Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2014 > 09-12-2014

Ședința Camerei Deputaților din 9 decembrie 2014

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:
  1.37 Cornel-George Comșa - declarație politica "Relația României cu Fondul Monetar Internațional";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Cornel-George Comșa:

"Relația României cu Fondul Monetar Internațional"

Zilele acestea se desfășoară la sediul Ministerului Finanțelor Publice o nouă rundă de negocieri între România și reprezentanții Fondului Monetar Internațional, în urma ultimului acord preventiv semnat de către țara noastră cu FMI.

Relația noastră cu Fondul Monetar Internațional a început prin aderarea noastră în 1972 la articolele Acordului FMI, România fiind atunci primul stat din CAER care devenea parte a acestei importante instituții financiare internaționale, rezultată în urma acordurilor de la Bretton Woods de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

După 1990, influența instituțiilor financiare internaționale asupra României a fost extrem de puternică, țara noastră având parte de o "reeducare" economică care încă are loc, FMI asigurând această reeducare în liniile neoliberale și transnaționale stabilite prin Consensul de la Washington și care urmărește alinierea României la politicile economice care conduc curentul transnațional existent pe piețele internaționale.

Deși nu negăm importanța Fondului Monetar Internațional pentru regimul monetar internațional și pentru sistemul financiar global, acesta s-a dovedit în relația cu statele în curs de dezvoltare din întreaga lume a fi mai degrabă incapabilă să corecteze deficiențele macroeconomice și decalajele monetare ale acestor state. Fondul deține un larg portofoliu de proiecte eșuate (majoritatea), iar cele care au fost un succes, în special cele din Asia de Sud-Est, au fost doar pentru o perioadă de timp relativ scurtă și cu prețul creșterii inacceptabile a inechității și a decalajelor dintre săraci și bogați.

În istoria postdecembristă a relației României cu Fondul, niciun acord nu a avut rezultate concrete benefice pentru economia românească. Politicile recomandate de fond, bazate în principal pe teoriile neoconservatoare ale Școlii de la Chicago și ale Școlii austriece, nu au făcut decât să accentueze dezechilibrele financiare din anii 1990 și să impună măsuri de austeritate care au anihilat aproape o treime din firmele existente în România înainte de criza economică din 2008, pe lângă efectele secundare rezultate în scăderea capacității de cumpărare a românilor și degradarea nivelului de trai.

România, o țară aflată relativ în semiperiferia sistemului financiar internațional, situație ameliorată de apartenența la Uniunea Europeană, a suportat planuri economice atipice și cu rezultate foarte proaste la nivel sistemic. Singurele perioade de creștere economică reală au avut loc în anii în care nu au existat acorduri cu Fondul și nu există niciun fel de dovadă că acordurile anterioare ar fi sprijinit cumva aceste perioade de creștere.

Modelul de capitalism dependent și neoliberal impus de către Fond prin multiplele acorduri stand-by au permanentizat precaritatea economică a majorității cetățenilor și au susținut o politică de stimulare a investițiilor întemeiată pe principiul forței de muncă ieftine și a flexibilității acesteia, în locul susținerii unui model care să ducă la axarea economiei pe producerea de produse de înaltă calitate și valoare adăugată, care să asigure un nivel de trai și venituri mari pentru români.

Considerăm că este timpul ca România să renunțe la relația defectuoasă cu Fondul Monetar Internațional și îndemnăm Guvernul României să se axeze pe investiții în industriile care aduc valoare adăugată mare, precum IT-ul și manufacturierii care produc produse de ultimă generație cu valoare ridicată. De asemenea, Guvernul ar trebui să asigure un climat economic adecvat investițiilor. Susținem și milităm pentru creșterea investițiilor în educație, cercetare și infrastructură, toate acestea fiind necesare pentru ieșirea din starea economică precară în care ne aflăm astăzi.