversarului politic lansat de Traian Băsescu, ca unul din liderii USL care s-a opus lui la un anumit moment, să contribuie decisiv la dispariția politică a partidului al cărui președinte a fost și să fie propus oficial candidat al Palatului Cotroceni la Președinția României!

Am înțeles, domnule Crin Antonescu, din ultimul discurs politic al dumneavoastră că "nu ați avut timp"! Noi cunoșteam deja acest lucru și știam ca nu ați avut timp pentru poporul român, că nu ați avut timp pentru alegătorul care și-a pus speranțele în USL și că nu ați avut timp pentru România!

Dar pentru ce ați avut timp, domnule Antonescu, că trebuie să fi făcut și dumneavoastră ceva și suntem și noi curioși să știm pentru ce a avut timp liderul PNL atunci când chiulea de la serviciu?

Dragi colegi parlamentari, lansez un apel la colegii noștri liberali pe care ii rog să se dezică de ultimele acțiuni ale fostului lor președinte. Este un lucru cert, domnul Crin Antonescu nu mai este "la butoane" în PNL, în locul său având acest privilegiu domnul Traian Băsescu. Dacă spiritul PNL a rezistat și perioadei postbelice, deși principalii lideri au fost încarcerați, nu puteți fi dumneavoastră părtași desființării unui partid istoric cu o identitate politică de mai bine de 100 de ani. Așa cum cetățenii aflați sub opresiune și dictatură politică au la îndemână arma nesupunerii civice, așa și dumneavoastră, domnilor colegi liberali, aveți la îndemână arma nesupunerii politice față de planurile de desființare a mișcării liberale din România, pentru că într-un sistem politic dominat de pluripartidism, Partidul Național Liberal își are locul său încă din 1875 !

    Sorin-Avram Iacoban - declarație politică: - Monica Macovei, unul din supraviețuitorii Dictaturii nulităților.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"Monica Macovei, unul din supraviețuitorii Dictaturii nulităților"

Cel mai rușinos produs al politicii românești recidivează, ceea ce mă face să cred că evoluția sa politică și nu numai este ireversibilă. Evident, este vorba de ultimul discipol al Anei Pauker, ultimul magistrat reprezentant al sistemului represiv de poliție politică de dinainte de 1989, Monica Macovei sau unul din supraviețuitorii Dictaturii nulităților!

"Arhanghelul justiției", așa cum impropriu se autoetichetează dovedind o afecțiune malefic-narcisistă, doamna Macovei nu a suportat faptul că familia președintelui Băsescu se află în plin război, nu cu corupția, ci de aceeași parte a baricadei cu corupția și a căutat să ne explice, de fapt, să ne zgârie urechile, că scandalul Mircea Băsescu-Bercea Mondial este un nou puci direcționat împotriva lui Traian Băsescu.

Nu știm câtă credibilitate ar putea să aibă unul din puținii miniștri împotriva căruia a fost adoptată, la 13 februarie 2007, o moțiune simplă intitulată sugestiv "Minciuna - adevărul justiției Macovei", sau nu știm câtă credibilitate ar putea să aibă politicianul care a fost caracterizat în presa din România ca reprezentând imaginea unui procuror represiv, care "s-a experimentat pe tarlalele CAP-urilor", când "priponea țăranii prinși cu știuleți în traistă", însă, dacă tot a insistat să își prezinte punctul de vedere cu privire la scandalul politic care a iritat toate democrațiile europene, am considerat că trebuie să analizăm și noi acest discurs mincinos.

Curiozitatea m-a îndreptat către blogul oficial al doamnei Monica Macovei Pauker unde am găsit, ce credeți? Culmea justiției... "Am meritul de a fi creat în 2005 DNA, instituția anticorupție.... Justiția funcționează", susține doamna discipol al Anei Pauker. Păi dacă justiția funcționează, de ce vă deranjează că își face simțită prezența și în familia președintelui României? Oare credeți și susțineți faptul că familia președintelui României ar trebui să fie intangibilă, chiar dacă a săvârșit fapte de corupție la cel mai înalt nivel? De ce vă arătați atât de supărată? Din solidaritate morală față de președintele României sau poate din frica față de propriile fapte?

Analizând în continuare blogul doamnei Macovei îl vedem citat pe John Locke: "Unde nu este lege nu este libertate", urmat evident de comentariul de specialitate al doamnei Macovei: "Justiția este independentă când procurorii și judecătorii își fac datoria indiferent de persoana anchetată. Justiția este egală pentru toți... Nimeni nu este și nu trebuie să fie mai presus de lege, nici politicienii, nici familiile lor. Și în cazul Mircea Băsescu, justiția trebuie să-și urmeze cursul."

Doamnă Macovei, una scrieți pe blog și alta susțineți public? Nu putem constata decât faptul că justiția și-a urmat cursul, iar oamenii corupți, pentru care justiția a probat cu probe pertinente, concludente și utile cauzei sunt acolo unde reclamă Codul de procedură penală al României, or, pentru un jurist atât de "distins" ca dumneavoastră acest lucru nu ar fi trebuit decât să vă bucure. Dacă tot vă arogați meritul de a fi înființat DNA, o instituție care îi cercetează pe corupți, ne-am fi așteptat să ieșiți public și să cereți continuarea anchetei și în ceea ce privește alte persoane, știți dumneavoastră care, pentru că, în domeniul penal, ambele coduri au fost schimbate, iar cercetarea in rem se poate efectua indiferent de calitatea specială a unei persoane care are titulatura de suspect.

Ne-am fi așteptat, dacă tot susțineți ce ați postat pe blog, să protestați vehement legat de faptul că în România justiția nu este egală pentru toți, că deși nimeni nu este și nu ar trebui să fie deasupra legii, totuși sunt persoane care se folosesc de interpretări forțate și de poziția lor pentru a scăpa de cercetarea penală... Așa am fi așteptat de la dumneavoastră, un veritabil "arhanghel al dreptății" să protestați public că deși Constituția României nu consacra teza imunității totale indiferent de fapta săvârșită, totuși actualul președinte se folosește de titulatura actuală, în mod neconstituțional, pentru a scăpa de rigorile justiției, mai pe înțelesul tuturor, pentru a scăpa de condamnarea penală.

Dacă tot ați considerat, doamnă Macovei, că faptele de corupție ale fratelui președintelui sunt un puci împotriva lui Traian Băsescu, cum analizați faptele unui europarlamentar român, care cu o dușmănie cronicizată împotriva propriei țări a cerut la Bruxelles ca România să nu mai primească fonduri de la Uniunea Europeană.

Oare acesta nu este un puci în "forma epuizată" împotriva propriei țări? Veți cere ca justiția să își facă treaba și împotriva acestei tentative de subminare a propriei țări? Nu credeți dumneavoastră că această faptă a europarlamentarului român ar putea întruni elementele constitutive ale infracțiunii de trădare?

Doamnă Monica Macovei, pentru că dumneavoastră sunteți europarlamentarul despre care am amintit, cred că ne sunteți datoare, poporului român, cu un răspuns, pentru că în ceea ce vă privește, așteptăm ca justiția să își facă datoria cu celeritate de data aceasta!

     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 22 octombrie 2017, 23:48
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro