Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 septembrie 2014
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.95/23-09-2014
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-06-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 16-09-2014 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 septembrie 2014

15. Prezentarea și dezbaterea moțiunii simple inițiate de 108 deputați, intitulate "Ministerul M. T. O. - Minciună, Taxare, Oprirea economiei" (rămasă pentru votul final)  

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

În continuare o să trecem la dezbaterea moțiunii simple semnate de 108 deputați.

Înainte de a trece la derularea procedurii de prezentare, acord o pauză de cinci minute.

   

După pauză.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamnelor și domnilor deputați, vă rog să luați loc.

Doamnelor și domnilor deputați, în continuare, potrivit ordinii de zi și programului de lucru, începem dezbaterea moțiunii simple inițiate de 108 deputați.

Înainte de a trece la derularea procedurii de prezentare și dezbatere a moțiunii, în temeiul art.164 din regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari își retrage adeziunea la această moțiune?

Nu retrage nimeni. Deci, cei 108 semnatari rămân consecvenți semnăturii date inițial.

Pentru dezbaterea moțiunii, vă prezint propunerile Biroului permanent și Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Moțiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari, dar nu mai mult de 15 minute. Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul și la încheierea dezbaterilor.

Pentru dezbateri, luându-se în calcul 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum și deputaților neafiliați se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 31 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 12 minute; Grupul parlamentar al PDL - 6 minute; Grupul parlamentar liberal-conservator - 6 minute; UDMR - 3 minute; minoritățile naționale - 3 minute; PP-DD - 3 minute; deputați neafiliați - 4 minute; total - 68.

Dacă aveți obiecții la timpul alocat de Biroul permanent? Nu sunt obiecții. Vă mulțumesc.

Din partea semnatarilor moțiunii, am rugămintea să fie citită moțiunea, nu mai mult de 15 minute.

Domnul ministru Nicolăescu. Vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnă ministru al finanțelor,

Stimați colegi,

După aproape nouă luni scurse din acest an constatăm cu îngrijorare, dar nu cu surprindere, că 2014 este pe cale să devină anul e?ecului economic pentru România din cauza politicii de supraimpozitare și de tăiere de investiții, aplicată de Ministerul Finanțelor Publice, condus de doamna Ioana Petrescu.

Astăzi avem confirmarea a ceea ce românii știau de mult și simțeau pe pielea lor: prognozele optimiste de la începutul anului și cifrele triumfaliste prezentate de actualul Guvern, prin Ministerul de Finanțe, nu au fost altceva decât vorbe goale. Ele erau menite a ascunde în mod iresponsabil realitatea că în economia românească nimic nu se mișcă, că România a devenit o țară de care și din care fug investitorii, că mediul de afaceri este sufocat de stat cu taxe, birocrație și schimbări legislative, iar locurile de muncă sunt puține și prost plătite.

Am spus-o și o repetăm și astăzi: finanțele sunt despre oameni, nu despre cifre și raportări. Iar acești oameni așteaptă soluții concrete pe termen lung, măsuri realiste și durabile, nu pomeni electorale, nu păcăleli frumos ambalate.

Din păcate pentru români, domeniul finanțelor este cel în care se reflectă cel mai direct și cel mai vizibil eșecul guvernării: minciună, incompetență și nepăsare. Rezultatele economice arată că acest Guvern nu este absolut deloc interesat ce se întâmplă cu România pe termen lung, dacă are sau nu perspective de creștere economică și de dezvoltare, dacă tinerii vor găsi locuri de muncă sau vor lua drumul străinătății, dacă vom avea un mediu de afaceri puternic și capabil să miște economia sau nu. Dimpotrivă. Cu cât mai puține oportunități, cu atât mai multe categorii sociale dependente de stat. Cu cât mai multă sărăcie, cu atât mai mult control electoral.

Sunt trei chestiuni majore pentru care o chemăm pe doamna ministru Petrescu în fața noastră și a Parlamentului - în fața cetățenilor.

Prima este lipsa de performanță economică și de orice fel de coerență și de predictibilitate a politicilor bugetare și fiscale. Când milioane de oameni îți spun că o duc mai rău decât în timpul crizei economice, când milioane de oameni cred că România merge într-o direcție greșită și nu au speranța vreunei schimbări, ca ministru al finanțelor nu ai voie nici să te ascunzi după cifre, nici să dai vina pe nimeni altcineva.

În al doilea rând, ministrul finanțelor este responsabil pentru că a ignorat toate semnalele venite din societate, toate avertismentele cu privire la consecințele negative ale măsurilor luate de Guvern, dar a ignorat și propunerile constructive ale opoziției. Cu totul altfel ar fi arătat poate astăzi lucrurile dacă măsura reducerii CAS și alte măsuri economice pe care noi le-am propus ar fi fost aplicate în urmă cu câteva luni și ar fi fost bine pregătite și fundamentate.

În fine, în al treilea rând, finanțele României au ajuns pe mâna unei persoane evident nepotrivite pentru răspunderea unei asemenea funcții, depă?ită total de complexitatea problemelor din zona domeniului finanțelor și lipsită de înțelegere și viziune.

Economia României a ajuns astăzi într-un punct de răscruce, în care ministrul de finanțe nu se mai poate ascunde nici măcar în spatele cifrelor.

Stimați colegi,

După primul semestru al acestui an, în dreptul României la capitolul economie stă scris dezastru. Potrivit datelor furnizate de Eurostat la jumătatea lunii august, România a intrat în recesiune tehnică, având două trimestre consecutive de scădere a Produsului Intern Brut și cea mai mare scădere economică dintre țările Uniunii Europene în al doilea trimestru din 2014, de 1% din PIB.

Deteriorarea drastică a climatului economic este rezultatul direct al politicilor fiscal-bugetare falimentare promovate în anul 2014 de Ministerul Finanțelor Publice. Din martie, de când ocupă acest portofoliu, prestația ministrului finanțelor a fost lamentabilă, fiind caracterizată de incompetență, lipsă de transparență și de măsuri care să stimuleze mediul economic și care să ofere României o viziune sustenabilă pe termen mediu și lung.

Bunele intenții și susținerea de măsuri "din suflet" și doar la nivel declarativ nu țin loc de reforme economice și de bunăstare pentru cetățeni.

Consecințele acestei prestații, ale lipsei de viziune, de experiență și de pricepere dovedite de ministrul finanțelor publice nu au întârziat să apară: scăderea investițiilor în economie, un mediu de afaceri atrofiat, creșterea șomajului, stagnarea investițiilor publice, lipsa măsurilor de relaxare fiscală care să stimuleze crearea de noi investiții și de noi locuri de muncă, scăderea puterii de cumpărare a cetățenilor.

Stimați colegi,

În loc să prezinte în fața Parlamentului sau în fața națiunii starea de fapt a economiei naționale și motivele care au generat intrarea României în recesiune, ministrul finanțelor a preferat să ascundă românilor adevărul, folosind Institutul Național de Statistică pentru a măslui un comunicat de presă și a livra populației date incomplete și manipulate politic.

După spectacolul ieftin oferit de premier la sfârșitul lunii iulie, când încerca să ne convingă de performanțele guvernării sale, de trendul ascendent al economiei, de bunăstarea românilor, toată această șaradă a fost demascată de către Institutul European de Statistică. Statistica nu are sau nu ar trebui să aibă culoare politică și nici nu trebuie să fie subordonată Guvernului pentru a ascunde într-un mod rușinos adevărul despre situația macroeconomică a țării.

Însă, în Ministerul Finanțelor Publice propaganda bate statistica, iar practica doamnei ministru Petrescu la finanțe devine ideologie pesedistă și nu se bazează, cum ar fi normal, pe experiența academică acumulată în străinătate.

Astfel, România a avut cea mai abruptă scădere economică dintre toate țările Uniunii Europene, iar gogoașa creșterii economice anunțată triumfalist de doamna Petrescu în luna iulie s-a dezumflat serios.

În anul 2014, Ministerul Finanțelor Publice a ratat relansarea economică, promovând o politică fiscală de sufocare a mediului de afaceri, dar subordonată integral logicii electorale și intereselor de partid.

Toate sectoarele de activitate din economia României care dădeau semne de reviriment au fost sugrumate prin taxele majorate și prin impozitele noi, introduse în cursul anului 2014: consumul, care reîncepuse creșterea la sfârșitul anului 2013, a fost lovit necruțător de noile taxe și impozite și de modalitatea de calcul a accizei la un curs leu/euro care nu are nicio legătură cu realitatea; exporturile în creștere încă din 2010, au încetinit, iar investițiile private s-au prăbușit în lipsa măsurilor de relaxare fiscală și de sprijinire a mediului de afaceri; sectorul construcțiilor s-a contractat din cauza lipsei investițiilor publice, iar investițiile publice au fost sacrificate din cauza incapacității Ministerului Finanțelor de a mai colecta venituri din economie.

Iată câteva exemple privind incompeten?a crasă din domeniul politicilor fiscal-bugetare:

1. Ministerul Finanțe Publice a pierdut cel mai favorabil moment pentru a stimula economia prin relaxare fiscală.

Românii știu că și ultima măsură adoptată, cea de reducere a CAS-ului a fost impusă de opoziție, sub amenințarea moțiunii de cenzură și pentru că Ministerul Finanțelor Publice nu a dorit acest lucru.

2. Un mediu de afaceri sufocat de taxe nu generează nici locuri de muncă, nici un PIB mai mare, nici prosperitate.

Este de domeniul evidenței că Ministerul Finanțelor Publice mimează consultările cu mediul de afaceri sau semnalele de alarmă trase de aceștia.

3. Puterea de cumpărare a românilor este mai mică acum decât în plină criză economică.

4. Reorganizarea ANAF are disfuncționalități majore care se reflectă în colectare, mană cerească pentru evazioniști.

5. Recesiunea economică - rezultatul taxelor și impozitelor din anul 2014.

6. Lipsa de transparență și de dialog cu mediul de afaceri în dimensionarea politicii fiscale.

Ministerul Finanțelor Publice a compromis rescrierea Codului fiscal, unul dintre obiectivele fundamentale prevăzute în Programul de guvernare și în Programul legislativ al Guvernului, cu termen de realizare iunie 2014.

Stimați colegi,

Politica fiscal-bugetară promovată de ministrul finanțelor publice duce România într-o direcție greșită. Guvernul din care face parte nu mai servește intereselor cetățenilor, nu are în vedere provocările economiei românești aflate în recesiune și nici solicitările mediului de afaceri, ci urmărește doar interesele clientelei politice și pomenile electorale.

Este motivul pentru care noi, inițiatorii acestei moțiuni, solicităm ministrului finanțelor publice, doamna Ioana Petrescu, să prezinte public:

1. Care vor fi politicile fiscale pe care Guvernul le va implementa pentru oprirea declinului economic, ieșirea din recesiune și relansarea creșterii economice?

2. Care este calendarul revizuirii și rescrierii Codului fiscal, a altor inițiative legislative din domeniu, cu respectarea prevederilor legale de transparență și de consultare a factorilor implicați, care să ușureze povara fiscală a întreprinzătorilor?

3. Care sunt măsurile instituționale și administrativ-organizatorice pe care le are în vedere în scopul îmbunătățirii colectării veniturilor la buget?

4. Care sunt politicile guvernamentale privind crearea de noi locuri de muncă și de stimulare reală a mediului de afaceri?

5. Care sunt măsurile pe care le va întreprinde pentru corelarea prevederilor din bugetul de stat cu absorbția mult mai bună a fondurilor europene, o cale sigură ?i ieftină de a investi în economie?

Un răspuns sincer și argumentat din partea ministrului finanțelor publice, însoțit de soluții viabile la cauzele recesiunii economice poate da o șansă economiei românești. În caz contrar, ar fi bine ca doamna ministru Petrescu să renunțe de bunăvoie la încrederea acordată de dumneavoastră, de Parlament, și să-și caute alt loc de muncă, creat ca urmare a măsurilor aplicate de Domnia Sa.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul, din partea Guvernului, doamna ministru Petrescu.

Vă rog, doamnă ministru.

Video in format Flash/IOS

Doamna Ioana-Maria Petrescu (ministrul finanțelor publice):

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimați invitați,

Respect instituția parlamentară și am răspuns cu deschidere de fiecare dată când Senatul sau Camera Deputaților mi-au adresat invitația de a participa la dezbateri. Am participat la dezbaterea în Parlament, în ambele camere legislative, a proiectului de lege cu reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori. Am colaborat foarte bine cu deputații din Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare pentru reducerea taxei pe construcții cu 33%, de la 1,5% la 1%. Sunt două exemple recente care arată deschiderea și respectul dovedite față de instituția parlamentară.

De la început am să vă spun direct, sunt un ministru tehnocrat, nu am timp și nu mă implic în dispute electorale. În exercitarea mandatului de ministru al finanțelor publice reperele mele sunt ghidate de așteptările mediului de afaceri și ale contribuabililor, corelate desigur cu cele ale echipei guvernamentale, nu de demersuri politice stabilite în funcție de calendarul electoral al unui partid sau altul.

Îmi pare rău să constat, însă, că rațiunile strict electorale diluează dezbaterea parlamentară. Aș putea să înțeleg rațiunea fie și electorală a unei dezbateri dacă aceasta ar avea în spate idei, programe, viziune și nu doar retorică.

Din punctul meu de vedere, această moțiune este o sinteză de metafore, 12 pagini de interpretări proprii, fără corelare cu indicatorii macroeconomici, cifre adunate aritmetic, astfel încât să rezulte concluzii personale.

Așa cum am dovedit și până acum în 6 luni de mandat, refuz să intru în acest joc. Metaforele și expresiile spumoase nu aduc niciun beneficiu mediului de afaceri, nu relaxează fiscalitatea și nici nu dau un trai mai bun oamenilor. Din contră, descrierea pe care o faceți în textul moțiunii simple, nu numai că nu are nicio legătură cu realitatea, dar riscă să proiecteze o imagine eronată a mediului de afaceri din România în fața investitorilor.

Din respect față de instituția parlamentară și față de cetățenii României, din respect pentru adevăr, voi folosi acest prilej pentru a face o prezentare realistă privind evoluția economiei pentru a răspunde problematicilor ridicate prin moțiune simplă și a prezenta măsurile pe care le-am luat în 6 luni de mandat.

Stimați autori ai moțiunii,

Faceți un mare deserviciu economiei românești afirmând că în dreptul României, la capitolul economie stă scris dezastru. Ridicați multe semne de întrebare investitorilor în mod absolut nefundamentat. Am să vă prezint câteva cifre pentru a dovedi acest lucru. Industria românească înregistrează printre cele mai mari creșteri din Uniunea Europeană - 8,5% pe primele 7 luni ale acestui an. Exporturile continuă să crească, 4,8 miliarde de euro de mărfuri exportate numai în luna iulie. Creșterea economică din primul semestru de 2,4% este de 3 ori mai mare decât cea din zona euro, care este numai de 0,7%.

Cu aceste cifre în față, mai puteți afirma, stimați autori ai moțiunii, că în economia românească nimic nu se mișcă? Este o dezinformare gravă faptul că prognozele optimiste de la începutul anului au fost vorbe goale și că realizările din primul semestru sunt cu mult sub previziunile autorităților, de 3,5% pe an.

Aș vrea să reamintesc autorilor moțiunii că în raportul privind situația macroeconomică pe anul 2014, care a însoțit în Parlament Proiectul de lege privind bugetul de stat, care a fost votat de Parlament în decembrie 2013, la pagina 29 se precizează că scenariul de prognoză prevede o creștere a produsului intern brut de 2,2%. Mai mult, după aflarea rezultatelor bune din 2013, estimările nu s-au schimbat. Guvernul României a stabilit prin Programul de convergență 2014-2017, care a fost aprobat și trimis la Comisia Europeană în aprilie ale acestui an ca obiect de creștere economică pentru 2014 doar 2,5%.

Comparația cu creșterea economică din primul semestru de 2,4% credem că nu mai necesită alte comentarii cu privire la mistificările autorilor acestei moțiuni. Pentru cei interesați aș vrea să menționez că aceste documente se găsesc încă pe site-ul Ministerului de Finanțe.

A spune că ministrul finanțelor a măsluit comunicatele de presă ale INS-ului este mai mult decât o minciună politică, este o calomnie sancționabilă de lege. Același format al comunicatelor de presă emise de INS ca semnal pentru primele estimări privind creșterea trimestrială a PIB-ului datează din anul 2009, de când s-a introdus procedura estimării operative.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am constatat că autorii moțiunii au consumat foarte multă cerneală încercând să prezinte o recesiune tehnică drept un declin și o scădere economică. Se impun câteva lămuriri suplimentare. Desigur, putem discuta foarte mult despre metodologia utilizată de Eurostat, dar nu cred că ar fi relevant. De exemplu, în SUA, se folosesc alte definiții, MBR folosește pe lângă o scădere economică de două trimestre consecutiv și alți indicatori pentru a cataloga o recesiune economică. Ceea ce rămâne însă sunt datele reale.

Din acest punct de vedere este mai mult decât sugestiv că în trimestrul I 2014 s-a obținut un PIB cu 15 miliarde de lei mai mare decât în semestrul I 2012 și în trimestrul II 2014 cu circa 15 miliarde de lei față de trimestrul II 2012. Știm cu toții că o analiză pertinentă presupune compararea a două intervale de timp egale și corespondente. În realitate, în semestrul I anul curent creșterea economică a fost de 2,4% relativ cu semestrul I 2013.

Concret, România a înregistrat începând cu trimestrul III 2013 ritmuri de creștere economică foarte mari, atât în context regional cât și european, cele mai mari din Uniunea Europeană: 4,2% în trimestrul III 2013, 5,4 trimestrul IV 2013, 3,9% în trimestrul I 2014 față de trimestrul anterior în anul precedent.

Polemica noastră asupra definițiilor pe care le utilizăm este mai puțin importantă pentru cetățenii României. Mult mai important pentru ei este să aibă mai mulți bani în buzunar și un nivel de trai mai ridicat. În această perioadă, semestrul I, câștigul salarial brut s-a majorat cu 5% în condițiile în care prețurile de consum au fost doar cu 1% peste cele de anul trecut.

Cu alte cuvinte, în primul semestru din acest an, puterea de cumpărare pentru salariați s-a îmbunătățit cu 3,9%, ceea ce reprezintă un mare spor după anul 2008. În primul semestru în acest an față de sfârșitul anului 2013, numărul net al locurilor de muncă nou create a fost de aproape 70 de mii, din care 50 de mii în trimestrul al II-lea, trimestru de care autorii moțiunii sunt foarte îngrijorați. Noile măsuri de relaxare fiscală operabile din semestrul al doilea vor majora cu siguranță aceste cifre.

Trebuie să recunosc că există un punct cu care sunt total de acord din moțiunea simplă. Faptul că anul 2014 reprezintă un moment favorabil pentru relaxare fiscală și pentru stimularea economiei. Am mulțumirea că în cele 6 luni de mandat am contribuit la punerea în practică a unor măsuri care să susțină creșterea economică.

De la preluarea mandatului am spus public că îmi doresc o politică fiscală care să fie utilizată ca pârghie pro creștere economică, nu doar ca un instrument de majorare a veniturilor la buget, că administrația publică trebuie să fie un partener al contribuabililor. Nu am spus doar asta, ci am și acționat în această direcție. Am acționat astfel încât să promovăm măsuri economice care să asigure stabilitate și predictibilitate mediului economic, să transmită certitudine investitorilor străini și români, să arătăm că avem capacitatea să oferim un mediu de afaceri propice pentru dezvoltare și progres.

Ca ministru al finanțelor n-am angajat să scad povara fiscală pe muncă, am promovat reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. Proiectul de lege mai are un singur hop de trecut, promulgarea de către președinte. Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale va fi una din cele mai importante măsuri de relaxare fiscală luate în ultimii 8 ani în România. Măsura reducerii CAS nu este una singulară. Face parte dintr-o viziune, dintr-un pachet procreștere, construit pe convingerea că România are potențial economic, potențial de investiții pe care trebuie să-l punem în valoare.

Împreună cu Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare reducem cu 33% impozitul pe construcții speciale, o măsură de relaxare fiscală prin care răspundem mediului de afaceri. Am avut ca obiectiv scutirea la plată a profitului reinvestit, o măsură cu dublu efect, acela de a stimula investițiile și de a încuraja firmele să-și declare profitul. Măsura a intrat în vigoare începând cu 1 iulie și se va aplica până la data de 31 decembrie 2016.

Am redus peste 90 de taxe parafiscale și de tarife printr-un efort comun cu alte ministere din cadrul Guvernului. M-am angajat că voi finaliza rescrierea proiectului de nou Cod fiscal și al Codului de procedură fiscală, iar acestea au fost finalizate. Am avut și continuăm să avem consultări cu mediul de afaceri, cu asociațiile interesate, în vederea clarificării anumitor puncte punctuale. După ce vom încheia discuțiile la nivel tehnic, vom transmite cele două proiecte spre dezbatere în Guvern și în Parlament.

Am promis îmbunătățirea relației contribuabililor cu fiscul și chiar ieri am lansat un proiect-pilot pentru regiunea București-Ilfov, spațiul privat virtual, prin intermediul căruia contribuabilii persoane fizice vor putea comunica electronic cu administrația fiscală. Acest proiect va fi extins la nivel național începând cu anul viitor.

Am venit cu o nouă abordare în relația cu partenerii sociali. Nu poți cere poziții constructive dacă tu nu manifești deschidere. Am avut consultări asupra proiectelor noastre cu reprezentanții mediului de afaceri, ai structurilor asociative, ai partenerilor sociali și ai tuturor factorilor interesați.

De peste un an avem în vigoare reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%. Și din acest punct de vedere, putem să vă spunem că avem vești bune, am realizat un studiu care va fi făcut public mâine în prezența ministrului agriculturii, în care vom arăta că într-adevăr această reducere a fiscalității pe producătorii corecți a ridicat la suprafață firmele care lucrau pe piața neagră și au redus prețurile.

Potrivit raportului Consiliului Fiscal din 2013 publicat în luna septembrie, ponderea evaziunii fiscale în PIB a scăzut în 2013 cu 0,4 puncte procentuale, comparativ cu anul 2012, ajungând la un nivel de 16,2%.

Este important că este primul an după 2006 când ponderea evaziunii fiscale în PIB s-a redus. S-a înregistrat o ușoară reducere a ponderii în PIB a evaziunii fiscale, atât în cazul celei la CAS, cât și celei la TVA. De asemenea, în primele 8 luni ale acestui an, programul de venituri stabilit a avut un grad de realizare de sută la sută, ceea ce arată o continuare a trendului bun început anul trecut.

Stimați parlamentari,

Ca o concluzie, de când am venit la minister, principala mea preocupare a fost să tai taxe. Afirmațiile autorilor moțiunii sunt lipsite de fundament. Practic, Domniile Lor nu au văzut din întregul context decât acciza la carburanți pe care am redus-o cu 4 eurocenți pentru transportatorii licențiați. În acest caz, argumentele lor reprezintă o mistificare.

În termeni reali de volum, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule a scăzut doar în luna aprilie, respectiv cu 6,6% comparativ cu luna precedentă, după ce în martie, cu o lună înainte de introducerea taxei pe carburanți, se înregistrase o creștere cu 32,8% ca urmare a aprovizionărilor în avans și nu alimentărilor în străinătate. Din luna mai s-a revenit la trendul pozitiv, astfel încât în luna iulie volumul vânzărilor de carburanți a fost cu 25,3% mai mare decât în luna aprilie.

O altă idee năstrușnică regăsită în textul moțiunii este aceea de a lega puterea de cumpărare de așa-zisul volum al comerțului care, zic autorii moțiunii, ar fi scăzut cu 4,3% în trimestrul II 2014 față de trimestrul II 2013. Volumul comerțului nu numai că nu a scăzut, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu 9,3% în trimestrul I 2014 față de trimestrul I 2013 și cu 7,9% în trimestrul II 2014, față de trimestrul II 2013, rezultând într-o creștere semestrială de 8,6%.

Aș dori să mai transmit semnatarilor moțiunii că îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare nu se face cu acuzații, ci cu măsuri ferme. Aș vrea să vă prezint câteva cifre referitoare la încasările ANAF în primele 8 luni ale acestui an. Eu cred că vorbesc de la sine. Încasările au crescut cu 4,8% în indice nominal față de aceeași perioadă a anului trecut. În cifre absolute se înregistrează o creștere a volumului veniturilor cu 5,6 miliarde de lei față de activitatea similară în anul precedent, 120,5 miliarde de lei în 2014 față de 114,9 miliarde de lei în 2013.

Unul dintre obiectivele prioritare ale administrației fiscale îl consideră și creșterea conformării voluntare a contribuabililor. În vederea realizării acestuia, ANAF sprijină contribuabilii, atât prin prestarea de servicii fiscale moderne, ca de exemplu cel pe care vi l-am prezentat anterior referitor la spațiul virtual, și prin aplicarea unui tratament echitabil.

Gradul de conformare voluntară la declarare și la plată a înregistrat o evoluție pozitivă de la an la an. Astfel, în anul 2013 gradul de conformare voluntară la declarare a crescut cu 2,6 puncte procentuală față de anul 2012 și cu 5,8 puncte procentuale față de anul 2011. Iar gradul de conformare voluntară la plată cu 2,05 puncte procentuală față de anul 2012 și cu 3,9 puncte procentuale față de anul 2011.

Prin creșterea permanentă a conformării voluntare și a volumului veniturilor colectate de ANAF s-a adoptat un amplu proiect de reformă care se va finaliza în anul 2018, proiect derulat în colaborare cu Banca Mondială.

De asemenea, s-a înființat și Direcția Generală Antifraudă. Deși are numai nouă luni de funcționare, Direcția Generală Antifraudă are rezultate foarte bune în ceea ce privește destructurarea lanțurilor tranzacționale constituite pentru prejudicierea bugetului statului, stabilirea implicațiilor fiscale ale acestor operațiuni și asigurarea recuperării prejudiciilor cauzate.

Doamnelor și domnilor deputați,

Un alt punct pe care autorii moțiunii îl pun în discuție se referă la crearea locurilor de muncă și la rata șomajului. O preocupare firească, evident, fără manipularea cifrelor și prin validarea situației reale.

Rata șomajului total, conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii, incluzând persoanele între 15 și 74 de ani care își caută pe cont propriu un loc de muncă, a fost de 7% în iulie 2014. Conform comunicatului Eurostat din 29 august 2014, România se situa între primele 10 state cu nivel redus de șomaj, sub media Uniunii Europene de 10,2%.

În primul semestru în acest an față de sfârșitul anului 2013, numărul net al locurilor de muncă nou-create a fost de aproape 70 de mii, din care 50 de mii în trimestrul al doilea, trimestru de care autorii moțiunii sunt extrem de îngrijorați. Noile măsuri de relaxare fiscală aplicabile din semestrul al doilea vor majora cu siguranță aceste cifre.

După cum se cunoaște deja, scutirea pe profitul reinvestit este în vigoare, iar reducerea CAS va intra în vigoare începând cu luna octombrie, dacă ea va fi promulgată de Președintele României. Ambele măsuri privind reducerea poverii fiscale pe muncă și scutirea de la plata profitului reinvestit vor avea impact benefic asupra creării de noi locuri de muncă, încurajării angajărilor, oficializării angajărilor din economia nedeclarată sau subdeclarată.

Eu nu cred că este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă. Eu cred că treaba noastră este să creăm un cadru stimulativ, un mediu de afaceri propice pentru crearea de locuri de muncă și încurajarea ocupării în mediul privat. Iar Guvernul din care fac parte face exact acest lucru. Efectele măsurilor stimulative se resimt în creșterea numărului de persoane ocupate, prin Serviciul public de ocupare, în primele 7 luni ale anului 2014, realizându-se încadrarea unui număr de 234 de mii de persoane.

Nu în ultimul rând, Guvernul, prin politicile sale în domeniul ocupării și mobilității forței de muncă, acordă atenție deosebită tinerilor în vederea integrării acestora pe piața muncii. Cadrul strategic actual în domeniul ocupării tinerilor îl constituie Planul de implementare a garanției pentru tineret 2014-2015, care este în aplicare de la începutul acestui an. Finanțarea totală propusă pentru întreaga gamă de reformă și inițiative în cadrul schemei se ridică la peste 470 de milioane de euro, sumă estimată pentru 2014 și 2015.

În perioada următoare vom promova o nouă schemă de ajutor de stat pentru dezvoltarea regională prin stimularea investițiilor în active fixe de înaltă tehnologie. Noua schemă de ajutor de stat va avea în vedere finanțarea sub formă de sume nerambursabile în limita intensității maxime admise a costurilor legate de achiziționarea de imobile, echipament și brevete.

Am prezentat, domnilor deputați, doar câteva dintre cele mai importante aspecte ale schemelor de ajutor de stat pe care le administrează Ministerul Finanțelor Publice. Sunt măsuri concrete proeconomice și proangajare a căror aplicare o urmărim pas cu pas. Cu astfel de măsuri România a reușit să mențină rata șomajului la un nivel relativ scăzut, relativ cu restul țărilor din Uniunea Europeană.

Stimați semnatari ai moțiunii, acreditați falsa idee că am tăiat din fondurile alocate investiților publice. Aș vrea să subliniez că programul de investiții a rămas același. Într-adevăr, a fost înregistrat un ritm mai lent de executare în primele 7 luni ale anului, însă pentru luna august a avut loc o revenire. Deși s-a înregistrat un grad redus de utilizare, la prima rectificare bugetară aprobată la sfârșitul lunii iulie, am decis să lăsăm posibilitatea ordonatorilor principali de credite să utilizeze și în a doua parte a anului, în semestrul II, fondurile alocate investițiilor și necheltuite în primul semestru.

În încheiere, aș vrea să vă asigur că veți avea în mine un partener de fiecare dată când doriți să discutăm măsuri care să stimuleze creșterea economică, să reducă fiscalitatea, să combată evaziunea fiscală și să aducă mai mulți bani la buget. Împreună, Parlamentul și Guvernul, prin ministere, putem acționa pentru susținerea măsurilor economice care să asigure stabilitate, predictibilitatea mediului economic, să transmită certitudine investitorilor români și străini că politicile publice din țara noastră au capacitatea să ofere un mediu economic propice pentru dezvoltare și progres.

Sunt un om al dialogului și am dovedit acest lucru, ușa mea este deschisă oricărui parlamentar care vine cu o abordare constructivă. Nu pot avea însă aceeași atitudine față de interesele electorale. Agenda electorală a unuia sau altuia din partide nu reprezintă și agenda mea. Din acest considerent am folosit prilejul de a răspunde moțiunii pentru a face o prezentare realistă a situației economice, a măsurilor de relaxare fiscală și de stimulare economică. Am venit cu cifre și cu statistici, tocmai pentru că acestea vorbesc de la sine.

Sper că am prezentat suficiente argumente, domnilor deputați și doamnelor deputat, astfel încât să-i conving și pe semnatarii moțiunii să voteze împotriva acestui demers.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul Mircea Dobre din partea Grupului PSD.

Nu se poate, am dat cuvântul, după ședință, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Mircea-Titus Dobre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnă ministru,

Dragi colegi,

Această moțiune are un iz predominant de invidie și teamă. Opoziția este în șoc și delir. Toți cei care ați fost la guvernare ați promis reducerea contribuțiilor sociale, excepție făcând PDL-ul. Ei au crescut aceste contribuții. Apoi, USL a preluat puterea și reducerea contribuțiilor sociale a fost din nou promisă. Numai că, de această dată, Guvernul acesta și-a îndeplinit promisiunea.

Stimați colegi național-liberali, ați fost la guvernare mai mult de un an de zile. În această perioadă puteați implementa sau măcar elabora toate aceste măsuri grozave despre care vorbiți astăzi. Ați părăsit ministerele, deoarece ați realizat că suferiți de o incompetență crasă. Nu ați fost în stare nici măcar să duceți la bun sfârșit reformele pe care le-ați început sau promis. Dar veniți în fața noastră astăzi pentru a da lecții. Unica lecție pe care o puteți oferi este cum să dai bir cu fugiții în mod eficient și sigur. Afirmați că această măsură este controversată, dar unicul motiv pentru care o considerați controversată este că ea va fi pusă în aplicare de către Guvernul Ponta din care voi ați refuzat să mai faceți parte. Mai mult, gelozia și invidia v-au împins să declarați că reducerea CAS-ului va destabiliza echilibrele macro-economice generale și că va produce o gaură adâncă în buget.

Vreau să vă reamintesc de faptul că în preajma alegerilor europarlamentare, în tentativa disperată de a linguși electoratul, ați amenințat guvernarea cu moțiunea de cenzură dacă respectiva măsură nu urma a fi implementată din data de 1 mai. După eșecul suferit la europarlamentare, v-ați răzgândit din nou și ați afirmat că măsura nu este benefică în actualul context economic și v-ați schimbat opinia în această manieră de nenumărate ori până în data de astăzi. Exact așa ați procedat și la guvernare, ați preluat portofoliile și ulterior le-ați abandonat.

Ați declarat Partidul Democrat Liberal ca fiind dușmanul suprem și acum v-ați răzgândit. Sunteți de părere că tăierea salariilor a fost o măsură bună și ați decis ca împreună să formați o echipă. Felicitări!

Dacă vă îngrijorați cu privire la faptul că nu putem acoperi golul bugetar lăsat de această măsură, vă spun că nu este cazul. Noi considerăm în continuare că austeritatea promovată de PDL a distrus economia și niciodată nu vom pedepsi bugetarii pentru erorile unui guvern. Ceea ce nu ați înțeles este faptul că reducerea CAS-ului va produce o reacție în lanț. Munca la negru va fi diminuată considerabil și colectarea contribuțiilor va avea un grad mult mai ridicat.

De asemenea, la fiecare 20 de locuri de muncă se vor economisi bani pentru ca angajatorul să investească sau să mai facă o angajare. Pe această cale, se vor recupera bani din noile locuri de muncă și va avea ca efect reducerea considerabilă a șomajului. Această inițiativă nu este singulară, ci Guvernul a introdus măsura legislativă de scutire a impozitului pe profitul reinvestit și alături de diverse scheme de ajutor, printre care și cea pe perioada 2015-2020, căreia i s-au alocat fonduri în valoare de 2,7 miliarde lei, vin tocmai în sprijinirea mediului de afaceri și a pieței muncii.

Domnule Ialomițianu, criticile acestea virulente trebuia să le adresați președintelui Traian Băsescu atunci când a semnat ordonanța de tăiere a salariilor și recalculare a pensiilor, în ciuda faptului că o serie de articole au fost declarate neconstituționale. Dar ce-ați făcut atunci? Vă spun eu. Spiritul dumneavoastră naționalist și-a asumat răspunderea alături de restul Guvernului PDL pe proiectul de lege legat de reducerea veniturilor cetățenilor acestei țări. Ei bine, și Guvernul Ponta își asumă o măsură legislativă, și nu aceea de a lua banii oamenilor, ci de reducerea CAS-ului la angajator.

Dumneavoastră v-ați făcut cariera politică bazată pe minciuni și populisme. Vă aduc aminte că la data la care ați preluat portofoliul finanțelor ați promis creșterea numărului locurilor de muncă sau menținerea celor existente prin facilități fiscale și accesul la resurse financiare. Și ce-ați oferit? Șomajul a crescut de la 5 la 7%, iar în rândul tinerilor a crescut dramatic, de la 5,1 în anul 2008 la valoarea de 23,7 în 2011.

Sunteți un presupus expert contabil, dar cu toate acestea ați făcut grava confuzie între recesiunea tehnică și economică. Tind să cred că pe băncile Cotrocenilor aceste două concepte nu v-au fost explicate și ați fost lăsați să plutiți în derivă. Vă voi oferi eu câteva informații cu privire la deosebirile dintre cele două noțiuni. Considerați acesta a fi un act de bună-credință pentru a vă salva de la a mai fi luat în derâdere și cu alte ocazii.

În primul rând, recesiunea tehnică este un termen intrat de curând în domeniul economic. El nu este general acceptat, nu are o definiție universală și nu este același lucru cu recesiunea economică. O țară poate suferi mici scăderi economice pe două trimestre consecutive și tot să înregistreze o creștere economică la nivelul întregului an. Dumneavoastră mințiți populația în mod deliberat, furnizând aceste date și afirmând că țara se află în recesiune. Scăderea PIB-ului cu un punct procentual este în comparație cu perioada similară a anului precedent, an în care România a cunoscut cea mai spectaculoasă creștere economică din '89 până în prezent, cu un PIB de 148 de miliarde euro.

În 2013, economia a înregistrat în trimestrul I o creștere de peste 2%, în trimestrul II creșterea a fost de 1,4%, iar în trimestrele III și IV, creșterea a fost de 4,1, respectiv 5,4%.

Așadar, evoluția negativă a economiei din ultima perioadă este comparată cu înregistrările din anul precedent, când creșterea a fost fulminantă. Dacă interpretăm datele în mod corect, atunci aflăm că România a avut în trimestrul II al anului curent o scădere de 1%, în comparație cu trimestrul I al aceluiași an, dar față de același trimestru din 2013 economia a înregistrat o creștere de 1,4% pe seria ajustată sezonier.

Dar ce înseamnă, domnilor, până la urmă recesiunea economică pe care o menționează stimabila opoziție?

O definiție mai complexă a recesiunii a fost propusă de Biroul Național de Cercetare Economică din Statele Unite. Conform acestuia, recesiunea reprezintă un declin semnificativ al activității la nivel național care durează mai mult de câteva luni și este vizibil prin scăderea produsului intern brut, a veniturilor reale ale populației, a numărului de angajați din economie, a producției industriale și a vânzărilor cu amănuntul și cu ridicata. Ca atunci când PDL a băgat mâna în buzunarele românilor și din 2009 până în 2012 nu le-au mai scos. Atunci țara a intrat în recesiune.

Dar istoria nu se repetă azi. Industria a crescut față de anul precedent cu 6,8% în luna mai 2014, cifra de afaceri din serviciile de piață a crescut față de luna precedentă cu 2,9% serie brută. Comerțul nu a scăzut, așa cum mințiți dumneavoastră, ci conform Eurostat, a crescut cu 8% în primele 5 luni ale anului, adică cu 2 miliarde de euro în plus față de 2013.

Numărul mediu de salariați a crescut în primele luni ale anului cu 0,8%, iar inflația s-a situat la valoarea de 0,95%, de unde rezultă că puterea de cumpărare a crescut, și nu a scăzut, așa cum, din obișnuință, mințiți.

Așadar, România nu se află în recesiune. De fapt această alianță, pe scurtătură s-o luăm, spunem ACL, înseamnă anevoință, constrângere și lichidarea economiei.

Vă mulțumesc.

(Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul în continuare...

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Cu tot respectul pentru doamna ministru, sigur că are deplină îndreptățire să-și apere punctul de vedere, dar îmi permit să-i reamintesc de faptul că, potrivit art.72 din Constituția României, parlamentarii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Așadar, au deplină îndreptățire să critice activitatea Guvernului, neexpunându-se astfel unor acuzații de calomnie, așa cum ați sugerat mai devreme în expunerea Domniei Voastre.

Mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim și noi pentru informare.

Domnule Nicolăescu, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă ministru Petrescu,

Vreau să vă fac o confesiune. Când ați luat cuvântul și ați spus că sunteți tehnocrat, m-ați sedus. Și am crezut că într-adevăr avem un ministru tehnocrat al finanțelor. După ce-ați început să vorbiți și ați făcut niște afirmații care, după opinia mea, nu au loc în această sală, mi-am dat seama că sunteți un tehnocrat din laboratorul PSD al tehnocraților. Și asta este... până la urmă!

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine că nu e de la PNL.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Ca să folosesc expresia dumneavoastră, și anume că cifrele vorbesc și că ele sunt cele care până la urmă spun absolut orice, fără să mai comentăm noi, vă dau și eu tot cifre. Dumneavoastră probabil că le-ați folosit pe cele care vă convin. Eu o să le folosesc pe cele pe care le știm cu toții și le trăim cu toții. Câteva exemple, ca să nu lungim vorba.

România a avut două trimestre consecutive de contracție a produsului intern brut și cea mai mare scădere economică dintre țările Uniunii Europene în al doilea trimestru din 2014, de 1% din PIB. E o cifră. În trimestrul al II-lea al acestui an, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, investițiile realizate în economia națională au scăzut cu 9,1%. Altă cifră. Investițiile concretizate în lucrări de construcții noi au consemnat o scădere de 7,7%, iar în cele în utilaje și tehnologii s-au redus cu 15,6%. În 2014, investițiile publice au fost cel mai puternic diminuate, cu aproximativ 8 miliarde de lei după primele șapte luni ale anului.

Nerealizarea investițiilor publice și scăderea investițiilor private au influențat negativ creșterea economică din România cu 3 puncte procentuale în trimestrul II din 2014 și cu 2,2% în semestrul I din 2014, evident cu minus.

Volumul comerțului a scăzut cu 4,3% în trimestrul II 2014, față de perioada similară din 2013. Și cifrele pot continua în această manieră, doamnă ministru.

Nu cred că aceasta este maniera în care trebuie discutat. Noi am făcut această moțiune ca să vă întrebăm foarte clar și să răspundeți cetățenilor acestei țări ce aveți de gând să faceți. N-ați făcut nimic, din păcate, din ceea ce noi considerăm că ar fi trebuit să faceți ca să vedem creștere economică, ca să vedem lucruri mai importante care până la urmă să se reflecte în viața de zi cu zi a fiecărui cetățean, a fiecărei firme, a fiecărei societăți comerciale. Ele sunt cele care până la urmă produc în această țară avuția națională de unde dumneavoastră, Ministerul Finanțelor, colectați impozite și taxe.

Asta am fi vrut să auzim de la dumneavoastră. De aceea am făcut această moțiune, de aceea v-am provocat să veniți în fața Parlamentului. Din păcate, n-ați utilizat această pârghie, ați ratat această ocazie, și-mi pare rău pentru dumneavoastră, un tehnocrat PSD-ist.

Mulțumesc.

(Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, și eu.

Are cuvântul în continuare domnul Ialomițianu Gheorghe, fost ministru de finanțe în Guvernul Boc.

Cu curaj, vă rog, cu curaj, domnule Ialomițianu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu mi-e frică!

Doamnă ministru, să știți că deputații Alianței Creștin-Liberale au dreptul să depună o moțiune. Atunci când ați spus că ne dați date concrete, chiar am crezut. Dar să știți că multe date sunt false.

Noi, prin moțiune, dorim să vă atragem atenția că direcția este greșită a economiei României. Politica fiscală dusă de Guvernul Ponta este una dezastroasă pentru mediul de afaceri, pentru locurile de muncă și pentru puterea de cumpărare a populației. Au ajuns românii să trăiască în ziua de astăzi mai greu decât în perioada de criză. Lucrul cel mai grav, doamnă ministru, eu credeam că totuși nu atacați instituțiile Uniunii Europene. Este Institutul Național de Statistică, Eurostat, care ne dau datele concrete, exact cum merge economia. Și ce ne spune? Că avem de-a face cu cel mai incompetent Guvern. Și acesta e Guvernul Ponta. Ne punem întrebarea cum un Guvern să ducă economia în recesiune când toți factorii economici, bugetari, financiari sunt favorabili?

Ați luat țara stabilă financiar. Deficit sustenabil. Vă împrumutați foarte ieftin. Conjunctura economică este favorabilă. Vedeți industria, comerțul. Mediul de afaceri își face treaba. Și dumneavoastră duceți țara în recesiune.

Mai mult decât atât, Dumnezeu v-a dat cel mai bun an agricol și țara a intrat în recesiune. Asta înseamnă, da, incompetență. Și vă spun de ce Guvernul Ponta este principalul vinovat. Ați tăiat banii de investiții, doamnă ministru. Au trecut opt luni de la începutul anului. Investițiile sunt mai mici față de anul trecut la semestrul I cu 3 miliarde. La opt luni spuneți că ați drumul la investiții. Diferența a crescut. Diferența negativă e de 3,6 miliarde.

Acesta este adevărul, iar influența investițiilor asupra creșterii economice este de minus 3 și o spune Institutul Național de Statistică. Vă rog foarte mult să nu-i mai contraziceți pe cei de la Institutul Național de Statistică, că v-a ajutat foarte mult, că n-a spus acest institut că România a intrat în recesiune.

Construcțiile au scăzut cu 10% față de anul trecut. Și sigur că și comerțul a scăzut, pentru că supraimpozitarea și tăierea banilor de investiții sunt cauzele sacrificării locurilor de muncă din sectorul privat. Și, doamnă ministru, credeam că ați citit ultimele știri date de Eurostat. Suntem campioni europeni la scăderea locurilor de muncă, 3,1% în trimestrul II. La mare distanță este Cipru cu 1,4%. Am înregistrat cea mai abruptă cădere economică, 1%. O spune Eurostat-ul. Nici în Eurostat să nu mai avem încredere? Pe cuvânt, vă faceți de rușine!

Astea sunt adevărurile. Cum ați omorât locurile de muncă din sectorul privat? Tăind banii de investiții.

Spuneți că aveți încasări mari la buget. Doamnă ministru, vă faceți de rușine. Și, un calcul simplu, pentru un elev de clasa I, fără să mai aibă calculator... poate să-l facă: avem total buget general consolidat, 217 miliarde. Media lunară este de 18 miliarde. Trebuia să aveți încasări la 8 luni 144 de miliarde, aveți 136 de miliarde. Minus 8 miliarde. Sigur că erați lângă șeful dumneavoastră de partid și trebuia să continuați cu minciuni.

Doamnă ministru...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vorbiți foarte apropiat de microfon și se aude foarte tare.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Faceți parte din cel mai mincinos Guvern după '89. Ați transformat negrul în alb.

Spuneți că nu este recesiune. Ne-o spune Eurostat. Doamnă ministru, o să vă faceți de rușine! Cum ne explicați nouă că avem creștere economică când de fapt avem cădere economică. O să râdă colegii dumneavoastră de facultate și de la ultimul loc de muncă. Ați transformat rectificarea bugetară negativă în rectificare pozitivă. Cum să faci rectificare pozitivă când ai lipsă la încasări pe primul semestru de 5,4 miliarde. Acum spuneți că veți face rectificare pozitivă când aveți 8 miliarde minus? E greu de crezut!

Ce vreți să faceți? Să ascundeți incompetența acestui Guvern? Să-l salvați pe Ponta de la acea campanie prezidențială? Nu-l puteți salva, că românii văd în Victor Ponta acel premier care a eșuat în toate programele, a dus țara în recesiune, niciun proiect nu l-a dus la bun sfârșit. Astea sunt realizările.

Ieri ați mai spus o minciună, doamnă ministru. Că în 2015 veți implementa un program de depunere a declarațiilor electronic și plățile on-line pentru persoane juridice și accesul la dosarul fiscal, accesul electronic. Doamnă ministru, întrebați-i pe colegii din Ministerul de Finanțe, lucrul ăsta s-a realizat în 2011, odată cu introducerea declarației 112. Nu vă mai lăudați cu lucruri pe care le-au făcut alții. Și trebuia să faceți un lucru elementar, doamnă ministru, trebuia să le mulțumiți colegilor de la Direcția de tehnologia informațiilor pentru munca pe care au depus-o, nu să vă bateți joc de ei.

Domnilor colegi,

Domnilor de la PSD,

Vă rog să votați această moțiune ca să oprim dezastrul. Nu putem să mai continuăm în România cu Guvernul Ponta care aplică o politică împotriva românilor, împotriva mediului de afaceri și în condiții economice favorabile. Un astfel de guvern cred că România n-a mai avut și nu va mai avea. E cel mai incompetent guvern, și ascunde adevărul românilor. Numai cu minciuni, dar românii știu că o duc mai greu. N-o să vă voteze, pentru că ați distrus această țară.

Vă mulțumesc.

(Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Dumitru Georgică.

Video in format Flash/IOS

Domnul Georgică Dumitru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru,

Stimați colegi,

Vreau să-i spun domnului Ialomițianu că dacă vorbește foarte tare asta nu înseamnă că este și adevărat.

Am studiat textul moțiunii simple ai cărei autori s-au străduit cât au priceput de bine să zugrăvească un tablou în culori cât mai cenușii ale economiei românești. În rezumat, prima parte a moțiunii nu ne prezintă altceva decât un atac furibund la adresa doamnei ministru Petrescu, dar și o jonglerie destul de comună cu termeni și cifre seci.

Semnatarii văd partea goală a paharului și nu spun tot adevărul pentru a descrie realitatea economică așa cum este. Și în primul trimestru, și în trimestrul al doilea, România s-a situat în țările Uniunii Europene cu cea mai mare rată de creștere economică într-un context politic internațional extrem de dificil, referindu-mă aici inclusiv la conflictul din estul Ucrainei.

Se vorbește ceva mai departe despre sacrificarea investițiilor publice, pusă tot pe seama așa-zisei incapacități a Ministerului de Finanțe de a colecta veniturile din economie. Nu se suflă în schimb o vorbă despre efortul financiar extraordinar pe care-l presupune îndreptarea unor uriașe nedreptăți la care românii au fost supuși de guvernările anterioare. Cum nu se spune nimic nici despre ratele la împrumuturile angajate în aceeași perioadă.

De asemenea, se vorbește în textul moțiunii despre lipsa unor soluții concrete pe termen lung sau a unor măsuri realiste și durabile care să țină cont de oameni. Nimic mai fals. Tocmai preocuparea pentru soluții realiste cu impact pozitiv asupra populației pe termen lung este prioritară pentru actualul Executiv și Ministerul de Finanțe. Drept dovadă stau măsurile susținute de Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, menite să aducă un plus bugetelor locale. Cu alte cuvinte, să genereze surse financiare din care să se realizeze proiecte de dezvoltare cu impact direct, nemijlocit, asupra comunităților locale. Mă refer aici la susținerea reducerii cotei de impozit pe construcții speciale de la 1,5% la 1%, adică o reducere consistentă, ceea ce va duce implicit la diminuarea poverii fiscale pentru mediul de afaceri, sumele încasate urmând să fie repartizate bugetelor locale.

Recalcularea noilor redevențe și alocarea bugetelor locale a unei părți din cota pe aceste redevențe încasate pentru activități de exploatarea zăcămintelor sunt alte preocupări prioritare, tot pentru oameni.

În altă ordine de idei, opoziția nu poate ierta Guvernului Ponta curajul de a legifera reducerea CAS-ului și reacționează precum personajele din povestea cu drobul de sare.

Reacțiile jucătorilor din economia românească, reprezentanți ai unor firme de producție importante, contrazic tot jocul manipulărilor panicarde practicate de opoziția în degringoladă și văd scăderea CAS-ului ca pe o măsură benefică, o gură de oxigen pentru economie.

Încă o remarcă: textul moțiunii abundă în cifre și date oferite de instituții de profil, în condițiile în care asupra Guvernului, în general, dar și asupra Ministerului de Finanțe sunt lansate acuzații în sensul că nu există transparență în cheltuirea banului public.

Vă mai rețin atenția doar cu o scurtă concluzie: de la bun început, doamna ministru Petrescu a fost primită cu răceală și transformată aproape imediat într-o țintă predilectă a comunicatorilor opoziției, iar textul prezentei moțiuni nu face decât să confirme că această atitudine a devenit stereotip.

Vorbeam mai devreme de niște reparații morale și trebuie spus, în acest context, că amnistierea fiscală a unor categorii de persoane asumată de actualul Executiv, se încadrează în acest gen de măsuri, pentru că oameni nevinovați, mulți dintre ei cu resurse limitate nu trebuie să plătească pentru incompetența unor funcționari și chiar politicieni, așa cum s-a întâmplat în perioada 2010-2011, când veniturile românilor au fost drastic reduse sub imperativul declarat al scoaterii țării din criză, cu promisiunea că austeritatea astfel impusă va fi resimțită doar pentru o perioadă scurtă de timp, ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat.

Guvernul Ponta a făcut și face ceea ce a promis, în ciuda tuturor dificultăților și presiunilor din partea opoziției care, în mod absolut inadmisibil, își continuă atacurile încercând să exporte disputele interne, ajungând cu petiții până la ușile cancelariilor europene. Că adevărul are o singură față rezidă inclusiv din câștigul imens pe care-l are România odată cu desemnarea Corinei Crețu în funcția de comisar pe politică regională și, totodată, un succes personal al premierului Victor Ponta, care a completat eficient eforturile diplomației românești.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul Ștefan Viorel.

Se pregătește domnul Horga Vasile.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimate și stimați colegi,

Sigur, moțiunea de cenzură este un instrument...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Moțiunea simplă!

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan:

Scuze, mă gândeam la ziua ce urmează!

Moțiunea simplă este, asemenea moțiunii de cenzură un instrument al luptei politice, dar este un instrument al luptei politice într-un cadru civilizat, parlamentar, și nu mă așteptam ca astăzi să asistăm la transformarea acestui instrument într-unul politicianist, cu un text care cred că ar suna foarte bine la adunările electorale ce urmează în campanie, un text care nu sună deloc bine sub aula Parlamentului. Pentru că altminteri nu pot să-mi explic cum putem vorbi cu atâta nonșalanță, cu atâta ușurință despre recesiunea economică. Îl depășim chiar și pe Traian Băsescu când în 2009, în toamnă, ne povestea că nu va veni criza asupra României niciodată.

Acum, dumneavoastră aveți același comportament, numai că vă exprimați invers. În termeni cataclismici, catastrofali, vedeți recesiune, prăbușire economică. Dar pun și eu o întrebare simplă: în numele cui faceți acest lucru? Pentru că cei care se pricep spun așa: că evaluările Institutului Național de Statistică se fac trimestrial. Cei care se pricep spun așa: că pe măsură ce trec trimestrele în cursul unui an se elimină efectele de sezonalitate, se determină influența efectului de bază, se măsoară și alți indicatori despre care vorbea doamna ministru aici, și abia după o analiză temeinică, profesională, se dă un diagnostic, un verdict. N-am auzit în mediile de analiză economică vorbindu-se cu atâta certitudine și vehemență despre această recesiune tehnică, care de fapt este o încetinire a ritmului de dezvoltare a economiei românești. Despre asta vorbim. Iar dumneavoastră, cu un spirit, așa, de autoflagelare, vedeți numai catastrofă în România. Și în același timp spuneți că vreți binele acestui popor, că faceți tot ce este posibil să vină investitorii să-și riște resursele aici.

Păi, dacă dumneavoastră ieșiți în piață și strigați că arde casa, sigur că vecinul o să-și ia măsuri de precauție, o să se delimiteze de dumneavoastră. Nu cred că o faceți în folosul celor care v-au trimis în Parlament. Este o atitudine politicianistă ieftină cu care nu mai puteți păcăli poporul încă o dată. L-ați păcălit atunci când domnul Băsescu spunea că noi suntem protejați de criza economică și putem să dormim liniștiți!

Îmi amintesc, eram mai tinerel, așa, cred că eram student când a murit Mao Zedong și liderii chinezi stăteau la catafalcul său și încă le era frică de liderul maxim, le era frică să nu se ridice de acolo și să-i ia la bătaie. Așa vă comportați dumneavoastră. Pentru că domnul președinte Băsescu a spus la un moment dat că transportatorii din România se vor duce să aprovizioneze motorină în Ungaria pentru că s-au mai pus 7 eurocenți la acciza de motorină, acum dumneavoastră o țineți langa cu acest text.

Vă informez, stimați colegi, în Ungaria motorina la pompă e mai scumpă. Dacă nu știți, informați-vă! Domnul Băsescu a avut, așa, o premoniție, dar care nu s-a confirmat. Motorina la pompă în Ungaria e mai scumpă decât în România și nu cred că vreun transportator e masochist, să se ducă să cumpere mai scump de acolo. Scrieți și în moțiunea de astăzi acest lucru, fără să aveți bunăvoința să verificați un lucru elementar, banal. Vorbiți despre căderea consumului de carburanți în condițiile în care doamna ministru v-a prezentat statistica care vă contrazice.

Nu știu ce statistici consultați dumneavoastră, cred că alea pe care vi le-a trimis în februarie domnul Băsescu de la Cotroceni. Actualizați-vă, veniți la zi!

Vorbim despre investițiile publice care au căzut. Da, stimați colegi, ați spus că în 2014, pe 7 luni, sunt cu 3 miliarde mai puțin decât anul trecut. Așa este. Dar ați uitat să spuneți că 2 miliarde erau arierate la Compania Națională de Drumuri și încă aproape un miliard arierate la administrația locală. Dacă introducem în calcul și aceste arierate, iată că ies cele 3 miliarde de care dumneavoastră faceți atâta caz.

Dar nu ăsta este cel mai important lucru. Cel mai important lucru este altul. Faceți evaluarea investițiilor așa cum ați făcut întotdeauna, în termeni cantitativi. Nu vă interesează unde s-au cheltuit banii, dacă sunt parcuri în mijlocul pădurii, sau terenuri de fotbal în pantă, sau bazine de înot acolo unde nu mai există copii sau nu e nici curent electric. Nu vă interesează. Pentru că tot timpul v-a interesat doar cum să cheltuiți mai mult de la buget ca să vă îngroșați pungile. Reveniți-vă puțin și priviți și aspectul calitativ, aspectul de eficiență al investițiilor, și atunci veți recunoaște că, în sfârșit, în 2014, s-au făcut câțiva pași foarte importanți în sensul reglementării normelor de prioritizare a investițiilor, în sensul stimulării competiției la achizițiile publice, în sensul măsurării rezultatelor în funcție de efortul investițional.

Vă sunt străine aceste elemente. Dar dacă vrem să avem respect față de banul public așa trebuie gândit.

Domnule Costică, discutăm și în particular.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea la dumneavoastră, domnilor deputați, să fiți decenți totuși, chiar dacă nu vă place adevărul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Ștefan:

Deci o altă temă despre care faceți vorbire este cea legată de reducerea cotei de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale. Aici v-aș ruga, în numele colegilor, în numele adevărului, hotărâți-vă odată!

În aceeași moțiune spuneți că ați vrut reducerea cotei de asigurări sociale cu 5% în luna iunie sau martie, nu știu când, ca după aceea să reveniți și să spuneți că nu-i bine că se introduce acum.

Dar hotărâți-vă. Ce doriți? Doriți un pachet de stimulente fiscale care să producă efecte benefice economiei? Pentru că despre asta vorbiți la un moment dat în moțiune, dar vorbiți la modul abstract.

Enumerați 3 măsuri din pachetul pe care îl doriți dumneavoastră și să-l susținem împreună.

Doamna ministru a enumerat 3 măsuri. Nu vă plac? Scutirea de impozit pe profitul reinvestit nu este o măsură bună? Reducerea cotei de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale nu este o măsură bună? Veniți dumneavoastră cu alte propuneri! Vă așteptăm.

Sigur, faceți caz de evaziunea fiscală. Este o realitate cu care ne confruntăm. Și am sperat, ne-am dorit că împreună putem face front comun să luăm măsuri pentru reducerea evaziunii fiscale. Și se fac eforturi în acest sens de actualul Guvern.

Restructurarea sistemului ANAF, informatizarea sistemului, transparentizarea sunt demersuri care țintesc reducerea evaziunii fiscale și creșterea colectării la bugetul de stat.

Dar haideți să ne uităm în spate. Când a crescut? Care este elementul de taxă în legătură cu care este cea mai mare evaziune fiscală în România? Este taxa pe valoarea adăugată.

Cine a crescut taxa pe valoarea adăugată în 48 de ore cu 5 puncte procentuale? O decizie care nu se poate imagina decât într-o țară subdezvoltată.

Cine a făcut acest lucru n-a avut în vedere că va provoca o creștere a evaziunii pe TVA?

Deci ați aruncat o piatră... De-atunci ne străduim cu toții să o scoatem din apă, iar dumneavoastră stați pe mal și faceți opoziție.

Haideți împreună să vedem ce este de făcut.

Da, s-a redus la 9% cota de TVA pentru pâine. Vrem să fie extinsă. Guvernul are în program acest lucru.

Am dovedit în aproape un an de zile că impactul negativ pe buget nu a existat, evaziunea a scăzut la produsele din pâine, bugetul n-a încasat mai puțin.

Haideți, veniți lângă acest demers, dacă sunteți constructivi!

Stați pe tușă și criticați că este evaziune fiscală, după ce dumneavoastră sunteți primii vinovați pentru că ați provocat-o.

Eu cred că totuși dumneavoastră ați guvernat într-o perioadă în care echilibrele macroeconomice în România au fost făcute praf.

Dumneavoastră ați guvernat într-o perioadă în care ați îndatorat România. Și astăzi, din resursele bugetului 2014, s-au cheltuit sume foarte mari pentru a achita salariile, urmare ale hotărârilor judecătorești, în învățământ și în alte sectoare publice, da? Astăzi, din bugetul din 2014, s-au plătit arieratele către furnizorii de medicamente pe care dumneavoastră le-ați produs, da? Au fost suportate din efortul acestui buget, cu eforturile acestui Guvern.

De aceea eu cred că dumneavoastră, dacă într-adevăr doriți ca să fie bine în țară, creșterea economică să continue, ca mediul de afaceri să se bucure de un mediu prielnic businessului, aveți posibilitatea să faceți o chestie minimală: asumați-vă obligația morală măcar de a tăcea. Și lăsați-ne pe noi, lăsați-ne pe noi să susținem acest Guvern care demonstrează că poate să corecteze toate nenorocirile pe care le-ați produs dumneavoastră.

Ca urmare, stimați colegi, despre cum trebuie să votăm moțiunea nici că mai poate fi vorba.

Eu sper cu discursul meu să-l fi convins și pe domnul Ialomițianu să voteze împotriva moțiunii.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

Domnul Horga, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă ministru,

Domnilor deputați,

Sistemul fiscal al României sub guvernarea Ponta traversează un paradox nemaiîntâlnit în rândul țărilor cu economie de piață funcțională.

România, cu 28,3% venituri fiscale din PIB, față de media Uniunii Europene de peste 40%, pare a fi economia cea mai relaxată fiscal.

În realitate însă dacă adăugăm evaziunea fiscală din economia gri și cea subterană se ajunge la o povară fiscală suportată de contribuabilul plătitor, cu respect pentru lege, de peste 52% din câștiguri, una din cele mai mari poveri fiscale din lume.

În România se impozitează foarte mult munca, ca urmare a lipsei totale de politici economice de stimulare a dezvoltării IMM-urilor care ar putea crea cele un milion de locuri de muncă promise de PSD în campania electorală. Se impozitează excesiv consumul populației, nevoită să-și cheltuiască aproape tot câștigul pentru traiul zilnic.

La aceasta se adaugă multitudinea de impozite și taxe locale, parafiscale sau taxe fals fiscale, toate la un loc favorizând proliferarea economiei subterane nefiscalizate, care se menține la aproape 30% din PIB, în defavoarea contribuabililor cu un comportament fiscal corect.

Doamnă ministru,

În urmă cu câteva luni prezentați ca o mare realizare eliminarea câtorva taxe care nu erau relevante nici numeric și nici valoric față de zecile de mii de taxe în vigoare pe care mediul de afaceri și cetățenii simpli din România sunt obligați să le plătească.

Dacă sunteți o guvernare social-democrată, așa cum pretindeți că sunteți, și în parteneriat deplin cu cetățenii români, credem că a sosit momentul să spuneți adevărul.

În România guvernată de Ponta și PSD se taxează aproape orice, cu lege sau fără lege. De la un banal examen dat de către un student, la o solicitare de cazier fiscal pentru o licitație publică și până la celebra taxă pe dreptate, pusă cu măiestrie pentru protecția baronilor roșii.

În paralel cu fiscalitatea extrem de stufoasă a statului, au fost inventate alte zeci de mii de taxe în afara cadrului constituțional, încasate de către instituții ale statului, regii autonome, societăți naționale; mai nou, și de către multe societăți comerciale de stat sau private, și care au transformat deja țara noastră, am putea spune, într-un stat spoliant.

Haosul pe care cu bună-știință l-ați instituit în sistemul fiscal românesc printr-o politică perfidă de majorare a numărului de impozite și taxe, cu scopul de a ascunde de fapt creșterea nivelului de fiscalizare din România, a determinat îndepărtarea constantă a investițiilor străine de țara noastră, desființarea sau intrarea în insolvență a unui număr tot mai mare de IMM-uri, transferul de capital românesc către alte state cu sisteme fiscale suple, predictibile și consolidate, scăderea posibilității românilor de economisire, exodul în masă a forței de muncă către țări în care respectul statului față de cetățean este deja consacrat, lipsa totală de încredere a cetățenilor rămași în țară față de un stat guvernat în favoarea baronilor roșii, care știe să-și protejeze valorile autentice.

Cu această ocazie, tragem un serios semnal de alarmă pentru a fi respectat articolul 139 din Constituția României privind așezarea impozitelor și taxelor, ca o premisă a consolidării statului de drept, revizuirea completă a sistemului fiscal național, sistematizarea impozitelor și taxelor aprobate prin lege, eliminarea imediată a tuturor taxelor așezate de instituții ale statului sau entități private, în mod abuziv, cu îngăduința Guvernului Ponta, și care afectează nepermis atât buzunarul cetățeanului român, cât și pe cel al investitorului.

Stimați domni,

A fost o vreme când și noi, liberalii, am crezut în promisiunile lui Ponta și ale PSD-ului, cele cu dreptatea până la capăt.

Ne-am trezit însă la timp și am renunțat să fim parte în continuare la minciunile spuse pe bandă rulantă de Ponta. Ne-am reluat drumul nostru consacrat, un drum drept pentru România.

Nu avem cuvinte de laudă pentru măsurile luate în perioada de criză. Ele au adus multă suferință mediului de afaceri și cetățeanului român.

Atunci au fost tăiate salarii, eliminate câștiguri din premii, sporuri, indemnizații, tichete de masă, înghețate și impozitate pensii, crescute impozite și taxe de tot felul. Un lucru este însă cert: ele au fost asumate în mod transparent.

Odată instalat Ponta și USL la guvernare, noi, liberalii, am crezut că acele suferințe ale populației vor înceta de-a doua zi. Mai ales că propaganda PSD le considera, pe bună dreptate...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cele 6 minute se epuizează, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile Horga:

... și rău-intenționate... termin imediat... distructive pentru cetățeanul român.

Toate măsurile de austeritate continuă și astăzi în mod laș. TVA de 24%, impozitele pe a doua, a treia și următoarele locuințe, majorate de două-patru ori, impozitele pe mijloacele auto, majorate de 3 ori, impozitele pe teren dublate, tichetele de masă au rămas nedeductibile în continuare, sporurile, indemnizațiile, stimulentele, premiile se mențin tăiate.

Dacă sunteți un om atât de destoinic precum vă manifestați public, dați imediat înapoi: TVA-ul la 19%, al 13-lea salariu, sporurile și indemnizațiile, pensiile speciale și ocupaționale, stimulentele și toate celelalte taxe și drepturi luate oamenilor, așa cum erau ele în guvernarea liberală din 2004-2008.

Iar dacă sunteți incapabili sau neputincioși, atunci recunoașteți-vă învinși și plecați. Poporul român nu are nevoie de minciuna instituționalizată.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vedeți că vorbiți de zeci de mii de taxe, domnule Horga.

Domnule Ialomițianu, aveți două minute.

Ați vorbit de zeci de mii de taxe. Zeci de mii?

Video in format Flash/IOS

Domnul Vasile Horga (din sală):

Uitați-vă la fiecare instituție a statului câte taxe...

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Zeci de mii?! Înseamnă că n-aveți proprietatea termenilor...

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

O fi vorbit și de parafiscale.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveți două minute, domnule Ialomițianu.

Video in format Flash/IOS

Domnul Gheorghe Ialomițianu:

Doamna ministru de finanțe,

Domnilor colegi de la PSD,

Mi-am dat seama că nu aveți soluții pentru scoaterea țării din criză.

Cea mai bună soluție este să plecați de la guvernare înainte de alegerile prezidențiale, că veți duce țara în dezastru.

Cred că conduceți țara după deviza "După noi, potopul".

Singura soluție este să plecați de la guvernare.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Bun. Momentul de comedie a trecut.

Vă rog, doamna ministru.

Video in format Flash/IOS

Doamna Ioana-Maria Petrescu:

Poate nu am fost extrem de clară prima dată când am vorbit. Atunci... voi recapitula măsurile de relaxare fiscală și proeconomice ale Guvernului Ponta la care am contribuit direct.

Vorbim aici de neimpozitarea profitului reinvestit, care intră în vigoare de la 1 iulie. Vorbim de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. Vorbim de tăierea și comasarea a 92 de taxe parafiscale și tarife. Vorbim de returnarea a 4 eurocenți, a accizei de 7 eurocenți la motorină, pentru transportatorii licențiați. Vorbim aici de finalizarea rescrierii Codului fiscal care nu s-a mai făcut de 10 ani.

De asemenea, vorbim de o nouă relație contribuabil-fisc, de lansarea spațiului virtual personal, pe care l-am lansat ieri.

Domnule Ialomițianu, știu foarte bine că firmele se pot loga on-line, dar contra cost, folosind un certificat digital.

Ceea ce vreau să fac eu anul viitor este ca firmele să se poate loga cu username și parolă, gratis, la fisc, pentru a-și plăti taxele și pentru a-și vedea angajamentele fiscale.

Nu mă pot totuși opri aici fără să menționez anumite lucruri.

Domnul Ialomițianu a menționat o scădere a locurilor de muncă. Nu vorbim aici, în economie, de o scădere a locurilor de muncă. Într-o economie de piață în care avem o piață liberă a muncii, vorbim de persoane care se angajează și persoane care își pierd locul de muncă.

Ceea ce contează pentru economie este numărul net de angajări. Și acest lucru, această statistică eu v-am dat-o.

De asemenea, ați spus că am tăiat banii de la investiții, ceea ce este absolut incorect. Guvernul Ponta nu a tăiat banii de la investiții. La ultima rectificare bugetară, toți banii care nu au fost încă cheltuiți pe investiții publice au rămas în bugetul ordonatorilor de credite pentru a fi investiți în a doua jumătate a anului.

De asemenea, ne-ați dat anumite cifre referitoare la posibilele încasări la bugetul de stat care nu au legătură cu realitatea.

V-am spus foarte clar că s-au încasat 120 de miliarde de lei în primele 8 luni, comparativ cu 114 miliarde de lei în primele 8 luni ale anului trecut. De asemenea, că a fost o realizare de 100% a planului de venituri.

Calculul pe care l-ați făcut dumneavoastră știți foarte bine că nu are cum să fie corect, pentru că atunci când se face programarea veniturilor bugetare se face în funcție și de sezonalitate, și nu folosim regula de trei simplă.

De asemenea, tot ce ați spus dumneavoastră și statistic nu știu ce bază are.

Aș vrea să mai adaug și câteva măsuri pe care le avem în vedere pentru perioada următoare pentru ca autorul moțiunii să fie sigur că vom continua această politică de susținere a mediului de afaceri și de reducere a fiscalității.

După cum am menționat și în speech-ul meu, avem în vedere o schemă de ajutor de stat care va ajuta acele firme care vor să facă investiții în înalta tehnologie.

De asemenea, cum am spus și în speech-ul meu, vom extinde acest spațiu virtual privat în toată țara și vom extinde acest spațiu virtual privat gratis și pentru toate firmele.

De asemenea, ceea ce facem în perioada următoare, în urma unor ample consultări cu mediul de afaceri, este să rescriem modul în care se aplică reducerea de 50% la cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea din profitul impozabil, astfel încât cât mai multe firme să aibă posibilitatea să ia această deducere fiscală pentru a investi mai mult în cercetare și dezvoltare.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, doamnă ministru.

Votul final, mâine, la ora 12,30.

Vă mulțumesc. Ședința s-a încheiat.

   

Ședința s-a încheiat la ora 18,43.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 16 iunie 2019, 5:30
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro