Plen
Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/27-02-2015
Video in format Real MediaVideo - Real Media
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media22-03-2017 (comună)
Video in format Real Media21-03-2017
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-02-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 februarie 2015

    Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,27.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineața, stimați colegi.

Declar deschisă ședința consacrată declarațiilor politice de astăzi, 17 februarie 2015.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Mihai Baltă - intervenție intitulată: Grigore Vieru - poet al sufletului românesc;

Îi dau cuvântul domnului Mihai Baltă, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Baltă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează "Grigore Vieru - poet al sufletului românesc".

Simpozionul Internațional "Grigore Vieru - poet al sufletului românesc" - ediție omagială - 80 de ani de la nașterea poetului -, desfășurat la Botoșani în organizarea Liceului cu program sportiv, a reunit personalități ale culturii românești, scriitori, profesori, delegați din Chișinău și o delegație de consăteni din Pererâta - locul de naștere al poetului, mulți dintre cei prezenți fiind dintre cei care l-au cunoscut pe Grigore Vieru și au fost în apropierea sa.

Născut pe 14 februarie 1935 în satul Pererâta, fostul județ Hotin, Grigore Vieru a fost o personalitate de excepție a culturii românești. A fost membru de onoare al Academiei Române în 1990, propus de Academia Română pentru Premiul Nobel pentru Pace în 1992, membru corespondent al Academiei Române în 1993, decorat cu "Ordinul Republicii" în 1996 și i s-a acordat post-mortem Ordinul Național "Steaua României" în grad de Mare Cruce. În 1988 i s-a acordat cea mai prestigioasă distincție internațională în domeniul literaturii pentru copii, "Diploma de Onoare Andersen". În 1989 a fost ales Deputat al poporului în Republica Moldova.

Dincolo de aceste distincții acordate ca recunoaștere a valorii sale, Grigore Vieru a fost înainte de toate un patriot român, un luptător pentru o cauză a tuturor românilor, ducând la incandescență posibilitatea unirii tuturor românilor. A reprezentat rezistența prin și pentru cuvânt. Crezul său l-a sintetizat în câteva cuvinte, spunând: "Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul". Talentul și valoarea sa a reușit să unească cuvintele într-un vers care să ajungă la sufletele tuturor românilor. Poezia sa este o radiografie a sufletului românesc.

Acum, la 80 de ani de la nașterea lui Grigore Vieru, aduc acest pios omagiu unui prieten, patriot și mare român.

Baltă Mihai, Colegiul 5 Botoșani.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Virgil Delureanu - declarație politică cu subiectul Eficiența Programului anual european de ajutorare a persoanelor defavorizate față de Programul Operațional de Ajutorare a Persoanelor Defavorizate în ceea ce privește distribuirea ajutoarelor alimentare;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Virgil Delureanu.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Delureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se intitulează "Eficiența Programului anual european de ajutorare a persoanelor defavorizate față de Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate în ceea ce privește distribuirea ajutoarelor alimentare".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Programul anual european de ajutorare a persoanelor defavorizate 2013, prin care au fost distribuite produse alimentare a fost finanțat din Fondul European de Garantare Agricolă, prin Ministerul Agriculturii - Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, funcționând în baza Hotărârii Guvernului nr.600/2009 privind stabilirea beneficiarilor de ajutoare alimentare care provin din stocurile de intervenție comunitare destinate categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România și atribuțiile instituțiilor implicate în planul european, ulterior modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr.950/2012.

Începând cu anul 2014 distribuirea ajutoarelor alimentare către persoanele eligibile s-a realizat în cadrul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate în baza cuponului individual transmis prin Poșta Română către beneficiarii programului, potrivit Hotărârii Guvernului nr.799/2014.

Pentru implementarea Programului Operațional de Ajutorare a Persoanelor Defavorizate au fost transferate atribuțiile de la Ministerul Agriculturii, prin APIA, către Ministerul Fondurilor Europene, iar la nivel de județ de la consiliile județene către instituțiile prefectului.

Acest fapt a avut ca efect distribuirea greoaie prin Poșta Română a cupoanelor individuale, transferul atribuțiilor între instituțiile menționate a determinat distribuirea produselor cu întârziere către centrele de distribuție ale primăriilor, respectiv beneficiarii finali, fapt pentru care solicit sprijinul dumneavoastră și al Guvernului pentru reimplicarea autorităților și instituțiilor care au asigurat implementarea Programului European pentru Persoanele Defavorizate în perioada 2007-2013, care eventual se mai poate perfecta și care și-a dovedit eficiența, astfel încât distribuția către beneficiari a produselor alimentare să fie cât mai eficientă, fără mari întârzieri.

Deputat Colegiul 4 Balș, Virgil Delureanu.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Vasile Gudu - declarație politică cu tema: Prioritățile agriculturii românești în viziunea Partidului Național Liberal;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Vasile Gudu. Se pregătește domnul deputat Ion Eparu.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Gudu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Prioritățile agriculturii românești în viziunea Partidului Național Liberal".

Structura programului de guvernare al noului PNL are la bază realitățile de zi cu zi ale agriculturii românești. Partidul Național Liberal își propune să găsească soluții concrete care să contribuie la o agricultură durabilă și competitivă pe plan european. Principalele probleme cu care se confruntă agricultura românească sunt: rezolvarea situației referitoare la cadastru și comasarea terenurilor agricole și forestiere - cadastrul general agricol al României este necesar pentru absorbția fondurilor europene, dar și pentru o clarificare a situației juridice a proprietăților agricole -, reglementarea activității de îmbunătățiri funciare din România, regândirea cadrului fiscal necesar agriculturii românești pentru aducerea fermierilor la nivelul de competitivitate european, promovarea și sprijinirea măsurilor de piață în sectorul agroalimentar, încurajarea și promovarea formelor asociative și organizațiilor profesionale și interprofesionale, cercetare aplicată pentru nevoile fermierilor, profesionalizarea personalului din agricultură prin sprijinirea dezvoltării învățământului agricol de specialitate și, nu în ultimul rând, măsuri concrete pentru încurajarea tinerilor fermieri.

Partidul Național Liberal dorește să facă din agricultură un motor al economiei naționale pe termen lung. Agricultura este un atu pe care România îl are, un atu care constă nu numai în bogăția și fertilitatea solului, ci și în tradițiile agricole, în talentul fermierilor noștri.

Agricultura este o resursă care poate deveni unul din motoarele de creștere economică, dacă o vom transforma pas cu pas într-o industrie agricolă și agroalimentară competitivă, dacă vom trece de la subzistență și export de produse brute la agri-business.

La acest moment, agricultura și industria agri au o pondere de 12% din PIB (în scădere față de 2003), din care aproximativ jumătate o reprezintă agri-business-ul. 14% din investițiile românești merg spre agricultură, în scădere cu 24% în anii trecuți, mai puțin de 1% din investițiile străine merg către agricultură. În agricultură lucrează aproximativ 28% din forța de muncă, în condițiile în care 46% din populația țării locuiește în mediul rural, iar 71% din persoanele cu venituri modeste locuiesc la țară.

Partidul Național Liberal consideră stringentă implementarea următoarelor măsuri: impunerea stimulării folosirii terenurilor agricole, prin politici fiscale, atât sub aspectul reintroducerii în circuitul agricol a terenurilor care "stau", cât și sub aspectul folosirii mai intensive a arendării, acolo unde proprietarii nu dispun de mijloace de exploatare, sprijinirea micilor fermieri pentru fertilizări, mecanizări și accesul la piață, aplicarea unui program de tipul "Prima fermă", după modelul "Prima casă" - care ar putea stimula dezvoltarea agriculturii sociale, asigurarea unor condiții egale de competitivitate între producătorii români și cei din Uniunea Europeană, scăderea graduală a TVA-ului pentru a stopa producătorii din țările limitrofe care invadează piața românească cu produsele lor mai ieftine datorită TVA-ului scăzut. Competitivitatea agriculturii atârnă de stimularea comasării terenurilor și concentrarea producțiilor pe orizontală, prin crearea de clustere de industrie agricolă și agropolisuri în zone de largi suprafețe fertile și acces la infrastructură de depozitare, transport și expediție inclusiv pe terțe piețe. Un astfel de nivel de integrare ne va permite creșterea exporturilor de produse procesate și orientarea lor către piețe externe. Producătorii români trebuie să beneficieze de o agenție de promovare a exporturilor care să integreze datele de intrare a produselor românești pe terțe piețe, altele decât Uniunea Europeană. De asemenea, Partidul Național Liberal își propune să acționeze prin dialog și stimulente pentru relansarea creditului, în general, și dezvoltarea unei bănci de investiții, în particular, care să dezvolte, printre altele, programe de credit agricol în condiții accesibile și stimulative.

România duce lipsă de proiecte și programe de dezvoltare, atât în agricultură, cât și în alte domenii economice și sociale. Guvernele Ponta 1, 2 și 3 au transformat de regulă mijloacele în scopuri în sine, uitând care este obiectivul firesc al oricărei guvernări: îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

Scopul nostru este creșterea calității vieții cetățenilor, îmbunătățirea ei atât sub aspectul condițiilor economice, cât și al serviciilor publice. La 25 de ani de la Revoluția din 1989, după ce am asimilat și ne-am creat instituții și legi similare sau compatibile cu cele ale statelor membre UE, după ce am integrat acquis-ul comunitar, după ce am atins în cadrul NATO cel mai înalt grad de securitate politico-militară, e momentul să dăm un adevărat asalt pentru convergența nivelului de trai al cetățeanului român cu nivelul de trai al cetățenilor statelor dezvoltate economic ale Uniunii Europene. Acest obiectiv al Partidului Național Liberal este parte integrantă și este în acord cu obiectivul strategic al Proiectului de țară "România lucrului bine făcut" al președintelui ales al României, domnul Klaus Iohannis.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ion Eparu - intervenție cu titlul: 21 februarie - Ziua internațională a Limbii Materne;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Ion Eparu. Se pregătește domnul deputat Cosmin Necula.

Vă rog, domnule Eparu.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Și în spiritul celor cu care am încercat să obișnuiesc colegii, sper să mă încadrez în cele 3 minute alocate unei declarații politice, pe care astăzi am intitulat-o "21 februarie - Ziua Internațională a Limbii Materne".

Începând cu anul 2000, pe data de 21 februarie se sărbătorește Ziua Internațională a Limbii Materne. Este evident că scopul desemnării acestei sărbători a fost accentuarea rolului limbii materne în conservarea și dezvoltarea patrimoniului unei etnii. Ca reprezentant al unui colegiu, Colegiul 10, Circumscripția 31 Prahova, Colegiul 10 Ploiești, cu o structură pronunțat neomogenă, vreau să subliniez faptul că singurul mod de a contracara violența generală cu care ne confruntăm - verbală, fizică, emoțională, economică, comunitară - este să punem accent pe înțelegere, toleranță și dialog. Iar dialogul nu este posibil decât prin respectarea particularităților și integrarea lor în generalul cotidianului.

Limba maternă este indubitabil una dintre dimensiunile fundamentale ale ființei umane, este legătura prezentului cu trecutul și tradițiile. Tocmai pentru a-i sublinia importanța și implicațiile, s-a decis desemnarea unei zile sărbătorite la nivel mondial. Dar să nu uităm că lucrurile mari încep tot cu pași mici, pași făcuți în primul rând în proximitate. Astfel, cred că programul de o oră pregătit minuțios la școala din cartierul Bereasca, școală din colegiul meu, de exemplu, este la fel de important, ca efect generat, ca toate mesele rotunde, dezbaterile, atelierele de lectură și creație, concursurile de ortografie, recitări sau eseuri, expozițiile de carte sau desene, vizionările de filme, programele de muzică și dans tradițional, prezentările de obiceiuri și tradiții, atelierele de conversație sau prezentările organizate la sediile UNESCO din întreaga lume, ca realizare a bibliotecilor auditive ale limbilor pe cale de dispariție sau ca pregătire a proiectelor-pilot de software pentru includerea digitală a limbilor indigene. Spun asta pentru că amprenta lăsată asupra copiilor de romi din cartier, implicați în programul școlar amintit, va genera cu siguranță efectele scontate. Ei își vor putea defini mai exact locul integrat în societate, înțelegând specificul limbii și al obiceiurilor proprii, pentru că, evident, limbile îngrijite și promovate prin standardizare, prin scriere, prin administrație, școli și mass-media au șanse mai mari de supraviețuire decât cele minoritare, în care primează limba vorbită, cea scrisă, administrativă, fiind foarte slab dezvoltată.

Din punct de vedere istoric, data de 21 februarie a fost aleasă ca Zi Internațională a Limbii Materne în memoria celor 5 studenți uciși de către poliție la Dacca, pe data de 21 februarie 1952, în timp ce demonstrau pentru recunoașterea limbii lor materne, bengali, ca limbă oficială pe teritoriul statului Pakistan, stat care cuprindea pe atunci și Bangladesh-ul.

La nivel mondial există în prezent aproximativ 7.000 de limbi materne, conform Atlasului limbilor în curs de dispariție editat de UNESCO în anul 2001, pe parcursul a câteva generații, mai mult de 50% din aceste limbi sunt amenințate cu dispariția, 96% dintre ele fiind vorbite doar de 4% din populația globului.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Ion Eparu, deputat Colegiul 10, Circumscripția 31, Prahova.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Cosmin Necula - declarație politică referitoare la Finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat de Bacău Cosmin Necula. Se pregătește domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Cosmin Necula:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi este intitulată "Finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale".

După 25 de ani de transformări și frământări electorale este momentul să punem ordine în acest capitol al politicii românești. Este nevoie de o legislație care să fie adaptată realităților sociale, o legislație care să încurajeze relația directă dintre actorul politic și cetățean. Prin schimbarea pe care trebuie să o facem trebuie să anulăm paradigma conform căreia politicianul care câștigă alegerile trebuie să fie cel care aruncă cele mai multe materiale electorale sau cel care are cele mai multe fețe atârnate pe ziduri. Trebuie să învățăm că esența campaniilor electorale nu stă în cantitatea de materiale promoționale, ci în calitatea actului politic efectuat timp de 4 ani și în corectitudinea mesajelor pe care le dăm cetățeanului.

Astfel, până în momentul de față un cetățean poate să susțină cu până la 100 de salarii minime un partid politic, iar o firmă, cu până la 200 de salarii. Consider că sunt nerealiste prevederile prezentei legi și cred că se creează posibilitatea ca un partid să beneficieze de finanțări îndoielnice, cu surse dubioase, deoarece sunt foarte puțini cetățeni și foarte puține firme care ar aloca din veniturile pe care le au sume de dragul vreunei ideologii. Propunerea pe care vin să o facem în fața dumneavoastră este ca un cetățean să poată susține un partid cu maximum un salariu mediu pe an, iar firma cu până la 10% din impozitul pe profit plătit în anul fiscal precedent.

Înființarea unui registru special destinat acestor finanțări, care să funcționeze on-line și al cărui gestionar, mult mai autoritar și înzestrat cu mijloace coercitive mult mai intense, să fie Autoritatea Electorală Permanentă.

De asemenea, consider că este momentul ca o campanie electorală să se desfășoare în favoarea ideilor politice, în scopul cunoașterii candidaților sau partidelor, și nu în scopul de a îmbuna electoratul cu o mare cantitate de materiale promoționale sau cu un bombardament vizual prin afișajul ostentativ. Nu cantitatea de materiale promoționale sau vizuale este esența unei campanii. Nu este cel mai bun candidat cel care are cele mai multe bannere. Nu este cel mai bun partid acela care își pune candidații să zâmbească pe toate blocurile.

Modalitatea de campanie pe care o propunem dă posibilitatea candidaților să utilizeze doar tipărituri și singurele postere permise să fie afișate doar în locuri special amenajate, de dimensiuni mai mari decât cele actuale. Candidatul sau partidul are posibilitatea să se exprime timp de 4 ani și să se prezinte electoratului prin inițiativele sale, prin munca sa politică, și nu prin cantitatea de imagine pe care o va utiliza în decursul unei luni de campanie electorală.

Experiența țărilor cu tradiție democratică din Uniunea Europeană ne arată că se pot desfășura campanii și fără materiale promoționale, Belgia fiind cel mai bun exemplu în acest sens. Manifestarea interesului public față de partide și candidați va putea fi exprimată pe parcursul întregului mandat, și nu prin prisma diversității și cantității de materiale promoționale și materiale vizuale consumate într-o lună de campanie.

Prin aceste modificări legislative campaniile electorale vor fi ferite de abordările tumultuoase și heirupiste ale candidaților și partidelor care cred că ceea ce este mult este și bun, fiind, de asemenea, ferite de șantajele ulterioare încurajate de finanțări dubioase.

Concluzionând, repet experiența elegantă a celorlalte țări din Uniunea Europeană care nu cred în cantitățile de materiale, ci în calitatea programelor prezentate și în transparența finanțărilor partidelor politice.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Au depus în scris... Numai puțin, domnule deputat! Au depus în scris din partea Grupului PNL domnul deputat Cornel-Mircea Sămărtinean, doamna deputat Valeria-Diana Schelean, domnul Vasile Iliuță, Ioan Balan, doamna deputat Claudia Boghicevici, doamna deputat Andreea-Maria Paul, Maria-Sanda Ardeleanu, Cezar Preda, Alexandru Nazare, Ion Șcheau și George Ionescu.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică cu titlul: Religia în școală, prioritate națională;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe. Se pregătește domnul deputat Sorin Constantin Stragea, Grupul PSD.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi privește o serie de drepturi fundamentale care decurg din valorile creștine, valori de la care ne identificăm cu toții, indiferent de apartenența noastră politică și de coloratura partidului din care facem parte.

Așadar, "Religia în școală, prioritate națională".

Decizia Curții Constituționale cu privire la studiul religiei în școli dă naștere unor noi semne de întrebare asupra a ceea ce înseamnă rolul educației religioase în sistemul public românesc, un sistem public ce nu trebuie uitat că este beneficiarul contribuțiilor bugetare ale celor minimum 99% din cetățenii români care aparțin celor 16 culte recunoscute legal.

Conform motivației emise de Curtea Constituțională, disciplina Religie va rămâne în trunchiul de bază al programei școlare, însă sistemul de alegere devine invers față de acum, astfel că opțiunea urmând să fie făcută de acum înainte de părinții elevilor care doresc să urmeze cursul de religie, și nu de părinții celor care nu doresc să meargă la această oră. Situația creată în acest mod are un caracter ambiguu, ora fiind obligatorie pentru profesori, dar opțională pentru elevi, și de aceea cred că unica soluție de deblocare o reprezintă găsirea unei șanse de mediere a acestei chestiuni complicate. Spun acest lucru deoarece consider că miza reală a inițiativei atacării studiului religiei pe calea instanțelor legale, în condițiile în care religia este o sursă fundamentală de morală, de înțelegere mutuală și de cultură universală, nu este doar respingerea valorilor spirituale, ci este dovada unei proiecții pe termen lung care vizează ca finalitate de-creștinarea societății românești și secularizarea definitivă și totală a vieții publice. Nu cred că pe viitor pentru România soluția va putea fi vreodată aceea a unei societăți tensionate de litigii și încrâncenată într-o confruntare permanentă, ci singura șansă reală va fi una a înțelegerii și acceptării aproapelui într-un climat de mediere socială, toleranță reală, dar și de fermitate în fața răului. Religia astăzi în școală înseamnă mai puțină violență și mai multă înțelegere și seninătate în România de mâine.

Domnul președinte Klaus Iohannis a dovedit până acum că înțelege ideea libertății religioase și că este un om deschis dialogului cu reprezentanții cultelor religioase. De aceea, în calitate de creștin-ortodox și de parlamentar al României îl invit pe domnul președinte Iohannis ca alături de Curtea Constituțională a României, Parlamentul României, Patriarhia Română și reprezentanții celorlalte culte să ia inițiativa, legitimă prerogativelor sale constituționale, de a media această situație în vederea realizării unei convergențe a dreptului fundamental la libertate religioasă a majorității covârșitoare a românilor cu prevederile legale în baza cărora a deliberat recent Curtea Constituțională. Trebuie recunoscut faptul că în ultima perioadă Curtea Constituțională a României a demonstrat receptivitate cu privire la ceea ce înseamnă libertatea personală în România și cred că este timpul unui dialog susținut între Curtea Constituțională și Biserică, Biserica fiind pavăza tradițională și legitimă a libertății individuale în România. Cred că pe viitor rolul Bisericii va redeveni esențial sub aspectul protejării drepturilor și libertăților civile și al apărării demnității umane în fața derapajelor etatiste. Biserica a fost, este și va rămâne un factor ponderator și de stabilitate în societatea românească.

În final, nu cred că pentru noi, românii, alegerea materialismului și a dogmatismului secularist poate fi vreodată o alternativă la națiunea creștină întemeiată pe libertate de alegere și de conștiință și, nu în ultimul rând, pe respectul demnității factorului personal, factor creator de valori concrete sub aspectul culturii și civilizației.

Vă mulțumesc.

Daniel Gheorghe, deputat PNL.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Sorin Constantin Stragea - declarație politică intitulată Formarea profesională a adulților - o necesitate;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Constantin Sorin Stragea, Grupul PSD.

Au depus declarații scrise, la Grupul PNL, domnul deputat Vasile Horga, domnul deputat Gheorghe Dragomir, doamna deputat Florica Cherecheș, Florin-Alexandru Alexe, doamna deputat Maria Grecea, Carmen Hărău, Răzvan Mironescu, Radu Bogdan Țîmpău, Dan Coriolan Simedru, Cornel Șoptică, Raluca Ispir, Thuma Hubert.

Vă rog, domnule deputat. Se pregătește domnul deputat Sorin-Avram Iacoban.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Formarea profesională a adulților - o necesitate"

În ultimul deceniu, învățarea în rândul adulților a ocupat o poziție centrală în cadrul politicilor de cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale. Astfel, miniștrii educației din țările membre ale Uniunii Europene au fost de acord ca, până în anul 2020, cel puțin 15% dintre adulți să participe la o formă de educație sau formare profesională, datorită contribuției esențiale a educației adulților la competitivitate, la angajarea pe piața muncii și adaptabilitate socială.

Participarea adulților la procesul de învățare pe tot parcursul vieții este departe de a atinge nivelul de referință de 15% în majoritatea statelor din Uniunea Europeană. Doar Danemarca, Olanda, Finlanda, Suedia și Marea Britanie au depășit acest obiectiv.

Uniunea Europeană a oferit o serie de recomandări care se referă la provocările legate de necesitatea adoptării unei strategii de învățare pe tot parcursul vieții, care să ofere adulților cu competențe scăzute acces la învățare pe tot parcursul vieții și să consolideze coerența dintre educație, învățare pe tot parcursul... și formarea profesională și ocuparea forței de muncă.

Una dintre provocările adresate României este reprezentată de creșterea ratei de participare a adulților între 25 și 64 de ani la învățare pe tot parcursul vieții la 10% până în anul 2020. Până în acest moment, România nu a înregistrat un progres considerabil cu privire la acest indicator, dacă ținem cont că în ultimii 6 ani (2007-2013) indicatorul a crescut doar cu 0,7 procente (în total avem 2%). Conform statisticilor, țara noastră are una dintre cele mai mici rate ale participării adulților la învățarea pe tot parcursul vieții înregistrând un progres sub minimul stabilit de Comisia Europeană.

Validarea și recunoașterea învățării formale și nonformale sunt considerate ca fiind unele dintre instrumentele necesare pentru a motiva adulții să se implice în procesul de învățare pe tot parcursul vieții. Toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, au dezvoltat sau dezvoltă cadre naționale sau calificările în concordanță cu cadrul european al calificărilor. Mai mult de jumătate dintre țările membre ale Uniunii Europene au luat măsuri care se adresează dezvoltării calificărilor și sistemelor de asigurare a calității în educația și formarea profesională.

Mecanismele de asigurare a calității joacă un rol important în sprijinirea instituțiilor de educație și formare profesională și a persoanelor care au ca obiect de activitate dezvoltarea politicilor privind asigurarea calității sistemelor de educație și formare profesională. Asigurarea calității crește transparența și stă la baza încrederii în relevanța și calitatea învățării, competențele și calificările, care la rândul lor reprezintă baza încrederii pentru calitatea instituțiilor și celor care oferă educația și formarea profesională.

Resursele limitate de care dispun serviciile politice de ocupare a forței de muncă și lipsa unui sistem de măsurare a performanțelor limitează furnizarea eficientă de servicii personalizate pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă.

În domeniul educației și formării profesionale în ultimii 20 de ani se înregistrează un declin puternic al învățământului profesional și tehnic, deși au fost inițiate mai multe reforme și proiecte-pilot. Cu toate acestea disponibilitatea învățământului profesional și tehnic, relevanța sa pentru piața forței de muncă și implicarea agenților economici în învățarea la locul de muncă și în ucenicii rămân la un nivel scăzut.

În privința corelării între competențele absolvenților de învățământ terțiar și cerințele pieței există deficiențe majore, iar legătura dintre întreprinderi, parteneri sociali și universități rămâne deficitară, așa cum indică rata ridicată a șomajului și faptul că mulți absolvenți de învățământ superior își găsesc un loc de muncă în profesii care fie nu corespund pregătirii lor universitare, fie sunt sub nivelul lor de calificare.

În urma celor expuse, rezultă că este necesară elaborarea unei legi a educației și formării profesionale care să asigure, în primul rând:

  • elaborarea și folosirea unei terminologii comune, conform prevederilor conținute în recomandările și directivele Comisiei Europene;
  • integrarea în lege a instrumentelor care să asigure managementul calității în educația și formarea profesională;
  • armonizarea legislației românești în domeniu cu bunele practici legislative din statele membre ale Uniunii Europene, precum și cu prevederile directivelor și recomandărilor Comisiei Europene;
  • introducerea modelului de standard ocupațional ca instrument de standardizare a unei ocupații, prin detalierea competențelor specifice;
  • menținerea obligativității eliberării suplimentului Europass pentru fiecare tip de certificat eliberat unui participant în urma frecventării unui curs de formare profesională sau evaluării competențelor profesionale;
  • flexibilizarea și fluidizarea comunicării între furnizorii de formare profesională continuă și comisiile de autorizare prin descreșterea birocrației și utilizarea sistemelor informatice.

Față de cele sus-menționate, în calitate de coinițiator al unui proiect de lege a formării profesionale a adulților, consider că este imperios necesar să elaborăm acest proiect.

Deputat PSD Sorin Stragea, Colegiul nr.7, Lugoj - Timiș.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc și eu, domnule deputat.

Au mai depus declarații scrise la Grupul PNL: doamna deputat Raluca Surdu, Daniel Iane, Grigore Crăciunescu, Anton Doboș, Ștefan-Alexandru Băișanu, Mihai Lupu, Erland Cocei, Victor Manea, Mugurel Cozmanciuc, Ionel Palăr, Theodor Nicolescu, Cornel Șoptică, Raluca Ispir, Vasile Varga, Cristian Buican, Elena Uioreanu și Mircea Lubanovici.

La Grupul parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Nicolae Păun.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Sorin-Avram Iacoban - declarație politică intitulată Clasa politică este responsabilă de viitorul tinerei generații;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Sorin-Avram Iacoban și se pregătește doamna deputat de Vaslui Ana Birchall.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pentru stenogramă, am depus astăzi trei declarații politice. Una dintre ele se numește "Unitatea poporului român a fost apărată de religie" și se referă la necesitatea păstrării obiectului religiei în școlile din România. Cealaltă declarație politică se numește "Suveranitatea României trebuie apărată", care are ca obiect discuții privind contextul geopolitic actual în care se află România, precum și faptul că e nevoie de o minimă pregătire militară pentru tinerii noștri.

Declarația politică pe care, cu acceptul dumneavoastră, o citesc acum se numește "Clasa politică este responsabilă de viitorul tinerei generații".

Dragi colegi,

Viitorul acestei țări este strâns legat de viitorul tinerilor noștri.

În ultima perioadă, progresul care se manifestă într-o formă accelerată a făcut ca tinerii să aibă percepții diferite de ale celor care ocupă categoria socială a susținătorilor de familie. Diferențele ideologice dintre copii și părinți se manifestă într-o pantă uneori ireconciliabilă. Mai mult, diferențele de percepție a socialului sunt îngrijorătoare. Dacă am analiza tinerii din ziua de astăzi cu tinerii de acum 20-25 de ani, rezultatele ar fi semnificative.

Statul are însă rolul de a asigura măsura transformărilor sociale, nu prin forță, ci prin intermediul educației. Domeniul educației din România nu a fost în ultimii ani un domeniu privilegiat, din păcate, guvernanții și mai ales cei din perioada 2009-2012 găsind în educație o vulnerabilitate bugetară, fapt pentru care au subfinanțat acest domeniu.

Ne chinuim să asigurăm o cifră infimă de 4 virgulă din P.I.B. pentru educație, deși media europeană este de 5,4%, iar unele țări alocă chiar un total de 8% pentru acest domeniu considerat strategic. Până în 2012, educația nu a fost considerată un domeniu strategic, mai ales după mișcările sindicatelor din educație, tinerii fiind invitați să părăsească țara sau să devină cofetari și patiseri, pe ideea că acestea sunt domeniile pentru care există ofertă de muncă.

O asemenea gândire este falimentară, deoarece nu există vreun model european în care să se precizeze că educația este subsecventă ofertei de muncă de pe piață, asemenea unui lucru, accesoriu care nu poate părăsi soarta bunului principal. Lipsa totală de viziune a celor care, într-un anumit moment, s-au ocupat de educație, a condus, printre altele, la certitudinea că România se află pe ultimele locuri la interesul față de educație și, ca atare, la interesul față de tinerele generații.

România a îmbrățișat programul "Strategia Europa 2020", angajându-se să reducă până la 11,3% rata părăsirii timpurie a școlii pentru intervalul de vârstă 18-24 de ani și să crească rata absolvenților de învățământ terțiar până la 27% pentru grupa de vârstă 30-34 de ani, deși ultimele rezultate ale examenului de maturitate, rezultate ameliorate ce-i drept în ultimii 2 ani, ridică mari semne de întrebare cu privire la obligațiile asumate de statul român.

Conform barometrului Eurostat, un an în plus de școală crește indirect veniturile personale cu 8-9%, reduce cu 8% riscul de șomaj și cu 8,2 % riscul apariției problemelor grave de sănătate. Analiștii economici au demonstrat că un procent mai ridicat de școlarizare, mai cu seamă în învățământul terțiar, conduce indirect la revizuirea prognozei de creștere economică în sens pozitiv, evident.

Uniunea Europeană, dragi colegi, impune țărilor membre creșterea investițiilor în sectorul de educație. De fapt, investițiile masive în învățământ sunt politica obligatorie pentru perioada 2015-2025. Poate că decidenții politici ar trebui să aibă mai multă sensibilitate față de recomandările Uniunii Europene, ținând cont de faptul că 18,8% din populația rezidentă a României o reprezintă tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani.

Rezultatul dezinteresului manifestat în ultimii zece ani de oligarhia portocalie este rata de șomaj din rândul tinerilor, fugăriți în străinătate pentru a munci la negru, de un personaj care manifesta grijă și protecție, așa cum spunea Domnia Sa, față de veritabili pușcăriabili, așa cum se confirmă acum.

24,3% dintre tineri sunt șomeri, cu câteva procente bune față de media europeană. Două treimi dintre tineri consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. Aceasta nu este o simplă judecată de valoare a tinerilor, ci este exact rezultatul nepăsării față de ei. Dezamăgirea a atins cote alarmante și lipsa orizonturilor pozitive generează și alte probleme sociale de extremă gravitate. Astfel, 3/4 din tineri locuiesc cu părinții, neputând să își permită o locuință care să le ofere o relaxare socială decentă. Principalul rezultat al faptului că tinerii încă locuiesc cu părinții, chiar și căsătoriți fiind, este refuzul de a avea copii, refuz care are ca rezultat accentuarea sporului de natalitate negativ. Știți foarte bine că un spor de natalitate negativ poate avea consecințe catastrofale pentru însăși existența poporului român.

Calitatea învățământului din România este strâns legată de dorința tinerilor pentru studiu individual. Sărăcia și necesitatea unui loc de muncă pentru a întreține familia, uneori și părinții, au făcut ca România să se afle din nou pe ultimul loc la statistica privind orele dedicate studiului individual. Tinerii nu au timp să studieze individual, ca atare nu prind interes de dezvoltarea unei cariere, rezultatul fiind acela al scăderii încrederii de sine și al stimei de sine. În loc să încurajăm tinerii care doresc să-și facă o carieră, încurajăm cozile la ajutoare sociale.

Astfel, 25,4% dintre tineri dedică 2 ore pe zi studiului individual, 27,6 % doar o singură oră, în timp ce doar 14,2 % dedică studiului individual 3-4 ore zilnic.

Dragi colegi, probabil din această ultimă categorie se vor alege viitorii specialiști, pe care țara își va pune bazele în viitor. Considerați că acest procent este mare, acest procent care poate fi analizat ca procent al tinerilor care doresc să se specializeze? Considerați că cei 14,2 % reprezintă un procent decent de interes al unei generații fără perspective concrete? Considerați că statul român își va asigura soliditatea funcțională cu numai 14,2 % dintre tineri?

Știți foarte bine, dragi colegi, că o carieră se dezvoltă încă din timpul studiilor. Dacă în străinătate se oferă o linie de dezvoltare a carierei, concretă încă din perioada studiilor liceale, să înțelegem din statistici că România, pentru două treimi dintre tineri, este doar o fabrică de diplome?

Dragi colegi, după cum vedeți, suntem într-o situație de criză socială a tineretului. Educația a fost neglijată în ultimii zece ani, iar rezultatele cu specific antisocial se văd foarte bine. Tinerii nu au perspective și atunci își ocupă timpul cu ce găsesc la îndemână în speranța unui trai mai bun. De cele mai multe ori rămân doar cu speranța și, ca o consecință, recurg la fenomene antisociale. Nu cred că mai avem voie să întârziem cu interesul față de educația românească. Dacă se va urma linia ultimilor zece ani de dictatură a incompetenței cotroceniste, vom constata, în anii ce vor urma, că însăși existența statului român este pusă în pericol.

Au fost făcute, de-a lungul timpului, numeroase pacte pentru educație, rămase la stadiul de opere literare. Fapte, domnilor! tinerii noștri au nevoie de fapte, pentru că un stat suveran puternic se clădește cu ajutorul tuturor generațiilor, iar viitorul acestui stat depinde cu prioritate de generațiile tinere, care au nevoie de baze solide pentru a face din statul român un stat puternic și suveran.

O nouă Lege a educației este una din faptele pe care le cer tinerii noștri!

Deputat de Iași, Sorin-Avram Iacoban.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc domnului deputat.

Rugămintea ar fi și pentru restul colegilor să încercăm să ne încadrăm în cele trei minute.

A depus de la Grupul parlamentar PC-PLR domnul deputat Cezar Cioată o declarație scrisă.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ana Birchall - declarație politică despre Provocările economice, sociale și politice ale României anului 2015;

O invit în continuare la cuvânt pe doamna deputat Ana Birchall.

Se pregătește, de la Grupul PNL, domnul deputat Ovidiu Alexandru Raețchi.

Vă rog, doamna deputat.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre provocările economice, sociale și politice ale României anului 2015, mergând spre viitor.

Cu toții vrem să lăsăm moștenire copiilor noștri o țară de care să fie mândri, un stat care le apără drepturile și le promovează interesele. Cu toții vrem să lăsăm moștenire copiilor noștri o societate care să îi pună în valoare, având ca temelie un sistem meritocratic. Nu vreau să constatăm, la peste 25 de ani de când am fost în stradă, protestând împotriva unei dictaturi, că de ceva timp în România s-a instaurat o altă dictatură, dictatura nonvalorilor și o criză morală a societății în care trăim.

Emil Cioran scria la un moment dat: "Trebuie să îți alegi locul unde vrei să îți ratezi viața". Oare așa să fie? Oare nu mai avem nimic de făcut? Se poate resemna cineva cu ideea de a rămâne sau că a se întoarce în țară înseamnă și o recunoaștere că nu poate izbuti? A ajuns să fie privită din nou fuga din țară drept singura soluție, așa cum era înainte de 1989 sau la începuturile anilor ’90? Eu încă cred că putem schimba lucrurile, dar pentru a reuși acest lucru, trebuie să trecem dincolo de vorbe. A venit momentul acțiunii! A venit timpul ca toți cei care gândim la fel, indiferent de vârstă, de profesie, de locul în care am ales să trăim sau în care viața ne-a împins, să ținem aproape unii de alții și să demonstrăm că, în România anului 2015, nu mai acceptăm dictatura nonvalorilor. Mergând spre viitor, România trebuie dezvoltată sub domnia și cu respectul față de lege, promovând ce avem noi mai de preț.

Chiar dacă suntem din familii politice diferite, avem cu toții o datorie față de țara în care ne-am născut, față de valorile cu care am crescut și pe care trebuie să le cultivăm și să le transmitem mai departe generațiilor următoare, pentru că, așa cum spunea bunica mea - Dumnezeu să o ierte! - Cătălina: "Ce ai în cap și în suflet, nu poate să îți ia nimeni niciodată!"

Stimate colege,

Stimați colegi,

În calitatea noastră de oameni politici, trebuie să ne aplecăm cu profesionalism și responsabilitate asupra oportunităților și provocărilor din anii următori. Avem datoria să folosim la adevăratul potențial șansa darului primit de la Dumnezeu, prin poziția și bogățiile României, prin talentul nativ și frumusețea românilor, în acest colț de rai, numit cu multă gingășie Grădina Maicii Domnului.

România are deja o generație întreagă născută în libertate, o generație care se implică din ce în ce mai mult în tot ce înseamnă viața publică și care, cu siguranță, are multe întrebări, propuneri și soluții pentru viitorul țării noastre. Zestrea primită nu poate și nu valorează nimic, dacă nu este pusă în valoare cu înțelepciune, cu responsabilitate, prin consens.

Cred că toți românii așteaptă de la noi, în calitate de membri ai Camerei Deputaților, membri ai acestui Parlament, să ne așezăm la masa discuțiilor și să colaborăm, pentru ca prioritățile care țin de interesul național, de interesul imediat al cetățeanului, să devină realități.

Nu contează de unde provine imboldul de schimbare sau de reformă. Este mai important să ajungem la o listă comună de priorități și să găsim formula care asigură succesul, decât să căutăm să avem dispute politice care, de multe ori, rămân exact așa cum sunt, exerciții goale de imagine.

România vine după trei ani de creștere economică neîntreruptă, având șomaj în scădere, inflație la un minim istoric și risc de default la minimul ultimilor șase ani. Potrivit Băncii Mondiale, România va avea o creștere economică de până la 2,9% în acest an, urmată de un avans de 3,2% în 2016 și 3,9% în 2017. Creșterea economică este confirmată de Comisia Europeană, care a îmbunătățit prognoza de creștere economică a României pe anul în curs cu 0,3 puncte procentuale, la 2,7%, și 2,9% în anul 2016.

Este datoria fiecăruia dintre noi ca această creștere economică să fie resimțită în creșterea nivelului de trai al fiecărui român, indiferent că trăiește pe Valea Tutovei din Colegiul meu din Vaslui sau în orice alt colț din țară.

Susțin că este datoria noastră să continuăm să promovăm politicile economice care să asigure o creștere economică sustenabilă, care să întărească inclusiv clasa mijlocie și care să ne permită să aplicăm politici sociale, atât în domenii cheie, cum sunt educația și sănătatea, dar și pentru ajutorarea celor dezavantajați. Indiferent de locul în care s-a născut, un copil are dreptul la o educație performantă, de exemplu, pentru că cea mai bună zestre pe care putem să o dăm unui copil este educația și accesul la educație.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Un alt proiect important așteptat de români este modificarea legislației electorale. Tocmai de aceea, este indispensabil dialogul pe această temă, atât între toate forțele politice, dar și cu societatea civilă, cu mass-media, astfel încât la următoarele alegeri să avem cadrul legislativ prin care să asigurăm un sistem de vot eficient și securizat pentru orice român, să nu mai existe probleme de ordin logistic, astfel încât fiecare român, indiferent unde se află, să-și poată exercita liber dreptul fundamental de a vota.

Prin dialog politic al întregii clase politice și printr-un dialog susținut în interiorul societății, România a îndeplinit obiective fundamentale în ultimii 25 de ani, așa cum este cazul aderării noastre la NATO sau la Uniunea Europeană.

Astăzi, provocările la adresa siguranței naționale, în contextul escaladării conflictului din Ucraina și al atacurilor teroriste din Franța sau din Copenhaga solicită maturitate, solidaritate și responsabilitate din partea tuturor factorilor de decizie și a tuturor actorilor sociali, în răspunsul împotriva atentatelor la adresa drepturilor și a valorilor noastre fundamentale.

Avem nevoie de consens și de înțelepciune pe temele care țin de siguranța publică, iar Pactul pentru Apărare este un exemplu bun în spațiul public, dar care trebuie cultivat și aplicat în cazul altor teme de interes național: educație, sănătate, transporturi, revizuirea Constituției, modificarea legislației electorale și altele.

Este nevoie de dialog instituțional echilibrat în problemele ce țin de politica externă a României, astfel încât rolul Parlamentului, al comisiilor de specialitate să devină mai accentuat în promovarea imaginii românilor în lume și în consolidarea relațiilor cu alte state. Buna colaborare instituțională în acest domeniu poate asigura reprezentarea externă a României și a românilor exact așa cum o merită.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Dezbinarea din societatea românească din ultimii zece ani trebuie să înceteze. Dacă vom ști să renunțăm la conflictele dintre noi și să colaborăm, mai ales atunci când vine vorba despre un proiect în interes național, vom putea să identificăm cele mai bune soluții pentru problemele care sunt în prezent, dar și un pas important pentru rolul și locul României în viitor. Dacă vom contribui cu toții la promovarea potențialului extraordinar al României, vom arăta cu ce valori pășim în viitor și care este proiectul de țară la care trebuie să lucrăm fiecare dintre noi.

Fac apel la dumneavoastră astăzi să lăsăm în urmă modelul politic care a sădit conflict și confuzie în ultimii ani, să dezbrăcăm haina de oameni politici, optând pentru cea de oameni de stat, în dezbaterea proiectelor cu adevărat importante pentru România și pentru români.

Să privim cu responsabilitate către anii următori, fie că vorbim despre centenarul Marii Uniri, fie că vorbim despre aderarea țării noastre la spațiul Schengen sau zona euro, de exemplu, sau despre promisiunile pe care fiecare dintre noi le-am făcut românilor din colegiile pe care le reprezentăm astăzi în Parlamentul României.

Să ne respectăm datoria față de România și față de generațiile următoare, pentru că numai împreună putem fructifica șansa care ne-a fost dată prin bogăția și frumusețea morală a unui popor greu încercat de istorie, dar unit în momentele decisive ale destinului său.

Depinde numai de noi ce Românie clădim și ce Românie lăsăm generațiilor viitoare.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat Colegiul nr.5, Vaslui.

Și pentru stenogramă, am mai depus în scris încă două declarații politice intitulate: "Securitatea energetică a României" și "Susținerea cinematografiei românești".

Mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat. Dar, potrivit regulamentului, declarațiile trebuie să aibă maximum trei minute. Pentru a putea lua cuvântul toți colegii, rog următorii colegi să se încadreze în aceste trei minute, pentru că la 9,30 încep și grupurile politice.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ovidiu Alexandru Raețchi - declarație politică privind situația Cimitirului Eroilor din Republica Moldova;

În continuare, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ovidiu Alexandru Raețchi și se pregătește domnul deputat Ion Răducanu, PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am venit la această tribună pentru a-mi face o datorie de onoare și a rosti un nume: Vasile Zaiaț.

Este numele unui român din Republica Moldova, care luptă de câteva decenii pentru dreptul eroilor români, francezi, germani, ruși, cehi, polonezi, italieni din Primul și al Doilea Război Mondial de a dormi un somn de veci firesc în fostul cimitir al eroilor din Chișinău, un cimitir distrus de sovietici în anul 1959 și apoi vândut de guvernul comunist al lui Vladimir Voronin pentru 70 de milioane de lei unui investitor privat, care a ridicat un mall peste cimitir.

Avem, în acest moment, la Chișinău - cu alte cuvinte - sute sau poate mii de soldați care, în loc să fie onorați, zac fără cruci sub un mall sau pe un maidan anonim.

Vreau doar să-l asigur, de la tribuna Parlamentului României, pe domnul Vasile Zaiaț și pe toți cei care i-au stat alături în acești ani că lucrurile nu vor rămâne așa, că nu va putea fi intimidat prin noi abuzuri polițienești ca și până acum și că somnul postum al eroilor întregii Europe și ai României va fi din nou înscris în termenii unui firesc respect.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ion Răducanu - declarație politică intitulată Recredibilizare;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Ion Răducanu și se pregătește domnul deputat Ioan Oltean, Grupul PNL.

A depus o declarație scrisă din partea Grupului PSD domnul deputat Răzvan Condurățeanu.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion Răducanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se cheamă: "Recredibilizare".

Marele politician român Ion Mihalache își punea întrebarea: "Ce este Parlamentul? Este el, oare, o adunare de virtuți, de înalte inteligențe, de elite ale națiunii? Vai! Este o adunătură de nulități și de egoisme, unde stau în frunte câțiva artiști ai cuvântului, unii șmecheri răufăcători, care curând devin călăuzele turmei și stăpânii tuturor."

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

"Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării." (art. 61, Constituția României)

"În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului. Orice mandat imperativ este nul." (art. 69 Constituția României)

Într-o democrație adevărată, voința populară, odată exprimată, devine lege. În România postdecembristă democrația parlamentară nu s-a putut ridica la nivel european, la cel dorit și așteptat, ci s-a scăldat de multe ori între rușine și nesimțire, sfidând voința românilor.

Pe fondul nemulțumirii publice, al criticilor fondate, dar mai ales al celor nefondate ale celor ce se recomandă a fi "reprezentanți ai poporului" - ong-iști, civiliști și așa-ziși jurnaliști subjugați unor interese obscure - precum și cu aportul neprecupețit al fostului președinte al țării, Parlamentul a fost catalogat ca fiind al rușinii, sintagmă de care nu mai poate scăpa, cel mult o poate minimaliza. Dar oare ne preocupă acest lucru, dorim acest lucru, avem o strategie de recredibilizare a noastră, a parlamentarilor, a Parlamentului român? Ne pasă de acest lucru?

Cred că, în marea lor majoritate, deputații români sunt conștienți că activitatea parlamentară desfășurată în primii doi ani de mandat este departe de performanță și responsabilitate.

Până nu este prea târziu, trebuie să ne trezim la realitate și să începem să demonstrăm că suntem cu adevărat în serviciul poporului.

Consider că Parlamentul României poate deveni credibil dacă este capabil să legifereze ferm și eficient, cu celeritate multe probleme ce necesită clarificări urgente.

Printre acestea:

  1. Actualizarea regulamentelor celor două Camere, punând accent pe importanța și necesitatea dezbaterii legilor în plen, și nu pe dezbaterile din comisiile permanente.
  2. Implementarea unor reguli clare și obligatorii, care să înlăture discuțiile sterile, penibile, populiste, neavenite, pline de aroganță între reprezentanții puterii și ai opoziției care se ciondănesc reciproc minute în șir pe probleme minore de procedură numai pentru "a-și arăta mușchii" în fața camerelor de luat vederi.
  3. Introducerea obligativității prezenței miniștrilor în Parlament la susținerea propriilor proiecte de lege sau pentru a răspunde întrebărilor parlamentarilor.
  4. Clarificarea și actualizarea prevederilor legale privind incompatibilitățile, conflictele de interese, competențele, atribuțiile și responsabilitățile aleșilor locali, parlamentarilor, demnitarilor, miniștrilor.
  5. Promovarea unor modificări legislative cu curaj pentru înlăturarea sau limitarea fenomenului intitulat "telejustiție", precum și a celui de compromitere a intereselor justiției, prin dezvăluirea de informații dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare prin publicarea transcripturilor unor convorbiri telefonice înregistrate.
  6. Revederea legislației menite să asigure respectarea cu strictețe a prevederii constituționale privind prezumția de nevinovăție (art. 25 alin. 11), cu accent pe reconsiderarea prevederilor privind arestul preventiv ca măsură excepțională sau ca normalitate, decisă cu posibilă subiectivitate.
  7. Promovarea de urgență a Legii lobby-ului, a Legii falimentului individual, a Codului silvic, a Legii minelor, a pachetului de legi privind securitatea națională, a pachetului de legi privind securitatea cibernetică și legile big brother.
  8. Redefinirea prevederilor legale privind controlul Parlamentului asupra instituțiilor și serviciilor de informații potrivit Constituției.
  9. Elaborarea unui proiect de lege care să definească concret, explicit, responsabil și democratic modalitățile de promovare a conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, a căror stabilitate pe funcție depinde de 25 de ani de decidentul politic aflat la putere la un moment dat.
  10. Și, nu în ultimul rând, readaptarea legislației privind achizițiile publice la realitățile economiei de piață românească și asigurarea eficienței funcționării administrației publice în deplină legalitate și transparență.

Pentru recredibilizare trebuie să legiferăm reguli suplimentare sau să corectăm pe cele existente ce se referă la imunitate, la suspendarea din parlament a acelora dintre noi care sunt arestați sau trimiși în judecată, la instituirea votului în cunoștință de cauză și nu la comandă politică.

Este timpul schimbării atitudinii și comportamentului nostru. România are nevoie de o legislație bună și larg acceptată, nu de una rapidă.

Credibilitatea Parlamentului, instituția centrală a democrației, trebuie neapărat întărită. Camera Deputaților trebuie să-și consolideze funcția de legiferare prin competență, prin seriozitate, prin responsabilitate și mai ales prin respectul față de popor și față de sine.

Marele filozof român Petre Țuțea spunea: "A venit odată un franțuz la noi cu niște mașini, iar una nu funcționa tocmai cum trebuie. Dar românul zice: merge și așa! Trebuie să scăpăm de acest «merge și așa», că merge și așa înseamnă că merge oricum. Nu oricum, nu oriunde, nu oricând și nu orice".

Vă mulțumesc.

Ion Răducanu, deputat UNPR, Colegiul nr.4 - Timișoara.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Revin cu rugămintea de a ne încadra totuși în trei minute, pentru a putea lua cuvântul toți colegii.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ioan Oltean - declarație politică intitulată Avocatul Poporului, avocat politic, marca Partidului Social Democrat;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Ioan Oltean, Grupul PNL.

Urmează la cuvânt din partea Grupului UDMR, domnul Molnar Zsolt.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Avocatul Poporului, avocat politic, marca Partidului Social Democrat".

Avocatul Poporului este o instituție apărută în România odată cu intrarea în vigoare a Constituției din 1991. Conform art.58 din Constituția României, Avocatul Poporului este numit pe o durată de cinci ani pentru apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice. Rolul Avocatului Poporului este deci acela de a media între cetățean și administrația publică pentru a ajunge la o soluție de compromis, în care interesele legitime ale cetățeanului să fie deservite, luând în calcul, în același timp, și dificultățile ori problemele pe care le poate întâmpina uneori administrația publică, evitând astfel o posibilă stare de conflict prin bună înțelegere. Menirea principală a Avocatului Poporului este deci aceea de a preîntâmpina crearea unei stări de conflict între cetățean și administrația publică, evident printr-o implicare activă și responsabilă.

În acest sens, constat că în raportul de activitate pe anul 2014, avocatul poporului, domnul Victor Ciorbea, susține că instituția pe care o reprezintă "și-a îndeplinit rolul de apărător al drepturilor și libertăților persoanelor fizice, în raport cu autoritățile publice și a desfășurat, în acest scop, o activitate extrem de susținută".

Desigur, informația momentului, expusă public în raportul de activitate de către Avocatul Poporului, nu ar avea decât să bucure cetățenii acestei țări, dacă în realitate nu am cunoaște adevărul, care este cu totul altul.

Cu toate că încă de la instalare s-a bucurat mereu de o majoritate confortabilă în Parlament, Guvernul Ponta a continuat să emită pe bandă rulantă ordonanțe de urgență, în marea lor majoritate urgența adoptării acestora neputând fi justificată, evitând astfel forul legislativ al țării, spre nemulțumirea ONG-urilor și a societății civile, a Parlamentului, în ansamblul lui, a societății civile, în ansamblul ei, care de fiecare dată a procedat la sesizarea Avocatului Poporului. Avocatul Poporului însă a tăcut. De altfel, și tăcerea e un răspuns, un răspuns neasumat însă. Ultimul raport MCV ne confirmă a mia oară lipsa de atenție ciudat suspectă a Avocatului Poporului în fața puzderiei de ordonanțe de urgență emise de Guvernul României.

În vara anului 2012, când în mai puțin de șase ore conducerea ambelor Camere ale Parlamentului a fost trântită la pământ, în topul priorităților pontiste se afla revocarea avocatului poporului, pe motiv că acesta se pronunțase asupra unor probleme fără ca în realitate să fie sesizat, aceasta, deși Constituția îi permite avocatului poporului să își exercite atribuțiile și din oficiu. Zis și făcut.

La scurt timp după numirea în funcția de avocat al poporului a stimabilului coleg de Parlament, Victor Ciorbea, în aprilie 2014, acesta refuză să atace la Curtea Constituțională Ordonanța de urgență nr.12/2014 referitoare la alegerile parțiale, deși modificările la lege fuseseră aduse în primăvară, adică în 19 martie 2014, deci cu mai puțin de un an înaintea alegerilor, pentru că, în mod evident, PSD-ul se pregătea sufletește pentru două tururi de scrutin și nu trebuia jenat. Noi, Partidul Democrat Liberal, la vremea respectivă, ne-am adresat Avocatului Poporului, solicitându-i acestuia să sesizeze de urgență Curtea Constituțională cu referire la neconstituționalitatea Ordonanței de urgență nr.12/2014 privind alegerile parțiale. O ordonanță de urgență trebuie să își justifice caracterul urgent. Or, o să vă rog să observați că modificarea adusă Legii nr.35/2008 nu viza niciun fel de urgență.

De altfel, prin Decizia Curții Constituționale nr. 51 din 25 ianuarie 2012 referitoare la obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale și a alegerilor pentru Camera Deputaților și Senat din anul 2012, precum și pentru modificarea și completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, se statuează că legile cu caracter electoral nu pot fi modificate cu un an înainte de procedura actului electoral, "întrucât o asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exercițiului acestui drept. Curtea constată, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune."

Atitudinea pasiv-patologică a avocatului poporului continuă și în cazul ordonanței de urgență care strangulează Legea educației naționale, aducând în prim-plan absurditatea propunerii unor măsuri cu puternic iz populist, constând, printre altele, în posibilitatea de a fi admis la facultate fără să fi promovat examenul de bacalaureat sau organizarea de doctorate la fără frecvență. Avocatul Poporului dă astfel undă verde masacrării Legii educației naționale, sprijinind direct și necondiționat distrugerea sistemului educațional românesc, aflat oricum pe un drum greșit.

Tăcerea lui Victor Ciorbea doare și în toamna anului 2014, moment de referință pentru adoptarea de către Guvernul Ponta a Ordonanței de urgență nr. 55/2014, ce dădea undă verde traseismului politic. Ulterior, însă, când apele tulburi au fost agitate de societatea civilă, a existat și o simpatică justificare a avocatului poporului, respectiv că sesizarea Curții Constituționale pe această speță "excedează competența instituției pe care o conduce." PDL, prin grupurile sale parlamentare din Camera Deputaților și din Senat, a trimis o solicitare Avocatului Poporului prin care solicita de urgență sesizarea Curții Constituționale privind neconstituționalitatea Ordonanței de urgență nr. 55/2014. Din nou demersul nostru a fost întemeiat, Curtea Constituțională admițând la data 17 decembrie 2014 obiecția de neconstituționalitate și constatând că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală sunt neconstituționale.

Lipsa desăvârșită de activitate a avocatului poporului degenerează și în decembrie, odată cu adoptarea de către Guvern a ordonanței de urgență care mutilează din nou Legea educației naționale și prin care Victor Ponta acordă titularilor unui titlu de doctor dreptul să renunțe la acesta.

Concret, în anul 2014, Avocatul Poporului nu a atacat nicio ordonanță de urgență a Guvernului Ponta, deși majoritatea au fost contestate de partide și de societatea civilă, și cu toate că ulterior multe din actele normative adoptate au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională. Punctual, în anul 2014, Avocatul Poporului a făcut doar trei sesizări de neconstituționalitate pe legi mai vechi de 2008, dar nicio sesizare privind ordonanțele de urgență ale Guvernului Ponta. Avocatul poporului Victor Ciorbea nu apără drepturile și libertățile persoanelor fizice, ci este avocatul politic al unui Guvern Ponta, girând alături și împreună cu acesta erori magistrale, lipsă de competitivitate, de performanță, de viziune și, până la urmă, lipsă de omenie, de respect și de profesionalism față de un popor și așa chinuit și scuturat de mult prea multe griji.

Desigur, unii ar putea afirma că suntem încercați de sincere și vădite sentimente de închipuire, dar însuși raportul MCV confirmă faptul că instituția cu rol major în apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice închide de fapt ochii la derapajele neconstituționale deosebit de grave, sub tainica oblăduire a unui guvern Ponta iresponsabil.

În aceste situații, sigur că se impune cu necesitate întreprinderea unor măsuri prin care actualul avocat al poporului fie să-și prezinte demisia fie să fie demis.

Îmi permiteți, stimați colegi, să mai depun o declarație politică în scris intitulată "150 de ani de exercitare a dreptului de vot".

Vă mulțumesc.

O zi bună, tuturor!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Molnar Zsolt - declarație politică: Reconcilierea nu are doar trei culori;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Molnar Zsolt, urmează domnul deputat Petre Daea. A depus o declarație scrisă domnul deputat Cornel Comșa la Grupul deputaților fără apartenență la un grup.

Vă rog.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Molnar Zsolt:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să vă prezint declarația politică cu titlul: "Reconcilierea nu are doar trei culori".

Comunitatea maghiară din Arad a primit un cadou inedit pe 14 februarie, prin faptul că autori încă neidentificați au vandalizat Statuia libertății din Parcul reconcilierii româno-ungare din Arad.

Cele trei persoane surprinse de camerele de luat vederi din zonă au vopsit în culoarea drapelului românesc unele elemente ale statuii și au scris cuvinte jignitoare la adresa comunității maghiare pe corpul statuii. Acest gest regretabil are semnificație accentuată datorită faptului că s-a întâmplat în locul simbolic al reconcilierii dintre români și maghiari. Se cunoaște faptul că acest parc al reconcilierii a fost creat pe baza unui acord istoric între guvernele României și Ungariei. Vizavi de Statuia libertății stă aici Arcul de Triumf dedicat revoluționarilor pașoptiști transilvăneni. Este un loc cu semnificație aparte, un loc al viitorului comun european al celor două națiuni. Gestul vandalilor de la sfârșitul săptămânii trecute ofensează clar și adânc comunitatea maghiară din Arad și din toată țara. Este un afront adus tuturor pașoptiștilor și negarea valorilor europene care ne leagă.

Modelul Uniunii Europene se bazează pe reconcilierea istorică dintre Franța și Germania și în ultimii 50 de ani și-a dovedit eficiența. Dacă aspirăm la idealurile și valorile europene, dacă tindem la civilizația și nivelul de trai vest-european, noi, toți cetățenii României, nu ne putem permite regrese la acest capitol. Simbolurile naționale au semnificații emoționale aparte pentru toate națiunile, iar prin negarea lor, prin ofensarea lor, se creează o ruptură inutilă în societate. Se creează frustrări inutile în ambele părți. Se creează polemici care nu duc la rezultate.

Orice comunitate națională are dreptul la respectul față de simbolurile sale. Acțiunile unor persoane, care sper să fie izolate, pot dăuna relațiilor bilaterale și pot crea probleme țării pe plan european. Este un preț prea mare pentru eliberarea frustrărilor unor indivizi. Nu pot să trec nici peste data aleasă de autori. Am priceput că și-au manifestat lipsa de dragoste față de maghiari, însă nu cere nimeni să avem dragoste. Este mult mai important să avem înțelegere și respect, să avem o aprofundare pe scară largă a noțiunii că interesele noastre sunt comune, iar viitorul nostru european trebuie să fie clar pentru toți. Prin astfel de gesturi, nu se face niciun serviciu țării, ci mai degrabă se pătează imaginea României în Europa. Reconcilierea nu înseamnă dragoste, dar nu înseamnă nici vopsirea simbolurilor în doar trei culori.

Vă mulțumesc pentru atenție. Zsolt Molnar, deputat UDMR, Colegiul nr.2, Timișoara.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Petre Daea - declarație politică cu titlul: Salut, tinerețe înfrântă!;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Daea Petre din partea Grupului PSD și se pregătește domnul deputat Vicențiu-Mircea Irimie, Grupul PC-PLR.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor deputați,

O declarație politică cu un titlu inedit: "Salut, tinerețe înfrântă!"

Migala de a aduna te îndeamnă mai tot timpul sa fii atent la ce pierzi. Scăpările în timp a secundelor importante afectează puterea de a aștepta.

M-am gândit tot timpul dacă să aștepți înseamnă pierdere și să accelerezi înseamnă câștig. N-am găsit în mine răspunsul, dar mi-am putut da seama prin comparație unde poate fi el găsit - în viața reală.

Viața mi-a oferit exemple pe care le poți analiza prin prisma interesului personal, înserându-l întotdeauna cu responsabilitatea existenței în cel colectiv, care se împacă atunci și numai atunci când liniștea și bucuria îi cuprinde pe toți laolaltă. Puterea de a asculta și dorința de a vorbi este cântarul răbdării colective, iar temperarea este lubrifiantul înțelegerii între noi.

Asistăm, din nefericire, la schimburi de vorbe dure, la acuze meritate sau nu, dar puse în mișcare de la răsăritul soarelui și până la apusul lui. Noaptea liniștii biologice se transformă în chinul închipuirii zilnice, alimentând astfel bateria lipsei de respect.

Nu mai poți saluta vorba dulce, respectul cuvenit, întrucât nu mai e loc de circulația intensă a lipsei de respect, a degradării limbajului. Se nasc și se dezvoltă câmpuri de atac la persoană, la principiu, la act, la judecată, la generații. Nimic nu mai rămâne la locul lui, nici binele nu mai are loc, nici echilibrul nu mai este necesar, nici succesul nu mai are valoare. Parcă totul este nedrept.

Constați prin privire și strângere de mână că toți dorim să fim laolaltă, în binele personal și să simțim că acesta este rodul înțelegerii colective. Dar, din nefericire, nu putem să atingem această stare, tinerețea dorinței și puterea răbdării se văd izolate, deși ele trăiesc, există și se dezvoltă întotdeauna în orice loc unde organizarea colectivă are rațiunea construcției funcționale.

Slăbește coeziunea, se destramă ordinea, se prăbușește intenția de bine și speranța împlinirii, se despart generațiile. Tabloul neîmplinirilor umbrește pe cel al faptelor bune, parcă mergem cu spatele, iar ochii parcă nu mai sunt cu noi.

Abordarea rapidă, analiza succintă ne fac și pe noi, cei din Parlamentul României, părtași la tot ce există și se desfășoară cu noi, lângă noi și prin noi.

Salut echilibrul și decența abordării tematice, împărtășesc schimbul de idei și disputa constructivă, sunt și voi fi acolo unde se zidește, se construiește ceva. Doresc prin această intervenție să particip la construcția înțelegerii.

Îmi îngădui prin lipsa de răspuns să-mi chem conștiința împăcării și a rațiunii în tot ce facem noi cu noi și noi pentru alții în Parlamentul României. La început de an chem la rațiune, echilibru și răbdare pentru a fi noi înșine în slujba actului de înțelegere și împlinire socială.

Tot ce se construiește bine are în zidul imaginar respectul, echilibrul, rușinea pentru greșeli și puterea de a învinge ceea ce ne desparte. Chemarea la abordare fără patimi este începutul construcției trainice.

Disputele între modul de gândire și abordare este natural să se regăsească între generații diferite, dar este necesar ca ele împreună să genereze împlinirea obiectivelor comune.

Ca parlamentari nu avem dreptul de a ne supăra când punctul de vedere are altă interpretare. Dacă culoarea abordării dă nuanța deciziei, fondul acesteia trebuie să dea conștiința înțelegerii.

Speranța în bine prinde și sacrificiul nereușitei, iar dacă ea este digerată cu suferința înțelegerii, atunci respectul crește exponențial.

Dacă mesajul meu are măcar darul de a fi ascultat, atunci pot saluta cu respect pe cei ce se supun ascultării selective.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Vicențiu-Mircea Irimie - declarație politică Ziua mondială de luptă împotriva cancerului;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Vicențiu-Mircea Irimie, Grupul PC-PLR și se pregătește domnul deputat Dănuț Culețu, Grupul PNL.

Am rugămintea la dumneavoastră pentru a putea vorbi toți colegii, să ne încadrăm totuși în cele trei minute.

Vă mulțumesc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi fi mai scurt de trei minute.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică se intitulează: "Ziua mondială de luptă împotriva cancerului".

Stimați colegi,

În fiecare an, pe 4 februarie, se marchează Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. Asociațiile pacienți propun campanii de informare și programe de depistare precoce a mai multor forme de cancer. Această boală continuă să facă ravagii în rândul românilor, rata de mortalitate fiind de 248 de cazuri la suta de mii de locuitori, cu 18% mai mare față de media Uniunii Europene și cu 65% mai ridicată comparativ cu media țărilor dezvoltate. Cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din țara noastră, cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani, este cancerul de col uterin, România aflându-se pe primul loc în centrul și sud-estul Europei, atât în privința incidenței, cât și a mortalității provocate de această boală.

Pacienții români sunt diagnosticați în stadii avansate ale cancerului, iar cel mai frecvent întâlnite afecțiuni oncologice sunt cancerul de sân, de plămâni, de prostată și colorectal.

Ca urmare, sunt salutare acțiunile derulate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate în toamna anului 2013, pentru eliminarea listelor de așteptare în Oncologie, însă consider că aceste demersuri punctuale trebuie să devină normalitate, astfel încât pacienții să poată primi tratamentul ce le este vital cât mai curând posibil.

Pentru bolnavii de cancer, timpul este "medicamentul" cel mai important. La nivel mondial, se derulează sute de studii pentru descoperirea a noi tratamente pentru cele peste 200 de boli din sfera oncologică, mai eficiente și țintite pe pacient. Este necesară o actualizare frecventă a listei medicamentelor compensate, pentru a le oferi și pacienților români dreptul la aceste terapii de ultimă generație.

Deputat PC de Turda, Mircea-Vicențiu Irimie.

Domnule președinte, domnilor colegi,

Mai depun o declarație politică cu titlul: "De Dragobete, iubește românește."

Mulțumesc și o zi bună.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu mulțumesc, domnule coleg.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Dănuț Culețu - declarație politică: Economie versus populism;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat PNL Dănuț Culețu și se pregătește domnul deputat Vasile Popeangă - PSD.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Dănuț Culețu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se numește: "Economie versus populism".

Luările de poziție, mai mult emoționale decât raționale, cu privire la așa - zisa criză a creditelor de franci elvețieni și discuțiile avute cu reprezentanții BNR în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci m-au convins de necesitatea acestei declarații, care sper să aducă calmul și luciditatea necesare a tempera populismul veșnic prezent în rândul clasei politice.

Mai întâi ar fi de spus că nu este prima dată și nici ultima când o devalorizare a unei monede străine afectează grav capacitatea de rambursare a creditelor în respectiva monedă. Riscul aferent creditelor în monedă străină există și va exista întotdeauna atunci când veniturile debitorilor sunt într-o altă monedă decât cea a creditului și orice intervenție administrativă nu face decât să încalce grav un principiu fundamental al economiei de piață, dincolo de aspectul de legalitate a unei asemenea intervenții.

Cererea și oferta se echilibrează pe piață prin preț, iar dobânda este prețul banilor. Astfel, oricine va încerca să intervină administrativ, va genera costuri greu de cuantificat și va fi sancționat de piață.

Așadar, aș sugera celor care vor să intervină pe piață ajustând prețul creditului sau stabilind arbitrar cursuri de schimb la care să se ramburseze creditele să abandoneze această poziție și să studieze efectele unor asemenea intervenții în cel puțin două cazuri exemplificatoare: criza asiatică din 1997 și cea argentiniană din 1998.

O altă problemă pe care am sesizat-o este cea a stigmatizării băncilor pentru așa - zisa goană după profit și bonusuri. Dincolo de faptul că băncile nu sunt singurele care vânează profitul, un element primordial al economiei de piață, pot fi de acord că în relația bancă - client, banca este cea informată și ar trebui să fie mai responsabilă. Necesitatea reglementării adecvate este lecția pe care băncile sper că au învățat-o după furtuna financiară din 2008. Numai că reglementarea nu trebuie să fie una excesivă astfel încât să conducă la blocaje în acordarea de credite și la birocratizarea excesivă a acestei activități absolut necesare în procesul relansării economice.

În oglindă, responsabilitatea clientului este la fel de importantă, atâta timp cât voința părților este statuată printr-un contract semnat de ambele părți.

În altă ordine de idei, existența unor persoane al căror grad de îndatorare a crescut peste veniturile disponibile este o realitate și aici trebuie să constat o adevărată inflație de abordări populiste pe care le voi expune în continuare. Aș porni de la faptul că 60% din creditele în franci elvețieni sunt credite de consum și personal nu pot fi de acord să oferim o facilitate celor care au folosit creditele pentru vacanțe exotice.

Al doilea punct de vedere, la fel de important, este că abordarea la nivel global a unor măsuri pentru cei care au credite în franci elvețieni este inadecvată, singura modalitate rezonabilă fiind cea a unui tratament diferențiat al debitorilor, care nu poate fi făcut decât în relația cu banca creditoare.

Un alt punct de vedere deosebit de important este că în niciun caz bugetul de stat nu poate fi invocat în acordarea de facilități, pentru că poarta deschisă în acest fel nu va fi niciodată închisă, ci, din contră, extinsă, iar costurile nu vor putea fi acoperite de către debitori.

Soluția optimă în cadrul unei economii de piață pentru rezolvarea problematicii creditelor în franci elvețieni, dincolo de abordarea diferențiată pentru fiecare client, constă în împărțirea costurilor între bancă și client. Plecând de aici, consider că varianta eficientă ar fi conversia creditelor în lei la cursul zilei cu un discount pe care banca l-ar putea oferi la rata pe care debitorul o are de rambursat. Toate acestea, însă, nu trebuie să determine costuri suplimentare pentru client în condițiile în care se va încheia un nou contract de credit.

Închei spunând că pot accepta că decizia politică poate pune uneori în paranteză eficiența economică, dar acest lucru trebuie să fie o excepție și nu o regulă, iar cei care vor ignora permanent principiile economiei de piață, vor fi mai devreme sau mai târziu sancționați.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Vasile Popeangă - declarație politică: Justiția nu mai e independentă doar pentru unii...;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat de Gorj Vasile Popeangă și se pregătește domnul deputat Aurelian Mihai, Grupul PNL.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Popeangă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează: "Justiția nu mai e independentă doar pentru unii...".

Dacă până la plecarea lui Traian Băsescu de la Cotroceni lumea rămăsese cu impresia că justiția - pe care fosta putere nu se mai sătura numind-o independentă - a avut în colimator doar inamicii politici ai fostului președinte și i-a ocrotit acestuia anturajul, după această dată lucrurile au devenit mai precipitate. Până atunci, singurul caz mai proeminent care a captat atenția publicului a fost cel al fratelui, Mircea Băsescu, în care justiția independentă 1-a ținut pe acesta în arest o lungă perioadă, urmând să fie judecat de instanță, însă, iată, după ce Iohannis a preluat funcția de președinte, s-a simțit cu adevărat o schimbare. Astfel, au început să vadă cum arată arestul pe dinăuntru personaje care până mai ieri nici nu încăpeau în aceeași propoziție cu arestul, cum ar fi: Adriean Videanu, Dorin Cocoș, Elena Udrea, Alina Bica și multe alte nume bine cunoscute din relatările mass-mediei.

Iată că justiția independentă a început să funcționeze, să fie aplicată în ambele sensuri. Ce a răzbătut însă din ultimele cazuri mediatizate? Că acuzațiile de corupție nu au mai ținut cont de culoarea politică! S-a dezvăluit astfel faptul că arătatul cu degetul de la o tabără la alta nu și-a mai avut rostul. Sau, altfel spus, că, pe undeva, fiecare tabără a avut dreptate, timpul scoțând la iveală că această corupție este una transpartinică! Atunci când au fost milioane de euro în joc, n-au mai contat steagurile luptei politice, ci doar lăcomia persoanelor care țineau puterea în mâini la acele momente.

Astfel, în dosarele Microsoft și EADS sunt oameni acuzați din tot spectrul politicii românești, de la stânga la dreapta și invers. Aproape zilnic apar noi și noi informații în aceste cazuri, nu doar de la organele românești de anchetă, dar chiar și de la cele din străinătate, cum ar fi cele din Statele Unite ori din Germania, ceea ce arată cât de întinse au fost tentaculele acestei caracatițe care sugea de la bugetul statului, în detrimentul omului de rând și în folosul important al câtorva de la vârfurile politicii românești. În loc ca românul să beneficieze de o educație în condiții mai bune ori de o îngrijire a sănătății de o calitate superioară, banii au ajuns doar în câteva buzunare și în campaniile electorale ale unora. S-au perpetuat niște contracte, s-au transmis pe post de ștafetă și nu puteau altfel să fie duse la bun sfârșit decât dacă această corupție era transpartinică.

Dacă s-a ajuns aici, la acest nivel, sperăm să se continue această luptă cu corupția, să apară și alți oameni importanți, dar întrucât sistemul este transpartinic, acesta trebuie lovit din toate părțile - și din stânga, și din dreapta. Și este treaba noastră, ca parlamentari, să acordăm tot sprijinul organelor de anchetă, pentru că nimeni nu poate face curățenie în casa noastră în afară de noi înșine! Dacă această corupție este transpartinică, și lupta anticorupție trebuie să fie la fel! Doar așa putem cere justiției să rămână independentă și să avem garanția că justiția se va așeza pe făgașul ei normal, doar așa putem scăpa - nu de corupție, căci nu există stat pe lume care să fi scăpat de ea - însă putem scăpa de această corupție instituționalizată, de acest sistem pe care această corupție la nivel înalt se bazează spre a exista și a se perpetua. Este treaba noastră, ca parlamentari, să reparăm toate legile care au lăsat porți de scăpare actelor de corupție, este treaba noastră, de reprezentanți ai celor jefuiți, să facem ca acest lucru să înceteze, căci nu este doar o frână în dezvoltarea acestei țări, ci este o amenințare la viitorul generației acesteia și al celor ce vor veni!

Rolul nostru este să facem ca această țară să prospere și să îi asigurăm un viitor decent, pentru ca să nu ne dogorească obrazul în fața copiilor și nepoților noștri, care ne vor întreba ce țară le lăsăm moștenire. Iar ca să ne putem uita senini în ochii urmașilor, trebuie să ajutăm justiția să își mențină independența și să o sprijinim în combaterea acestui flagel al corupției, indiferent care vor fi consecințele pentru clasa politică, oricare ar fi culorile politice afectate. Atâta vreme cât legea va fi repusă în drepturi, cât timp prejudiciile vor fi recuperate integral și făptașii vor primi ce li se cuvine după fapte, va fi bine pentru cei care vin după noi. Pentru că, așa cum am scris și în Constituție, nimeni nu este mai presus de lege și nici nu trebuie să mai fie vreodată...

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Aurelian Mihai - declarație politică cu titlul Infernul din Sicilia;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Aurelian Mihai și se pregătește domnul deputat Ioan Moldovan, Grupul PC-PLR. Revin, mai sunt colegi care vor să ia cuvântul, dar repet, dacă depășim cele trei minute, nu vor putea... mai avem un sfert de oră, stimați colegi.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Voi încerca să fiu foarte scurt.

"Infernul din Sicilia".

De-a lungul anilor, au existat multe cazuri, milioane, în care cetățenii români, mânați de dorința unui trai mai bun departe de țară, dar și mai abitir parcă alungați din pricina politicii sociale inumane a incompetenților pe care am avut neșansa să-i suportăm ca decidenți politici și a rezultatelor economice dezastruoase ale guvernelor pe care le-au condus și care au îndreptat România în acești 25 de ani, astfel că Dumnezeu și poate o mică parte din familiile lor ori poate cei mai apropiați prieteni lăsați acasă cunosc suferința multor compatrioți români care se află încă departe de casă, suferind.

Ca nou venit în diaspora, în 2001, nou cunoscător al vieții de emigrant în Madrid am simțit pe propria-mi piele ce înseamnă dorul sau cum, la fel ca alte sute de mii de români la cea vreme, am învățat să fac față greutăților departe de orice sprijin din partea cuiva, pas cu pas, până la obținerea rezidenței și a permisului de muncă. Chiar dacă am considerat mult timp faptul că experiența mea a fost una amară, cu tot amalgamul de întâmplări bune și rele, perioada de dinaintea obținerii actelor de ședere și muncă, perioada de după ilegalitate, cu toate aspectele sale pozitive, privitor la situația nouă de care mă bucuram, Dumnezeu este mare și m-a ferit de suferințele adevărate de care au parte mulți diasporeni. Aveam să aflu poveștile de viață însă ale multor români cunoscuți în acest timp trăit departe de părinți, departe de casă, departe de pământul de care mă voi lipi pentru totdeauna, departe de România noastră.

Scopul românilor din diasporă este bine intenționat. Urmărim nimic altceva decât să muncim pentru a avea noi și cei de acasă o viață mai bună. Iar în speranța că reușim să economisim bani, cu care să ne întreținem sau să-i întreținem pe cei care au rămas acasă, pentru a nu fi o piedică pentru nimeni pe această lume, împușcăm doi iepuri dintr-odată, ajutăm țara în care ne aflăm și muncim, dar și România. Și am făcut noi, cei din diaspora, acest lucru ani la rând. Dar, cum spuneam, realitatea nu este atât de frumoasă cum o gândesc anumiți români și coincidență, chiar românii din Guvern.

Zilele trecute, în urma informărilor venite din partea multor români aflați în străinătate, dar și a semnalelor trase de presă și televiziuni cu privire la situația deosebită întâlnită în sudul Italiei în Sicilia, comuna Vittoria în provincia Ragusa, mediatizată la sfârșitul acestei săptămâni în România, demonstrează gravitatea faptelor desfășurate în cadrul comunității românești. Cazuri de violență psihică și fizică la care cetățenii români, îndeosebi femei, sunt supuși. Cei care aveți puterea, cei care guvernați în acest moment România și care aveți atribuții cu privire la românii din străinătate, aflați atunci că situații extreme nu există doar în teatrele de operațiuni militare, în zonele unde fanaticii religioși găsesc de cuviință să se răzbune pe câte vreun străin în modul cel mai barbar. Aflați atunci că cetățenii pe care Guvernul dumneavoastră ar trebui să-i protejeze suferă!

Doresc să vă atrag atenția însă că fiind departe de țară, dar trăind în state europene, cum este cazul acestor românce, de multe ori se petrec abuzuri din partea angajatorilor. Situația redată dezvăluie ceea ce se petrece în domeniul agriculturii, unde cetățenii noștri trăiesc în condiții dintre cele mai precare, iar româncele îndură situații, cum spuneam, de o violență fizică și psihică de neînchipuit. Chiar dacă mă refer la lipsirea de libertate, la sechestrarea membrilor familiei, la violuri, vătămare corporală, amenințări cu moartea, toate acestea dezonorează lipsa de implicare a Guvernului.

Parlamentul își face astăzi datoria și vă mai trimit încă o dată ceea ce poate știți și preferați să ignorați. De aici, din plenul Camerei Deputaților, nu doar vă informez, vă cer să acționați, vă cer să vă faceți datoria, să faceți tot posibilul pentru a ajuta acei români, pentru că acolo în zona care se află în sudul Italiei, românii trăiesc o dramă. Ar fi preferat săracii oameni să trăiască la ei acasă, în țara lor, dar i-ați împins, i-ați determinat în lipsa de luciditate politică caracteristică să plece, să emigreze, să devină azilanți economici și iată că bucurându-vă la miliardele de euro care intră anual în România, ați uitat, în calitate de guvernanți, că aveți și obligații față de cetățenii din diaspora.

Când vă lipsesc ideile, magistralele idei politice salvatoare, ne măriți taxele consulare sau vă gândiți la cum să ne impozitați mai mult, dar ignorați total care vă este datoria față de cetățenii pe care-i reprezentați și față de care aveți o datorie imensă.

Vreau ca măsurile pe care le veți lua să conducă la remedierea situației semnalate și a oricăror situații de acest fel trăite de românii din diaspora, la fel cum vreau să știu că dacă nu sunteți capabili de a vă asuma datoria pe care o aveți, să plecați, pentru că noi, cei din diaspora, ne-am săturat de incompetență.

Aurelian Mihai, deputat PNL.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ioan Moldovan - declarație politică referitoare la înființarea unor structuri NATO de comandă și control în România;

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Ioan Moldovan, Grupul PC-PLR. Se pregătește domnul deputat Florin Tătaru.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Moldovan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În calitate de membru al Comisiei pentru apărare din Camera Deputaților, salut decizia înființării unor structuri multinaționale NATO de comandă și control în România. Este o concretizare a direcției stabilite în cadrul Summitului din Țara Galilor.

Două centre de comandă și control ale NATO vor fi înființate în România, acestea urmând să devină operaționale în anul 2016, iar aici vor activa militari români, dar și din alte state membre.

La reuniunea miniștrilor apărării de la Bruxelles s-a decis constituirea imediată pe teritoriile aliaților din est - România, Polonia, Bulgaria, Estonia, Letonia și Lituania - a unor unități pentru integrarea forțelor NATO, acestea fiind structuri multinaționale de comandă și control ale Alianței Nord-Atlantice, care vor asigura o prezență vizibilă și continuă a NATO pe teritoriul aliaților estici.

Pe lângă acest centru, România va găzdui un Comandament Multinațional de Divizie Sud-Est care va funcționa ca un centru de comandă-control, în situația dislocării de forțe pe flancul estic al NATO.

România este un aliat de încredere și avem astfel o garanție că nu suntem singuri la granița de est a NATO.

Îmi doresc în continuare ca toate țările partenere din regiune să se bucure de un climat de siguranță și să treacă cu bine peste încercările din prezent.

Cele două centre din România vor fi implementate pe parcursul anului 2015 și vor fi puse la dispoziția Alianței Nord-Atlantice începând cu anul 2016. Aici vor lucra atât personal român, cât și militari din statele membre NATO.

În încheiere vreau să vă amintesc că după primirea în NATO, în 2004, măsurile care s-au aprobat pentru România sunt foarte importante, putem să le spunem chiar istorice, vizavi de reasigurarea pe flancul estic al NATO și UE.

Deputat PC de Cluj, Ioan Moldovan.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Florin-Cristian Tătaru - declarație politică cu titlul Decizie corectă a Guvernului Ponta - suspendarea Acordului cu Fondul Monetar Internațional;

Domnul Florin Iordache:

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Florin Tătaru, se pregătește domnul deputat Anton Doboș, Grupul PNL. Dar mai avem 5 minute, stimați colegi.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se numește: "Decizie corectă a Guvernului Ponta - suspendarea Acordului cu Fondul Monetar Internațional".

Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană au cerut în misiunea de evaluare de săptămâna trecută ca liberalizarea prețului la gaze să fie aplicată din luna aprilie atât pentru populație, cât și pentru centralele de energie termică, cu o creștere a prețului de circa 20%.

În plus, instituțiile internaționale au cerut restructurarea "masivă și radicală" a Complexului Energetic Hunedoara și a Complexului Energetic Oltenia. În mod cert, Executivul a refuzat o asemenea de restructurare, întrucât aceasta ar diminua semnificativ importanța industriei producătoare de energie pe bază de cărbune și ar conduce la disponibilizarea a mii de mineri. Mai mult decât atât, cred că dacă Guvernul Ponta ar fi acceptat această măsură siguranța energetică a României ar fi avut de suferit.

Scumpirea gazelor, soluția magică a Fondului Monetar Internațional, este nesustenabilă, întrucât populația și CET-urile nu pot suporta o astfel de creștere din aprilie, singurul rezultat pe termen lung fiind acela de acumulare de noi datorii.

Avem o responsabilitate în fața alegătorilor, aceea de a le apăra interesele, cât și asigurarea bunăstării lor. Nu putem accepta măsuri și schimbări de ordin structural propuse de instituțiile internaționale, atât timp cât acestea au un impact economic și social negativ asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. Știm prea bine că populația încă nu și-a revenit după șocul impregnat de politicile de austeritate ale Guvernelor Boc, ce au acceptat orice condiții impuse de FMI, cum ar fi reducerea salariilor și a pensiilor, oricât de dure sau de nejustificate au fost.

Important este ca România să-și facă temele în continuare, dar nu pe o agendă impusă de partenerii externi, ci pe una bazată pe realitățile interne și pe interesele naționale. Sectorul extracției miniere a suferit destule restructurări prin închideri. Este timpul să ne oprim cu acest tip de reformă economică. Este momentul să dezvoltăm și să repornim segmente eficiente economic ale industriei miniere.

Guvernul Ponta a demonstrat că știe ce are de făcut. Economia românească a corectat în mare parte dezechilibrele interne și externe, prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide. Trebuie în mod special accelerată absorbția de fonduri UE pentru modernizarea infrastructurii publice, care prin precaritatea ei s-a dovedit a fi o piedică principală pentru o traiectorie economică de creștere mai puternică.

Sunt convins că până în luna aprilie, când se vor relua negocierile Fondul Monetar Internațional, pe cele două probleme, experții vor găsi soluții viabile, favorabile cetățenilor. Cred încă o dată că Guvernul Ponta, prin suspendarea temporară a Acordului cu Fondul Monetar Internațional, a dat dovadă că, mai presus de orice, sunt interesele românilor și ale României.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Anton Doboș - declarație politică cu subiectul: Spitalul Regional de Urgență Iași - un obiectiv pentru care nu sunt permise bâlbele autorităților PSD;

Domnul deputat Anton Doboș, se pregătește domnul deputat Ion Bălan.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Anton Doboș:

Declarație politică: "Spitalul Regional de Urgență Iași - un obiectiv pentru care nu sunt permise bâlbele autorităților PSD".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De mulți ani se tot vorbește despre construcția unor spitale regionale la nivelul întregii țări, pentru care s-au luat în calcul mai multe localități. S-a vorbit atât de mult despre aceste obiective, despre aceste locații și proiecte, încât populația nu știe ce variantă să mai creadă.

În ultima vizită a prim-ministrului Victor Ponta la Iași a descărcat din nou sacul cu promisiuni, printre care, din nou, și Spitalul Regional de Urgențe Iași. Conform guvernanților, alături de cel de la Iași, mai sunt în plan încă două spitale, respectiv la Craiova și Cluj-Napoca.

Dar de la promisiune până la realizare este cale lungă, mai ales că actualul guvern ne-a obișnuit cu prea multe promisiuni neonorate. În acest moment nu există un proiect oficial care să garanteze construirea acestor obiective, în care să găsim exact costurile, soluțiile de finanțare și planul de construcție.

Oficialii guvernamentali au spus că vor folosi fonduri europene pentru realizarea acestor spitale, dar ele nu sunt încă proiecte concrete. De aceea, am cerut ministrului sănătății, Nicolae Bănicioiu, să prezinte un calendar concret pentru derularea acestor investiții de importanță vitală, atât pentru cetățenii din zona Moldovei, cât și pentru populația României.

Este evident că nu putem vorbi de asemenea proiecte fără finanțare europeană, pentru că în această perioadă bugetul țării nu ar putea suporta costurile. Tocmai de aceea doresc să trag un semnal de alarmă responsabililor guvernamentali, pentru că dacă nu se începe implementarea rapidă a proiectului, vom rata acest exercițiu financiar european și vom putea vorbi despre investiții abia după 2020.

Chiar ministrul sănătății, Nicolae Bănicioiu, a declarat de curând că la Iași nu este stabilită nici măcar locația. După ce s-a vorbit ani de zile de o locație sigură, acum primarul Iașiului, Gheorghe Nichita, a scos din joben alte cinci noi propuneri. De ce, domnule primar? Cer ministrului să se ocupe direct și foarte responsabil de derularea acestor proiecte. În acest sens, este necesar să colaboreze urgent și cât mai eficient cu autoritățile locale, Primăria Iași sau consiliul județean, dacă este nevoie, pentru a stabili cât mai urgent locația viitorului Spital Județean de Urgențe Iași. Abia apoi se pot face studiile de fezabilitate, proiectul de construcție, proiectul de finanțare europeană și toate celelalte demersuri necesare.

Domnul ministru nu mai poate invoca neînțelegeri politice, pentru că este coleg de partid cu primarul de Iași, Gheorghe Nichita.

De aceea, insist că este nevoie de un calendar pentru realizarea acestor proiecte majore în toate cele trei localități din țară despre care s-a vorbit, calendar de care ministrul sănătății să fie direct responsabil, iar noi să îl putem urmări și să atragem atenția atunci când constatăm întârzieri.

În aceste situații, în care vorbim de investiții ce vor ușura foarte mult situația pacienților din mai multe regiuni ale țării și chiar vor salva vieți, nu ne permitem neînțelegeri între autorități, dispute politice sau incompetența celor responsabili.

Domnule președinte, menționez că am depus și o declarație scrisă cu titlul: "Este timpul ca Statele Unite ale Americii să renunțe la vizele pentru cetățenii români".

Deputat PNL Iași, Anton Doboș.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule deputat. A fost depusă cealaltă declarație.

Pentru operativitate, doamna deputat Cornelia Bogdănici și domnul deputat Mircea Dolha au depus declarații scrise.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ion Bălan - declarație politică privind Piața muncii și tinerii din România;

Îl invit pe domnul deputat Ion Bălan să prezinte pe scurt declarația politică.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion Bălan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Piața muncii și tinerii din România".

Stimați colegi,

Un recent studiu Eurostat ne plasează pe locuri fruntașe la șomajul în rândul tinerilor. În septembrie 2014, șomajul în rândul populației active de până în 25 de ani era de 23,3%. De asemenea, 17,2% dintre românii cu vârste între 15 și 24 de ani nici nu învață, nici nu lucrează (oficial), ceea ce ne plasează pe locul al șaptelea în Uniunea Europeană la procentul tinerilor fără nicio ocupație.

Un argument tot mai des enunțat de angajatori este faptul că tinerii sunt total nepregătiți în școală pentru realitatea unui loc de muncă. Lipsesc cu desăvârșire din bagajul acestora stagiile de practică și un minim contact cu piața muncii, înainte de momentul angajării la primul loc de muncă.

Încurajam și cu altă ocazie, de aici, din Parlament, revenirea la școlile de meserii, însă nu trebuie să ne rezumăm doar la acestea, ci să înțelegem că, în general, învățământul din România suferă la capitolul practică și abundă în materii teoretice. Reforma pe care noi și copiii noștri o trăim de atâția ani trebuie să aibă pe lista priorităților în primul rând acest lucru, corelarea cu cererea de pe piață.

Suferim mult la acest capitol și faptul că an de an avem absolvenți cu diplomă care nu sunt angajați nicăieri constituie un semnal de alarmă serios. Consilierii profesionali nu există în școli, dar și dacă ar fi, pregătirea teoretică a copiilor noștri trebuie să fie dublată de sporirea activității practice, de parteneriate cu firme și instituții în care elevii și studenții să aibă acces pentru perioade de internship, de contactul direct cu angajatorii care le vor citi în viitor CV-urile și vor avea pretenții mari de la ei.

Pe de altă parte, tinerii se plâng de angajatori, care le cer experiență. Ecuația aceasta se rezolvă simplu prin faptul că perioada de practică din anii de studiu reprezintă acumulare de experiență și-i asigură viitorului angajat înțelegerea modului în care trebuie să se raporteze la firma sau instituția care îl angajează, criteriile de selecție, pretențiile și așteptările angajatorului.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, sintetizați, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion Bălan:

Am încheiat, domnule președinte.

Sunt convins că tocmai nemulțumirea aceasta crescândă a angajatorilor va determina adevărata schimbare de abordare în educația din România și vreau să cred că acest lucru se va întâmpla cât mai curând.

Vă mulțumesc.

Deputat Ion Bălan, PSD Tulcea.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Maria-Andreea Paul - declarație politică intitulată 10 milioane euro recuperați la buget;

O invit în continuare la cuvânt pe doamna deputat Andreea-Maria Paul, care a depus o declarație politică.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulțumesc, domnule președinte, și colegilor care au răbdarea să asculte.

Declarația pe care vreau să o susțin din cele depuse are titlul: "10 milioane euro recuperați la buget".

Stimați colegi,

În aceste zile, în care toată lumea se întreabă cine și cât a furat, e timpul să arătăm ferm că unii politicieni au reușit să aducă bani la buget.

În cazul meu, în urma analizei pentru teza de doctorat a practicilor anticoncurențiale, am descoperit un periculos și costisitor cartel pe piața românească a insulinei, care lovea în bolnavii de diabet și în bugetul public de sănătate. L-am prezentat Departamentului de Politici Publice și Sociale al Președinției. Am publicat concluziile investigației mele în anul 2005, în ziarul "România liberă", în premieră.

Consiliul Concurenței a demarat după o săptămână o investigație, iar în anul 2008 a stabilit cea mai mare amendă, până la acea vreme, împotriva unui cartel pe piața românească.

Stabilirea amenzilor, după cum știți, e una, încasarea lor e alta. Să ne reamintim: Consiliul Concurenței stabilea în anul 2008 o amendă de 22,6 milioane euro. Au urmat contestațiile, procesele și în final executarea efectivă.

Am cerut recent aceste informații oficiale. S-au încasat la buget efectiv peste 45 milioane de lei, în urma cazului pe care l-am deconspirat, adică circa 10 milioane de euro recuperați la buget. Așadar, se poate!

Celelalte declarații nu le susțin, cu permisiunea dumneavoastră doar le citesc tematicile: "Noul val al electoratului va mătura politica demagogică și minciuna PSD, în timp ce justiția mătură hoții, indiferent de unde provin ei", iar această declarație este rezultatul faptului că am asistat, cu foarte mult regret o spun, la atacurile la persoană, cu care a înțeles să răspundă PSD la luarea mea de poziție pe care am avut-o față de gravele nereguli constatate de Curtea de Conturi în raportul făcut public în anul 2014.

O altă declarație politică pe care am depus-o, cer ca în noul Cod electoral să fie introdusă cota minimală de gen pentru femei și bărbați de 30%. Pentru că nu mi-aș dori, Doamne ferește, să văd un parlament cu 90% femei și 10% bărbați, căci m-aș întoarce la acest prezidiu să apăr interesele bărbaților.

O altă declarație politică: "Cum le redăm demnitatea celor puși la stâlpul infamiei, cu acuzații denigratoare?". Lege există și CNA este pasivă.

Ultima declarație: "România este singura țară din Uniunea Europeană cu absorbția fondurilor sub 60%".

Vă mulțumesc mult încă o dată, domnule președinte, pentru înțelegere și răbdare și colegilor, de asemenea.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Nuțu Fonta - declarație politică referitoare la românii din Ucraina;

Ultimul vorbitor de astăzi este domnul deputat Nuțu Fonta. Vă rog să vă încadrați în timp, domnule deputat.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Nuțu Fonta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea se referă la românii din Ucraina care trebuie sprijiniți concret, nu doar la nivel declarativ.

În vâltoarea evenimentelor din ultima perioadă, referitoare la sarabanda arestărilor și urmăririlor penale ale unor demnitari ai statului, am fi tentați să credem că România s-a transformat într-un fel de "Republică DNA", și nimic altceva nu se mai întâmplă nici în Parlament și nici pe teritoriul țării.

Nu vreau să comentez ceea ce li se întâmplă unor colegi ai mei din Legislativ, deoarece de aceste lucruri trebuie să se ocupe, cu responsabilitate și discernământ, doar justiția. Spun numai că fiecare om trebuie să plătească după faptele lui, însă ponoasele celor cu probleme se răsfrâng, din păcate, asupra altor colegi corecți și care își fac cu adevărat treaba Parlament.

În intervenția mea de astăzi vreau să atrag atenția asupra situației extrem de dificile a fraților și surorilor noștri din Ucraina, respectiv minoritatea română de acolo, care se confruntă cu probleme extrem de încordate, pe fondul conflictelor armate care macină țara vecină.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumim.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Nuțu Fonta:

Mulțumesc și eu, domnule președinte.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc mult.

Declar ședința închisă.

 
       

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
      Alexandru Nazare - declarație politică: Victor Ponta încearcă să umilească din nou diaspora;

Domnul Alexandru Nazare:

"Victor Ponta încearcă să umilească din nou diaspora"

Au trecut 3 luni de la alegerile prezidențiale, trei luni de la umilința cu care i-a tratat Guvernul pe românii din diaspora în zilele de vot ale celor două tururi de scrutin și se pare că ofensele pentru cei plecați în străinătate continuă.

Noua ghidușie lansată în spațiul public de prim-ministru se referă la taxarea românilor din afara țării cu 10 euro pe lună, bani care consideră premierul că ar îmbunătăți substanțial bugetul social al României.

Probabil acest gând negru le-a fost pus românilor din diaspora pentru a-i pedepsi pe aceștia, care într-o majoritate covârșitoare nu l-au votat pe Victor Ponta ca președinte. Ideea genială a fost lansată pentru a crea din nou agitație în rândul lor și pentru a-i învrăjbi pe cei din țară, (în special pe asistații social, votanții masivi ai PSD ului) că strângerea unor cotizații de la cei plecați în străinătate ar fi de bun augur.

Românii din diaspora primesc o nouă palmă de la Guvern și încă o dată sunt tratați cu dispreț. Motivele plecărilor masive în afara țării a fost pentru un trai mai bun, trai pe care în România nu l-au avut. Cotizările lor, sutele de milioane trimise anual în țară de unde statul colectează TVA, impozitele pe proprietăți pe care aceștia le plătesc etc. nu par suficiente pentru Guvernul Ponta, motiv pentru care acesta dorește să-i adauge la numărul contribuabililor, considerând că această soluție ar fi singura variantă fezabilă pentru a scoate țara din impas.

Colectarea celor 10 euro să aibă ca scop acoperirea găurilor din bugetul de campanie al PSD și achitarea tricourilor roșii, pentru că-n rest acești bani n-ar soluționa problemele reale ale bugetului, sau colectarea să fie pentru amplele lucrări de infrastructură de care ar trebui să se ocupe Guvernul? Sunt miliarde de euro pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziția noastră, dar cine să se ocupe serios de accesarea lor?

În viziunea guvernanților, românii din diaspora ar trebui obligați să cotizeze, dar pentru ce? Pentru maniera discreționară în care sunt tratați, pentru incompentență, minciuni, promisiuni?

S’il vous plait, monsieur Ponta, știm că vreți să-i taxați pentru că au drept de vot și votează așa cum nu vă convine.

      Ana Birchall - declarație politică: - Securitatea energetică a României;

Doamna Ana Birchall:

"Securitatea energetică a României"

Declarația politică de astăzi se referă la o provocare pe care contextul internațional și relațiile de putere din zonă o lansează la adresa României - ca factor de stabilitate și securitate în această parte a Europei - independența energetică, o cărămidă importantă pentru dezvoltarea noastră economică.

Uniunea Europeană este cel mai mare importator de energie din lume, importă circa 50% din necesarul de energie, iar proiecția este de 70% la orizontul 2030. Asigurarea securității energetice este un obiectiv prioritar al Uniunii Europene, accentuat mai ales după "crizele gazului" determinate de conflictul comercial, politic și militar dintre Federația Rusă și Ucraina din ultimul timp. Evenimentele petrecute în politica externă a ultimului an ne determină să ne gândim tot mai accentuat la independența economică a României ca fiind o cărămidă esențială a dezvoltării economice viitoare. Fără a renunța la relațiile comerciale cu Federația Rusă, ca partener de tradiție pe piața energetică, Europa, în general, și România, în special, trebuie să se orienteze și să se preocupe pentru a găsi soluții energetice la provocările viitoare.

Strategia UE în domeniul energetic prevede, printre altele, interconectarea piețelor din statele membre, modernizarea infrastructurilor existente și diversificarea surselor de furnizare a energiei electrice. Pentru a îmbunătăți eficiența energetică și a reduce costurile, sunt necesare investiții pentru înlocuirea companiilor de energie neprofitabile și a infrastructurii ineficiente.

România are potențialul de a fi "economia de top" a Europei de Est dacă vom continua creșterea economică având la bază o strategie care exclude austeritatea, dacă vom susține politicile de creștere economică promovate de Guvernul Ponta. Putem fi lider regional în energie, atingând independența energetică în 5 ani de zile și cu siguranță putem fi un hub tehnologic în Europa, folosind avantajele din domeniul IT.

Unul dintre obiectivele Guvernului pe termen mediu este obținerea independenței energetice a României. Aceasta poate fi atinsă prin exploatarea eficientă a resurselor naturale de care România dispune, precum rezervele de hidrocarburi din Marea Neagră, dar și din surse alternative de energie, toate cu respectarea celor mai înalte standarde de protecție a mediului. Fie că vorbim de proiecte cum ar fi construirea unui nou grup energetic de 500 MW la Rovinari (investiție a companiei China Huadian Engineering în valoare de un miliard de dolari) sau de finalizarea grupurilor 3 și 4 din cadrul Centralei Nucleare de la Cernavodă (proiecte de peste un miliard), România are nevoie de independență energetică pentru o dezvoltare economică solidă și pentru a face față provocărilor contextului geografic și geopolitic în care se află (ex: diminuarea livrării de gaze cu anumite procente de către Gazprom în fiecare dintre ultimele luni).

România poate fi un lider regional în energie, asigurându-și creșterea independenței și securității energetice. În a doua jumătate a anului 2019, țara noastră are perspectiva strategică de a deveni a doua țară din Uniunea Europeană, după Danemarca, care este independentă energetic, adică produce mai multe resurse energetice decât consumă. Schimbarea va fi generată de descoperirile din Marea Neagră. Datorită acestei noi situații, România va avea posibilitatea de a juca un rol de furnizor de energie pentru vecinii săi, în special pentru Republica Moldova. Acest lucru va trebui coroborat cu încercarea de a atrage investitori care să investească în noi facilități de procesare industrială a gazului natural în așa fel încât să se creeze noi locuri de muncă, iar descoperirile recente de gaz natural să creeze efectul multiplicator important pentru întreaga economie.

Energia este un domeniu în care România trebuie să joace un rol mai activ la nivel european. Trebuie să fim mândri de trecutul, prezentul și perspectivele noastre de viitor. Am fost prima țară din lume cu o producție de țiței înregistrată oficial în statisticile internaționale. În anul 1857, producția oficială a României se ridica la 275 de tone, astăzi suntem țara cu cel mai echilibrat mix energetic european și singura care are șanse reale de a deveni independentă energetic. Ne putem uita în ochii oricui cu mândrie și demnitate în acest domeniu.

Este nevoie să ne susținem cu mai mult curaj ideile și viziunile, contribuind la crearea unei Uniuni Europene capabilă să aibă o politică energetică comună precum și o abordare cu o singură voce a dialogului cu partenerii săi externi. România, această Grădină a Maicii Domnului, cum îmi place să o numesc, a fost înzestrată de Dumnezeu cu tot ce îi trebuie din punct de vedre al resurselor. Depinde de noi să știm să le valorificăm pentru a dezvolta imensul potențial care ne reprezintă în Europa și în lume.

      Ana Birchall - declarație politică: - Susținerea cinematografiei românești;

Doamna Ana Birchall:

"Susținerea cinematografiei românești"

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre oportunitatea de a susține un domeniu care a continuat să facă cinste României în ultimul timp: cinematografia. Noul val de cineaști și-a dovedit talentul și valoarea prin premiile obținute la diferitele festivaluri internaționale, premii ce vin să arate că școala românească de cinematografie are o valoare recunoscută peste tot în lume.

Filmul românesc, cale importantă de promovare culturală a României, nu are granițe. Succesul lui a devenit o carte de vizită ce poartă cu mândrie numele României pe plan internațional. Puși parcă în fața unei dileme - banii sau gloria -, cineaștii români se întorc în țară cu numeroase premii. După anul 2000 toată lumea a început să vorbească despre "noul val" de cinematografie românească.

Cinematografia românească are din ce în ce mai multă vizibilitate pe ecranele europene. Noul val de cineaști români (Corneliu Porumboiu, Cristian Mungiu, Radu Muntean, Alexandru Solomon etc.) are deja un statut bine conturat atât în rândul publicului, cât și în lumea festivalurilor. La cea de-a 65-a ediție a galei Festivalului Internațional de Film de la Berlin, tânărul regizor român Radu Jude a primit Premiul "Ursul de Argint" pentru cea mai bună regie, pentru filmul "Aferim!", consacrând încă o dată succesul filmului românesc contemporan.

Cu toate că România nu are o industrie a cinematografiei, regizorii "reușesc să câștige ușor și sigur respectul lumii întregi", așa cum precizează regizorul român Călin Petre Netzer, câștigător al "Ursului de Aur". Filmul românesc a devenit unul dintre principalele branduri de țară. Românii au reușit să cucerească cinematografia mondială cu un alt tip de poveste, cu o viziune fresh și cu o nouă abordare, ceea ce a dus la nașterea fenomenului numit de critica internațională "noul val". Fiecare succes al filmului românesc nu a făcut altceva decât să îi stimuleze pe ceilalți regizori, iar concurența care s-a creat între cineaști a fost benefică și binevenită pentru industria cinematografică din România.

Este nevoie însă de mai mult. Trebuie ca și politicul să vină în sprijinul acestui fenomen care aduce mândrie și prestigiu României. Avem la îndemână exemplul altor state din Uniunea Europeană care au reușit prin măsuri coerente să-și revitalizeze industria cinematografică. Spre exemplu, în Franța este o lege care se numește "fondul de susținere", prin care, din banii plătiți pe un bilet de cinema, 18% din costul acestuia merge la ajutorul filmului francez.

Cred că este nevoie de astfel de măsuri pentru ca succesul de care se bucură astăzi cineaștii români din "noul val" să nu rămână conjunctural și episodic. De altfel, reprezentanții de succes ai filmului românesc din ultimii ani au schițat câteva inițiative absolut necesare pentru sprijinul celei de a șaptea arte în România. Pe primul loc figurează restructurarea politicii CNC-ului, căruia cineaștii îi reproșează o anumită inerție și faptul că se preocupă mai mult să respecte cerințele formale prevăzute în legislație, decât să aibă o viziune asupra dezvoltării cinematografiei române. O altă problemă ridicată se referă și la numărul redus al sălilor de cinema, considerând că cifra 100 ar trebui să constituie un obiectiv minimal pe termen scurt.

Următoarea prioritate o constituie acordarea de facilități fiscale pentru activitățile de producție, distribuție și difuzare de filme. Programele de educație vizuală, implicarea televiziunilor în sprijinirea peliculelor autohtone, necesitatea unor măsuri antipiraterie și a altora pentru stimularea producției de film străin în România, dar și a unor fonduri pentru promovare și training, regionale și de dezvoltare - figurează și ele pe lista de priorități a cineaștilor. Nu în ultimul rând, acordarea unor facilități fiscale pentru ca România, o țară atât de frumoasă, să devină destinația căutată de marile case de producție internațională în parteneriat cu casele autohtone de producție.

Aceste măsuri sunt absolut necesare pentru sprijinirea fenomenului cinematografic în România, pentru că există un potențial de dezvoltare economică importantă în domeniu, iar drumul deschis de premiile obținute de tinerii regizori trebuie continuat.

Industria românească are ca atuuri o infrastructură foarte performantă (comparabilă cu cea din Germania sau Franța), locații pentru turnaj accesibile și foarte diversificate și o gamă largă de profesioniști bine pregătiți. Actorii români au talentul de a însufleți cele mai diverse roluri și personaje, iar prin cinematografie ei spun poveștile noastre, ale tuturor, ale României, și le aduc în fața spectatorilor din toată lumea. Numeroasele premii pe care le-au primit actorii noștri tineri confirmă valoarea și capacitatea școlii românești de actorie de a da în continuare nume mari de actori, după maeștrii inconfundabili din lumea teatrului. În schimb, industria noastră de film suferă de lipsa unui climat fiscal atractiv, așa cum există în majoritatea statelor europene, inclusiv est-europene (Cehia, Ungaria), care să încurajeze investițiile străine în acest domeniu.

Este de datoria noastră să asigurăm viitorul unui domeniu de succes pentru România, care aduce un plus de imagine și de prestigiu, de vizibilitate și admirație pentru filmul autohton. Talentul cineaștilor români trebuie sprijinit pentru ca succesul reputat în festivalurile internaționale să nu rămână singular.

      Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Cum le redăm demnitatea celor puși la stâlpul infamiei cu acuzații denigratoare?;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Cum le redăm demnitatea celor puși la stâlpul infamiei cu acuzații denigratoare?"

Mă adresez plenului Parlamentului României pentru a trage un semnal de alarmă în legătură cu un fenomen extrem de îngrijorător, care a luat amploare în peisajul mediatic în ultima vreme, atingerea gravă adusă demnității, vieții private, onoarei și reputației unor persoane publice sub privirile pasive ale Consiliului Național al Audiovizualului.

Nu vorbesc doar despre "circul televizat" al arestărilor, descinderilor cu mascați, alimentate de anchete din care se scurg informații către presă. La fel de grav este nivelul fără precedent atins de acuzațiile directe, repetate, fără dovezi practicate de unele posturi de televiziune. N-am uitat nici campania prezidențială și acuzațiile halucinante lansate pe piață.

Într-atât ne-am obișnuit cu infamia, încât cei împroșcați cu noroi renunță să-i mai tragă la răspundere pe vinovați, de teama unor campanii de denigrare care le pot compromite definitiv imaginea publică și viitorul. Pentru o persoană publică, reputația este bunul cel mai de preț și cel mai ușor de murdărit.

Vă întreb, de aceea, cum le redăm demnitatea celor supuși oprobriului public prin "justiția televizată", dar pentru care instanțele pronunță în final verdictul nevinovat? Cum le redăm demnitatea și dreptul la propria imagine celor puși la stâlpul infamiei cu acuzații denigratoare, fără dovezi?

Pentru ca aceste practici mediatice toxice să înceteze e nevoie de o serie de gesturi publice, în primul rând, spre CNA. Acesta trebuie să-și recapete rolul și misiunea de a fi garantul interesului public, de a asigura respectarea de către posturile de televiziune și radio a normelor privind informarea corectă, viața privată, demnitatea umană.

E nevoie de o recitire a Legii audiovizualului, pentru că nimic din prevederile acesteia nu permite și nu justifică abuzurile la care asistăm în prezent. Vă reamintesc că Legea și Codul audiovizualului le impun "furnizorilor de servicii media să respecte libertățile și drepturile fundamentale ale omului, viața privată, onoarea și reputația, precum și dreptul la propria imagine".

Un alt gest public trebuie îndreptat spre oamenii politici integri, nepătați să-și apere cu fermitate demnitatea și reputația. Un altul, spre media, care să aibă ca scop curățarea spațiilor de emisie de limbajul injurios, penal.

Nu în ultimul rând, e nevoie de gesturi care să invite la un alt tip de limbaj public: convocări în fața comisiilor parlamentare de specialitate (mass-media și juridică), emisiuni la Societatea Română de Televiziune care să promoveze modele europene de bune practici în materie etc.

Este de la sine înțeles că niciunul dintre aceste demersuri nu va pune sub semnul îndoielii principiul fundamental al libertății presei, ci va întări dreptul publicului la o informare corectă.

România nu va putea fi resetată și reașezată pe principiile integrității și decenței fără un limbaj public civilizat, de tip european, și fără responsabilizarea celor care abuzează de libertatea cuvântului.

Legea audiovizualului:

Art. 3 (1) Prin difuzarea și retransmisia serviciilor de programe se realizează și se asigură pluralismul politic și social, diversitatea culturală, lingvistică și religioasă, informarea, educarea și divertismentul publicului, cu respectarea libertăților și a drepturilor fundamentale ale omului.

Codul audiovizualului:

Art. 30 - Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligația să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale omului, viața privată, onoarea și reputația, precum și dreptul la propria imagine.

Art. 31 - În sensul prezentului cod, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente care influențează societatea sau o comunitate, în special cu privire la:

a) prevenirea sau probarea săvârșirii unei fapte cu incidență penală;

b) protejarea sănătății sau siguranței publice;

c) semnalarea unor afirmații înșelătoare sau a unor cazuri de incompetență care afectează publicul.

Art. 32 - (1) Niciun drept conferit prin lege nu poate fi exercitat într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe, în scopul de a vătăma sau de a păgubi pe altul ori profitând de ignoranța sau de buna-credință a persoanelor.

(2) Nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut, iar simpla invocare a dreptului la informare nu poate justifica încălcarea dreptului la viață privată.

Art. 41 - (1) Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza:

c) imagini care exploatează sau scot în evidență traumele ori traumatismele unei persoane. Fac excepție cazurile umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar acordul persoanei în cauză sau al familiei.

Art. 42 - (1) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane aflate în stare de reținere sau arest, fără acordul acestora.

(2) Este interzisă difuzarea de imagini sau de înregistrări cu persoane executând o pedeapsă privativă de libertate, cu excepția situațiilor în care acestea demonstrează încălcări ale unor drepturi sau există un interes public justificat.

(3) Imaginile și/sau înregistrările cu persoane aflate în stare de reținere, arest sau care execută o pedeapsă privativă de libertate nu trebuie prezentate într-un mod excesiv și nerezonabil.

      Maria-Andreea Paul - declarație politică: - România - singura țară din UE cu absorbția fondurilor sub 60%;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"România - singura țară din UE cu absorbția fondurilor sub 60%"

Eșecul Guvernului Ponta în domeniul fondurilor europene este unul major. Slaba absorbție a fondurilor europene ne situează în coada clasamentului Uniunii Europene. Rata absorbției din România este de 56%, cu 20 de puncte procentuale mai mică față de media europeană, de 76%, conform Comisiei Europene. Executivul comunitar pune această situație în mare parte pe seama birocrației din România.

În prima lună a anului 2015, România a avut absorbție zero a fondurilor structurale și de coeziune?. Conform cifrelor oficiale, la data de 31 ianuarie 2015, rata efectivă de absorbție a fondurilor respective a fost de 44,89%, la fel ca în 31 decembrie 2014.

Absorbția și cheltuirea fondurilor UE pe proiecte nu a fost programată realist de Guvern în anii 2013-2014. Sumele de la UE încasate, efectiv, au fost mai mici cu 15% în anul 2014, față de bugetul rectificat, la fel față de proiectul de buget, și cu 18% în anul 2013, față de proiectul de buget aprobat. Mai mult, 20% din cheltuielile pentru proiecte finanțate din fonduri UE în anul 2014 nu au fost acoperite.

Această discrepanță dintre estimări și execuții pentru fondurile UE a condus la o reducere a deficitului (influența exclusivă a fondurilor UE) în 2014 cu aproximativ 1,4 mld. Lei, în execuție, față de bugetul rectificat și cu aproximativ un mld. lei pentru 2013 față de proiectul de buget.

Aceeași situație se va respecta și în anul 2015. Estimăm o reducere a deficitului cu aproximativ un mld. lei (0,2% din PIB) datorită încasării veniturilor de la UE de 95% din ce s-a planificat, respectiv alocarea sumelor de la UE pe proiecte și pe cofinanțări în procent de aproape 90% față de bugetul aprobat.

      Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Cer ca în noul Cod electoral să fie introdusă cota minimală de gen pentru femei și bărbați de 30%;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Cer ca în noul Cod electoral să fie introdusă cota minimală de gen pentru femei și bărbați de 30%"

România a traversat 25 de ani de regim democratic fără a valorifica la potențialul real o resursă umană uriașă: populația sa feminină, expertiza, experiența și dedicarea acesteia.

Susțin introducerea, în noul Cod electoral, a cotei obligatorii de gen de 30% pe listele electorale ale partidelor, care va duce la creșterea reprezentării politice a femeilor.

În România, femeile formează aproape 52% din numărul total al locuitorilor, dar continuă să fie masiv subreprezentate în viața publică, în politică, în toate procesele decizionale la nivel local, național, guvernamental.

În societatea modernă pe care vrem s-o construim, femeile pot constitui, prin calitățile și competențele lor, unul dintre motoarele schimbării. Pe plan mondial, dezvoltarea umană și creșterea economică sunt mai mari în statele care au rezolvat problema discriminării de gen.

România se situează pe locul 91, din 142 țări analizate, în ceea ce privește egalitatea de gen în viața politică, conform Raportului Global al Echilibrului de Gen pentru anul 2014.

Nu putem vorbi de democrație și de reprezentare democratică cu un Parlament dominat covârșitor de bărbați, în care doar 65 dintre cei 574 de aleși sunt femei (11,3% per total, 13,4% în Camera Deputaților și 6,5% în Senat). În actualul Guvern, din cei 22 de miniștri, doar trei sunt femei (14,3%), în timp ce la nivelul administrațiilor locale numai 3% dintre primării sunt conduse de femei.

Dintre țările europene, doar Cipru și Ungaria au o pondere a femeilor în Parlament mai scăzută decât a României. În Suedia, Finlanda, Olanda, Islanda, Norvegia, Danemarca și Belgia, peste 37% din membrii Parlamentului sunt femei.

România nu poate pretinde că a integrat practicile europene, cât timp nu realizează o balanță echilibrată a participării femeilor și bărbaților la luarea deciziei în mediul politic și public.

Una dintre direcțiile de acțiune ale Strategiei Europene privind egalitatea de șanse între femei și bărbați cere creșterea numărului de femei candidate și al femeilor alese prin facilitarea accesului și încurajarea participării femeilor la alegerile electorale naționale, regionale și locale.

În 96 de țări, în statutele partidelor politice au fost deja adoptate cote minimale de gen de cel puțin 30%, prin lege sau conformare voluntară.

Cota minimală de gen obligatorie este legiferată, de pildă, în Franța, Polonia, Spania, Norvegia, Finlanda, Slovenia. Franța a fost prima țară care a impus prin lege, în anul 2000, paritatea de 50% pe listele pentru alegerile europarlamentare, senatoriale, municipale, regionale; Polonia a introdus o lege a cotei minimale de gen în 2011.

În Germania, cabinetul condus de cancelarul Angela Merkel a aprobat în decembrie 2014 un proiect de lege pentru introducerea cotei de gen de cel puțin 30% în consiliile de supraveghere din peste 100 mari companii private.

Și la nivelul Comisiei Europene, în ultimele două mandate a fost respectat criteriul minimal de gen de 30%. Precedentul executiv european a inclus nouă femei, iar comisia actuală, prezidată de Jean-Claude Juncker, păstrează același număr de femei, cu o putere decizională mai mare ca niciodată.

      Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Noul val al electoratului va mătura politica demagogică și minciuna PSD, în timp ce justiția mătură hoții, indiferent de unde provin ei;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Noul val al electoratului va mătura politica demagogică și minciuna PSD, în timp ce justiția mătură hoții, indiferent de unde provin ei"

Asist cu regret la atacurile la persoană cu care răspunde PSD la luarea de poziție pe care am avut-o față de gravele nereguli constatate de Curtea de Conturi în raportul său pe 2013.

Documentul dezvăluie o realitate revoltătoare: modul iresponsabil, ineficient și discreționar în care sunt colectați și cheltuiți banii publici de către guvernarea Victor Ponta.

Rezultatul acestor rele practici de guvernare a fost păgubirea bugetelor publice cu peste 1,1 miliarde de euro doar în 2013. Nu o spun eu, o afirmă explicit raportul Curții de Conturi.

Gravitatea acestei stări de fapt nu poate fi acoperită cu binecunoscutul limbaj agresiv și cu atacurile la persoană venite și de această dată dinspre PSD.

Am candidat pentru un loc în Parlament din convingerea că în România este posibilă o politică responsabilă, transparentă, nedemagogică, cu adevărat în slujba cetățeanului. Este misiunea pe care mi-am asumat-o în calitate de deputat și pe care o exercit cu integritate în fiecare zi.

Din acest motiv, ca membru al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, consider de datoria mea să cer audierea ANAF, principalul responsabil indicat de raport pentru prejudicierea bugetului de stat, și a Curții de Conturi pentru prezentarea detaliată a documentului, conform legii.

La rândul său, PNL va solicita constituirea unei comisii de anchetă în legătură cu modul de cheltuire a banilor din Fondul de rezervă aflat la dispoziția premierului. Datele din raport confirmă practica alocării subiective și politice a acestor bani, fără transparență și fără a se respecta caracterul urgenței alocării.

Dacă vrem o politică altfel în România, trebuie ca instituțiile statului să înceapă, în sfârșit, să dea socoteală pentru modul în care cheltuiesc banul public. Tot așa cum fiecare om politic trebuie să fie ținut responsabil pentru propriile fapte, nu pentru acuze demagogice, gratuite.

      Andrei Dolineaschi - declarație politică intitulată Informatizarea sistemului public;

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Informatizarea sistemului public"

Internetul pare a fi cel mai fierbinte subiect de discuție în spațiul public, din ultima perioadă. Un studiu recent arată că gradul de conectare al românilor la spațiul virtual este mult mai mare decât ne închipuim, și, mai mult, acești utilizatori de internet simt nevoia unei implicări mai active a autorităților în răspândirea tehnologiei și mijloacelor de comunicație.

Studiul "Networked Society - Societatea Permanent Conectată" arată opinia românilor consumatori de internet despre educație și tehnologie, transport, instituțiile statului și sistemul de sănătate. Toate aceste răspunsuri pot oferi o viziune mai largă asupra realității celor ce compun un segment de societate deosebit de activ, ancorat puternic în sistem, plătitor de taxe și impozite, cu spirit antreprenorial.

Nu este de mirare faptul că 81% dintre români, potrivit studiului, cred că tehnologia poate îmbunătăți viața oamenilor, și, mai mult, 75% dintre aceștia consideră că accesul la Internet este un factor ce contribuie în mod clar la creșterea economică. În contrast apare viziunea românilor asupra modului în care Guvernul abordează problema conectivității la Internet și accesul la tehnologie. Astfel, 53% dintre respondenții la studiul "Societatea Permanent Conectată" consideră că lipsa de interes a autorităților administrative centrale este un obstacol în calea răspândirii tehnologiei.

Fără îndoială, tehnologia guvernează secolul în care trăim. Conectarea la Internet și răspândirea tehnologiei înalte a făcut ca în doar câțiva ani societatea românească să se schimbe în mod radical. Consider că este de datoria Executivului, dar și a Legislativului să schimbe rezultatele studiului prezentat mai sus. Utilizatorii de Internet trebuie să simtă că Guvernul nu este un obstacol în calea tehnologiei și că se poate plia eficient pe realitățile zilei. Fondurile investite până acum în diverse platforme și portaluri, care aveau ca rol apropierea cetățeanului de aparatul administrativ prin intermediul tehnologiei, s-au dovedit ineficiente.

De aceea, consider că autoritățile centrale trebuie să coboare în rândul utilizatorilor de Internet, să le cunoască nevoile și cerințele, iar apoi să pună pe hârtie o strategie coerentă de informatizare a sistemului public prin care autoritățile statului, de la ghișeu la cabinetul de ministru, să fie mai aproape de cetățean.

      Andrei Valentin Sava - declarație politică: Acordul de pace de la Minsk - un compromis făcut pe hârtie, care nu reprezintă nicio garanție;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Acordul de pace de la Minsk - un compromis făcut pe hârtie, care nu prezintă nicio garanție"

Săptămâna trecută a fost marcată de o serie de evenimente majore în planul politicii externe. Expuși la scandalurile noastre politice interne, ne-am aplecat probabil mult prea puțin asupra evenimentelor care sunt decisive pentru cursul Europei și al lumii occidentale.

Criza din Ucraina este una din aceste pietre de hotar din domeniul relațiilor internaționale. Summitul de la Minsk s-a încheiat cu semnarea unui acord de pace. Dacă ne-am opri la aceste cuvinte, acest rezultat ar suna ca un succes. Dacă mergem însă mai departe de aceste aparențe și derulăm filmul relatărilor făcute de presa străină privind summitul, observăm cât de fragil este acest acord de pace încă de la momentul semnării sale. A fost nevoie de o negociere maraton de 16 ore pentru ca liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței să poată semna un acord. Cele 16 ore au fost lungi și asemenea unei picături chinezești, ca într-un un război al nervilor, după cum declara consilierul președintelui ucrainean, Valeri Ciali, în cursul negocierilor. Se pare că principalul moment de blocaj, care a dus la amenințarea Angelei Merkel cu părăsirea negocierilor, a fost acela în care Vladimir Putin a cerut ca negocierea acordului să se facă doar după capitularea celor 5.000 de soldați ucrainieni din Debaltseve. Atacul asupra acestei regiuni a început chiar în pragul summitului, fiind clar că se dorește cu orice preț cucerirea sa și trecerea sub ocupația separatiștilor în viitoarea configurație geopolitică, alături de Donețsk și Lugansk. Președintele Petro Poroshenko a considerat această condiție inacceptabilă. Observăm aici jocul oportunist și de șantaj al lui Vladimir Putin, care din fericire a fost combătut de cancelarul german.

Acordul de pace de la Minsk conține 13 puncte și marje de timp clare pentru punerea în aplicare a acestora. Printre principalele angajamente se numără: intrarea în vigoare a armistițiului pe 15 februarie, crearea unei zone demilitarizate cu o lățime cuprinsă între 50 și 140 de kilometri și retragerea armamentului greu, deschiderea dialogului pentru definirea statutului celor două regiuni separatiste proruse Donețsk și Lugansk. Din nefericire, de la acordul pe hârtie până la situația din teren au apărut deja abateri. Deși armistițiul a intrat în vigoare duminică, 15 februarie, separatiștii proruși care luptă la Debaltseve renunță cu greu la ambiția de a ocupa și această zonă. Focurile de arme încă mai răsună din partea separatiștilor care sfidează angajamentul de la Minsk. Ambasadorul SUA în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a susținut că este vorba de arme "ruse, nu separatiste, inclusiv de sisteme de apărare antirachetă". Dacă acestea nu vor înceta, o reaprindere a conflictului va bate din nou la ușa Europei. De data aceasta, va fi vorba de un război care nu se va mai putea încheia decât cu victoria militară a uneia din părți.

Oricât nu ne place acest lucru, cărțile sunt acum în mâna rușilor. Prin menținerea sau retragerea sprijinului militar în Debaltseve, Vladimir Putin va arăta dacă este sau nu dispus să aleagă calea concilierii și a cooperării economice cu occidentul sau pe cea a măcinării în conflicte armate și a izolării sale totale de către Europa și SUA cu riscurile aferente. Până la această decizie, putem asculta cu prudență și reținere concluzia OSCE care afirmă că armistițiul din Ucraina a fost respectat per ansamblu, cu câteva încălcări la Lugansk și Debaltseve.

Conflictul din Ucraina este acum într-un moment de cotitură. O altă cale de compromis post-Minsk nu mai există. Cred că vocea unită a statelor europene la Minsk, prin reprezentanții acestora, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez François Hollande, a asigurat succesul parțial al negocierilor. Diplomația europeană a făcut tot ce îi stătea în putință pentru a ajunge la o cale pașnică de soluționare a crizei. Sunt încrezător că Europa va rămâne în continuare unită dacă lucrurile vor lua din nou o turnură gravă, amenințând securitatea la estul Uniunii Europene. Europa nu trebuie să permită Rusiei destabilizarea Ucrainei. În tot acest cadru, România va trebui să preia cu responsabilitate un rol mai activ, fie că va fi vorba de cooperarea eficientă cu trupele NATO, fie că va fi vorba de participarea la medierea conflictului.

      Radu Bogdan Țîmpău - declarație politică pe tema proiectelor esențiale în vederea dezvoltării durabile a județului Hunedoara;

Domnul Radu Bogdan Țîmpău:

În plină dezbatere pe marginea Masterplanului General de Transport, alături de colegii mei, reprezentanți ai forțelor politice din județul Hunedoara, i-am transmis ministrului Ioan Rus observațiile noastre care se referă la două proiecte esențiale pentru dezvoltarea durabilă a județului nostru.

Am inițiat împreună acest demers la nivelul județului Hunedoara convinși fiind că doar printr-o acțiune comună și asumată consensual de către toate forțele politice din județ vom reuși să ne facem vocea auzită și, mai departe, lucrurile vor avea șansa să se rezolve.

Astfel, am susținut ca proiect prioritar pentru hunedoreni, în special pentru cele două comunități din municipiile Deva și Hunedoara, includerea în acest document strategic pentru dezvoltarea infrastructurii din România a construcției unui nod rutier la autostradă în zona Sântuhalm pentru a lega în mod eficient cele două municipii la autostrada București - Sibiu - Deva - Lugoj - Arad.

În prezent, autostrada A1 nu are puncte de descărcare în zona municipiilor Deva și Hunedoara, situate la o distanță de 20 de kilometri unul de celălalt, care împreună cu comunele învecinate ajung la o populație de aproape 150.000 de locuitori. În plus, municipiul Deva este și reședința județului Hunedoara, principalul pol administrativ și economic al județului, fiind în situația particulară și cu totul de neînțeles de a nu avea cel puțin o conexiune directă cu Autostrada A1, în condițiile în care la 60 de kilometri distanță municipiul Sebeș, deși de dimensiuni mult mai mici, are nu mai puțin de trei puncte de descărcare. Am atras atenția că punctul improvizat de descărcare de la Șoimuș este un pericol rutier, prin faptul că este amplasat pe o pantă accentuată, într-un sens giratoriu cu raza de girație foarte mică, autovehiculele de mare tonaj fiind nevoite să se oprească în pantă pentru a acorda prioritate.

Totodată, am pledat pentru realizarea pasarelelor peste calea ferată de mare viteză Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan-European, care să lege cartierul Grigorescu de restul municipiului Deva. Este vorba despre două pasarele pietonale (una lângă gară, în zona fostei brutării Neamț, și alta în zona Progresul) și o pasarelă rutieră și pietonală în prelungirea străzii Mărăști.

Cele două solicitări se află pe masa ministrului Ioan Rus, la fel ca multe altele din această țară, și îmi doresc, alături de colegii mei, să fie luate în considerare, să fie analizate cu maximă atenție și deschidere, pentru că ele nu sunt mofturi ale unor politicieni, ci sunt nevoi reale ale unor comunități întregi.

Având în vedere consensul forțelor politice din județul Hunedoara, importanța crescută pentru locuitorii județului nostru a completării propunerii de Masterplan General de Transport cu cele două proiecte mai sus menționate, îmi exprim încrederea că ele se vor regăsi în varianta finală, astfel încât acest document strategic pentru România să nu rămână un atlas de hărți, ci să fie racordat la România reală.

      Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică: - 4 februarie - Ziua mondială de luptă împotriva cancerului;

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

"4 februarie - Ziua mondială de luptă împotriva cancerului"

În data de 4 februarie a fost marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. Anul acesta evenimentul s-a desfășurat sub sloganul "Not Beyond Us" = "Cancerul nu este mai presus de noi". Mesajul transmis prin sloganul ales pentru anul 2015 de către Uniunea Internațională pentru Controlul Cancerului (UICC) urmărește schimbarea percepției publice asupra cancerului. Cancerul este adesea o boală atribuită fatalității. Consider că factorii care au contribuit semnificativ la formarea acestei percepții în rândul populației din România sunt cât se poate de obiectivi. Slaba finanțare a sistemului românesc de sănătate a determinat de multe ori răspunsuri inadecvate în lupta sistemului medical românesc cu cancerul.

În data de 4 februarie a fost marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului. Anul acesta evenimentul s-a desfășurat sub sloganul "Not Beyond Us" = "Cancerul nu este mai presus de noi". Mesajul transmis prin sloganul ales pentru anul 2015 de către Uniunea Internațională pentru Controlul Cancerului (UICC) urmărește schimbarea percepției publice asupra cancerului. Cancerul este adesea o boală atribuită fatalității. Consider că factorii care au contribuit semnificativ la formarea acestei percepții în rândul populației din România sunt cât se poate de obiectivi. Slaba finanțare a sistemului românesc de sănătate a determinat de multe ori răspunsuri inadecvate în lupta sistemului medical românesc cu cancerul.

Statisticile referitoare la incidența cazurilor de cancer în rândul românilor sunt extrem de îngrijorătoare. Cancerul este amenințarea numărul 1 în lume, iar lupta împotriva lui înseamnă o dotare adecvată a spitalelor publice cu aparatură de înaltă tehnologie, finalmente, o finanțare corectă a sistemului de sănătate din partea Guvernului. De asemenea, subfinanțarea cercetării medicale conduce la incapacitatea sistemului de a găsi cele mai bune răspunsuri terapeutice în vindecarea diferitelor tipuri de cancer.

Am convingerea că în lipsa unei strategii naționale integrate de luptă împotriva cancerului, care să vizeze deopotrivă prevenția, depistarea precoce, iar mai apoi tratamentul, eforturile sunt puse de fiecare dată sub semnul întrebării. Sunt de părere că trebuie să elaborăm urgent o nouă Lege a sănătății care să fie în acord cu procedeele de diagnostic și noile molecule terapeutice introduse în lista de medicamente.

Pledez cu tărie pentru unirea tuturor eforturilor guvernamentale și parlamentare în vederea îmbunătățirii condiției actuale a pacientului român bolnav de cancer. România are nevoie de un sistem național de sănătate capabil să lupte cu cancerul.

Stimați guvernanți, pacienții bolnavi de cancer au nevoie urgent de măsuri concrete de ordin preventiv, terapeutic și paliativ!

      Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică: - Este sănătatea ieșeană o urgență pentru Ministerul Sănătății?;

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

"Este sănătatea ieșeană o urgență pentru Ministerul Sănătății?"

Ministrul Sănătății, domnul Nicolae Bănicioiu, a declarat la ultima vizită oficială de la Iași că lucrările la Spitalul Regional de Urgențe vor începe în acest an. Ca medic la cel mai important spital din județul Iași, dar și în calitate de cadru didactic universitar, nu pot decât să mă bucur de intențiile domnului ministru. Materializarea acestui proiect de anvergură ar însemna foarte mult atât pentru municipiul Iași, cât și pentru regiunea Moldovei. Construirea unui spital regional modern la Iași reprezintă un uriaș pas înainte pentru îmbunătățirea semnificativă a serviciilor medicale oferite, dar și pentru cercetarea medicală din această zonă. Toate aceste aspecte vor avea efecte pozitive asupra pacienților din această zonă.

Consider că un spital regional monobloc este mai mult decât necesar pentru regiunea Moldovei. Existența unui astfel de spital ar contribui la eficientizarea actului medical, dar și la simplificarea procedurilor administrative pe care trebuie să le îndeplinească pacienții. Dezavantajele unui spital multipavilionar, așa cum este în acest moment Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Spiridon" din Iași, se răsfrâng, în primul rând, asupra pacienților, care nu de puține ori sunt nevoiți să alerge între două sau mai multe clădiri ale Spitalului "Sfântul Spiridon".

Ideea înființării la Iași a unui spital regional de urgență s-a născut cu opt ani în urmă. Din acel moment și până astăzi, autoritățile au efectuat studii de fezabilitate, însă nu s-a reușit depășirea acest stadiu. Sper ca de această dată proiectul să prindă contur, lăsând deoparte toate orgoliile politice de către toți decidenții și astfel să poată fi dus la bun sfârșit, într-un timp rezonabil. Acest lucru nu este imposibil, câtă vreme finanțarea va fi asigurată din fonduri europene nerambursabile. Totul depinde de întocmirea corectă a documentației și de respectarea tuturor procedurilor.

În acest moment, Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sfântul Spiridon" din Iași are rolul de a asigura asistența medicală la nivel regional, uneori fiind depășit de numărul mare al pacienților care solicită servicii medicale. Ca medic al acestui spital cunosc îndeaproape problemele cu care acesta se confruntă. De pildă, Spitalul "Sfântul Spiridon" are nevoie de aparatură medicală. De curând, am interpelat Ministerului Sănătății cu privire la dotarea spitalului cu aparatură medicală extrem de necesară. Prin demersurile mele, am solicitat urgentarea dotării Secției Clinice Oftalmologie cu un microscop, foarte necesar în activitatea de transplant de cornee desfășurată la nivelul secției. De asemenea, am solicitat echiparea Secției Anestezie Terapie Intensivă cu un angiograf, patru aparate de ventilație, zece injectomate terapie acută și cinci aparate de anestezie. Precizez faptul că Spitalul "Sfântul Spiridon" nu are de patru ani un aparat RMN, lucru foarte grav, în condițiile în care are rolul de spital regional. Voi sesiza Ministerul Sănătății cu privire la acest aspect pentru că sunt de părere că această problemă trebuie rezolvată urgent. O altă problemă urgentă a Spitalului "Sfântul Spiridon" o reprezintă finalizarea lucrărilor de extindere și modernizare a UPU-SMURD. Anual, la UPU-SMURD ajung câteva zeci de mii de persoane, ceea ce reprezintă un argument solid pentru finalizarea acestor lucrări.

În încheiere doresc să salut intențiile ministrului sănătății de a urgenta construirea unui spital regional în Iași. Iașiul și Moldova au nevoie cât mai curând posibil de un spital regional modern, racordat la standardele europene, echipat cu aparatură performantă, de ultimă generație.

      Camelia Khraibani - declarație politică: - Gorjul - în prag de dezastru social;

Doamna Camelia Khraibani:

"Gorjul - în prag de dezastru social"

Declarația politică pe care o prezint astăzi a pornit de la recentele manifestații și proteste pașnice ale minerilor din Bazinul carbonifer Oltenia, care au avut loc zilele trecute în Târgu Jiu, și a faptului că situația oamenilor din această zonă este una disperată, suntem în pragul unui dezastru social.

În primul rând, îmi exprim public susținerea față de minerii, de oamenii din această zona care sunt în acest moment într-o situație disperată.

Încă de la începu, țin să precizez faptul că manifestările de protest organizate de Sindicatele Miniere din Gorj au fost pașnice, iar oamenii s-au comportat civilizat, dând dovadă de mult bun-simț, au venit doar să-și strige disperarea, în condițiile în care au existat și există presiuni mari din partea Managementului de la Complexul Energetic Oltenia (CEO).

Tocmai de aceea, minerii așteaptă un răspuns de la Guvern, în condițiile în care nimeni nu le oferă o alternativă viabilă de pe urma căreia să nu se distrugă familiile și să se poată trăi dincolo de limita subzistenței.

Salariile minerilor au stagnat sau au scăzut, pensiile la fel. Cei care au ieșit la pensie în ultimii 5 ani au suportat presiunile modificărilor legislative, iar corecțiile aduse de Guvernul Ponta nu pot fi îndestulătoare atâta vreme cât economia se confruntă destul de vizibil cu o zonă gri, care nu ocolește nici zona carbonifer-energetică a Gorjului, colegiul pe care-l reprezint.

Nu întâmplător negocierile se află în impas.

Minerii văd și ascultă pe canalele mass-mediei locale informațiile transmise de către administrația Complexului Energetic Oltenia uneori chiar cu aroganță, care seamănă panică și aduc neliniște.

Pentru omul simplu, pentru conștiința lui, siguranța locului de muncă este sinonimă cu doza zilnică de viață.

Tocmai de aceea, rog Guvernul să se implice în soluționarea problemelor apărute în mineritul gorjean. Această soluție trebuie să fie una oficială, în care să se regăsească și importanța producătorului direct sau indirect de energie, dar și protecția socială.

Pe de altă parte, este cunoscut faptul că Gorjul este preponderent un județ de stânga, iar politicienii stângii să lase orgoliile deoparte și să caute înțelegere pentru că nimeni nu este veșnic în politică, iar simpla operațiune de protejare a unor personaje, aparent loiale politicii de stânga, nu mai este suficientă pentru recunoașterea unui sistem social-democrat pe care și-l doresc oamenii.

Niciodată nu am încurajat resemnarea în fața sărăciei și nu am minimalizat rolul opoziției, dar cel puțin din zona socială trebuie scoase indecizia, politica de așteptare și conservarea avantajului propriu al unor personaje și politicieni din zonă.

De aceea, rog pe toți colegii mei parlamentari - atât de la PSD, cât și de la celelalte partide, indiferent că sunt de la putere sau din opoziție, mai ales cei care au fost aleși în colegiile din zonele miniere, Gorj, Mehedinți, Hunedoara - să fie alături de mine pentru a găsi soluții.

Știu că situația națională nu trebuie complicată cu încă o comisie de analiză, dar Guvernul are în portofoliu acțiuni imediate în zona pe care o reprezintă.

Fac apel ca aceste acțiuni să fie aduse la cunoștința publică, a oamenilor pe care-i reprezint, ca lumea să se liniștească și să fie evitate definitiv speculațiile de orice fel.

Solicit ca ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu-Marian Pop, care provine din zona sindicală, și ministrul energiei, Andrei Dominic Gerea, să i-a măsuri, să se așeze la masa negocierilor cu sindicatele și conducerea CEO pentru a găsi cele mai bune soluții de salvare a locurilor de muncă, de asigurare a veniturilor minerilor și familiilor acestora, mai ales că în acest moment negocierile sunt în impas.

      Camelia Khraibani - declarație politică: - Proteste în Bazinul carbonifer Oltenia;

Doamna Camelia Khraibani:

"Proteste în Bazinul carbonifer Oltenia"

Declarația politică pe care o prezint astăzi a pornit de la recentele manifestații și proteste pașnice ale minerilor din Bazinul carbonifer Oltenia, care au avut loc zilele trecute în Târgu Jiu, de la faptul că situația oamenilor din această zonă este una disperată și de la poziția exprimată public de către premier prin nesemnarea scrisorii cu Fondul Monetar Internațional.

Mulțumesc prim-ministrului, Victor Ponta pentru decizia de a nu fi de acord cu propunerea FMI privind restructurarea masivă a Companiei Energetice Oltenia și pentru implicarea în a găsi soluții pentru salvarea mineritului.

Totodată, îmi exprim public susținerea față de minerii și energeticienii din această zona, care sunt în acest moment într-o situație critică, dar, în același timp, îi rog să ia în calcul și eforturile Guvernului actual de asigurare a salariilor, pensiilor, precum și a celorlalte forme de plată care angajează bugetul național.

Țin să precizez faptul că manifestările de protest organizate de sindicatele miniere din Gorj au fost pașnice, iar oamenii s-au comportat civilizat, venind doar să-și strige disperarea, în condițiile în care au existat și există presiuni mari din partea Complexului Energetic Oltenia (CEO).

În contextul permanentelor reorganizări de la CEO, salariile minerilor au stagnat sau au scăzut, ducând la nemulțumirea actuală.

Minerii văd și ascultă pe canalele mass-mediei locale informațiile transmise de către administrația Complexului Energetic Oltenia uneori chiar cu aroganță, care seamănă panică și aduc neliniște.

Pentru omul simplu, siguranța locului de muncă este sinonimă cu doza zilnică de viață.

Or, această siguranță a locului de muncă pentru a fi garantată de Guvern, trebuie să aibă la bază soluții manageriale viabile. Nu este vina minerilor (a angajaților) dacă managementul nu este unul performant, cum nu este drept să fie victimele directe ale eșecului managerial.

Fac apel către colegii mei parlamentari, atât de la PSD, cât și de la celelalte partide, indiferent că sunt de la putere sau din opoziție, cei care au fost aleși în colegiile din zonele miniere, Gorj, Mehedinți, Hunedoara, să fie alături de mine pentru a promova viitorul energetic național bazat, printre altele, și pe exploatarea cărbunelui.

Doresc ca oamenii pe care îi reprezint să știe că sunt adeptul politicii oneste pe care am sperat să o fac atunci când am intrat în acest organism fundamental al democrației, Parlamentul României.

Sper ca domnul ministru delegat pentru Dialog Social, Liviu-Marian Pop, precum și domnul ministru al energiei, Andrei Dominic Gerea, să valorifice luarea de contact cu sindicatele și conducerea CEO pentru a găsi cele mai bune soluții de salvare a locurilor de muncă, de asigurare a veniturilor minerilor și familiilor acestora, mai ales că în acest moment negocierile par a fi în impas.

      Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - Nu sacrificați viața hunedorenilor pentru un mandat de parlamentar în plus!;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Nu sacrificați viața hunedorenilor pentru un mandat de parlamentar în plus!"

Doresc să vă informez în legătură cu câteva probleme grave care, dacă nu sunt bine gestionate, vor aplica o nouă lovitură județului Hunedoara, de anvergura celei aplicate din anii '90, când a fost distrus mineritul, sau celei de la începutul anilor 2000, când a fost distrusă siderurgia. Au trecut lungi perioade de timp fără a se fi construit alternative economice pentru zecile de mii de locuitori ai județului care au rămas fără loc de muncă.

  1. Algoritmul nou de echilibrare a bugetelor locale din acest an, conceput de PSD și adoptat fără studiu de impact, prezentat public, a făcut din județul Hunedoara, alături de județele Timiș, Arad, Bihor, cel mai defavorizat județ din țară în ceea ce privește fondurile alocate de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor. Avantajate au fost județele Teleorman, Olt, Gorj, Dolj. La Consiliul Național, care a avut loc la sfârșitul lunii ianuarie, PNL a formulat, prin primarul Aradului, o rezoluție pe această temă. Guvernul n-a catadicsit să informeze și să se consulte cu structurile asociative ale primarilor, dând dovadă de desconsiderare a tuturor primarilor, cei care stau, de fapt, în fața cetățenilor și dau socoteală pentru toate aceste acte politice hazardate.
  2. A ajuns la scadență rezolvarea, în ceasul al doisprezecelea, a situației Complexului Energetic Hunedoara. FMI presează pentru lichidare, motivat de faptul că Guvernul nu este capabil să prezinte o strategie energetică națională pe bază de mix energetic, care să cuprindă soluții viabile pentru CEH.
  3. Pe masa Guvernului se află Master Planul pentru Transport al României, trecut prin analiza și prin votul comisiilor reunite, Senat și Camera Deputaților, care nu cuprinde încă descărcări de pe autostrada A1 pentru municipiile Hunedoara și Deva. Mai mult decât atât, la analiza Master Planului, care a avut loc la Ministerul Transporturilor, în 10 febr. a.c., n-a participat din Hunedoara decât PNL, prin deputatul Carmen Hărău. Am beneficiat de sprijinul colegului liberal domnul Mihai Lupu, președintele Comisiei pentru transporturi din Camera Deputaților, pentru a susține în ședință includerea în Master Plan a punctului de descărcare din A1 la Sântuhalm.

Este foarte îngrijorător faptul că senatorul de Dolj, domnul Fifor Mihai-Viorel, președintele Comisiei pentru transport din Senat, a încercat să mă oprească, susținând că fac vorbire despre niște amănunte. În aceste condiții, promisiunea pe care mi-a făcut-o după ședință ministrul Ioan Rus se poate modifica oricând. Nu voi accepta ca viața hunedorenilor să fie considerată de către politicienii din arcul puterii un amănunt, eu, deputatul liberal al acestui județ. Mă simt îndreptățită să îi întreb public pe colegii parlamentari ai puterii din județul Hunedoara: au discutat în grupul lor politic această problemă a hunedorenilor? Ce au de gând să întreprindă, prin Guvernul pe care îl susțin, pentru înlăturarea pericolelor care planează asupra județului, că la ședințele comisiilor unde s-au discutat aspectele semnalate mai sus nu i-am văzut. Interpelări pe aceste subiecte nu au și nici la tribuna parlamentului nu susțin interesele hunedorenilor. Cu alte cuvinte, nu folosesc mijloacele specifice parlamentare de acțiune.

Cred că nevoile județului pretind să ridicăm ștacheta activității parlamentare mult mai sus, iar unii dintre colegii PSD-PC-UNPR ar trebui s-o facă repede.

Știu că este de preferat să nu-ți deranjezi șefii politici, mai ales că parlamentarele următoare se vor desfășura cu vot pe liste și dacă nu ești un pesedist cumințel șeful nu te pune. Dar nu cred că este corect față de hunedoreni, cei care i-au trimis în Parlament, să le sacrifice soarta pentru un mandat în plus.

      Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - despre includerea unor propuneri în varianta finală a Masterplanului de Transport;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Doresc să atrag atenția asupra unor omisiuni de proiectare în Masterplanul General de Transport, care reprezintă priorități esențiale pentru județul Hunedoara în vederea dezvoltării economico-sociale a municipiului Deva. Conectarea la autostrada A1 (București-Sibiu-Deva-Lugoj-Arad) a municipiilor Deva și Hunedoara, precum și a comunelor învecinate.

În prezent, autostrada A1 nu are puncte de descărcare în zona municipiilor Deva și Hunedoara, situate la o distanță de 20 de kilometri unul de celălalt, împreună cu comunele învecinate ajungând la o populație de aproape 150.000 de locuitori. În plus, municipiul Deva este și reședința județului Hunedoara, principalul pol administrativ și economic al județului, fiind în situația particulară și cu totul de neînțeles de a nu avea cel puțin o conexiune directă cu Autostrada A1, în condițiile în care, la 60 de kilometri distanță, municipiul Sebeș, deși de dimensiuni mult mai mici, are nu mai puțin de trei puncte de descărcare. Punctul improvizat de descărcare de la Șoimuș este un pericol rutier prin faptul că este amplasat pe o pantă accentuată, într-un sens giratoriu cu raza de girație foarte mică, autovehiculele de mare tonaj se opresc în pantă pentru a acorda prioritate, toate acestea urmând unui pod subdimensionat peste râul Mureș. În virtutea acestei realități consider că singura soluție viabilă și economic acceptabilă este realizarea unui punct de descărcare în zona Sântuhalm, care ar permite o conexiune directă cu Deva și Hunedoara. Accesul la autostradă ar înlătura astfel dezavantajul major pe care îl au acum cele două localități, care înregistrează deja pierderi importante prin faptul că nu au acces la autostradă. Este inadmisibil ca un municipiu reședință de județ să nu aibă acces direct la autostrada care trece prin imediata sa apropiere, cu consecințe directe și majore asupra dezvoltării sale economice.

Realizarea în cadrul Proiectului "Reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră-Curtici-Simeria, parte componentă a Coridorului IV Pan-European, pentru circulația trenurilor cu viteză maximă de 160 km/h, Tronsoanele 2 și 3: km 614 Gurasada-Simeria", a pasajelor necesare de trecere la nivel cu barieră din Deva, astfel încât să fie evitată izolarea cvasicompletă a cartierului Grigorescu, amplasat în Deva, de cealaltă parte a căii ferate. Vă menționez că este vorba despre amenajarea a trei pasaje, după cum urmează: Pasaj pietonal km 482+572 (DN7 - Strada Balata, în locul trecerii la nivel cu calea ferată); Pasaj pietonal km 481+305 (DN 7 la strada Harau - în locul trecerii la nivel cu calea ferată, pasaj pietonal și carosabil km 480+510 (de la intersecția DN7 cu str. Depozitelor la strada Harau).

Având în vedere că scopul declarat al Masterplanului General de Transport este de a asigura o dezvoltare economică durabilă a comunităților locale din România, precum și îmbunătățirea condițiilor de trafic și de facilitare a accesului la rețeaua națională și europeană de infrastructură de transport, sunt în deplin acord cu obiectivele fixate prin acest Masterplan. De aceea, vă solicităm, domnilor guvernanți, să analizați și să includeți aceste propuneri în varianta finală a Masterplanului de Transport.

      Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - Banca Națională a României și francul elvețian;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Banca Națională a României și francul elvețian"

Din inițiativa membrilor PNL din comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, în data de 10 februarie a.c., a avut loc audierea în Parlament a conducerii Băncii Naționale pe tema situației împrumutaților în franci elvețieni. Au răspuns invitației guvernatorul Mugur Isărescu, prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, precum și viceguvernatorii Olteanu și Voina.

În această împrejurare, s-a convenit că soluțiile de piață sunt preferabile celor administrative, că abordările emoționale pot duce la riscuri sistemice și că nu există o modalitate standard de a rezolva toate cazurile aflate în dificultate, atâta vreme cât grupul împrumutaților nu este omogen.

Dincolo de pozițiile, pe cale de a se armoniza, ale reprezentanților Băncii Naționale și a parlamentarilor, ambele părți fiind deopotrivă interesate să contribuie la rezolvarea rapidă și echitabilă a diferendului dintre împrumutați și băncile comerciale, a apărut ca fiind destul de nevralgică și incomplet reglementată juridic relația Băncii Naționale cu societatea românească.

Cu alte cuvinte, reglementatorul român al sistemului bancar, care funcționează în România, și-a declinat competența în ceea ce privește stoparea abuzurilor reale și/sau potențiale pe care le pot suporta împrumutații aflați în relație cu băncile comerciale, afirmând prin vocea vicepreședintelui Bogdan Olteanu că, sigur că da, BNR este dispusă "să sprijine" alte instituții cu atribuțiuni de protecție a împrumutatului tratat ca și consumator, instanțele judecătorești etc. Am aflat astfel că BNR are în grijă "prudențialitatea bancară". Pe unde "umbla" prudențialitatea bancară, în anii 90, când băncile picau ca popicele? Probabil era plecată în vacanță... Și totuși, mentalul colectiv a construit o aură strălucitoare de profesionalism celor de la BNR, transformându-i în "monștri sacri".

În opinia mea, noi, pământenii, trebuie să ne comportăm ca niște oameni cu picioarele pe pământ. În acest sens, este binecunoscut faptul că un împrumut la bancă este un serviciu special, de o anumită tehnicitate, cu un mare potențial ca forța de negociere a împrumutatului să fie sensibil mai mică decât a băncii. Consider, așadar, realitatea înfățișată de viceguvernatorul Olteanu anormală și cred că trebuie urgent corectată.

Dacă BNR nu are capacitatea să-i protejeze pe români de potențialii prădători din sistemul bancar, de ce se mai numește "națională"?! Și pe ce se bazează aura profesională strălucitoare a instituției și a guvernatorului?!

      Cezar-Florin Preda - declarație politică: Discriminarea personalului nedidactic din învățământ trebuie să înceteze!;

Domnul Cezar-Florin Preda:

"Discriminarea personalului nedidactic din învățământ trebuie să înceteze!"

Zeci de ani de muncă sunt egali cu zero. În pofida tuturor protestelor de anul trecut, personalului nedidactic nu îi este recunoscut nici astăzi beneficiul cuvenit, astfel că persoane cu vechime mare în muncă au același nivel de salarizare ca un angajat abia ieșit de pe băncile școlii. Această situație, considerată nelegală și profund discriminatorie, în care se încadrează muncitori necalificați, fochiști, paznici, bucătărese, îngrijitori, ce își desfășoară activitatea în grădinițe și școli, vine ca urmare a faptului că garantarea salariului minim brut pe economie a fost realizată prin includerea sporului de vechime în salariul de bază, situație ce a fost preluată și cu ocazia încadrărilor ulterioare.

Atât în țară, cât și în Buzău, sindicatele din învățământul preuniversitar au atras atenția în nenumărate rânduri asupra situației materiale grave a personalului nedidactic din școli, generată de salariile umilitoare ale acestei categorii de salariați, care trăiește la pragul limitei de subzistență. La nivelul județului Buzău demersurile efectuate de către sindicaliștii din învățământul preuniversitar au dus la inițierea unui proiect de lege, însă fără a se obține vreun rezultat.

Potrivit sindicaliștilor buzoieni, printr-un ordin guvernamental, reprezentanții personalului nedidactic din școli au rămas atât fără sporul pentru condiții grele, cât și fără tichetele cadou. În schimb, li s-a promis că pe parcursul a doi ani vor ajunge la majorări salariale de 35%, însă bugetul pe 2015 nu prevede astfel de majorări. Numai la nivelul județului Buzău numărul acestor angajați ajunge la 1.200 de persoane.

Personalul nedidactic din învățământ nu-și dorește salarii mai mari decât cadrele didactice sau personalul didactic auxiliar, ci doar sa aibă dreptul la decontarea navetei, la acordarea sporurilor de fidelitate, stabilitate și pentru condiții de muncă, să beneficieze de scutirea de la taxele de înscriere în învățământul superior pentru copiii lor și de la plata cazării în cămine studențești a acestora. Într-un cuvânt, această categorie de personal își cerșește dreptul la un salariu decent, corespunzător muncii prestate, de la un guvern insensibil la demnitatea umană.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul, la 11 mai 2011;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istanbul, la 11 mai 2011"

Până la data de 07.02.2015 pe site-ul Ministerului Muncii a fost pus în dezbatere publică Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, adoptată la Istambul, la 11 mai 2011.

Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice reprezintă tratatul internațional cel mai cuprinzător care abordează această gravă violare a drepturilor omului, ale cărui puncte cheie sunt prevenirea violenței, protecția victimelor și trimiterea în judecată a infractorilor.

România a semnat Convenția privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice la data de 27.06.2014 și a reprezentat un prim pas făcut în consolidarea legislației din domeniu pentru ca și în România să se promoveze o serie de măsuri ferme prin care să se asigure o prevenție și o combatere adecvată fenomenului violenței domestice, sub toate formele sale.

Sub incidența Convenției intră femei și fete din orice mediu social, indiferent de vârstă, rasă, religie, origine socială, statut de imigrant sau orientare sexuală. Convenția prevede schimbarea atitudinilor și rolurilor, precum și combaterea stereotipurilor care fac ca violența împotriva femeilor să fie acceptată, instruirea de specialiști care să lucreze cu victimele sau includerea ca disciplină în programele școlare, la toate nivelurile de educație a problematicii egalității. De asemenea, introduce o serie de infracțiuni, precum sterilizarea forțată, mutilarea genitală a femeilor sau violența psihică.

Convenția urmărește crearea unor mecanisme care să garanteze o protecție adecvată victimelor, precum și creșterea conștientizării efectelor acestui fenomen.

Sper ca la nivel național să înceapă și să se promoveze activ de către minister cunoașterea drepturilor persoanelor supuse violenței domestice, principalele modalități de prevenire, dar și de combatere a acestui fenomen.

Cunosc necesitatea adoptării și implementării în cadrul legislației naționale a acestei convenții și sper ca Guvernul să adopte în ședință de Guvern cât mai repede acest proiect și să-l trimită spre Parlament pentru dezbatere și aprobare. Este deja târziu că acest proiect este supus dezbaterii abia acum, deși România a semnat această convenție încă din iunie 2014.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Informarea Comisiei pentru muncă și protecție socială referitoare la Protocolul Convenției nr. 29/193au0 privind munca forțată și Recomandarea nr. 203/2014 cu privire la măsurile suplimentare pentru suprimarea eficientă a muncii forțate;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Informarea Comisiei pentru muncă și protecție socială referitoare la Protocolul Convenției nr. 29/1930 privind munca forțată și Recomandarea nr. 203/2014 cu privire la măsurile suplimentare pentru suprimarea eficientă a muncii forțate"

În cadrul ședinței de plen de săptămâna trecută Comisia de muncă din cadrul Camerei Deputaților a făcut o informare referitoare la Protocolul Convenției nr. 29/1930 privind munca forțată și Recomandarea nr. 203/2014 cu privire la măsurile suplimentare pentru suprimarea eficientă a muncii forțate. În urma prezentării făcute în plen, comisia va informa ministerul cu privire la aceasta, iar acesta are obligația de a o aduce la cunoștința Organizației Internaționale a Muncii.

Noul protocol la Convenția nr.29/1930 privind munca forțată introduce noi recomandări referitoare la prevenirea muncii forțate, accesul la justiție al victimelor și la măsuri compensatorii. Protocolul trebuie ratificat de fiecare țară. Statele sunt obligate să adopte o strategie națională și un plan de acțiuni, în consultare cu angajatorii și angajații, pentru prevenirea și pedepsirea muncii forțate și a traficului de persoane.

Traficul de persoane și munca forțată sunt subiecte care din păcate nu se află pe agenda publică din România, deși suntem în continuare atât sursă, cât și țară de tranzit. Noul protocol la Convenția privind munca forțată trebuie aprobat în cel mai scurt timp, iar Guvernul sper că lucrează deja la un plan de acțiuni.

Traficul de persoane și munca forțată sunt infracțiuni, există anchete în derulare, deci problema României nu este în ceea ce privește sancționarea fenomenului neapărat, cât mai degrabă în prevenirea acestuia și protecția acordată victimelor, astfel încât acestea să fie ferite de condamnare în legătură cu fapte de care nu sunt responsabile. Cum putem preveni munca forțată? Prin informare în școli, prin predici la biserică, prin discuții cu aceste familii în situație de risc, prin colaborarea cu mediul asociativ.

O altă problemă este referitoare la protecția oferită victimelor, întrucât aici cazurile de corupție măruntă în care angajatorii nu sunt controlați sau polițiștii nu adună mărturii împotriva celor care utilizează munca forțată sau trafichează persoane în acest scop dinamitează orice tentativă de penalizare.

Însă, cum ne putem aștepta de la acest Guvern să realizeze o strategie națională pentru prevenirea și combaterea muncii forțate atât timp cât principalul instrument de control tocmai a fost anihilat prin comasarea Inspecției Muncii cu Agenția Națională de Prestații Sociale printr-o ordonanță de urgență? Că tot se lăuda ieri premierul că a fost anul cu cele mai puține ordonanțe. Care a fost urgența pentru ca inspectorii de muncă să fie aduși în același loc cu cei care se ocupă de prestațiile sociale? Care este legătura dintre cele două activități? Facem o unificare pe hârtie doar pentru a bifa că reducem numărul de agenții guvernamentale? Sper ca faptul că vorbim astăzi despre acest subiect va determina Avocatul Poporului să recitească sesizarea de neconstituționalitate pe care am transmis-o și să o înainteze către Curtea Constituțională.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Deși șomajul în rândul tinerilor se apropie de 25%, singura soluție a Guvernului este înființarea de instituții noi pentru a masca incapacitatea de a utiliza fondurile europene;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Deși șomajul în rândul tinerilor se apropie de 25%, singura soluție a Guvernului este înființarea de instituții noi pentru a masca incapacitatea de a utiliza fondurile europene"

După ce au desființat Inspecția Muncii pe motiv că sunt prea multe instituții și agenții guvernamentale a căror activitate se suprapune, iată că Guvernul s-a gândit la o nouă struțo-cămilă: o agenție care să gestioneze fondurile europene destinate tinerilor, dar care să preia și oficiile teritoriale pentru IMM-uri și Direcția de programe din cadrul Ministerului Energiei, IMM-urilor și Mediului de afaceri.

Fondurile europene din Garanția pentru tineri trebuiau cheltuite în perioada 2014-2015, or noi, acum, la început de 2015, ne trezim că nu putem utiliza fondurile și că ne trebuie o agenție nouă? Cum se va raporta această nouă agenție la Ministerul Tineretului și Sportului, la Ministerul Muncii, la Ministerul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri și la Ministerul Fondurilor Europene? Cum va putea gestiona și fondurile europene dedicate tinerilor și instrumentele pentru susținerea IMM-urilor?

Șomajul în rândul tinerilor se apropie de 25%, iar aceștia au nevoie de măsuri concrete de sprijin. Tinerii nu au nevoie de instituții noi, create doar pentru a găsi niște posturi călduțe clientelei de partid. Tinerii au nevoie de programe concrete: fonduri pentru a-și înființa propriile companii, cursuri de formare profesională, burse de sprijin. În ultimii doi ani Guvernul Ponta nu a făcut altceva decât să îi amăgească pe acești tineri, singurele măsuri concrete fiind două proiecte-pilot care nu pot acoperi întreg necesarul de măsuri.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Strategia privind persoanele vârstnice;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Strategia privind persoanele vârstnice"

Avem după un an de elaborare Proiectul Strategiei naționale privind persoanele vârstnice. Acest proiect promovat de Ministerul Muncii și aflat în dezbatere publică vizează o societate în care persoanele vârstnice sunt încurajate și ajutate să ducă o viață sănătoasă, productivă, participativă, demnă și independentă în cea mai mare măsură posibilă.

Prelungirea vieții active a persoanelor vârstnice, promovarea participării sociale și obținerea unui grad mai ridicat de independență și siguranță pentru persoanele care necesită îngrijire de lungă durată sunt obiective generale prevăzute în Proiectul "Strategiei naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice pentru perioada 2014-2020.

Ceea ce nu înțeleg este de ce 2014-2020, când deja suntem în anul 2015 și acest proiect se află abia în dezbatere publică. Acum Ministerul Muncii face și aprobă strategii retroactiv? Se pare că da.

În cadrul strategiei ni se prezintă faptul că formula actuală de calculare a pensiei stabilește o strânsă legătură între pensii și contribuții. Astfel, se afirmă că ar trebui încurajată suplimentarea veniturilor din pensii prin muncă. Astfel, este specificat în cadrul strategiei că este nevoie urgentă "de dialog social deschis privind prioritățile sistemului de pensii, politicile de creștere a numărului și a productivității contribuabililor la sistemul de pensii și rolurile Guvernului și persoanelor individuale privind furnizarea de venituri la vârste înaintate în viitor, astfel încât sustenabilitatea socială a reformelor recente și în curs ale pensiilor poate fi îmbunătățită."

Ceea ce nu înțeleg este ce a făcut Guvernul pentru sustenabilitatea sistemului de pensii și care sunt îmbunătățirile aduse? Căci tot ce am văzut până acum a fost o aplicare greșită a deciziilor Curții Constituționale în interesul Guvernului, nu al oamenilor care ies la pensie.

Totul pe hârtie sună bine, dar așteptăm să vedem când se va aproba și se va publica în Monitorul Oficial. Poate în 2016? Și poate așteptăm anul 2020 să vedem și ceva concret, căci doar este gândită ca aplicabilitate pe 6 ani, așa cum este specificat: Strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice pentru perioada 2014-2020.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Dezbatere publică pe tema legilor «Big Brother»;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Dezbatere publică pe tema legilor «Big Brother»"

În data de 12 februarie, membrii Grupului PNL din Camera Deputaților organizează o dezbatere publică pe tema legilor securității cibernetice și a telecomunicațiilor. La dezbatere sunt invitați reprezentanți ai instituțiilor statului implicate în acest domeniu de legiferare (Guvern, SRI, CSM, Curtea Constituțională, Avocatul Poporului), organizații ale societății civile și mass-media.

Deși tema securității naționale ar trebui să stea în fruntea priorităților actualei guvernări, din păcate, ea pare abandonată de aceasta în lumina ultimelor evenimente politice. Așa cum știți, Partidul Național Liberal a susținut necesitatea unei dezbateri publice echilibrate în ceea ce privește așa-numitele legi Big Brother. Din păcate, ce am văzut în ultimele săptămâni au fost mai mult reacții disproporționate, și mai puține soluții concrete. Avem nevoie de soluții pentru remedierea vulnerabilităților în domeniul siguranței naționale, însă nu putem accepta ca sub acest pretext să avem măsuri care aduc atingere drepturilor și libertăților fundamentale. În opinia noastră, a liberalilor, cel mai important lucru este ca toți factorii interesați să se așeze la o masă a dialogului și să găsească formula legislativă corectă, care să ofere garanții constituționale atât pentru dreptul la viață privată, pentru corespondență privată, cât și pentru siguranța națională.

Tocmai de aceea, PNL a decis să dea startul acestui atât de necesar dialog prin organizarea dezbaterii publice "Drepturi și libertăți în contextul securității cibernetice și a telecomunicațiilor".

Dezbaterea a avut ca scop cunoașterea tuturor opiniilor a tuturor părților implicate și afectate de această reglementare, astfel încât prin aceasta să se pună bazele unui mecanism de dialog social care să ducă eventual la o posibilitate de a crea un proiect legislativ care să răspundă tuturor nevoilor, adică, pe de o parte, nevoii de a respecta drepturile și libertățile fundamentale prevăzute în Constituție, iar, pe de altă parte, să se creeze și un mecanism care să permită sisteme sporite de siguranță în ceea ce privește siguranța, securitatea cibernetică.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Întreaga politică de protecție socială a Guvernului Ponta este doar o imensă minciună și praf în ochii electoratului;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Întreaga politică de protecție socială a Guvernului Ponta este doar o imensă minciună și praf în ochii electoratului"

Ministrul Rovana Plumb și-a dat din nou arama pe față, demonstrând că întreaga politică de protecție socială a Guvernului Ponta este doar o imensă minciună și praf în ochii electoratului.

Condamn ipocrizia ministrului muncii Rovana Plumb care, în noiembrie 2014, în plină campanie pentru alegerile prezidențiale, promitea dublarea indemnizațiilor pentru victimele dictaturii comuniste, începând cu 1 ianuarie 2015, pentru ca acum, când proiectul legislativ s-a dezbătut în comisia de specialitate, să fie solicitată de reprezentantul ministerului amânarea aplicării acestei măsuri până la 1 ianuarie 2017.

Cinismul doamnei Plumb este cu atât mai revoltător cu cât în cazul acestei măsuri beneficiarii sunt oameni în vârstă, oameni care au suferit foarte mult în perioada dictaturii comuniste și care au nevoie de această dublare a indemnizațiilor astăzi, și nu peste 2 ani, când pentru unii s-ar putea să fie prea târziu.

Din păcate, astfel de minciuni au ajuns să reprezinte marca guvernării Ponta, iar Ministerul Muncii este folosit pentru a pasa responsabilitatea identificării surselor de finanțare pentru această măsură către un viitor guvern.

Reprezentanții acestui minister ar trebui măcar să aibă decența să își ceară scuze față de cei peste 45 mii de potențiali beneficiari ai acestei măsuri pentru faptul că actuala guvernare i-a mințit în față când le-a promis în campania electorală dublarea indemnizațiilor de la 1 ianuarie 2015.

Proiectul de Lege, pentru modificarea Decretului-Lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri a fost discutat în această săptămână în cadrul ședinței Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, dar votul a fost amânat pentru săptămâna viitoare, ca urmare a solicitării reprezentantului Ministerului Muncii de a fi prorogat termenul de intrare în vigoare al acestei măsuri.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Moțiunea simplă «PSD guvernează la negru! Totul pentru PSD, nimic pentru cetățean»;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Moțiunea simplă «PSD guvernează la negru! Totul pentru PSD, nimic pe pentru cetățean!»"

Subiectul moțiunii depuse ieri în cadrul ședinței de plen a Camerei Deputaților îl constituie desființarea Inspecției Muncii, prin adoptarea de către Guvern a Ordonanței de urgență nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative, care a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 17 decembrie 2014.

În cadrul comisiei de specialitate Proiectul de Lege pentru aprobarea OUG nr.86/2014 a fost dezbătut fără a se aștepta după avizele comisiilor de specialitate. Una dintre comisiile avizatoare este chiar Comisia pentru muncă și protecție socială, iar în cadrul dezbaterilor din cadrul acesteia s-au ridicat mai multe probleme și aspecte asupra acestei OUG. Dar Guvernul a preferat să meargă direct la comisia de fond, fără a respecta procedura parlamentară și a sfida astfel membrii comisiilor avizatoare.

Prin articolul 5 al OUG nr.86/2014, Guvernul desființează Inspecția Muncii și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, în locul acestora urmând să fie format, prin comasare, un mutant, și anume Agenția Națională pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială.

În prezent, Inspecția Muncii este autoritatea națională care controlează aplicarea reglementărilor generale și specifice în domeniul relațiilor de muncă. Este autoritatea prin care sunt controlate toate categoriile de angajator, în legătură cu acordarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor față de salariații care desfășoară activitate în baza unui contract individual de muncă; sunt controlați agenții de ocupare a forței de muncă privind medierea angajării cetățenilor români în străinătate, cu privire la îndeplinirea condițiilor de înființare și funcționare a agentului, cât și cu privire la existența și conținutul contractelor care conțin oferte ferme de locuri de muncă încheiate cu angajatorii străini, precum și contractele de mediere încheiate cu persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă; și, de asemenea, sunt controlați agenții de muncă temporară privind punerea la dispoziția utilizatorilor a forței de muncă pentru perioade determinate.

De asemenea, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială este instituția care în România aplică politicile și strategiile din sistemul național al beneficiilor de asistență socială și al serviciilor sociale elaborate de Ministerul Muncii.

Prin această ordonanță de urgență, dată repede, la finalul sesiunii parlamentare trecute, Ministrul Muncii, doamna Rovana Plumb și premierul Victor Ponta transmit clar că tot ce mișcă trebuie să aibă culoare politică, că nu mai rămâne niciun șef în funcție, nici măcar în teritoriu, dacă nu are carnet PSD.

Această ordonanță de urgență are impact, atât la nivel macro, asupra pieței muncii și asupra beneficiarilor de asistență socială, dar și asupra angajaților din cele două instituții comasate, care nu știu în momentul de față care mai e statutul lor sau la cheremul cui vor ajunge.

Vă solicit să participați la dezbateri și să votați această moțiune. Vă cer să nu distrugem lucrurile bune ce funcționează în România.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - 11 februarie - Ziua Europeană 112;

Doamna Claudia Boghicevici:

"11 februarie - Ziua Europeană 112"

Începând cu anul 2009, data de 11 februarie a fost declarată Ziua Europeană 112, o zi dedicată îmbunătățirii vizibilității 112, răspândirii mesajului și creșterii gradului de conștientizare prin activități organizate, în fiecare an, la nivel local, regional, național și european.

În acest an, de ziua europeană 112, s-a tras un semnal de alarmă asupra apelurilor false primite.

Statistica pe anul trecut realizată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) arată că la numărul unic de urgență 112 au fost primite și tratate 16.434.007 apeluri. Dintre acestea 5.633.051 (34,28%) au fost reale și 10.800.956 (65,72%) false. Cele mai multe au fost transferate către Ambulanță - 3.476.366 (59,64%), Poliție - 1.369.8813 (23,50%), Pompieri - SMURD - 810.844 (13,91%) și Jandarmerie - 165.057 (2,83%).

Din punct de vedere al apelurilor false, județele Călărași, Harghita și Mureș ocupă primele locuri.

În urma constatărilor făcute de către autoritățile statului, 12.945 cetățeni au fost sancționați în anul 2014, conform legii pentru apeluri false și abuzive către numărul 112. Cele mai multe sancțiuni au fost aplicate în București, Suceava și Gorj.

Pe luna ianuarie 2015, din totalul de 1.359.910 apeluri, 506.797 (37,27%) au fost reale și 853.113 (62,73%) false.

Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență este pus la dispoziția tuturor cetățenilor de pe teritoriul României români și străini care se află în situație de urgență. Funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență (SNUAU) este o necesitate firească pentru o țară civilizată care înțelege să-și protejeze cât mai bine cetățenii prin asigurarea unui serviciu de urgență de calitate și eficient, dar este și un obiectiv susținut de toți actorii de pe piața comunicațiilor din România. Am convingerea că prin măsurile și campanile de mediatizare apelurile false ar trebui să scadă și mă ofer să mă alătur oricărei campanii de conștientizare cu privire la utilitatea acestui sistem de urgență necesar în orice țară civilizată.

      Constantin Adăscăliței - declarație politică: - Pledoarie pentru combaterea șomajului din România;

Domnul Constantin Adăscăliței:

"Pledoarie pentru combaterea șomajului din România"

Șomajul este un fenomen care, prin afectarea tuturor statelor în diverse proporții, a devenit prin consecințele sale una dintre preocupările generale ale organismelor UE. Activitatea acestor organisme urmărește două direcții, pe de-o parte atenuarea acestor consecințe prin prestații care să asigure supraviețuirea financiară a șomerilor, iar pe de altă parte măsuri prin care toată această forță de muncă să fie reabsorbită de către circuitul economic. În terminologia de specialitate primele se numesc măsuri pasive, iar ultimele - măsuri active.

Potrivit ONU, termenul de șomer este definit drept "orice persoană care a împlinit 15 ani; este aptă de muncă; nu muncește sau caută un loc de muncă". În acest context, România are obligația alinierii la modelul social european și implementării măsurilor comunitare de combatere a șomajului, deși s-a dovedit că aceste soluții nu au un caracter universal valabil, ci pentru fiecare stat, în funcție de caracteristici, trebuie măsuri specifice.

Dezbaterea în acest domeniu pornește de cele mai multe ori de la împărțirea resurselor pentru implementarea acestor măsuri. Adică, cum e mai bine ? Să direcționăm aceste resurse pentru prestații sociale cât mai confortabile sau către măsuri active care să aducă la angajarea forței de muncă în sistem, fapt care pe termen lung va returna banii către stat prin plata contribuțiilor și cotizațiilor. De prisos să mai spunem că în tot spațiul comunitar această chestiune a fost gestionată cel mai eficient de către guvernele de stânga, cel mai bun exemplu fiind țările nordice. Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă (SEO) vizează o direcție suplimentară, și anume Prevenirea Riscului Șomajului prin dezvoltarea spiritului antreprenorial, formarea profesională pe tot parcursul vieții și îmbogățirea competențelor și aptitudinilor tuturor indivizilor.

În România rata șomajului la nivel național era în decembrie 2014 de 5,14%, mai mică cu 0,3% față de decembrie 2013, însumând 478.338 persoane. Din totalul persoanelor înregistrate ca șomeri, doar 140.000 beneficiază de indemnizație, în timp ce restul de aproape 350.000 sunt neindemnizați. Din numărul total de șomeri circa 150.000 provin din mediul urban, iar 320.000 din mediul rural.

La nivel european avem de-a face cu o anomalie statistică. Astfel că, în timp ce România are un procent de șomeri de 05%, în Spania cifra se situează la 26%, în Polonia - 10%, iar în Italia - 12%. Această anomalie se explică prin faptul că în România cei care sunt înregistrați ca șomeri și nu mai primesc indemnizație sunt radiați din evidențe dacă nu se prezintă o dată la șase luni la agențiile pentru ocuparea forței de muncă. Altă explicație a specialiștilor este că în țara noastră există circa 3 milioane de persoane care sunt patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători în agricultură și nu figurează în evidențele oficiale ca persoane fără loc de muncă. O concluzie nefericită a acestei anomalii o constituie faptul că în România instituțiile statului menite să combată munca la negru și evaziunea fiscală din piața muncii încă nu funcționează cum ar trebui. În teritoriu Guvernul a decis recent comasarea ITM-urilor cu AJPIS-urile, demers prin care sperăm să se poată controla mai bine situația persoanelor fără ocupație declarată.

O altă specificitate a situației din România o reprezintă numărul mare de români plecați la muncă în străinătate, oameni care nu mai sunt luați de 10 ani în evidențele privind forța de muncă și care au de multe ori o situație incertă chiar în țările occidentale unde viețuiesc.

Să vorbim puțin despre indemnizația de șomaj. În România aceasta este o sumă fixă, neimpozabilă, reprezentând 75% din salariul de bază minim brut pe țară. Această indemnizație se acordă dacă sunt îndeplinite anumite condiții: stadiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 luni, nu se realizează alte venituri, nu se îndeplinesc condițiile de pensionare și beneficiarii sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă. De menționat că pot primi indemnizație de șomaj și absolvenții de liceu sau studii superioare, timp de 12 luni, măsura de sprijin pe care legiuitorul a gândit-o până la găsirea unui loc de muncă.

În ceea ce privește măsurile active de diminuare a șomajului, consider că trebuie investit în pregătirea și calificarea celor care caută de muncă, mai ales în domeniile în care se schimbă tehnologia.

În același timp, statul trebuie să se implice în stimularea vechilor și noilor întreprinderi care creează noi locuri de muncă. În această categorie intră și întreprinderile care angajează absolvenți sau persoane cu dizabilități. În spațiul comunitar legislația s-a adaptat cerințelor economice și a dat posibilitatea unor diverse tipuri de angajare legală: contract cu orar atipic, angajare provizorie pe durată determinată, stagii sau alte contracte de muncă deosebite. Vedem, așadar, că soluțiile pentru prevenirea și combaterea șomajului trebuie să producă un echilibru între menținerea forței de muncă într-o stare calificată și stimularea mediului economic la crearea permanentă de locuri de muncă, care prin impozite și cotizații vor genera încasări la bugetul de stat.

      Constantin Adăscăliței - declarație politică: - Familia românească trebuie să devină prioritatea guvernării;

Domnul Constantin Adăscăliței:

"Familia românească trebuie să devină prioritatea guvernării"

Relansez astăzi în dezbaterea publică o temă mereu "la modă" printre sociologi și analiștii tranziției din societatea românească. Am considerat că este oportună abordarea acestei teme după ce săptămâna trecută am tras un semnal de alarmă despre pericolul socio-economic constituit de criza francului elvețian, situație care poate afecta zeci de mii de familii din țara noastră. Deși este dificilă o radiografiere generalistă a familiei contemporane, putem afirma că aceasta se află într-o situație de risc, ca să nu spunem mai direct - criza.

Din nefericire familia românească reflectă direct starea de sănătate a întregii colectivități românești, pornind de la efecte demografice negative, mentalități așa-zis moderne care au dus la lipsirea de repere morale și spirituale, și până la stresul financiar și socio-economic alimentat de politicile diverselor guverne care nu doar că nu au sprijinit familia, ci au creat premisele destrămării acesteia.

După principiul biblic de "a da Cezarului ce-i al Cezarului" voi analiza în intervenția de astăzi acele aspecte care aparțin actului de guvernare și implicarea clasei politice pentru elaborarea unei strategii care să încurajeze prin măsuri socio-economice tânăra familie și să creeze un climat de bunăstare care să susțină familia românească.

Statistic în România majoritatea gospodăriilor se regăsesc în orașe și municipii 56%, în timp ce 44% se află în mediul rural, ambele având o dimensiune situată în vecinătatea cifrei de 2,8 persoane. La nivel național ponderea numărului de membri de familie este următoarea: 27% familii cu 2 membri, 42% familii cu 3 membri, 18% familii alcătuite din 4 persoane, iar 11% familii cu 5 sau mai mulți membri. Doar dacă însumăm primele două categorii rezultă 69% familii cu 0 sau un singur moștenitor, fapt care explică limpede sporul negativ prefigurat pe următorii 20 ani.

Pe grupe de vârstă ale capului de familie este îngrijorător că 29% sunt conduse de persoane peste 65 ani, 31% de persoane între 50-64 ani, în vreme ce doar 44% sunt familii al cărui lider are sub 50 ani. La nivel ocupațional 37% dintre familii sunt conduse de salariați, 42% de către pensionari, iar restul de 20% sunt șomeri, lucrători pe cont propriu sau prestează diverse activități de subzistență. O ultimă cifră îngrijorătoare, în 2014, 20% dintre gospodării nu și-au putut achita la timp rata bancară, factura de energie electrică sau alte utilități, impozitul sau chiria pe spațiul de locuit.

Din nefericire familia românească a fost un concept suficient de abstract pentru a fi ținta predilectă a guvernelor Boc-Ungureanu în anii de tristă amintire 2008-2012. Dacă încă din 2008 promiteau alocații de 100 lei/lună și salarii de 900 euro a fost nevoie de doar 2 ani în care politicile lor distructive au afectat copii, salariați, pensionari, bugetari, mame, persoane cu dizabilități, adică un genocid economic pe care personal nu cred că l-au decontat în totalitate. Dacă ați fi întrebat orice cuplu în acea perioadă despre nașterea unui copil, v-ar fi răspuns că este cel mai serios sacrificiu financiar, cu repercusiuni în păstrarea locului de muncă, etapa pe care de regulă tinerii o amână pentru vremuri mai bune.

Și aici ajungem la misiunea noastră de aleși prin vot popular, care putem prin votul nostru să dăm o direcție și soluții care să sprijine familia românească și, implicit, întreaga societate în ansamblul ei.

Am apreciat Programul "Prima Casă", care s-a dovedit funcțional pentru o categorie de tineri la un moment dat, la fel cum și Programul ANL al Guvernului Năstase a ajutat multe familii cu venituri modeste. Este însă cazul să elaborăm un program național de achiziție de locuințe care să țină seama de realitățile zilei. Programul "Prima Casă" prezintă un bilanț de aproximativ 100.000 de dosare finanțate în 6 ani. Studiile de piață arată însă un necesar de 100.000 locuințe în fiecare an, asta doar pentru familiile tinere și fără a lua în considerare locuințele vechi sau degradate care trebuie consolidate sau refăcute. Am văzut la începutul lunii cum Guvernul a contractat 175 milioane euro de la BDCE pentru a construi circa 9.000 de locuințe sociale pentru tineri. Având în vedere că acești bani reprezintă investiții directe în economia românească, care vor duce la crearea de locuri de muncă, consider că ar trebui mărit de la an la an cuantumul acestor investiții. Rog pe Victor Ponta, premierul României, să aibă în vedere că de aceste investiții este nevoie și în mediul rural, nu doar la orașe.

De asemenea, am apreciat ideea introducerii alocației de sprijin pentru copiii din familii sărace, însă Guvernul trebuie să găsească soluții de finanțare pentru mărirea tuturor alocațiilor care în prezent sunt de 42 lei, adică 10 euro, în timp ce media europeană se situează undeva la 100 euro, dar sunt și țări unde aceasta atinge 400 euro.

Cu speranța că susținem cu toții acest demers util, vă mulțumesc pentru atenție și vă promit că voi reveni pe viitor cu o serie de bune practici în domeniu ale vecinilor noștri din UE.

      Constantin Galan - intervenție ce are ca subiect 15 februarie - Ziua internațională a copiilor bolnavi de cancer;

Domnul Constantin Galan:

"15 februarie - Ziua internațională a copiilor bolnavi de cancer"

Ziua internațională a copilului bolnav de cancer este celebrată în fiecare an pe 15 februarie pentru 250.000 de copii cu cancer depistați anual la nivel mondial.

Cancerul la copil este o boală rară, reprezentând numai 2% din numărul total de cancere. Conform statisticilor publicate de Confederația Internațională a Organizațiilor Părinților cu Copii Bolnavi de Cancer (ICCCPO) în România, anual 500 de copii sunt diagnosticați cu cancer. În funcție de specificul bolii, rata de vindecare este cuprinsă între 30 și 60%. Circa 70% dintre toate cancerele sunt vindecabile dacă sunt diagnosticate și tratate dintr-un stadiu incipient.

Medicii oncopediatri avertizează că simptomele cancerului pot fi deseori interpretate ca boli obișnuite vârstei copilăriei.

Informațiile zguduitoare apar în primul Registru Național al Cancerelor la Copil realizat vreodată în România. Raportul unei organizații neguvernamentale arată că sunt tot mai multe situațiile în care boala este depistată în stadii terminale. În asemenea cazuri, majoritatea micilor pacienți se sting la un an după diagnosticare. Dacă trec de acest prag și de următorii patru ani, rata de supraviețuire este de 70%, cu nouă procente mai mică decât media europeană.

Rata mare a mortalității este efectul letal al problemelor din sistemul medical: diagnosticarea târzie, tratamentul întrerupt de lipsa aparaturii sau a citostaticelor și lipsa de personal.

Este necesară o bună colaborarea a instituțiilor medicale locale și regionale cu ONG-urile și cu comunitatea locală pentru ca cei mici să beneficieze de controale preventive, dar și de tratamentele adecvate atunci când sunt diagnosticați cu cancer. În plus, copiii salvați de această cumplită boală trebuie ajutați să se integreze în societate și să urmeze parcursul unei vieți normale, lucru deloc ușor având în vedere experiențele dramatice la care au fost supuși. Comunitatea trebuie să dea dovadă de toleranță și înțelegere, să fie deschisă pentru a-i accepta pe copiii care trec prin astfel de traume, în așa fel, încât urmele bolii să nu îi izoleze și să nu îi condamne la condiția de "exclus din societate".

Victoria împotriva cancerului nu poate fi declarată dacă nu sunt șterse sau diminuate urmele trecerii prin această situație și dacă respectivii pacienți nu sunt redați unei vieți normale, acordându-li-se șansa să funcționeze normal și să aibă o viață împlinită.

      Constantin Mazilu - declarație politică: Incluziunea socială trebuie să fie un proces continuu;

Domnul Constantin Mazilu:

"Incluziunea socială trebuie să fie un proces continuu"

V-ați întrebat vreodată cât de dificil îi este unui copil cu dizabilități să frecventeze școlile normale sau de masă, în condițiile în care singurele facilități disponibile pentru el sunt, eventual, o rampă la intrare și repartizarea într-o sală de clasă situată la parterul unității de învățământ? Poate că nu. Dar despre ce li se întâmplă și prin ce trec acești copii care au mari dificultăți să ajungă la cabinetele școlare de specialitate situate la etajele superioare ale școlilor fără platforme mobile sau lifturi? Majoritatea românilor nu își pun astfel de întrebări, deși aceste probleme există în jurul nostru. Vreau să atrag atenția asupra acestei chestiuni, a incluziunii sociale, care din păcate nu se mai prezintă de ceva vreme ca un proces continuu, iar cei mai afectați dintre noi rămân copiii ale căror drepturi primordiale sunt încălcate de multe ori fără rea-voință, din necunoaștere, sărăcie sau nepăsare.

Din aceste motive, țin să vă reamintesc că educația este un drept fundamental al omului. Toți copiii trebuie să aibă dreptul la o educație gratuită și de calitate, ce permite fiecăruia să acumuleze cunoștințele necesare pentru a face față tuturor provocărilor societății. Ea contribuie la păstrarea valorilor, stă la baza învățării de-a lungul vieții, creează încredere, te face mai independent și, totodată, conștient de drepturile și posibilitățile proprii. Educația îl învață pe orice individ cum să se comporte în calitate de cetățean responsabil și informat. Astăzi, alături de conceptul de educație integrată îl regăsim și pe cel de educație incluzivă, care are la bază principiul dreptului egal la educație pentru toți copiii, indiferent de mediul social sau cultural din care provin, religie, etnie, limbă vorbită sau condițiile economice în care trăiesc. Educația incluzivă presupune un proces permanent de îmbunătățire a instituției școlare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de învățământ al tuturor elevilor din cadrul unei comunități. În mod fericit se aplică, însă nu unitar și continuu.

Educația persoanelor cu handicap s-a realizat o lungă perioadă de timp, cu precădere, în forme segregate, ca educație specială, separată de cea obișnuită. Se considera că numai în unitățile de educație specială pot fi create condițiile propice din punct de vedere material, al pregătirii personalului, al dezvoltării unor proceduri și standarde specifice, în vederea satisfacerii cerințelor educative speciale ale copiilor cu diferite tipuri de deficiențe. În ultimele decenii, s-a demonstrat că opțiunile integrării și incluziunii copiilor cu deficiențe în învățământul obișnuit prezintă multiple avantaje pentru atingerea obiectivului egalizării șanselor. Și totuși, la nivelul societății predomină încă modelul medical bazat pe înțelegerea oricărei dificultăți ca o problemă de sănătate și concepția de milă și compasiune, determinate de componența valorii muncii sociale, ca domeniu important în valorizarea oricărei persoane. Adică o formă de discriminare pozitivă.

Necesitatea adoptării unor noi reglementări și proceduri specifice privind accesul egal la educație, evaluările finale și certificarea elevilor cu cerințe educaționale speciale, incluși în învățământul general obligatoriu, ar trebui să ne preocupe mai mult. Vă întrebați de ce spun asta. Pentru că, spre exemplu, subiectele evaluărilor sunt unice la nivel național și nu țin cont de adaptările curriculare de care a beneficiat această categorie de elevi. Și asta e o altă formă de discriminare, mai ales în condițiile în care legislația le permite cadrelor didactice să opereze modificări curriculare pentru copiii cu dizabilități, aspecte particulare de care nu se ține cont la examenele finale.

Consider că mai indicat ar fi un set centralizat de programe adaptate pentru fiecare materie și clasă, în funcție de principalele tipuri de dizabilități ale copiilor, mai ales în condițiile în care prea puțini profesori beneficiază de formare specială; învățământul secundar fiind văduvit aproape total de astfel de cadre didactice.

Nu este suficient să afirmăm la nivel instituțional sau individual că dorim o societate unde incluziunea socială să fie un proces continuu. Consider că atât noi, Legislativul, cât și Executivul trebuie să acționăm pentru îmbunătățirea vieții acestor copii și să eliminăm, pe cât posibil, neajunsurile de care se izbesc în societate.

      Dan Coriolan Simedru - aspecte referitoare la utilizarea frecventă în legislația din domeniul muncii a termenului persoană cu dizabilități;

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Declarația mea politică de azi este dedicată unui aspect care la prima vedere poate părea lipsit de importanță, însă la o atentă analiză se pot observa implicațiile profunde pe care le generează.

Doresc să vă aduc în atenție utilizarea frecventă în legislația din domeniul muncii a termenului persoană cu dizabilități. Deja s-a împământenit folosirea lui ca termen de specialitate ce desemnează ceea ce de fapt denumim persoană cu handicap.

Ne rușinăm oare de folosirea acestui termen sau este vorba despre o găselniță?

Ceea ce îmi propun să subliniez este faptul că acest termen este folosit în total dezacord cu Constituția României. Astfel, art. 50 din legea fundamentală stabilește că persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Suntem o țară în care constituțional "statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor", dar în care sunt create strategii, politici și instituții pentru persoanele cu dizabilități, persoane care nu sunt definite nici constituțional și, pe cale de consecință, nu pot fi reglementate nici legal.

Există deci o ruptură între ce scrie în Constituție și cum se raportează mai departe legiuitorul la această categorie.

Conceptul de dizabilitate este utilizat într-o serie de state europene și a avut până la un moment dat aceeași interpretare în plan social, ca și conceptul de handicap. Ambele concepte, care sunt de origini lingvistice diferite, au, doctrinar, interpretări foarte asemănătoare, iar din punct de vedere legislativ rămâne la latitudinea legiuitorului să le stabilească conținutul și să-l prezinte în interiorul legii.

Plecând de la faptul că documentele europene utilizează, de asemenea, termenul de persoană cu handicap, deci nu este vorba despre vreo aliniere la legislația comunitară, mă întreb cine este atât de interesat să creeze confuzie legislativă și administrativă? De curând s-a înființat prin HG nr.50/2015 Autoritatea pentru Persoanele cu Dizabilități, deși ea în trecut avea în titulatură termenul persoană cu handicap. Cine și de ce consideră că România trebuie să-și schimbe termenii lingvistici și legislativi doar pentru a părea mai interesantă?

Nu am găsit explicația acestui fapt, de aceea apelul meu se adresează Ministerului Muncii, doamnei ministru Rovana Plumb, care ne poate lumina în acest caz și ne poate explica de ce într-o țară care se respectă sunt utilizate concepte după ureche și, mai ales, în total dezacord cu legea de căpătâi - Constituția României?

      Cornel Itu - declarație politică despre evoluția alarmantă și fără precedent pe piața valutară a francului elvețian;

Domnul Cornel Itu:

Evoluția alarmantă și fără precedent pe piața valutară a francului elvețian afectează un important segment economic al României, drept urmare este absolut necesară intervenția statului pentru a preveni colapsul financiar a sute de mii de cetățeni. Peste 150.000 de români au credite în franci elvețieni, ceea ce înseamnă că aprecierea cu 30% față de euro a acestei monede, a atins joi, 15 ianuarie 2014, un nivel record de peste 5 lei, un fapt care pune o presiune enormă pe familiile acestor persoane. De atunci, scăderea a fost infimă, de câteva zeci de bani, fapt care nu schimbă în esență situația. Sute de mii de români, împreună cu familiile lor, riscă să ajungă în pragul sărăciei extreme, în situația de a nu avea ce să pună pe masă.

Explicațiile și apelul la calm al reprezentanților BNR nu cred că reprezintă o atitudine proporțională cu tabloul dezastrului social care se prefigurează. Dimpotrivă, cred că se cere o reacție urgentă de ordin economic și politic, în primul rând din partea BNR, dar și a Guvernului României și a Parlamentului.

Pentru aceste sute de mii de cetățeni se cere o reglementare urgentă de ordin legislativ, mai ales că debitorii cu credite în franci elvețieni au o situație specială, fiind vorba de credite imobiliare, riscând să ajungă în stradă în cazul în care ajung în incapacitate de plată a ratelor. Este, așadar, o gravă problemă socială ce impune o atitudine responsabilă din partea BNR, a Executivului și a Legislativului. Aceste credite au fost acordate cu mare ușurință începând cu anul 2007, când francul elvețian se afla chiar și sub 2 lei. Acum, sute de mii de români sunt disperați de spectrul evacuării din locuință, de neputința de a face față acestei explozii pe piața financiară. Fac apel la colegii mei din Camera Deputaților, să ne concentrăm cu toții forțele în noua sesiune parlamentară pentru a reuși să legiferăm posibilitatea consumatorilor de a opta pentru conversia creditelor din valută în lei și să tratăm acest proiect ca pe unul de maximă prioritate. Într-adevăr, Uniunea Europeană nu este insensibilă la acest tip de problemă cu care se confruntă, în special, statele care nu au trecut la moneda euro și a pregătit o directivă privind conversia creditelor din valută în lei sau în alte valute. Este o măsură binevenită, iar băncile trebuie să înțeleagă că sprijinul trebuie să fie reciproc, nu doar din partea clienților. În anii de criză economică instituțiile bancare au fost protejate, acum a venit și rândul cetățenilor să fie protejați.

Însă, cred că această măsură a UE va veni prea târziu pentru români și este de datoria noastră să rezolvăm, cu prioritate, problemele care ne privesc. Avem deja o inițiativă bună în acest sens, respectiv Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, care a avut o largă susținere din partea noastră, fiind semnat de aproape 200 de parlamentari, în rândul cărora mă aflu și eu. Proiectul a fost adoptat de Senat, a fost avizat favorabil de Guvernul României și urmează să intre în dezbatere la Camera Deputaților. Cred că majoritatea suntem de acord că acest proiect trebuie discutat cu prioritate.

Totodată, vreau să vă aduc în atenție faptul că în mai puțin de două săptămâni peste 30.000 de români au semnat o petiție prin care solicită adoptarea acestui proiect legislativ, aducând și completări la textul de lege.

Iată ce propun acești cetățeni: posibilitatea consumatorilor cu credite în valută străină (CHF, EURO, USD) de a opta pentru conversia creditelor din valută în lei, la cursul de la data semnării contractului, plus o diferență de maximum 20%, indiferent de tipul de credit acordat (cu sau fără garanție), interzicerea solicitării și aplicării oricăror altor comisioane, costuri și garanții suplimentare în procesul de conversie a creditelor și interzicerea perceperii unei dobânzi anuale efective (DAE) mai mare în noua monedă de creditare.

Sper ca acest proiect să fie tratat cu maximă seriozitate pentru a preveni un fenomen social negativ, cu consecințe grave pentru stabilitatea economică și nivelul de trai al unui segment semnificativ al populației României.

      Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică: Codul fiscal și Codul de procedură fiscală - lucruri prost făcute în România lucrului bine făcut;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Codul fiscal și Codul de procedură fiscală - lucruri prost făcute în România lucrului bine făcut"

Cu toate că a suferit sute de amendamente, legislația fiscală conține o serie de aberații printre care se numără taxarea cu sume mai mari decât venitul impozitat, finanțarea șoselelor de către transportatorii feroviari, taxarea în cascadă a produselor accizabile.

Având în vedere ultimele declarații de presă ale premierului Victor Ponta, Codul fiscal și Codul de procedură fiscală se vor modifica din nou, după care vor fi supuse dezbaterii publice, iar la 15 martie vor fi trimise Parlamentului României, spre dezbatere și adoptare.

În România lucrului bine făcut, Codul fiscal și Codul de procedură fiscală sunt lucruri prost făcute, având în vedere faptul că prin normele de aplicare îi aduc pe cei vizați în situații aberante.

Una dintre cele mai toxice prevederi ale Codului fiscal este cea referitoare la baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), care, conform normelor în vigoare, nu poate fi mai mică decât un salariu minim brut pe țară. Astfel, indiferent cât de puțini bani se câștigă din dividende ori din dobânzi bancare, cetățenii vor fi datori la Fisc cu echivalentul a 5,5% din salariul minim brut pe țară. În 2015, acest salariu a fost stabilit la 975 de lei lunar și, de la 1 iulie, va urca la 1.050 de lei.

Recentele controverse pe marginea taxării alocațiilor pentru copii readuc pe tapet și celelalte norme fiscale care-i derutează atât pe contribuabili, cât și pe administratorii sistemului. La începutul anului 2015, părinții care acumulau în conturi bancare alocațiile copiilor s-au trezit cu decizii de impunere din partea Fiscului, având exact aceeași factură. Li s-au cerut 39 de lei lunar, cu toate că "investiția" lor era de 42 de lei lunar - alocația copilului. De ce 39 de lei? Pentru că au fost luate în calcul veniturile din anul 2012, când salariul minim era de 700 de lei, iar contribuția de 5,5% înseamnă 39 de lei.

O altă "minunăție" fiscală a Guvernului Ponta constă în taxa de drum existentă în prețul carburanților. Pe lângă accize, în prețul motorinei și benzinei mai este inclusă și o taxă de drum, echivalentă cu 25% din acciză, pe care la început au plătit-o toți transportatorii. Ulterior, această taxă a fost scoasă din carburanții utilizați în transporturile navale și aeriene, dar a rămas în transporturile feroviare.

Logica Guvernului Ponta ne duce la concluzia că transportatorii de pe calea ferată sunt nevoiți să-și finanțeze propriii concurenți, pe cei rutieri, ca și cum trenurile ar merge pe șosele. Toate acestea, în condițiile în care oricum taxarea utilizării infrastructurii pentru operatorii feroviari este la nivel de 25% din totalul costurilor de transport, în timp ce pentru operatorii auto este de numai 2%.

Mai mult, la produsele accizabile, baza de calcul pentru acciză este formată din costuri+TVA. Dacă taxa pe valoarea adăugată (TVA) crește, atunci crește baza de calcul pentru acciză. Prin urmare, de când avem TVA de 24% am plătit și o acciză mai mare, pentru că ni se percepe, de fapt, taxă la taxă, aceste produse fiind impozitate în cascadă. Noul Cod fiscal ar trebui să prevadă schimbarea politicii de impozitare având în vedere semnalele conform cărora munca este impozitată prea mult, iar proprietățile prea puțin.

În ultima perioadă premierul Victor Ponta a devenit un adept al consensului național atunci când vine vorba de luarea unor decizii de importanță majoră pentru România: pactul național pe apărare, pactul național referitor la Masterplanul general pe transporturi. Poate, de aceea, premierul Ponta dorește consens și în ceea ce privește adoptarea Codului fiscal și al Codului de procedură fiscală, afirmând că documentele vor fi discutate în Parlament până când va exista un consens politic între majoritate și opoziție asupra lor, intenția fiind însă ca noile coduri să fie aplicate de la începutul anului viitor.

Surprinzătoare această dorință de consens politic, având în vedere faptul că actualul Codul fiscal, care prin natura sa ar trebui să fie extrem de predictibil a fost modificat de nenumărate ori până acum, numai prin ordonanțe de urgență, în număr de 28.

România are nevoie stringentă de adoptarea unui Cod fiscal care să rămână în vigoare pe termen lung, un Cod fiscal predictibil pentru mediul privat. Mediul de afaceri și întreprinzătorii privați sunt cei care au creat milioane de locuri de muncă în România. Ei sunt cei care au reușit în ultimii ani să mențină constant numărul de locuri de muncă, să plătească la termen impozitele și taxele datorate statului, să producă, să exporte și să crească astfel economia românească.

Strategia economică a Guvernului Ponta 3 este caracterizată de lipsa de expertiză, de o politică fiscală haotică, incoerentă, lipsită de orice minimă predictibilitate, o politică fiscală ostilă mediului de afaceri, o politică fiscală al cărui singur rezultat este supraimpozitarea și reducerea investițiilor. În prezent, politica fiscală a Guvernului Ponta 3 duce România spre un dezastru economic și bugetar cu consecințe grave asupra mediului de afaceri, respectiv asupra nivelului de trai al populației.

Spre deosebire de actuala majoritate, pentru parlamentarii PNL adoptarea Codului fiscal și al Codului de procedură fiscală reprezintă o prioritate legislativă, un obiectiv vital pentru dezvoltarea sectorului economic al României. România are nevoie de fapte și de certitudini, domnilor guvernanți, nu de vorbe și minciuni!

      Cornelia Negruț - declarație politică: - Solicit Guvernului înființarea a două noi puncte de frontieră între România și Ucraina în județul Maramureș;

Doamna Cornelia Negruț:

"Solicit Guvernului înființarea a două noi puncte de frontieră între România și Ucraina în județul Maramureș"

Între județul Maramureș și regiunea ucraineană Transcarpatia există în prezent o corespondență bilaterală referitoare la mai multe programe comune ce se au în vedere a fi derulate în acest an. Cele două părți își doresc realizarea unor obiective reciproc avantajoase, cu beneficii atât pentru cetățenii județului Maramureș, cât și pentru cei din Transcarpatia ucraineană, o zonă cu pondere însemnată de etnici români.

Reprezentanții Regiunii Transcarpatia pledează pentru prioritizarea din partea noastră, a statului român, a proiectului legat de deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei între Sighetu Marmației și Biserica Albă, un demers strategic care ar putea fi fructificat prin finanțare din partea unor programe europene, precum CBC HUSKROUA sau ROUA. Mai mult, partea ucraineană susține că Proiectul Punct de trecere a frontierei dintre Sighetu Marmației și Biserica Albă are aprobare de la Ministerul Economiei din Ucraina. Totodată, există discuții în prezent și pentru realizarea unui alt punct de trecere a frontierei, între localitățile Valea Vișeului - România și Dilove - Ucraina.

Ca reprezentant al locuitorilor din zonă, susțin că deschiderea unui nou punct de trecere a frontierei în Maramureș cu Ucraina este absolut necesar în prezent, deoarece singurul existent, punctul vamal Sighetu Marmației-Solotvino este extrem de aglomerat, iar atât traficul transfrontalier de mărfuri, cât și cel de persoane se desfășoară anevoios.

În aceste condiții, cred că ministrul finanțelor publice trebuie să ne spună cum consideră, la nivelul Direcției Generale a Vămilor, posibilitatea deschiderii noilor puncte de frontieră amintite, între România și Ucraina, pe teritoriul județului Maramureș, precum și care sunt specificațiile ultimului acord dintre România și Ucraina în ceea ce privește creșterea numărului de vămi dintre cele două state

      Cornelia Negruț - declarație politică: - Problematica romilor este și a noastră, a tuturor!;

Doamna Cornelia Negruț:

"Problematica romilor este și a noastră, a tuturor!"

Problematica romilor din România este una complexă, iar rezolvarea ei ține cont de mai mulți factori, nu neapărat de cel politic. Bineînțeles, o coeziune și o voință generală politică de consens reprezintă chintesența unei viitoare creionări coerente a scoaterii comunităților de romi din România din izolare și limitare. Pentru aceasta, însă, avem nevoie de o redimensionare a strategiei de dezvoltare regională a României în care este imperios necesar să introducem și comunitățile de romi, precum și doleanțele acestora.

Romii sunt o categorie a populației României analizată și consultată, de regulă, doar în campaniile electorale, și atunci din scopul malefic al atragerii voturilor. Este o realitate de necontestat, care nu are corespondent în acțiunile postelectorale, de cele mai multe ori, pentru că după alegeri nu li se îndeplinesc niciuna din promisiunile făcute. În discuție este vorba despre o comunitate numeroasă, de peste un milion de persoane, oameni care se simt la modul general nereprezentați la niciun nivel, în ciuda eforturilor făcute de reprezentanții lor din Parlament și societatea civilă.

În contextul în care este din ce în ce mai evident că avem nevoie de o nouă reconfigurare a dezvoltării regionale din România, consider că este imperios necesar ca romii să ocupe o poziție distinctă și pozitivă în această reconstrucție a viitorului nostru comun. Problemele romilor sunt complexe, de tip social și identitar, iar acestea pot avea rezolvarea scontată doar prin politici publice concrete și coerente, inclusiv printr-o colaborare activă și dinamică între autoritățile statului și societatea civilă.

Trebuie să gândim, ca stat și societate, că minoritatea romă așteaptă din partea noastră rezolvarea problemelor cu care se confruntă, de la accesul la educație și sănătate, la intrarea în legalitate sub aspectul identității, având în vedere realitatea tristă că mulți membri ai etniei încă nu au nici acum documente de identitate valabile. În acest context, devine esențial rolul instituțiilor statului, mai mult decât al societății civile, deoarece ministerele și celelalte autorități sunt chemate să rezolve cu celeritate problematica romilor, nu doar în preajma campaniilor electorale, când romii au nevoie de cărți de identitate pentru a putea să-și exercite dreptul la vot.

În concluzie, cred că întreaga clasă politică trebuie să se aplece mai mult și mai concis pe politicile publice care apără interesele romilor. Putem forma un consens politic, instituțional și social pentru a ne ocupa și a rezolva problematica romilor, în așa fel încât să nu se mai poată spune că romii sunt doar o masă de manevră electorală. Nu în ultimul rând, cred că decidenții politici și instituționali trebuie să țină seama de cultura romilor, de potențialul imens al acestei culturi, care le poate conferi un avantaj semnificativ, dar și o rampă de lansare europeană, având în vedere promovarea acestei paradigme la nivel european. Este primordial să reușim integrarea culturii și istoriei romilor în peisajul românesc și european, deoarece țiganii, așa cum erau numiți de sute de ani, au reprezentat personaje centrale ale eșafodului identității europene.

      Corneliu-Florin Buicu - declarație politică despre Propuneri de creștere a veniturilor medicilor;

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

"Propuneri de creștere a veniturilor medicilor"

Una dintre măsurile cuprinse în Programul de guvernare 2013-2016 se referă la revizuirea sistemului de salarizare în direcția flexibilizării și stimulării performanței și competitivității profesiei medicale.

Declarațiile ministrului sănătății referitoare la necesitatea creșterii veniturilor medicilor mă bucură pentru că nu am încetat să fiu un susținător al păstrării cadrelor medicale în țară și a înlăturării motivelor care conduc la plecarea acestora din sistemul medical românesc. În acest sens va fi depusă la forul legiuitor o Propunere legislativă cu privire la prestarea de servicii și acte medicale la cererea pacientului, în spitalele publice, a cărei cosemnatar sunt. Prin propunerea respectivă, pe de o parte, se creează premisele necesare de creștere a nivelului de asistență, îngrijire și tratament în spitalele publice și, pe de altă parte, de creștere a veniturilor medicilor și personalului medical din aceste unități. În acest sens se prevede asigurarea de servicii medicale la cererea pacientului/reprezentantului său legal, în regim privat, în unitățile sanitare publice, în afara programului normal de lucru, în cabinete de specialitate, prin spitalizare de zi și/sau spitalizare continuă, ori prin alegerea medicului curant, pentru un anumit act medical, în timpul programului normal de lucru.

Avem nevoie de salarii decente pentru cei care ne îngrijesc când suntem bolnavi. Putem pleca de la studii care deja există și care confirmă o situație destul de șubredă: suntem în continuare printre cele mai bolnave națiuni, incidența mortalității la anumite boli este încă mare, trebuie să recunoaștem că suntem deficitari la capitole elementare de igienă, educație sexuală și atâtea altele. Avem ani de recuperat! O salarizare decentă cu precizarea clară a statutului medicului, a cazurilor de malpraxis etc. ar fi poate cea mai importantă reformă pe care un ministru o poate face. Urmată și de cea în educație și cercetare.

Absolventul de medicină are un drum lung de parcurs până să devină medicul care să-și asume responsabilitatea tratării semenilor. Prin emigrarea medicilor competenți, România pierde zeci de milioane de euro anual, de fapt acești bani se transferă către spitalele occidentale. Spre exemplu, o absență a chirurgilor cardiovasculari infantili înseamnă trimiterea multor cazuri de copii cu afecțiuni cardiace grave din România în Occident, iar statul român să plătească anual facturi de zeci de milioane de euro pentru tratarea acestor mici pacienți. Iar exemplele pot continua în multe alte specialități. Trebuie realizat cadrul legislativ corect în care fiecare medic și unitate sanitară să fie plătită după munca depusă, după numărul de pacienți tratați și după alte criterii realiste.

Banii alocați sănătății provin din economia reală. Am constatat în urma ultimilor evenimente că oamenii se gândesc la milioane de euro, la case de vacanță în te miri ce colț de rai, nu mai au legătura cu realitatea și cu nevoile primare. În România pretențiile sunt foarte mari pentru că avem o scară de valori defectuoasă. Oamenii vor și chiar cumpără bunuri și servicii pe care un cetățean, să zicem german, la același nivel social nu le cumpără și astfel este normal că românii simt că nu le ajung banii.

Degeaba încercăm să aducem prin diferite propuneri nivelul salarizării medicilor la unul care să înlăture eventualele ispite financiare, dacă nu schimbăm și mentalitatea oamenilor.

      Costel Șoptică - declarație politică: Nepăsarea conducerii Ministerului Agriculturii afectează direct fermierii;

Domnul Costel Șoptică:

"Nepăsarea conducerii Ministerului Agriculturii afectează direct fermierii"

Indolența și dezinteresul de care dă dovadă Ministerul Agriculturii au ajuns să afecteze direct agricultura României. Devin din ce în ce mai dese cazurile în care angajații ministerului nu-și fac treaba, semn că acolo se manifestă o lipsă clară de management.

Mai multe decizii capitale pentru bunul mers al unor sectoare ale agriculturii nu au fost luate la nivelul conducerii ministerului iar ca să ascundă incompetența, se apelează la vinovatul de serviciu - Comisia Europeană, care nu ne dă voie să facem nimic.

La ora actuală, producătorii români de zahăr nu pot beneficia de subvențiile la export, din cauza debandadei legislative de la nivelul Ministerului Agriculturii. Există un cerc vicios. Ca să-și poată exporta supraproducția în condiții de eficiență, producătorii trebuie să fie beneficiari de cotă de zahăr. Numai că actul normativ cu alocarea cotelor de zahăr pentru fiecare producător a fost anulat de justiția română din cauza nerespectării tehnicii legislative. Aceasta este o dovadă clară de indolență și nepăsare, cu efecte financiare semnificative asupra industriei de profil.

Acum două luni, Ministerul Agriculturii a anunțat că va elabora alt act normativ cu cotele de zahăr pentru companiile producătoare de zahăr din sfeclă de zahăr autorizate din România, în anul comercial 2014-2015.

Nu s-a întâmplat nimic.

Industria de profil susține că aproximativ 45.000 de tone de zahăr ar putea fi exportate în țările terțe, cu 380 de euro pe tonă; absența legislației conduce, astfel, la o pagubă de circa 17 milioane de euro. Pe de altă parte, lipsa ordinului ministerial cu alocarea cotelor pe fiecare producător în parte poate duce la deschiderea, din partea Comisiei Europene, a unei proceduri de infringement împotriva României, adică posibile sancțiuni financiare, ceea ce înseamnă noi pierderi.

Cu o și mai mare influență asupra producției agricole este reacția întârziată a Ministerului Agriculturii în ceea ce privește utilizarea unor insecticide din grupa neonicotinoidelor (clotianidin, imidacloprid și tiametoxam). Comisia Europeană a decis interzicerea acestor insecticide, pe motiv că afectează albinele. Numai că ele sunt esențiale pentru tratarea semințelor de floarea-soarelui, de exemplu; alte produse similare nu sunt autorizate, iar în lipsa lor productivitatea scade sau acestea trebuie compensate cu cantități excesive din alte pesticide. Mai mult, agricultorii susțin că albinele nici nu sunt afectate de aceste insecticide, pentru că neonicotinoidele acționează atunci când nu sunt înflorite câmpurile de floarea-soarelui, dar decizia CE este rezultatul luptei comerciale dintre doi mari coloși chimici din Europa.

CE nu este o instituție oarbă, care să decidă pentru viața oamenilor fără nicio rațiune. Totul este ca statul membru, care vrea să aplice o politică, la prima vedere, contrară dreptului comunitar, să vină cu explicații pertinente pentru solicitarea pe care o face.

În 2014, agricultorii români au putut folosi neonicotinoidele pentru că s-a cerut derogare de la Comisia Europeană, de 120 de zile. Pentru 2015, sunt șanse foarte mici să se primească o nouă derogare pentru că, se pare, din nou Ministerul Agriculturii a făcut demersurile târziu. Astfel, și agricultorii sunt de părere că autoritățile române nu au înaintat la timp cererea de derogare, astfel că, dacă, în două săptămâni, Comisia Europeană nu-și dă acceptul pentru utilizarea temporară a neonicotinoidelor clotianidin, imidacloprid și tiametoxam, agricultorii români nu prea mai au de ce să cultive floarea-soarelui, pentru că recoltele vor fi aproape distruse de dăunători.

Acestea sunt cele mai vizibile măsuri pe care Ministerul Agriculturii nu le-a luat la timp și care aduc pagube mari producătorilor agricoli. De la alegerile prezidențiale din noiembrie 2014, când românii și-au arătat clar opțiunea pentru forțele de dreapta, conducerea Ministerului Agriculturii, care a militat puternic pentru reprezentantul PSD, nu mai este interesată deloc de soarta fermierilor.

Partidul Național Liberal va urmări îndeaproape reacția ministerului și deja are în analiză modalități de rezolvare a problemelor generate de indolența și nepăsarea celor care, vremelnic, se află la cârma agriculturii românești.

      Cristian Buican - declarație politică ce are ca subiect Habemus Masterplan de Transporturi!;

Domnul Cristian Buican:

"Habemus Masterplan pe Transporturi!"

Voi prezenta câteva considerente critice față de modul de lucru al decidenților guvernamentali din domeniul transporturilor în privința elaborării Masterplanului de Transport al României. Așa cum probabil bine știți, acest document programatic ar trebui să reprezinte Biblia României în materie de transporturi, fie că vorbim de drumuri naționale, autostrăzi, căi ferate, transport aerian sau maritim.

După lupte seculare, Ministerul Transporturilor, domnul Ioan Rus, în urma directivei cu tentă de plagiat a premierului Victor Ponta, conform căreia trebuie să avem un pact național politic asupra Masterplanului, vine și ne prezintă un document frumos redactat și promisiuni de mii de km. de autostrăzi și drumuri expres, însă fără niciun fel de referire la un obligatoriu calendar de implementare a proiectelor propuse în Masterplan. Ținând cont că această observație a fost făcută și de către reprezentanții Uniunii Europene, atunci când oficialii români au prezentat o primă propunere a acestui document în urmă cu mai bine de un an, sunt convins că și de această dată, această critică constructivă se va regăsi în raportul reprezentanților Comunității Europene cu privire la varianta finală a Masterplanului, pe care executivul se pregătește pompieristic să o adopte într-o viitoare ședință de guvern.

Susțin cu tărie că trebuie obligatoriu introduse termene clare de implementare a proiectelor propuse în Masterplan, conform duratei procedurilor legale în vigoare, atât pentru a oferi un sentiment de predictibilitate cetățenilor și eventualilor investitori, cât și pentru a fi mai ușor de urmărit. Asta dacă vrem performanță și corectitudine. Așa este în toate democrațiile consolidate, așa trebuie să facem și noi.

Cel mai clar exemplu în acest sens, care vă va convinge că este nevoie de introducerea unui calendar strict de implementare a propunerilor din Masterplan, îl reprezintă tronsonul de autostradă Sibiu-Pitești. Am urmărit acest subiect în ultimii 10 ani și vă pot spune cu toată convingerea că fără un Masterplan care să cuprindă și un calendar de implementare a proiectelor propuse, nu vom avea garanția îndeplinirii acestor promisiuni. În cazul tronsonului de autostradă Sibiu-Pitești, acest lucru a fost dovedit cu desăvârșire. De mai bine de doi ani de când se află la conducerea executivului, PSD a numit toți decidenții care răspund de construcția de autostrăzi. Având probabil alte interese decât cele ale României, reprezentanții PSD au sabotat constant Proiectul autostrăzii Sibiu-Pitești. După ce au văzut că nu pot renunța definitiv la acest tronson, au încercat să transforme autostrada în drum expres. Văzând că nu au sorți de izbândă, au adoptat altă tactică, aceea a amânărilor. Din iunie 2014 și până în prezent, reprezentanții PSD au amânat, de nu mai puțin de cinci ori, stabilirea câștigătorului licitației pentru revizuirea/actualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Pitești. Pe data de 13 ianuarie 2015 - în prezența primul-ministrului, domnul Victor- Viorel Ponta, a ministrului fondurilor europene, domnul Eugen Teodorovici, și a ministrului finanțelor publice, domnul Darius Vâlcov - ministrul transporturilor a prezentat "Prioritățile infrastructurii rutiere pentru perioada 2015-2016". În cadrul acestei conferințe de presă domnul Ioan Rus a declarat că "peste două săptămâni va fi stabilit câștigătorul licitației organizate anul trecut pentru realizarea studiului de fezabilitate", făcând referire la licitația CNADNR din iunie 2014 privind revizuirea/actualizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Pitești. Bineînțeles că acest termen a fost depășit, ceea ce denotă valoarea cuvintelor și declarațiilor reprezentantului PSD. Din punctul meu de vedere, acest exemplu întruchipează destul de exact necesitatea introducerii unui calendar al implementării proiectelor propuse în Masterplan.

În ceea ce privește conținutul și propunerile concrete din Masterplanul propus, vă reamintesc doar faptul că, de exemplu, Iașiul, cel mai important centru economic, social și cultural din regiunea Moldovei, nu va beneficia de o legătură la nivel de autostradă cu vestul țării. Restul e tăcere.

Sper că această declarație să fie corect înțeleasă. Nu am vrut să critic conținutul Masterplanului, care, să recunoaștem, poate fi îmbunătățit, ci vă solicit să nu adoptăm un document de o asemenea importanță fără a avea și un calendar strict, clar și asumat politico-administrativ, de implementare a propunerilor din Masterplan. Dacă vom reuși acest lucru, la pachet cu menționarea sursei de finanțare, peste 5, 10 sau 15 ani vom putea circula pe autostrăzile și căile ferate propuse în acest document. Dacă nu, vă pot spune încă de acum că ne vom afla în aceeași situație ca astăzi.

      Cristina Nichita - declarație politică: Harababura de dreapta;

Doamna Cristina Nichita:

"Harababura de dreapta"

Observ că, de la începutul sesiunii, colegii din opoziție par a fi animați de entuziasmul schimbărilor cu orice preț. Însuflețiți de un fior primăvăratic, domnii și doamnele din opoziție nu își propun decât harababura parlamentară și, dacă se poate, și guvernamentală. Pentru Domniile Lor nu contează că în aceste momente ieșim cu greu din arcanele unui regim convulsiv. De altfel, mulți dintre dumnealor au fost corifeii acestui regim. Au participat - tot cu entuziasm - la conceperea și susținerea programului de pauperizare a poporului român. Acum s-au regrupat, anihilând prin fagocitare numele și renumele unui respectabil și vechi partid istoric.

Ar fi, poate, util să reamintim opoziției că în noiembrie 2014 au avut loc alegeri prezidențiale, nu legislative. A fost ales un președinte al republicii care, în treacăt fie spus, a afirmat apăsat că își dorește "mai puțin spectacol, mai puțină gălăgie, mai multă sobrietate, mai multă seriozitate".

Așadar, în noiembrie 2014 nu s-a schimbat procentajul reprezentării în Parlament. Legislativele vor avea loc abia în 2016 și este rizibilă precipitarea cu care opoziția vrea să se plaseze în siajul comod și propice al noului președinte pentru a schimba majoritățile din Parlament și de a dărâma Guvernul.

Dacă îmi aduc aminte - și îmi aduc aminte, pentru că nu a trecut mult timp de atunci - opoziția exclama oripilată că nu trebuie concentrată puterea de o singură parte a eșichierului politic și că nu trebuie cu niciun preț ca Parlamentul, Președinția și Guvernul să nu fie dominate de stânga.

S-a răzgândit opoziția?

Vreau să pun o întrebare care nu este numai a mea, ci și a tuturor ieșenilor pe care îi reprezint și care ar dori să știe de ce ar fi mai bine cu dreapta în frunte. De ce cu dreapta peste tot?

      Constantin-Cosmin Enea - declarație politică: Opoziția invidiază Guvernul Ponta pentru că apără cetățenii;

Domnul Constantin-Cosmin Enea:

"Opoziția invidiază Guvernul Ponta pentru că apără cetățenii"

Nu mă mai miră cu aproape nimic comportarea necinstită a colegilor din opoziție față de cetățeni, în ultimele luni. Să urmărim acțiunile lor demagogice.

După întâlnirea domnului Victor Ponta cu delegația Fondului Monetar Internațional, în urma căreia nu s-au înțeles pentru că premierul s-a opus restructurării Combinatelor energetice Oltenia și Hunedoara, politicieni din opoziție și presa care-i servește au lansat o serie de critici neconstructive. Acuzații de genul celor care formulează ideea "unei renunțări la FMI pentru capital de imagine în favoarea domnului Ponta" sau "slabă guvernare și nevoie de control deplin pe companiile de stat" plus alte învinuiri ce constituie, după părerea mea, demersuri neputincioase îndreptate împotriva propriilor cetățeni. Insistentele intervenții ale opoziției doar incită pretutindeni opinia publică și pretind de la guvern lucruri imposibile pe care nu le-au realizat și nici nu vor avea ocazia să o facă dacă îi mint în continuare pe români.

Vreau să le aduc la cunoștință câteva aspecte importante de care trebuie să țină cont. Valorile fundamentale ale democrației sociale sunt libertatea, echitatea și solidaritatea. Toate aceste trei principii sunt parte a politicii actualului guvern. Guvernul Ponta a demonstrat, în primul rând, crearea unui echilibru social prin creșterea salariului minim, majorarea pensiilor și reducerea CAS. Apoi, promovarea sustenabilității prin fixarea și atingerea țintelor de creștere economică, transformarea economiei românești în una previzibilă și stabilă, dacă comparăm cu țările din regiune.

Poziția fermă a premierului în raport cu reprezentanții organizației internaționale a fost să evite un șomaj nedorit pentru muncitori. Este vorba de o chestiune urgentă care trebuie să își găsească înțelegerea și-n ochii dumneavoastră. Nu aveți dreptul să vă doriți o restructurare masivă și radicală în dauna cetățeanului, pentru căderea guvernului în interes propriu. Încercarea transformării situației actuale într-o derută - cu efecte depresive - sunt gesturi care nu vă onorează.

Noi nu vom cădea pradă acestor mijloace de comportament imoral față de oameni și nici nu vom încerca să conservăm industrii învechite pe termen nelimitat, vom căuta soluții pentru modernizarea acestui sector industrial important pentru România cu seriozitate și fără zgomot.

      Daniel Tudorache - declarație politică despre Arestarea Elenei Udrea;

Domnul Daniel Tudorache:

"Arestarea Elenei Udrea"

Ultimul eveniment care marchează scena politică românească, și anume arestarea preventivă a doamnei Elena Udrea, este pe cât de sensibil pe atât de important pentru opinia publică, pentru fiecare cetățean în parte.

Această acțiune a DNA ne arată că schimbarea pe care o așteptăm și o căutăm cu toții începe să se producă, și are loc în aceste momente, sub ochii tuturor.

Astfel, suntem cu toții martori la un exercițiu de punere în practică a democrației, un exercițiu menit să instaureze o altfel de normalitate politică.

Nu pot spune decât că trebuie să așteptăm o decizie a Înaltei Curți în ceea ce privește următorul pas pe care trebuie să îl facă Elena Udrea. Fie că acest pas va fi unul înapoi sau înainte, fostul ministru nu contenește să ne surprindă cu manifestări nonșalante a unei aroganțe deosebite, aroganță cu care a tratat această țară pentru prea mulți ani.

Și nu sunt de ici, de colo acuzațiile ce i se aduc. Elena Udrea a fost reținută de procurorii DNA pentru mai multe fapte de trafic de influență - în legătură cu încheierea și derularea acordului cadru de licențiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente și a actelor adiționale la acestea, în legătura cu derularea contractului e-Romania și în legătură cu pretinderea și primirea a 500.000 de euro -, precum și pentru spălare de bani, potrivit unui comunicat emis marți seara de DNA.

După părăsirea sediului DNA, doamna Udrea a spus un lucru interesant: "Poți pune cătușe Elenei Udrea, dar nu poți pune cătușe adevărului".

Dacă stăm bine să ne gândim, afirmația este adevărată, dar cred că nu din unghiul din care vede dumneaei situația. E bine că nu putem pune cătușe adevărului, pentru că astfel au putut fi puse cătușe Elenei Udrea.

      Daniel Iane - declarație politică despre necesitatea organizării unor dezbateri publice referitoare la legile securității cibernetice;

Domnul Daniel Iane:

Grupul parlamentar al PNL a susținut încă de la început necesitatea organizării, în perioada următoare, a unor dezbateri publice referitoare la legile securității cibernetice, Un pas foarte important ar fi să aducem la masa discuțiilor toate organismele implicate și interesate de acest subiect, mai ales în contextul în care contestațiile depuse de PNL la Curtea Constituțională, referitoare la proiectele de lege ce vizau securitatea cibernetică, au fost acceptate, CCR declarând neconstituționale aceste proiecte.

Faptul că Legea securității cibernetice a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională nu miră pe nimeni, în condițiile în care, încă de la începutul dezbaterilor din Parlament, atât noi, parlamentarii din Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, cât și societatea civilă și alți factori implicați am atras în repetate rânduri atenția că aceasta încalcă garanțiile constituționale privind viața privată și nu asigură respectarea drepturilor omului consfințite prin legea fundamentală. Am atras atenția asupra problemelor pe care această lege le ridică bazându-ne și pe hotărârea Curții de Justiție a UE, referitoare la Directiva privind păstrarea datelor, care a fost complet ignorată de către Guvernul român, deși acesta menționa că prin impunerea păstrării de date persoanele, și permițând accesul autorităților naționale competente, directiva reprezintă o imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

A fost în mod evident o adoptare forțată în Parlament, impusă de premierul Victor Ponta și PSD, o altă lege care încalcă Constituția, care reprezintă un atac la adresa democrației și încalcă grav drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor români. Dacă această lege ar fi fost adoptată, unul dintre efectele directe și extrem de nocive ar fi fost că s-ar fi permis accesul la infrastructura cibernetică și la date doar în baza unei simple motivări comunicate de instituțiile abilitate și nominalizate prin lege, fără existența unei aprobări judecătorești, conform Codului de procedură penală și conform cerințelor anterioare ale CCR. Este evident că astfel ar fi fost restrânse în mod mascat unele drepturi și libertăți ale cetățeanului, și acest lucru nu este normal într-o țară care se vrea a fi democrată.

Salutăm decizia Curții Constituționale, însă avem nevoie urgent de o Lege a securității cibernetice. De una care să fie dezbătută într-un grup de lucru format din specialiști în domeniu, reprezentanți ai societății civile, dar și cu consultarea cetățenilor și exprimarea de către aceștia a opiniilor în legătură cu deciziile care se adoptă și îi privesc în mod direct. Trebuie să fie o lege care să respecte principiul transparenței și să fie consultată public, așa cum este firesc, fiind nevoie, totodată, să găsim metodele pentru a crește gradul de conștientizare a populației în ceea ce privește libertățile cetățenești.

Numai în acest fel putem avea o lege care să respecte reglementările europene din domeniu și care odată adoptată să poată asigura protecție reală împotriva atacurilor cibernetice, fără ca orice fel de date să poată fi accesate la bunul plac al puterii executive.

Din acest motiv invităm pe toți cei interesați să participe la dezbaterea publică organizată de Grupul Parlamentar al Partidului Național Liberal - "Drepturi și libertăți în contextul securității cibernetice și a telecomunicațiilor", care va avea loc în sala de ședințe a grupului nostru.

Acest demers marchează necesitatea unei consultări largi cu privire la găsirea unui echilibru între asigurarea și respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor și siguranța acestora, în concordanță cu deciziile CCR.

      Anton Doboș - declarație politică intitulată Este timpul ca Statele Unite ale Americii să renunțe la vizele pentru cetățenii români;

Domnul Anton Doboș:

"Este timpul ca Statele Unite ale Americii să renunțe la vizele pentru cetățenii români"

Am asistat în aceste zile la vizita prim-ministrului Victor Ponta care a avut atât un caracter economic, dar și politic. În acest context, aș vrea să aduc în prim plan o problemă care este o temă veche de discuție între România și Statele Unite ale Americii și pentru care nu avem încă un răspuns clar. Este vorba de eliminarea vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în Statele Unite ale Americii.

Consider că în colaborarea dintre cele două state există suficientă încredere încât să trecem la acest pas. Suntem cu toții de acord că există un parteneriat strategic care funcționează foarte bine pe multiple planuri: politic, militar și bineînțeles economic.

După întâlnirea pe care premierul Victor Ponta a avut-o acum două săptămâni cu Însărcinatul cu Afaceri american, Dean Thompson, a spus că este nevoie de îndepărtarea barierelor pentru marii investitori americani. Suntem de acord că trebuie să fim deschiși pentru investițiile din țările cu care avem un parteneriat strategic și să întărim colaborarea comercială, care să se reflecte și în rezultate concrete. Suntem total îndreptățiți să cerem un tratament de reciprocitate cu aceste țări.

În acest moment mai există doar trei țări din Uniunea Europeană ai căror cetățeni au nevoie de vize pentru Statele Unite ale Americii.

Parlamentul European a luat atitudine în acest sens și a votat în 2013 o rezoluție prin care se introduce o clauză de reciprocitate, care obligă SUA și Canada să elimine vizele pentru toți cetățenii UE.

La Summitul Statele Unite ale Americii - Uniunea Europeană de la Bruxelles din martie 2014 s-a promis din nou că se va renunța la aceste vize pentru toate statele UE. "SUA și UE își reafirmă angajamentul pentru a încheia regimul de călătorie fără vize între Statele Unite și toate statele membre ale Uniunii Europene cât de curând posibil", conform declarației comune.

Consider că românii merită să beneficieze de acest drept de liberă circulație, nu doar pentru că cele două state au un parteneriat strategic.

Ca cetățeni europeni, am demonstrat că știm să ne folosim de acest drept în folosul reciproc pentru țările implicate și Statele Unite ale Americii nu ar trebui să aibă temeri în privința consecințelor eliminării vizelor. Cel mai recent exemplu este ridicarea restricțiilor de pe piața muncii din Marea Britanie pentru cetățenii români, în urma căreia nu s-a constatat o creștere a fluxului de cetățeni români în această țară.

Pentru că nici la această dată nu avem un termen concret pentru punerea în aplicare a eliminării vizelor, consider că Guvernul României trebuie să intensifice eforturile în această direcție. Actuala vizită a premierului României în Statele Unite ale Americii este un moment de care trebuie profitat pentru a avansa rapid în soluționarea acestei cerințe a populației României.

      Mihai-Aurel Donțu - declarație politică cu tema Guvernul trebuie să găsească soluții imediate pentru criza CHF;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Guvernul trebuie să găsească soluții imediate pentru criza CHF"

A trecut aproape o lună de zile de când s-a declanșat în România criza francului elvețian, și anume creșterea fulminantă și peste noapte a cursului francului elvețian, care a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4.5817 lei, după mai multe ședințe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării plafonului minim de 1,2 franci/euro impus anterior de Banca Elveției, criză care a condus la imposibilitatea plății ratelor lunare ale creditelor pe care le au în această monedă cei peste 75.000 de români.

Mai mult decât atât, în toată această perioadă, Guvernul Ponta a făcut doar declarații de presă, dar nu a găsit și implementat nicio soluție concretă, măcar pe termen scurt, deși alte state europene, cum sunt Ungaria, Croația etc., au luat măsuri imediate atunci când cetățenii lor au trecut prin crize similare, cum sunt convertirea creditelor din CHF în monedele locale sau alte măsuri menite să facă suportabile ratele creditorilor afectați.

Ce a făcut Guvernul Ponta în toată această perioadă, de când s-a declanșat această criză, care a condus inclusiv la proteste repetate, în stradă, ale românilor afectați profund din punct de vedere financiar de criza CHF? Simplu, dar tragic pentru români! A intrat în silenzio stampa și a pasat, bineînțeles, responsabilitatea, ca de obicei, deși nu numai cetățenii români sunt afectați de această creștere impresionantă a cursului CHF dintr-o dată, ci și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care a cerut o soluție legislativă pentru problemele debitorilor cu credite în franci elvețieni, prin care să se impună împărțirea riscurilor între clienți și bănci, dar și soluții concrete pe termen lung din partea băncilor.

Noi, parlamentarii PNL, am reacționat imediat și am chemat în ultimele săptămâni, de mai multe ori, pe reprezentanții BNR, la audieri în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, comisie al cărei secretar sunt, cerând Băncii noastre Naționale să-și facă datoria de instituție de reglementare în domeniul bancar, și nu numai pe cea de mediator și să găsească, împreună cu Guvernul Ponta cel care în doar 2 ani de guvernare a dat aproape 300 de ordonanțe de urgență, deși cele mai multe nu-și justificau nicidecum urgența în vreun fel, așa cum cere și ANPC și cum o cer și clienții păgubiți ai băncilor, soluții viabile și echitabile, pe termen lung, care să impună un echilibru între drepturile și obligațiile părților.

PNL consideră necesar să se prevadă măsuri foarte clare pentru a-i sprijini pe consumatori cu privire la conștientizarea riscului pe care și-l asumă, precum și cu privire la posibilitatea limitării expunerii la riscul ratei de schimb valutar pe durata creditului.

Pe termen scurt, dacă alte state europene au putut găsi soluții, vă întreb, domnilor guvernanți, România de ce nu poate, mai ales că o astfel de criză poate conduce oricând și la apariția unor fenomene sociale grave?!

      Elena-Ramona Uioreanu - declarație politică despre situația Spitalului Regional de Urgență Cluj-Napoca;

Doamna Elena-Ramona Uioreanu:

Vă solicit de la tribuna Camerei Deputaților să ne lămuriți pe noi, clujenii, precizându-ne public, dacă Spitalul Regional de Urgență din Cluj-Napoca mai este cuprins în Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1028 din 18 noiembrie 2014 (la pagina 71 din Anexa 1). Menționez că și în Acordul de Parteneriat aprobat de Comisia Europeană și în Memorandumul semnat cu Banca Mondială de către Guvernul României este menționat Spitalul Regional de Urgență Cluj, alături de cele de la Iași și Craiova, ca obiective prioritare construibile din fonduri europene.

De asemenea, vă solicit ferm să prezentați, tot de la această tribună a voinței naționale, dar și în scris, care este politica publică a Guvernului României în domeniul sistemului regional de urgență. Sunt nevoită să fac această declarație, având în vedere, înainte de orice, nevoia de a pecetlui, odată pentru totdeauna, o atât de necesară politică publică, pentru a o face cunoscută și folositoare cetățenilor contribuabili din țara noastră, România. Pe de altă parte, am considerat imperios necesară această interpelare, ca singura modalitate menită să vă determine să renunțați la neseriozitatea și abuzul politicianist, precum și la răzbunare contra cetățenilor contribuabili din Cluj și Transilvania, care nu v-au votat la alegerile din 16 noiembrie 2014, pentru a deveni președintele țării. În aceeași măsură, interpelarea noastră este menită să curme practica politicianist-populistă intolerabilă a promisiunilor neonorate și a modificărilor de strategii naționale și politici publice, peste noapte, în funcție de interese oculte, de grup sau de clanuri politice. Asemenea practici și abuzuri intolerabile, cu iz de răzbunare, s-au manifestat în spațiul public dinspre guvernul pe care-l patronați și în chestiunea Spitalului Regional de Urgență din Cluj-Napoca.

După cum v-am avertizat și în declarația mea de presă, făcută la începutul lunii ianuarie, nu aveți niciun motiv rațional, administrativ, financiar, medical etc. să îngropați urgența medicală clujeană și transilvăneană iar istoria să vă rețină, astfel, ca un răzbunător politicianist. Am făcut această declarație publică, după ce am luat act, alături de opinia publică clujeană și transilvăneană, de contradictorii, grave și inacceptabile declarații și anunțuri publice, făcute de dumneavoastră și ministrul sănătății, Nicolae Bănicioiu, referitoare la edificarea spitalului de urgență din Cluj, poziții care au culminat cu iresponsabilul anunț al domnului ministru al sănătății, făcut în 5 ianuarie acest an, prin care a prezentat noua listă a spitalelor de urgență ce urmează a fi făcute în acest an, listă din care Clujul a fost eliminat și în locul său inserat spitalul din Timișoara.

Vă reamintesc, domnule prim-ministru, că vineri, 9 mai 2014, la mitingul PSD de la Cluj-Napoca, dumneavoastră ați declarat public că, "în acest an, vor începe procedurile de construire a Spitalului Regional de Urgență de la Florești. Avem fonduri pentru cele trei spitale regionale pe care le-am propus ca proiecte prioritare, Spitalul Regional Cluj, Spitalul Regional Iași și Spitalul Regional Craiova. În septembrie avem, probabil, disponibili banii și pornim procedurile. Guvernul va avea la dispoziție fonduri europene în valoare de 500 de milioane de euro pe infrastructură medicală. În septembrie, probabil, avem disponibili banii și pornim procedurile de licitație și apoi de execuție." (sursa: https://www.youtube.com/watch?v=l_2ZVxGmkMY, unde puteți viziona înregistrarea video a declarației dumneavoastră)

La rândul său, ministrul sănătății, Nicolae Bănicioiu, declara la Cluj, în 15 septembrie 2014, că de la începutul acestui an vor începe procedurile de licitație privind construirea Spitalului Regional de Urgență Cluj și a cerut o mai mare implicare a autorităților locale, care au pus la dispoziție terenul pentru acest proiect. Cu acea ocazie, ministrul sănătății declara, potrivit Mediafax: "În sfârșit, Spitalul Regional de Urgență se va face la Cluj, pentru că deja a fost trecut în acordul de parteneriat, a fost negociat, este prevăzut. De la începutul anului viitor se vor demara procedurile pentru licitație. Vor fi lucrări de construcție, va fi o construcție nouă, vor fi amenajări, echipamente, actualizarea studiului de fezabilitate. Locația este oferită de autoritățile locale, dar îmi doresc o implicare mai activă din partea acestora, pentru că a făcut mai mult Bucureștiul decât au făcut ele. Au întârziat foarte mult lucrurile, de șapte - opt ani tot auzim că se va face un spital regional la Cluj. La anul încep lucrările la acest spital". La începutul anului, vă reamintesc, același ministru al sănătății șoca și scandaliza opinia publică transilvăneană și clujeană cu anunțul că Spitalul Regional de Urgență din Cluj este scos din lista de priorități. La toată această halucinantă brambureală și iresponsabilitate crasă s-a adăugat, ca o cireașă acru-amară, declarația făcută de dumneavoastră, la Iași, în 23 ianuarie a.c., în care spuneați că până la urmă spitalul din Cluj se va face.

Iată de ce, stimate domnule prim-ministru, vă solicit de la tribuna Parlamentului României să precizați, în mod ferm, dacă Spitalul Regional de Urgență Cluj mai este sau nu o prioritate pentru Guvernul dumneavoastră, așa după cum vă obligă interesul public, nevoia de sănătate a regiunii pe care o va deservi, precum și documentele asumate de Guvernul României.

      Erland Cocei - declarație politică intitulată Rescrierea Codului fiscal nu trebuie să fie prilej pentru introducerea de noi taxe și impozite pe umerii românilor;

Domnul Erland Cocei:

"Rescrierea Codului fiscal nu trebuie să fie prilej pentru introducerea de noi taxe și impozite pe umerii românilor"

Stabilitatea și predictibilitatea fiscală, precum și simplificarea legislației sunt condiții necesare pe care Guvernul Ponta trebuie să le asigure pentru atragerea investitorilor străini și pentru a-i determina pe cei autohtoni să aducă plus valoare economiei românești prin investițiile derulate.

Din acest punct de vedere, Codul fiscal reprezintă Constituția pe care orice investitor o analizează atunci când are de gând să-și planifice o afacere în România și să-și etapizeze realizarea ei cu costuri și beneficii. Un cadru fiscal bine scris și predictibil, fără multe taxe și impozite, poate fi o garanție a succesului investițiilor, care la rândul lor au puterea de a multiplica efectele economice, prin crearea de locuri de muncă și fonduri suplimentare la buget.

La cum arată astăzi Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, putem vorbi de o maltratare a cadrului fiscal fără precedent în materie legislativă.

În numai 2 ani de zile de când guvernează, Guvernul Ponta a devenit campionul taxelor și impozitelor și al modificărilor Codului fiscal pe bandă rulantă. În această perioadă, Codul fiscal a suferit aproape 30 de modificări, dintre care 17 prin ordonanțe de urgență și ordonanțe simple, practic, în fiecare lună de guvernare PSD, Codul fiscal a suferit cel puțin o modificare.

În acest ritm, Guvernul Ponta alungă investițiile străine și nu este întâmplător că volumul lor a scăzut în ultimii ani în România. Deși rescrierea Codului fiscal a figurat printre prioritățile Guvernului la fiecare început de sesiune parlamentară, acest proiect nu a fost prezentat nici până astăzi Parlamentului, fiind evidentă și în acest caz prăpastia enormă dintre promisiuni și fapte, marca Victor Ponta.

Este motivul pentru care solicit Guvernului Ponta și ministrului de finanțe, Darius Vâlcov, să elaboreze și să prezinte în regim de urgență noul proiect de Cod fiscal, care să permită adoptarea lui până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare, un proiect atât de important pentru mediul de afaceri și economia românească. Pe de altă parte, PNL avertizează Guvernul Ponta că rescrierea Codului Fiscal nu trebuie să fie un prilej pentru introducerea de noi taxe și impozite pe umerii mediului de afaceri și ai contribuabililor români.

      Gheorghe-Eugen Nicolăescu - considerații referitoare la ora premierului;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

A început o nouă sesiune parlamentară și, dacă facem bilanțul acestor două săptămâni de activitate, ne dăm seama că majoritatea parlamentară creată în jurul PSD și a liderului său nu dorește sau nu poate să își schimbe metehnele.

Introducerea pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților a "Orei premierului" ne-a făcut să credem, pentru scurt timp din păcate, că Victor Ponta își dorește o schimbare de atitudine față de Parlament, că își dorește dialog și o relație instituțională corectă.

Ce s-a întâmplat de fapt?

Această "oră" a fost un simplu joc de imagine, în care premierul, pretinzând că restabilește dialogul cu Parlamentul, a vorbit despre propria guvernare, dând indicații legislativului și plecând fără să răspundă la nicio întrebare. Să fie acesta oare un dialog real? Nu credem!

În condițiile în care acesta și-a continuat comportamentul duplicitar, chiar și față de activitatea propriului partid în Parlament, făcându-se că nu cunoaște activitatea colegilor săi din majoritatea care a controlat și mai controlează încă această instituție, acest demers al domnului Ponta este total necredibil.

PNL își dorește întărirea rolului Parlamentului, însă primul ministru, contrar celor declarate, a lucrat permanent în direcția opusă, ocolind această instituție când a fost cazul unor proiecte majore și evitând permanent dezbaterea parlamentară de frica de a nu fi scoase la lumină carențele inițiativelor guvernamentale.

Un singur exemplu vreau să dau, referitor la dublul limbaj practicat de PSD și de cei care conduc acest partid: deși clamează că centrul dezbaterilor legislative trebuie să fie Parlamentul, majoritatea PSD a blocat introducerea pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților de ieri, 11 februarie, a Legii de respingere a OUG nr.55/2014, care a dat liber migrației aleșilor locali.

PSD a respins orice variantă propusă de PNL pentru soluționarea acestei probleme, ocolind netransparent orice procedură parlamentară, dacă un proiect nu îi servește interesului politic.

Refuzul constant al PSD de a îndrepta acest act normativ, care încalcă statul de drept și care produce efecte aberante, demonstrează atitudinea sfidătoare a acestei grupări față de legea fundamentală și demonstrează aceeași atitudine împotriva respectării legalității și a ordinii de drept.

În aceste condiții, dialogul pe care îl mimează premierul și cei care îl susțin este doar praf în ochii cetățenilor, ale căror interese ar trebui să le reprezinte.

      Florica Cherecheș - declarație politică: - Emiterea pripită a OUG nr. 94/2014 aduce doar derută în învățământul profesional;

Doamna Florica Cherecheș:

"Emiterea pripită a OUG nr.94/2014 aduce doar derută în învățământul profesional"

Așa cum ne-au obișnuit deja, guvernanții actuali au emis, în mare grabă și în secret, în penultima zi a anului 2014, încă o ordonanță de urgență care aduce modificări Legii educației naționale nr. 1/2011, fără consultări, în prealabil. Mai mult, Guvernul iar nu a dat prilej dezbaterilor asupra acestor modificări aduse asupra Legii educației naționale în Parlament, care este "unica autoritate legiuitoare a țării", conform Constituției României.

Dar PSD a evitat dezbaterea în Camera Deputaților, în comisii și în plen și a proiectului de lege de adoptare a acestei OUG, reușind să evite punerea pe ordinea de zi a actului normativ. Fără dezbatere, prin adoptare tacită, va ajunge la Senat, unde presupun că va sta în sertar mult și bine, în timp ce OUG nr.94/2014 își va aplica efectele așa cum a fost elaborată de guvernanți.

OUG nr.94/2014 care legiferează introducerea unei forme suplimentare de învățământ profesional după o perioadă de doar doi ani și jumătate de la reinstituirea învățământului profesional ca atare, va produce confuzie atât în rândul agenților economici, cât și în rândul elevilor și al părinților. În ultimii ani, învățământul profesional a început să devină atractiv și să trezească tot mai mult interes, atât în rândul tinerilor, cât și al companiilor. Introducându-se prin ordonanța sus amintită învățământul dual, ca o formă de învățământ profesional care, la prima vedere, nu se deosebește foarte mult de cel introdus la începutul anului 2012, tuturor părților implicate le va fi greu să deosebească cele două forme de învățământ, să facă diferența și să aleagă forma cea mai potrivită.

Consider că eforturile factorilor decizionali din Ministerul Educației Naționale ar trebui concentrate în direcția promovării acestei forme de învățământ și nu înspre introducerea unei noi forme de învățământ, care produce derută, redundanță si nesiguranță în rândul celor implicați: companii, părinți, elevi. În învățământul profesional mai sunt multe lucruri de făcut: adaptarea standardelor și programelor de pregătire la nivelul și nevoile pieței muncii, stabilirea cifrelor de școlarizare în funcție de cererea agenților economici, dotarea școlilor pentru a asigura transferul de cunoștințe cât mai practic.

S-a susținut cu tărie introducerea unui sistem de învățământ profesional care să asigure pe termen lung forța de muncă bine calificată necesară pe piața muncii. Dar, prin emiterea OUG nr.94/2014 care introduce învățământul dual, nu se realizează decât încetinirea dezvoltării de până acum a unui învățământ profesional calitativ și sustenabil. Din aceste motive, fac un apel la ministrul educației naționale pentru menținerea învățământului profesional introdus în anul 2012, care să rămână unica forma de formare profesională în cadrul acestui tip de învățământ și să se preocupe în găsirea soluțiilor la adevăratele probleme cu care se confruntă domeniul educației.

Deputații PNL, membri ai Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport au depus amendamente, încercând să îndrepte erorile actului normativ emis de Guvernul Ponta, pe următoarele considerente:

  • nu se justifică urgența emiterii acestei ordonanțe de urgență, mai ales că motivul principal invocat a fost reglementarea învățământului profesional în sistem dual. Agenții economici nu au cerut aceste modificări și chiar au criticat lipsa consultării, spunând că ei sunt mulțumiți cu actualul sistem ;
  • învățământul profesional de tip dual constituie formare profesională și nu trebuie să fie limitat doar la un învățământ de tip "a doua șansă" ;
  • OUG nr.94/2014, în forma sa actuală, prevede că învățământul profesional in sistem dual "se poate organiza ca parte a sistemului național de învățământ, după învățământul obligatoriu", care, conform alin. 1 al art. 16 din Legea educației naționale nr.1/2011: «Învățământul general obligatoriu este de 11 clase și cuprinde învățământul primar, învățământul gimnazial și primii 2 ani ai învățământului secundar superior. Învățământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020»" ;
  • experiența din alte state membre ale UE și din România a dovedit că admiterea în învățământul profesional de tip dual, după finalizarea gimnaziului, este cea mai eficientă, și duce la creșterea gradului de angajare a tinerilor. Formularea inițială încurajează o atitudine frivolă în raportarea la unul dintre ciclurile de studii superioare și la cea mai prestigioasă diplomă acordată în sistemul național de educație.

Avem în vedere următoarele:

  • Studiile de doctorat sunt o parte a pregătirii universitare, anume ciclul al III-lea al acesteia. Accesul în această etapă a formării se face prin concurs, pe baza unui număr limitat de locuri. Orice persoană care ocupă un loc limitează, în fapt, accesul alteia;
  • Pe parcursul stagiului doctoral sunt alocate resurse de diverse tipuri, care nu pot fi risipite în această manieră. Mai mult, în cazul în care aceste resurse provin din fonduri publice, ar trebui ca IOSUD să poată apela la justiție pentru recuperarea pagubelor, nu să fie ocolită într-o procedură de revocare a unei diplome pe care a acordat-o;
  • IOSUD poate constata diverse tipuri de încălcare a legii și a regulilor de etică profesională și trebuie să aibă dreptul legal de a solicita sancționarea acestora. Prin amendamentul propus, se acoperă o lacună a Legii nr.1/2011, care nu acordă dreptul de a sancționa incorectitudinea decât MECS.
      Florica Cherecheș - declarație politică: - Praf în ochi;

Doamna Florica Cherecheș:

"Praf în ochi"

De 9 ani nu s-a mai organizat concurs pentru niciun inspector școlar general sau adjunct în toată țara. Acum, ministrul educației anunță organizarea cu celeritate a concursului pentru ocuparea a 42 de posturi de inspectori școlari generali, un lucru lăudabil, am putea spune, având în vedere faptul că până acum aceste posturi au fost ocupate doar prin numiri directe. Dar, dacă analizăm puțin documentația ce stă la baza organizării acestui concurs, ne dăm seama că este doar "praf în ochi" și o dorință a PSD-ului de a pune mâna pe aceste posturi pentru mulți ani de acum încolo, nicidecum pentru a asigura un climat de normalitate în învățământ.

Metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea celor 42 de posturi de inspector general școlar se bazează pe Ordinul nr. 5557/2011, modificat puțin în anul 2015, în sensul oferirii posibilității ca persoanele aflate în prag de pensionare să ocupe aceste posturi.

Bibliografia pentru acest concurs menționează Programul de guvernare 2009 - 2012. Ce să înțelegem de aici? Că actualul Guvern nu are nicio strategie în domeniul învățământului? Cum s-ar putea ca, în anul 2015, un candidat să întocmească un plan de management educațional și administrativ bazat pe o strategie care nu mai este valabilă? Cât de relevant ar fi și cât de corect ar putea fi evaluat un astfel de plan bazat pe un program de guvernare expirat? Cum e posibil ca bibliografia indicată pentru concursul de ocupare a postului de inspector școlar general să nu menționeze Regulamentul de organizare și funcționare a instituțiilor de învățământ preuniversitar, actualizat în 2015?

Consider că ministrul educației trebuia mai întâi să întocmească cu atenție cerințele și condițiile pentru ocuparea posturilor de inspector școlar general, să facă publice datele privind situația sistemului de învățământ și strategia lui pe următorii ani și să asigure condiții transparente pentru ca orice persoană care îndeplinește condițiile de participare să poată să propună un plan de management educațional și administrativ relevant și bine documentat. De asemenea, candidaților din afara instituției le este îngrădit accesul la informații, prin faptul că pe site-urile inspectoratelor școlare județene nu se găsesc informații despre strategiile locale și regionale în domeniul educației.

Totodată, Ministerul Educației și Cercetării Științifice trebuia să întocmească și metodologia de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea postului de director de școală, pentru ca să avem o proiecție asupra întregului sistem de conducere din învățământ, pentru a nu continua această abrambureală academică.

După ce în anul 2012 doamna senator Andronescu, ministrul educației la acea dată, a anulat cu o zi înainte concursul pentru ocuparea posturilor de inspectori școlari din motive de strategie politică, ni se demonstrează încă o dată superficialitatea celor aflați la cârmele învățământului românesc, interesul doar pentru funcții și lipsa oricărei intenții de a intra în normalitate.

      Florica Cherecheș - declarație politică: - «Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau...» banii!

Doamna Florica Cherecheș:

"«Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau...» banii!"

După ce în 16 noiembrie 2014 românii din diaspora i-au arătat lui Victor Ponta că nu îl vor în fruntea țării, cu toate încercările lui de a-i atrage - prima casă și fonduri europene pentru românii din străinătate - acesta nu se oprește. Dorește cu orice preț să arate că el îi vrea. Mai exact, dorește banii lor pentru a acoperi neputința Guvernului pe care îl conduce.

În opinia lui, salvarea sistemului de sănătate românesc îl constituie obligarea la plată a unei contribuții la sănătate de 10 euro pe lună de către românii din diaspora.

Pentru el nu contează faptul că poate unii nu vor beneficia niciodată de serviciile medicale românești, nu contează că românii din străinătate trimit bani în țară pentru ca familiile lor să poată să-și achite facturile curente, să-și cumpere de mâncare, să aibă un trai mai bun. Toate acestea constituie o îndatorire a acestora, iar acum cei 3 milioane de români din afară trebuie să salveze cele 16 milioane de români din țară, de parcă aceștia trăiesc într-un deșert, nu într-o țară cu numeroase resurse.

Aceste afirmații denotă de fapt lipsa de respect pe care premierul României o manifestă față de cetățenii români care muncesc din greu în străinătate pentru a-și ajuta familiile din țară sau pentru a-și pregăti un viitor mai liniștit și care trimit an de an în țară sume de ordinul miliardelor de euro, care depășesc de câteva ori suma totală a investițiilor străine din România.

În recenta deplasare pe care am avut-o în Statelele Unite ale Americii, cu ocazia Micului dejun cu rugăciune de la Washington, am avut mai multe întâlniri cu români stabiliți acolo. Cei mai mulți au plecat pentru că nu au avut încotro, au plecat pentru că România nu le putea oferi locuri de muncă plătite decent sau pentru a agonisi câțiva bani pentru a-și putea întreține familiile. Au lăsat acasă părinți, bunici și chiar copii, doar pentru ca aceștia să aibă o șansă la o viață mai bună.

Declarațiile premierului i-au tulburat, i-au nemulțumit profund și nu mai știu ce să creadă. Nu cunoaște premierul motivele pentru care cei mai mulți români au ales să lucreze în străinătate? Premierul chiar nu are nicio strategie adevărată pentru a asigura creșterea economică și bunăstarea cetățenilor României? Unde e țara cu câmpii, dealuri, ape, munți, bogății naturale cu care ne tot mândrim? Nu mai există sau nu este bine guvernată? Mulți consideră aceste declarații ca o glumă proastă sau o bătaie de joc la adresa lor și nu înțeleg de ce ar fi pedepsiți să plătească taxe și în România, pe lângă cele plătite în țara în care s-au stabilit, fără să beneficieze de ceva în schimb.

Vă propun, să ne aplecăm cu atenție asupra acestui subiect și să promovăm un set de măsuri care să stimuleze revenirea în țară a multor români care acum muncesc și trăiesc în străinătate, dar poartă în suflet un dor nestins după țara lor. Procentul celor care se întorc este foarte mic, pentru că, fie că nu văd schimbări semnificative care să-i încurajeze să vină, fie că nu văd oportunități de angajare sau un mediu favorabil dezvoltării unei mici afaceri. Au nevoie de o mână întinsă, de o abordare potrivită, de mai multă predictibilitate, ca să revină și să pună umărul la dezvoltarea țării în care s-au născut și pe care ar vrea să o vadă prosperând.

      Florin-Alexandru Alexe - declarație politică despre Proiectul de Lege privind înființarea Muzeului Ororilor Comunismului;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

România este singurul stat din blocul ex-sovietic care nu are încă un muzeu dedicat comunismului. Deși am trăit mai mult de jumătate de veac sub teroarea comunistă, noi, românii, nu cunoaștem dimensiunea reală a regimului dictatorial. Majoritatea celor care au trăit în regimul comunist au traversat această experiență singuri, în cercuri restrânse ale familiei sau prietenilor. Din cauza îngrădirii, până la suprimare, a libertății de expresie, nu știam prea multe lucruri din ceea ce se întâmplă cu ceilalți, din afara cercului nostru restrâns. Pentru tinerii care s-au născut cu puțini ani înainte de 1989 sau după, regimul comunist este doar istorie, însă o istorie care nu le-a fost explicată și pe care nu o înțeleg în adevărata ei însemnătate.

Un dicton celebru spune: "cine nu își cunoaște istoria este condamnat să o repete". Noi, în calitate de reprezentanți ai cetățenilor, suntem datori să creăm toate condițiile necesare pentru ca românii să își poată cunoaște istoria recentă, marcată de cel mai opresiv regim comunist din sud-estul Europei.

De asemenea, este foarte important ca și străinii să afle ororile prin care a trecut poporul român. În acest fel, ar înțelege că, deși ne-am fi dorit ca evoluția României ca sistem democratic să fie mult mai accelerată, totuși, în cei 25 de ani care au trecut de la revoluție am realizat enorm de mult, având în vedere de unde am pornit și cât de adânci erau rănile lăsate de regimul totalitar.

În ceea ce ne privește, una dintre cele mai importante probleme ale societății românești actuale este legată de mentalitatea românilor care păstrează încă, într-o măsură considerabilă, amprenta unei jumătăți de veac de totalitarism. Această mentalitate ne împiedică să avansăm economic, blochează promovarea valorilor, ne face să fim nesiguri și, deci, vulnerabili în relațiile externe, ne determină să ne simțim inferiori față de celelalte popoare europene. Românii sunt printre primii cetățeni din Uniunea Europeană care susțin Uniunea și consideră că aceasta are o imagine pozitivă și printre ultimii care se consideră a fi cetățeni europeni.

Astfel, conform Eurobarometrului standard din toamna anului 2014, suntem a doua țară din Uniunea Europeană care consideră că Uniunea are o imagine pozitivă, cu un procent de 59%, după Polonia, cu 61%. Pe de altă parte, Eurobarometrul standard din toamna anului 2012 relevă faptul că mai puțin de jumătate dintre români se consideră cetățeni europeni. Pe același nivel cu noi mai sunt doar Bulgaria, Grecia și Regatul Unit al Marii Britanii, cunoscut pentru opinia eurosceptică. În 2013 și 2014 eurobarometrele standard nu au mai inclus această întrebare.

Pentru a accelera procesul de schimbare a mentalității populației, România are nevoie să își lege prezentul de trecutul ei democratic. Societatea românească are nevoie să se reconecteze la valorile sale tradiționale care o defineau din vechime până în perioada României moderne și care, după Revoluția Română din Decembrie 1989, au reînceput firav să fie considerate repere.

Acest lucru se poate realiza numai prin cunoașterea, acceptarea și depășirea blocajului mental referitor la ce a însemnat dictatura comunistă pentru societatea românească. Deși această perioadă este însăși istoria noastră recentă, ea este foarte puțin cunoscută. Știm mai multe despre daci și romani decât despre închisorile comuniste în care și-au pierdut viața elitele societății. Cum se explică acest lucru? În perioada comunistă, totul era controlat, iar istoria, cultura erau domenii drastic controlate. Cultura reprezintă însăși fibra unui popor, iar comuniștii erau conștienți de asta și de faptul că exact acolo trebuiau să acționeze. De aceea, partidul comunist avea un departament de propagandă și cultură. Acest departament ne-a învățat, printre altele, că Ceaușescu este descendentul lui Decebal. Acest departament a trecut sub tăcere toată istoria modernă a României. De la figura lui Alexandru Ioan Cuza, ca făptuitor al Unirii de la 1859, istoria noastră trecea la momentul Marii Uniri de la 1918, realizată de popor și doar ca fapt divers Regele Ferdinand era conducătorul țării în acel moment. Apoi ajungeam direct la Al Doilea Război Mondial și "marele erou" Ion Antonescu. De aici, urma direct Ceaușescu, cu o scurtă trecere pe la Gheorghiu Dej. De aceea, românii nu își cunosc adevărata istorie, pentru că timp de 40 de ani li s-a povestit o istorie trunchiată și reinterpretată, pusă în slujba propagandei comuniste.

Românii trebuie să afle cum le-a fost rescrisă istoria, să șteargă modificările aduse de propaganda comunistă și să completeze șirul cu piesele care lipsesc, multe și valoroase, dintre care cele mai proeminente se referă la regii României și la dezvoltarea capitalistă a țării în perioada interbelică.

Românii trebuie să cunoască toate ororile înfăptuite de regimul comunist, pentru a se putea păzi de o experiență similară. De asemenea, românii trebuie să afle că statul la coadă, frigul din apartamente și tăierea curentului nu erau, din nefericire, cele mai rele lucruri care ți se puteau întâmpla în comunism. Persecuțiile securității, închisorile și lagărele de muncă au fost un iad în care puțini au reușit să supraviețuiască. Românii trebuie să știe că frați de-ai lor au comentat despre lipsa alimentelor din galantare, despre îndoctrinarea de la televizor, în cele două ore de emisie, despre lipsa cărților, despre interzicerea ideilor, nu doar între prieteni sau la coadă la alimente, ci și în camerele de interogatoriu și tortură ale securității. Românii trebuie să știe despre greva minerilor din Valea Jiului din 1977, despre inițiativa Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din 1979, despre seria de greve muncitorești din 1980-1981, apoi din nou în 1983, și din nou în 1986-1987, culminând cu revoluția muncitorească de la Brașov din 15 noiembrie 1987. Din păcate, aceste încercări de eliberare nu au generat mișcări de masă din cauza atomizării societății și a asupririi sufocante care împiedica orice încercare de relaționare între grupurile de rezistență anticomunistă.

România a avut cel mai opresiv regim totalitarist dintre statele foste comuniste. La noi, toată elita societății a fost târâtă în închisori, la muncă silnică sau în cel mai bun caz doar persecutată, cu domiciliul forțat. În perioada comunistă, România și-a pierdut valorile și călăuzele. Din cauza represiunii acerbe, noi n-am putut avea acțiuni de spargere a monolitului totalitarist precum Revoluția Ungară (Ungaria, 1956), Primăvara de la Praga (Cehoslovacia 1968), Solidarnosc - Sindicatul Independent Autocefal "Solidaritatea" (fondat în 1980 în Polonia), de aceea, probabil, Revoluția noastră a fost ultima și singura violentă.

Nu în ultimul rând, românii trebuie să știe că România este ultima țară din blocul ex-sovietic care a trecut la democrație și singura, acest lucru s-a petrecut printr-o revoluție violentă, sângeroasă și, de asemenea, singura în care foștii conducători comuniști au fost executați. Celelalte state din sud-estul Europei trecuseră deja la regimuri democratice în mod pașnic.

Prin înființarea Muzeului Comunismului, vom crea posibilitatea ca aceste lucruri să fie cunoscute atât în țară, cât și peste hotare și premisele pentru ca poporul român să se elibereze de mentalitatea preconcepută a inferiorității și neputinței de a fi egalul oricărui popor european.

Proiectul de Lege privind înființarea Muzeului Ororilor Comunismului, inițiat de către deputații liberali, nu este un proiect politic, ci unul civic, dedicat întregii societăți românești.

De aceea, vin în fața dumneavoastră și vă solicit susținerea sa, pentru că indiferent de partidul din care faceți parte, și dumneavoastră, ca și mine, reprezentați cetățenii acestei țări.

      Florin Gheorghe - declarație politică: - Prudență în guvernare, Europa se clatină!;

Domnul Florin Gheorghe:

"Prudență în guvernare, Europa încă se clatină!"

Economia românească a fost catalogată foarte recent și pe bună dreptate ca fiind una dintre cele mai stabile economii din regiune, cu cele mai optimiste perspective de creștere pe termen scurt și mediu. Acest lucru se datorează atât stabilității guvernamentale din ultimii ani, dar și coerenței de care au dat dovadă politicile implementate la nivel național.

Analizele economice externe și prognozele interne optimiste trebuie să ne bucure, însă nu trebuie să ne arunce în tărâmul iraționalului și al deciziilor de implementare al unor politici prociclice. S-au împlinit deja 7 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și orice evoluție economică nu trebuie disociată de evoluțiile generale de la nivelul Uniunii Europene sau Uniunii Monetare. Vrem sau nu vrem, suntem parte din Europa și orice eveniment favorabil sau nefavorabil se resimte și în economia noastră națională.

Prudența guvernării la care vă îndemn, nu reprezintă decât o măsură de precauție la instabilitatea și incertitudinea care nu au părăsit încă vechiul continent. Știm cu toții că exporturile românești sunt legate ombilical de evoluțiile din piețele europene pe care acționează exportatorii români. Scade cererea pe aceste piețe, producătorii români nu pot avea motive de bucurie. Mai știm, de asemenea, că cea mai mare parte a P.I.B. este creată de investitorii străini, care depind la rândul lor de evoluțiile din țările din care provin. Mai știm și faptul că de peste șase ani apetitul către risc al investitorilor este extrem de scăzut, motiv pentru care nu prea mulți investitori importanți și-au anunțat venirea în România sau extinderea afacerilor pentru cei deja prezenți.

Și, de parcă aceste condiții de nesiguranță nu ar fi suficiente, explozia simpatiei pentru partidele extremiste sau populiste în unele state europene, care promit război total cu disciplina bugetară, nu poate decât să ridice noi valuri de neîncredere asupra Uniunii în ansamblul său.

Planul Juncker, precum și noile decizii ale Băncii Central Europene, reprezintă pârghii importante de luptă împotriva deflației, pentru stimularea investițiilor publice la nivelul statelor membre, de consolidare a datoriilor publice, dar și de reluare a competitivității economiei europene, aflată de ani buni în declin.

Cu toate acestea, știm cu toții că politicile adoptate de fiecare stat membru în parte sunt importante și că orice derapaj nu se mai poate sprijini pe eventuale garanții venite din partea statelor membre sau din partea Comisiei. Așadar, mingea este în terenul nostru! Întreaga clasă politică din România are obligația de a genera politici care să conducă la consolidarea finanțelor publice pe termen lung, la politici care să consolideze capitalul autohton, dar să stimuleze și investițiile străine, la măsuri care să crească rata de ocupare în economie și nivelul de salarizare al celor care contribuie la sporul de valoare adăugată, la decizii care să genereze încrederea populației în economia de piață și în democrație.

Anul 2015 se prefigurează încă de la începutul său ca fiind anul cel mai important de la începutul crizei financiare, în care deciziile guvernamentale pot aduce fie mai multă prosperitate pentru cetățeni, fie neîncredere și creșterea numărului celor care îngroașă rândul săracilor absoluți.

      Florin Gheorghe - declarație politică: - Cine răspunde pentru calitatea slabă a lucrărilor de infrastructură?

Domnul Florin Gheorghe:

"Cine răspunde pentru calitatea slabă a lucrărilor de infrastructură?"

Oamenii politici, societatea civilă sau simpli cetățeni reclamă, în mod justificat, procesul lent de mondernizare a României prin intermediul lucrărilor de infrastructură. Nu avem străzi, nu avem autostrăzi, nu avem gări, nu avem porturi și aeroporturi, chiar dacă avem fonduri europene încă neaccesate. Aceste lucruri se aud la unison în societatea românească și sunt prinse cu multă poleială și cuvinte mari în programele de guvernare ale tuturor partidelor, în special în campaniile electorale. "Noi facem 1.000 de kilometri de autostradă", spun unii, "Noi facem de două ori mai mult", spun alții, deși în practică constatăm cu toții că proiectele de pe hârtie nu se transpun niciodată în practică.

Rostul intervenției mele de astăzi nu este legat doar de nemulțumirea coagulării unui consens politic real asupra obiectivelor de modernizare a României prin construirea de infrastructură, ci se dorește a fi și un moment zero în a analiza și calitatea lucrărilor de infrastructură, deja realizate cu atâta greutate. Nu cred că mai este cineva străin de faptul că, după topirea zăpezii, străzile din majoritatea orașelor, precum și o mare parte din drumurile europene sau autostrăzi arată exact ca terenul proaspăt bombardat în urma unui conflict, gropile care apar în asfalt ca prin minune nu doar după fiecare zăpadă, ci și după fiecare ploaie mai zdravănă, fără ca nimeni să nu-și pună pentru o clipă întrebarea despre calitatea lucrărilor efectuate de constructori la prețuri și de trei ori mai mari decât în alte state din Uniunea Europeană.

A avut oare cineva timida curiozitate de a se întreba câți bani publici se cheltuie în România în fiecare an pentru întreținerea infrastructurii și câți sunt alocați pentru construirea de infrastructură nouă? Dacă nu ați avut o astfel de curiozitate, vă comunic eu că în România se cheltuie mai mult pentru astuparea gropilor decât pentru lucrări noi. De ce? Pentru că peste 90% dintre lucrările recepționate sunt făcute să reziste doar până când pleacă echipa de recepție și se onorează factura.

Cu toții ne declarăm adepții sloganului venit din partea tinerilor "vreau o țară ca afară", însă, în practică, nimic nu funcționează ca afară. Dacă germanii ar fi construit infrastructura la o calitate comparabilă cu cea românească, cu siguranță nici ei nu ar fi avut astăzi mai mult de 500 de kilometri de autostrăzi. Dacă francezii ar fi construit calea ferată la aceeași calitate ca în România, TGV-ul lor tot cu o medie orară de 40 de kilometri pe oră ar fi mers. Ceea ce le-a permis să progreseze și să construiască mai mult este calitatea obiectivelor construite, care nu le-a mai solicitat costuri de reabilitare nici peste 10 ani de la inaugurare.

Cred cu putere că o astfel de situație neplăcută, în care banii românilor sunt risipiți prin lucrări de proastă calitate, este generată în primul rând de legislația actuală privind execuția lucrărilor. De aceea, se impune modificarea acesteia, în sensul în care constructorul să garanteze lucrarea efectuată și să remedieze eventualele defecte pe banii săi pentru o perioadă mult mai lungă de timp și nu de câteva luni sau câțiva ani, așa cum este în prezent. Astfel de situații neplăcute apar atunci când legea este strâmbă, mult prea permisivă sau chiar redactată la sugestia beneficiarilor constructori. Vă invit, așadar, să ne aplecăm cu toții atât asupra legislației aferente achizițiilor și lucrărilor de construire, dar să responsabilizăm într-un fel și autoritățile contractante, care au tot mai puțină grijă pentru utilizarea corectă, eficientă și cinstită a banilor publici, a banilor cetățenilor.

      Florin Gheorghe - declarație politică: - Creșterea vârstei de pensionare nu este suficientă pentru viitorul sistemului de pensii;

Domnul Florin Gheorghe:

"Creșterea vârstei de pensionare nu este suficientă pentru viitorul sistemului de pensii"

Estimările dure ale demografilor ne arată că anul 2030 reprezintă anul cu cele mai mari provocări cu privire la sustenabilitatea actualului sistem public de pensii. Mulți vor spune că mai e vreme până în 2030 și că nu ar trebui să ne îngrijorăm inutil și să ne preocupăm încă de pe acum. Eu aș spune că, din cauza lipsei politicilor adecvate din ultimii douăzeci și cinci de ani, este deja foarte târziu. Este deja foarte târziu pentru a asana piramida vârstelor, este deja prea târziu pentru a mai sustenabiliza finanțarea fondului de pensii.

În ce privește politicile pro-nataliste, acestea se pot subscrie cu ușurință logicii caragialiene, și anume că au fost "sublime, dar lipsesc cu desăvârșire". Nu a contat pentru nimeni faptul că de la peste 500 de mii de nașteri anual, așa cum se întâmpla la începutul anilor ’90, în România, s-a ajuns la puțin peste 150 de mii de nașteri anual. Răspunsurile la cauzele acestei situații se găsesc de peste douăzeci de ani în rapoartele succesive ale Academiei Române, ale unor sociologi și demografi de prestigiu. Cunoaștem cu toții că îmbătrânirea populației este o boală a țărilor dezvoltate economic și că dezvoltarea însăși este amenințată de acest fenomen.

La nivelul Uniunii Europene, statele care s-au confruntat cu acest fenomen au avut abordări diferite: unele au favorizat imigrația, atrăgând bursieri și tineri performanți, altele au stimulat prin politici adecvate natalitatea propriei populații. Cred că pentru cazul particular al României se impune un mixt eficient din cele două căi: stimularea tinerilor să rămână acasă, în țara lor, iar a doua dimensiune, stimularea tinerilor să își construiască o familie în România, o familie cu cel puțin doi copii. Programele "Prima casă", "Prima mașină" și, de ce nu, propunerea rectorului Universității de Vest din Timișoara "Primul job", sunt programe pentru care Guvernul merită felicitat și trebuie sprijinit să le continue. Cu toate acestea, aceste măsuri bune nu sunt și suficiente pentru a limita exodul tinerilor și a stimula natalitatea.

Majorarea vârstei de pensionare pentru femei la 65 de ani, proiect aflat în dezbaterea Camerei Deputaților, este o măsură justificată tocmai de această degradare a fondului de pensii, însă, vă rog să-mi permiteți să-mi exprim rezerva asupra faptului că această majorare a vârstei de pensionare va aduce automat sustenabilizarea fondului de pensii. Cred că sunteți în consens cu mine că politicile de ameliorare a natalității, de încurajare a tinerilor să rămână în țară, precum și de creștere a numărului de locuri de muncă, adică a numărului de contribuabili, va aduce un spor de sustenabilitate pensiilor din viitor.

Însă, pentru acest lucru avem nevoie de un mixt eficient de politici publice, susținute financiar de către guvern, astfel încât vorbele să se transforme în fapte. Natalitatea nu se poate ameliora decât printr-o încurajare financiară a mamelor și tinerelor familii. Păstrarea tinerilor în țară nu se poate face decât printr-o salarizare stimulativă a acestora, iar noile locuri de muncă nu se vor crea singure, ci prin stimularea directă a mediului de afaceri.

Cred cu tărie că această problemă nu are nici culoare politică și nici o soluție unică. Ea trebuie să intereseze deopotrivă toate partidele politice și soluția nu se află decât în consensul acestora, asupra faptului că din 2030 sistemul public de pensii nu va mai putea fi susținut.

      Florin Gheorghe - declarație politică: - Educația - prioritatea tuturor, doar în vorbe!;

Domnul Florin Gheorghe:

"Educația - prioritatea tuturor, doar în vorbe!"

Vinerea trecută, Institutul Național de Statistică a furnizat date noi asupra dinamicii salariale din România. Oricine ar citi aceste cifre ar trebui să aibă un prilej real de bucurie, pentru că, la sfârșitul anului trecut, salariul mediu net pe economie a avansat la 1.866 lei, iar cel brut la 2.582 lei, adică o creștere de peste 6% față de anul precedent. Oricine ar fi îndreptățit să afirme că, atunci când economia crește și salariile celor care contribuie la sporul de producție trebuie să crească și ele. Dar, oare chiar așa se și întâmplă în realitate?

Cunoaștem cu toții faptul că, în orice economie liberă, sunt sectoare privilegiate, care au contribuții importante la valoarea adăugată brută, lucru care se vede și în nivelul salariilor și acestea sunt ușor de intuit: sectorul bancar, sectorul tutunului, energetic sau în domeniul exploatării resurselor naturale. Pe aceste domenii, saltul salarial nu a fost de 6-7%, ci a mers până la peste 20%. De asemenea, există și sectoare care au înregistrat scăderi, puține ce-i drept, dar în topul cărora conduce detașat educația. Da, pentru slujbașii din educație, pentru foștii noștri dascăli sau pentru dascălii copiilor noștri, dinamica salarială a fost negativă (-2,2%)!

Am încercat să găsesc răspunsuri la această situație. Aveau dascălii salariile prea mari și trebuiau ajustate în jos? Nicidecum! Oricine ar urmări grila salarială din educație ar observa că un profesor care și-a dedicat toată viața școlii nu încasează lunar un salariu mai mare decât o casieră la un magazin sau un lucrător necalificat pe șantier. Dacă nu aceasta este cauza... atunci care este? Căci, cu toții știm de la televizor că educația este "prioritate națională". Specialiștii de la statistica națională mi-au spulberat imediat dilema. S-a intrat puțin mai devreme în vacanță, iar orele suplimentare muncite de dascăli nu se plătesc pentru că "există constrângeri bugetare". Așadar, în România vacanța cea mult așteptată devine ceva de detestat de către dascăli, iar dacă pentru jafurile din banii publici sunt mereu bani, pentru munca suplimentară a dascălilor "nu-s parale", încă de pe vremea regretatului Constantin Tănase.

O națiune nu are nici cea mai mică șansă la dezvoltare în absența unui sistem de educație și cercetare performant, bine finanțat, în care cei care și-au dedicat viața școlii să nu mai ducă grija zilei de mâine. Personal, nu mai admit din gura niciunui politician demagogia "prioritizării educației naționale", spusă cu aplomb și lacrimi în colțul ochiului, deși școala românească a fost mereu văzută ca o povară și nu ca singura noastră șansă. Voi crede în principiul priorității naționale a educației atunci când dascălii vor fi bine plătiți, când cei care clădesc destine și construiesc societatea de mâine nu vor mai fi umiliți prin salarii mizere, când infrastructura școlară va chema elevii la ea și nu îi va speria prin degradare, săli insalubre și periculoase. În ultimii douăzeci și cinci de ani, chiar dacă s-ar fi străduit, clasa politică românească nu ar fi reușit să umilească și să vândă mai multe iluzii acestei categorii socio-profesionale din România.

Și, înainte de a încheia, vă reamintesc recunoștința pe care o purta Nicolae Iorga dascălilor săi și responsabilitatea pe care și-o asuma: "Ca să fiu eu om, au fost alții oameni! Ca să fie alții oameni, trebuie să fiu eu om!". Mi-aș dori să înțelegem cu toții spusele lui Iorga și să demonstrăm prin fapte că am înțeles că singura șansă ca poporul român să se dezvolte este prin educație. Nu cer să construim o școală românească nouă, pentru că o avem! Ceea ce îmi doresc este să dăm educației șansa de a se întoarce pe poziția de prestigiu și autoritate socială pe care a avut-o cândva.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Atacurile armate din Copenhaga - noi semne ale unor riscuri de securitate în Europa;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Atacurile armate din Copenhaga - noi semne ale unor riscuri de securitate în Europa"

Atacurile armate din Copenhaga, aparent motivate din nou de un substrat religios, ridică noi semne de întrebare în legătură cu securitatea pe teritoriul statelor Uniunii Europene. Nu demult, am avut de a face cu un atac cumplit în capitala Franței, soldat cu morți, răniți și o națiune în stare de șoc.

Aceste atacuri nocive pentru securitatea cetățenilor europeni au, se pare, un numitor comun în materie de cauză și efect. Au un fundament politic și se folosesc de religie la nivel declarativ, urmărind producerea panicii pe fondul mediatizării excesive. Char dacă ele sunt asimilate tipologiei de atac terorist, putem ușor să le evaluăm ca fiind mișcări în lanț ale unor grupuri fundamentaliste, ce doresc să producă un dezechilibru pe scena politică și socială a Europei, grupuri care s-au format și dezvoltat pe diverse fonduri de credință, discriminare și instigare la ură. Această formă energică și periculoasă a lor reprezintă o expresie a frustrărilor acumulate, a incapacității intelligence-ului european de a le anticipa acțiunile, dar și a lipsei de dialog în spațiul public pe subiecte sensibile.

Aceste grupuri așa-numite religioase, sunt actori non-statali, fluizi în spațiul UE, acoperiți sub diverse personalități și cariere, acționând la impuls social și producând efecte dezastruoase și greu anticipabile. Acest fapt e datorat și lentorii cu care autoritățile statelor vătămate au răspuns atacurilor acestor grupări și modalității în care s-au comportat ulterior unor evenimente ca cele descrise mai sus.

În acest context, Parlamentul, Guvernul și Administrația Prezidențială trebuie să-și coordoneze acțiunile pentru întărirea sistemului național de intelligence și crearea cadrului legal necesar identificării și anihilării din timp a celulelor cu caracter terorist, mascate ca elemente ale unui avatar religios. Având în vedere amenințările asimetrice și neconvenționale la care suntem expuși în relația cu aceste grupări, Serviciul Român de Informații are dreptul de a beneficia de un cadru legal de desfășurare a activității de obținere, prelucrare și furnizare de informații care pot pune în pericol securitatea cetățenilor României.

În paralel, autoritățile române trebuie să combată și grupurile de interese care dezinformează și manipulează mesajul public, susținând că nu există atacuri sau riscuri teroriste, iar legislația în domeniu ar putea servi unor abuzuri ale statului. Sigur, este nevoie în același timp de un control eficient asupra activității SRI și de sancțiuni drastice în cazurile în care se încalcă în mod nejustificat intimitatea cetățeanului, spațiul său privat și libertățile cetățenești.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Stabilirea centrelor de comandă NATO în România - vector de stabilitate;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Stabilirea centrelor de comandă NATO în România - vector de stabilitate"

La începutul acestei luni, Consiliul Nord-Atlantic, organul decizional suprem al NATO, a decis activarea unei forțe de reacție rapidă și înființarea a șase centre de comandă în statele membre din Europa de Est. Aceste măsuri ale NATO, coroborate cu acțiunile diplomatice europene și nord-americane, reprezintă pași importanți în asigurarea securității statelor membre vulnerabile în fața unei destabilizări a securității regionale, precum și măsuri care urmăresc ameliorarea situației instabile din Ucraina.

NATO trebuie să arate că are capacitatea militară, tehnică și politică de a-și asigura obiectivele de apărare a statelor membre în fața pericolelor pe care acestea individual sau colectiv le-ar putea întâmpina, fie că sunt amenințări tradiționale sau noi tipuri de amenințări. Alianța trebuie să acționeze coerent și comprehensiv pentru a asigura o capacitate de reacție rapidă eficace la schimbările mediului de securitate din vecinătatea imediată a granițelor Alianței.

Înființarea și operaționalizarea pe teritoriul României a unor structuri de comandă și control multinaționale aliate reprezintă o dovadă a implicării active a României în rezolvarea crizei ucrainene și atestă sprijinul pe care NATO îl oferă statelor din proximitatea imediată a focarului de instabilitate, așa cum este România. De asemenea, înființarea acestor centre de comandă pe teritoriul României pot constitui și elemente pentru creșterea viabilității măsurilor de protecție și reacție atunci când securitatea României este amenințată, oferind o garanție de suport rapid și eficient din partea celorlalte state aliate.

Este important ca România să rămână un actor constructiv și implicat în ameliorarea și eliminarea riscurilor și posibilelor vulnerabilități pe care conflictul ucrainean le aduce securității nord-atlantice, iar României în special.

România trebuie să susțină creșterea coeziunii între statele membre ale NATO și să promoveze creșterea prezenței militare și nu numai în statele de la granița estică a NATO și UE, asigurând astfel o reacție rapidă și eficace în cazul unor potențiale vulnerabilități. De asemenea, prezența mai importantă a trupelor NATO occidentale în România și în celelalte state de la granița estică a Alianței poate avea ca efect ameliorarea pericolelor de securitate.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Autostrada Comarnic-Brașov - condamnare cu executare, 26 de ani pentru fiecare român;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Autostrada Cormarnic-Brașov - condamnare cu executare, 26 de ani pentru fiecare român"

Ministerul Transporturilor a dat publicității, miercuri 14 ianuarie, o parte a negocierilor purtate de oficialități cu consorțiul Vinci-Aktor-Strabag, cu care ar urma să se încheie până pe data de 15 februarie un nou contract de concesiune pentru construcția secțiunii de autostradă Comarnic-Brașov.

Din documentele publicate, reiese că prețul cerut acum de constructori pentru realizarea acestei lucrări este de 1,8 miliarde de euro pentru proiectare și construcție, însă statul român va eșalona costurile pe o perioadă de 26 de ani, printr-o plată anuală de disponibilitate, de 325 de milioane de euro anual. Suma totală pe care ar urma să o plătească statul român pentru realizarea acestei investiții este de 8,45 miliarde de euro. Aceeași secțiune de autostradă Comarnic-Brașov avea, potrivit contractului de concesiune semnat cu asocierea Vinci-Aktor în ianuarie 2010, următorul plan financiar: 1,57 miliarde de euro prețul lucrării și o plată anuală de disponibilitate de 180 de milioane de euro anual, vreme de 30 de ani.

În varianta publică a Masterplanului General de Transport (MPGT), document care încă nu a fost finalizat în întregime și din care Ministerul Transporturilor a prezentat doar o sinteză insuficientă, traseul autostrăzii Comarnic - Brașov a fost revizuit și întreg proiectul regândit, astfel încât costurile estimative ajung la aproape 1 miliard de euro, o sumă substanțial mai mică decât cele 1,8 miliarde de euro pentru proiectul în varianta concesiunii cu Vinci-Aktor-Strabag.

Atrag atenția că domnul ministru Ioan Rus și ceilalți reprezentanți îndrituiți ai Guvernului Ponta refuză să opteze pentru un proces clasic de licitație publică prin care să existe mai multe oferte cu prețuri avantajoase. Există angajamente inclusiv din partea unor investitori din Republica Populară Chineză care ar putea realiza proiectarea, construcția și întreținerea la un preț incomparabil mai bun.

Pe lângă faptul că întreg proiectul ar putea costa de fapt mult mai puțin dacă ar intra sub procedura legii achizițiilor publice, există posibilitatea în care autostrada Comarnic - Brașov ar putea fi construită și fără a apela la concesiuni sau PPP-uri. Aceasta poate beneficia de finanțări nerambursabile pe fonduri europene, deoarece este situată pe rețeaua TEN-T Comprehesive (extinsă/secundară). Conform proiectului Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM) aferent exercițiului financiar european 2014-2020, rutele de pe rețeaua TEN-T Comprehesive (autostrăzi, drumuri expres sau alte drumuri noi) pot fi finanțate nerambursabil din Fondul de Dezvoltare Regională (FEDR).

Conform Axei Prioritare 2 din proiectul de POIM 2014-2020 trimis în octombrie 2014 la Comisia Europeană, se detaliază că pentru "Autostrăzi și drumuri TEN-T - rețea extinsă /construcție nouă" este alocat puțin peste 1 miliard de euro (FEDR + cofinanțare națională). Tot în proiectul POIM se detaliază că pe Axa Prioritară 2 finanțată prin FEDR procentul fondurilor nerambursabile poate ajunge până la 75%, restul de 25% fiind partea de cofinanțare națională.

Cu alte cuvinte, pentru un proiect precum Comarnic - Brasov, aflat pe TEN-T Comprehesive, s-ar putea obține finanțare nerambursabilă de până la 75%. Cu toate acestea, costul actual al autostrăzii ar depăși practic întreg bugetul alocat prin FEDR pentru sectorul rutier de pe TEN-T Comprehesive și, tot comparativ, ar ajunge aproape de împrumutul total al României la FMI.

Solicit Guvernului României și domnului ministru Ioan Rus să oprească urgent negocierile cu consorțiul Vinci-Aktor-Strabag care supun România la cheltuieli total inexplicabile, neprofitabile și greu de suportat pentru bugetul de stat pe o perioadă foarte lungă de timp. Propun autorităților responsabile de demararea proiectului să identifice de urgență sursele de finanțare neramburasbilă europeană și alți parteneri responsabili de proiectare, construcție și întreținere, care să satisfacă raportul calitate/preț pe care și-l poate permite România. Pentru a transparentiza procesul de alocare a banilor publici pe investiții, solicit Guvernului României să organizeze licitații publice la care să participe cât mai mulți ofertanți, pentru a beneficia în final de cel mai bun preț al pieței.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Înființarea Curții Internaționale Antiterorism - o necesitate pentru securitatea europeană;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Înființarea Curții Internaționale Antiterorism - o necesitate pentru securitatea europeană"

În urma dialogului purtat în cadrul Consiliului de Afaceri Externe de la Bruxelles, salut propunerea domnului ministru Aurescu care privește înființarea unei Curți Internaționale Antiterorism care să condamne criminalitatea produsă de aceste acte criminale.

În contextul intensificării amenințărilor teroriste din spațiul Uniunii Europene, consider că este nevoie de un consens al forțelor politice al statelor membre și de crearea unui sistem de justiție comun care să ancheteze și să condamne aceste amenințări globale exacerbate în secolul XXI.

De asemenea consider că o Curte Internațională Antiterorism reprezintă un punct de plecare în consolidarea, unificarea și înăsprirea legislației în domeniul intelligence-ului, atât de necesară în condițiile producerii unor evenimente fără precedent pentru securitatea internațională și siguranța omenirii.

Clasa politică din România trebuie să digere efectele evenimentelor teroriste produse recent în Franța și să înțeleagă că astfel de tragedii se pot întâmpla oricând și pe teritoriul țării noastre, atât timp cât nu există o legislație care să anticipeze și să defragmenteze celule care pot pune în pericol securitatea națională și instituțiile fundamentale ale statului român. Trebuie să fim conștienți că amenințările teroriste sunt fenomene care gravitează asupra prezentului, sunt susținute de către actori statali și non-statali, produc teroare și au efecte dezastruoase pentru liniștea și pacea statelor și cetățenilor lor. Amenințările teroriste sunt asimetrice, neconvenționale, iar combaterea eficientă a lor presupune cooperare și planificare strategică în materie de legislație, mecanisme de funcționare a surselor de informații, a serviciilor de intelligence și a infrastructurii de securitate.

Propunerea lansată la Bruxelles de către domnul ministru Aurescu este o dovadă de luciditate și viziune politică, de gândire strategică și de maturitate. Ea anticipează provocările de securitate și aplicarea unei legislații unitare în toate statele membre ale Uniunii Europene, pledând pentru un concurs de resurse și forțe care să fie asumate atât de către legislativ, cât și de către executiv.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Fondul Monetar Internațional dictează politica energetică a României;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Fondul Monetar Internațional dictează politica energetică a României"

Guvernul României nu a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, în actuala misiune de evaluare cele două instituții internaționale cerând creșterea abruptă a prețului la gaze pentru populație și CET-uri din aprilie și restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara și Oltenia.

Această liberalizare a pieței energetice despre care vorbesc cele două instituții nu este altceva decât un dictat economic și financiar ce îngenunchează pe termen lung România, din punct de vedere al securității ei energetice. Moștenirea pe care guvernul lui Emil Boc a lăsat-o României, un împrumut extern de 19,95 miliarde de euro, își face simțită efectele de abia acum, atacând în domenii strategice pentru economia națională și independența ei energetică.

Conform calendarului convenit anterior cu FMI și Comisia Europeană, prețul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 și la 62 lei în iulie 2015. După ultima negociere dintre Guvern și creditorii externi, cei din urmă impun brutal cu o creștere a prețului la gaze de la 53,3 lei MW/h la 62 lei MW/h.

Complexul Energetic Oltenia, pe care FMI și CE îl vor restructurat, produce 95% din lignitul României și asigură până la 30% din consumul intern de energie electrică. Compania are aproape 19.000 de angajați care, în viziunea creditorilor externi, trebuie disponibilizați, în condițiile în care fiecare angajat mai susține financiar în medie încă două persoane (soț/soție și copil).

Complexul Energetic Hunedoara, care este și el pe lista de demolare economică a FMI și CE, are aproape 6.500 de salariați, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) și a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel național.

În contextul în care criza din Ucraina produce efecte în plan economic la nivel mondial și dependența de gazul rusesc constituie o incertitudine de securitate și o instabilitate pentru statele consumatoare, FMI și Comisia Europeană doresc să anihileze economic și energetic România, un partener stabil NATO și un membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Dacă creditorii externi și actorii statali din sfera lor de influență doresc ca România să fie și pe viitor un aliat militar și geopolitic important și cu capabilitate de susținere a acțiunilor comune, consider că aceste clauze injuste și abuzive trebuie să fie retrase din orice fel de negociere, iar statutul de vasalitate al României trebuie să fie eliminat din gândirea colectivă a partenerilor externi.

Condamn pe această cale lipsa de încredere și profesionalism cu care ne tratează FMI și Comisia Europeană, încercând să pună pe umerii românilor o responsabilitate complet neproductivă în actualul context regional. Cred, de asemenea, că este datoria noastră, a clasei politice românești, să luptăm pentru interesul național și pentru statutul nostru de stat independent energetic, dar mai ales pentru un proces just și echitabil de negociere cu creditorii internaționali.

Pe această cale vă solicit, domnule prim-ministru, să vă păstrați poziția pro-conservare a infrastructurii noastre energetice și siderurgice, să nu acceptați mărirea prețului la gaze și să nu permiteți nicio măsură care ar putea afecta securitatea energetică a României și nivelul de trai al românilor pe termen scurt, mediu și lung.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Riscurile la adresa securității naționale și reacția României;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Riscurile la adresa securității naționale și reacția României"

Pe parcursul ultimului an, stabilitatea regională din Europa de Est, Balcani și o parte din Europa centrală a fost profund periclitată de ceea ce pare un proces politic și istoric de zdruncinare a unei ordini politice ce ajunsese la un relativ echilibru. România se află în prezent într-o poziție ingrată de a avea la aproape toate granițele ei țări cu probleme politice sau militare semnificative ori o stare de destabilizare politică și chiar război activ.

Ucraina este victima unor acțiuni militare care pot fi foarte ușor asimilate unei stări de război clasic, în care trupe neregulate de rebeli, finanțați și sprijiniți logistic de Rusia, au reușit să controleze o parte semnificativă din teritoriul național, autoritățile statului ucrainean fiind incapabile să răspundă adecvat. Acest conflict hibrid, în care una dintre părți acționează în mod subversiv și folosește metode de atac disimulate și bazându-se pe anumite dispoziții ale dreptului internațional public deja arhaice, dar încă cu mare valoare discursivă în gândirea liberală, reprezintă cel mai important pericol pentru securitatea regională din Europa Centrală și de Est, putând duce, în anumite condiții, la o destabilizare a întregului complex de securitate regională a Europei, și amenință revenirea economică a continentului. Acțiunile militare, precum și refuzul Rusiei de a participa cu adevărat și în mod activ la rezolvarea crizei militare și umanitare pot duce la o confruntare militară globală care ne-ar pune pe noi în poziția de stat și popor la granița celui mai mare bloc militar și politic din istoria umanității, o poziție importantă și care poate aduce beneficii, dar care poate de asemenea să cauzeze mari probleme de securitate, aspect pe care trebuie să îl luăm în considerare.

În Republica Moldova, alegerile parlamentare de la sfârșitul anului trecut nu au reușit să ofere o victorie categorică pentru unul dintre cele două blocuri politice, pro-european și cel pro-rus, iar disensiunile din interiorul mișcării pro-europene, refuzul Partidului Liberal de a intra la guvernare, au dus la formarea unui guvern minoritar, care este predispus șantajului politic din partea comuniștilor și forțelor pro-rusești și anti-europene. Situația instabilă de la Chișinău, asociată cu tulburările din Gagauzia, pot duce la o pierdere a vectorului european al Moldovei, lucru care ar constitui un eșec enorm pentru interesele și politica externă a României. Interesul nostru este ca Moldova să se îndrepte spre Uniunea Europeană, să se reformeze și să se dezvolte economic.

În Serbia, disensiunile apărute în ultima perioadă între sârbii și albanezii din Kosovo, precum și între aceștia din urmă și guvernul de la Belgrad, pot duce la o destabilizare a echilibrului fragil din Serbia și Balcani. Situația economică destul de șubredă, relațiile apropiate cu Moscova a regimului de la Belgrad și incertitudinea aderării la Uniunea Europeană fac ca situația din Serbia să poată intra pe o pantă descendentă și să cauzeze noi focare de instabilitate la granița noastră de sud-vest.

În Ungaria, guvernul extremist al lui Viktor Orban, care a adoptat în ultimii ani un discurs populist, neliberal și profund naționalist reprezintă încă un punct important în lista potențialelor probleme politice și de securitate regională. Acțiunile lui Viktor Orban pe linie politică în Transilvania, precum și apropierea suspectă de Moscova, menținând, într-un balet diplomatic interesant, relații bune și cu unele state precum Germania sau Franța, constituie aspecte ce trebuie atent supervizate, iar orice deraiere de la normele internaționale trebuie sancționată.

În Bulgaria, situația politică este încă indecisă după ultimele alegeri generale, iar urmările instabilității din ultimii doi ani, cu nenumărate convulsii sociale și schimbări de guverne, inclusiv prin alegeri anticipate, încă își fac prezența. Este important să susținem menținerea unei stabilități politice interne în Bulgaria și să lucrăm împreună pentru parcurgerea drumului nostru spre aderarea la spațiul Schengen și eliminarea corupției.

Așadar, este important ca factorii de decizie din România să fie foarte atenți la dezvoltările sociale și politice din regiune și să acționeze pentru apărarea și respectarea intereselor României, care constau în menținerea sau construirea unei stabilități care să ne permită o dezvoltare viguroasă și cât mai rapidă.

Situația conflictului din Ucraina trebuie să primească atenția cuvenită, în special având în vedere că se prevede escaladarea conflictului și chiar o intervenție militară directă și de amploare a trupelor neregulate și a celor regulate rusești în perioada următoare, spre ce a mai rămas din teritoriul guvernat de puterea legitimă de la Kiev.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Sprijin operativ pentru Ucraina, nu livrări de arme;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Sprijin operativ pentru Ucraina, nu livrări de arme"

Situația militară din Ucraina se înrăutățește pe zi ce trece, iar forțele regulate ale guvernului de la Kiev nu au cum să câștige cursa militară împotriva forțelor neregulate, cât și a celor regulate, ale Moscovei. Oricât de multe forțe și tehnică militară ar introduce în conflict guvernul de la Kiev, puterea de la Kremlin le poate ușor compensa și depăși.

Este evident că forțele militare ucrainene sunt slab pregătite și fără tehnică militară care să îi ajute să susțină și să câștige conflictul militar cu forțele rebele din sud-estul Ucrainei, aceștia din urmă fiind susținuți cu tehnică militară modernă și personal militar bine calificat din armata Federației Ruse.

Așadar, NATO și UE trebuie să susțină operativ, tehnic și financiar guvernul de la Kiev pentru a contrabalansa forțele pro-rusești, iar acest lucru trebuie făcut prin trimiterea de consilieri militari NATO și sprijinirea acțiunilor diplomatice și politice ale Kievului.

Așa cum arăta și John Mearsheimer, într-un editorial din NY Times, soluția pentru rezolvarea conflictului din Ucraina nu este furnizarea de arme și echipament militar performant către armata ucraineană. Această acțiune, din ce în ce mai discutată și susținută în anumite medii politice din Europa de vest și Statele Unite, nu ar face decât să escaladeze conflictul, afectând în mod invariabil întreaga securitate a continentului, iar pe cea a României în mod special. În momentul în care Ucraina va obține echipament militar mai performant și mai numeros, Rusia nu va face decât să compenseze și să depășească discrepanța de capacitate militară operativă apărută. Occidentul nu are cum să joace un joc al creșterii neîncetate a arsenalului militar pe care l-ar livra Ucrainei, mai ales că Rusia beneficiază și de proximitatea geografică și de avantajele situației operative din teren.

Înțelegerea mecanismelor de escaladare a crizelor politice și militare este fundamentală pentru realizarea unor decizii în cunoștință de cauză și competențe. Nu trebuie ca factorii de decizie din NATO, iar aici România poate avea un cuvânt de spus, să se bazeze pe măsuri populiste și iraționale pentru a atinge un obiectiv ratat și care nu ar putea fi realizat niciodată cu succes.

Soluția nu este punerea la colț a Rusiei, nici forțarea acesteia să își folosească puterea militară în Ucraina, unde ar fi evident că ar avea un succes major, având în vedere interesele directe și potențialul de mobilizare pe lângă proximitatea geografică. Nu trebuie uitat că Rusia are un mare arsenal nuclear, iar punerea ei într-o poziție ingrată ar putea să o forțeze să apeleze la discursul amenințării nucleare, care nu ar face decât să destabilizeze întreaga securitate globală și să creeze o stare de incertitudine la cote înalte.

Soluția conflictului din Ucraina ar putea fi finlandizarea acesteia și oferirea a unui statut de buffer state, care să poată adopta modelul economic occidental, dar care să rămână independentă politic și militar de Occident sau de Rusia, oferind celei din urmă o atitudine benevolentă, așa cum au făcut și Finlanda și Austria în perioada Războiului Rece.

Soluția conflictului din Ucraina trebuie să se găsească pe o cale diplomatică, nu militară.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Incertitudinile Tratatului de la Minsk;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Incertitudinile Tratatului de la Minsk"

Chiar dacă tratativele de la Minsk s-au încheiat joi, 12 februarie a.c. cu un acord de încetare a focului, Ucraina este departe de a-și fi găsit liniștea în acest conflict regional. Deocamdată nu este clar dacă acordul încheiat joi la Minsk, în urma negocierilor între președintele ucrainean Petro Poroșenko, președintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande, va dura suficient cât să asigure o redobândire a suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei.

În primul rând, cele 13 puncte negociate la Minsk oferă căi legale separatiștilor de a redobândi pe căi constituționale și aparent democratice puterea asupra regiunilor separatiste din estul Ucrainei. Această perioadă de tranziție nu reprezintă decât un prilej de revitalizare a planurilor operaționale și tactice ale separatiștilor, dar și ale Moscovei. Descentralizarea care se impune țării nu face decât să diminueze efectele politicilor pro-europene ale Guvernului de la Kiev în regiunile din estul Ucrainei, dând posibilitatea Rusiei de a-și exercita o forță economică și politică, precum cea din fostele state satelit ale URSS.

În al doilea rând, Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, este pus în postura de a acorda amnistie totală tuturor rebelilor prinși și condamnați conform legii. Această măsură sfidează idealurile revoluției pro-democratice și memoria soldaților ucraineni căzuți pe câmpul de luptă. Amnistierea unor criminali de război va încuraja implicit politica expansionistă a Rusiei și va confirma acea notă de slăbiciune a Uniunii Europene în relațiile cu Federația Rusă. Pe lângă toate acestea, Ucraina trebuie să se conformeze cu privire la deciziile pe care cei 3 lideri mondiali le convin, fără a putea să-și urmărească interesul național conform voinței populare, acela de a avea în cel mai scurt timp toate regiunile sub administrația de la Kiev și a începe o nouă etapă în integrarea europeană.

Consider că acest Tratat de pace de la Minsk trebuie atent urmărit de către toate statele Uniunii Europene pentru a asigura un echilibru în revendicările fiecărei părți. Cei doi lideri europeni implicați în negociere ar trebui să sublinieze legitimitatea și rolul Ucrainei în acest proces, țara vecină nouă fiind principala parte agresată.

Nu în ultimul rând, cred că Ministerul Afacerilor Externe și Guvernul României trebuie să propună tuturor statelor membre ale Uniunii înființarea unui grup de negociatori europeni care să acționeze în favoarea intereselor Ucrainei și care să lupte pentru conturarea mai clară a drumului de parcurs pentru integrarea europeană și redobândirea integrității teritoriale.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Comisia pentru legile electorale ignoră voința societății;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Comisia pentru legile electorale ignoră voința societății"

Urmăresc cu interes activitatea Comisiei pentru revizuirea legilor electorale și cu tristețe constat că anumite decizii luate nu reflectă voința societății.

Deși toate forțele politice cât și Autoritatea Electorală Permanentă au considerat că este necesar un cod electoral care să cuprindă toate normele electorale, se pare că comisia a abandonat această idee și nu face decât o revizuire a legilor. De asemenea, am trimis o adresă la Biroul permanent în care am cerut să se elaboreze un cod care să cuprindă inclusiv un capitol pentru referendumuri.

Comisia a adoptat ca principiu alegerea primarilor într-un singur tur. Această decizie, în mod vădit, avantajează cele două mari blocuri politice: PNL și PSD. Societatea dorește o nouă clasă politică, iar prin această decizie actuala clasă nu dorește decât să-și conserve mandatele de primari, deși foarte mulți dintre aceștia au probleme cu legea.

Solicit Comisiei să dialogheze cu societatea civilă și să analizeze foarte bine impactul deciziilor pe care le vor lua membrii acesteia.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Instabilitatea politică din Republica Moldova și răspunsul României;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Instabilitatea politică din Republica Moldova și răspunsul României"

În urma alegerilor de la finalul anului trecut, niciun bloc politic nu a reușit să obțină o majoritate suficientă pentru a asigura alegerea unui nou președinte, mandatul actualului președinte urmând a se încheia în 2016. În condițiile acestea, Partidul Liberal a refuzat să participe la o nouă formulă de guvernare alături de celelalte partide pro-europene, cauzând astfel o criză politică majoră care reprezintă o lovitură importantă pentru vectorul european al Moldovei și un atac la interesele României în Moldova.

Eșecul învestirii cabinetului condus de către Iurie Leancă în săptămâna ce tocmai a trecut, asociat cu nominalizarea de către PLDM a lui Chiril Gaburici, un om de afaceri cu legături în Partidul Comuniștilor, anunță o colaborare politică a aripii pro-europene cu Partidul Comuniștilor, ceea ce reprezintă un eșec major al României în atragerea cât mai rapidă a Moldovei pe calea integrării europene. Relația pragmatică a pro-europenilor cu comuniștii se anunță furtunoasă și va duce la instabilitatea politică. Comuniștii vor urmări să șantajeze cele două partide de guvernământ pentru a obține funcții în instituții cheie și încetinirea, dacă nu chiar blocarea, procesului de aderare la Uniunea Europeană și îndeplinirea reformelor politice, legislative și economice necesare aderării.

Ce este și mai îngrijorător este pasivitatea României, care nu reacționează aproape deloc la situația politică instabilă din Republica Moldova, stat cu care avem relații apropiate și interese majore bazate pe cultura și istoria comună. Președintele Klaus Iohannis pare pasiv și indecis în politica externă, iar serviciile secrete sunt fără conducere și implicate în scandaluri interne.

România trebuie să susțină procesul de integrare europeană a Moldovei și să continue dezvoltarea relațiilor apropiate cu aceasta. Guvernul României trebuie să mențină un contact permanent cu liderii politici de la Chișinău și să îi informeze că noi susținem continuarea guvernării pro-europene, fără imixtiunea unor formațiuni politice care sunt profund anti-românești și anti-europene, care refuză reformele necesare dezvoltării și progresului Republicii Moldova pe calea emergenței din sărăcie și subdezvoltare.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Impactul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Impactul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții"

Comisia Europeană a publicat acum câteva zile segmente importante din viitorul Tratat Transatlantic cu Statele Unite ale Americii. Acest tratat, care ar pune bazele celui mai mare spațiu de liber schimb din lume și ar strânge și mai mult parteneriatul dintre Europa și Statele Unite, reprezintă un deziderat de revenire a relațiilor economice și politice de pe cele două maluri ale Atlanticului.

Economic, tratatul are potențialul de a oferi o creștere economică în Europa și de a sprijini astfel revenirea din recesiunea economică actuală și criza financiară care apasă continentul de jumătate de deceniu. Acest tratat poate de asemenea să crească exporturile europene, inclusiv românești, pe piețele americane și invers, inclusiv un import de gaze lichefiate pentru statele europene mult prea dependente energetic de Rusia.

Totuși, Comisia Europeană trebuie să țină cont de opoziția în creștere din unele state europene privind anumite prevederi ale tratatului, multe dintre ele justificate și să acționeze pentru protejarea intereselor publicului european. Este important ca importurile de produse alimentare modificate genetic să se facă doar în urma unor studii științifice care să ateste siguranța acestora, iar protecțiile oferite pentru produsele tradiționale trebuie păstrată. De asemenea, consider că procedurile de arbitraj de tip ISDS trebuie eliminate din tratat, acestea dovedindu-se total nocive pentru liberul schimb și atentează din ce în ce mai mult asupra suveranității statelor și a nivelurilor de reglementare legitime pe care acestea le pot realiza pentru a proteja interesele cetățenilor.

Comisia trebuie să ofere o mai mare transparență în procesul de negociere și de stabilire a obiectivelor tratatului, iar statele membre trebuie consultate permanent pentru a asigura urmărirea unui consens cât mai larg la nivel european și astfel să asigure o ratificare fără probleme a tratatului.

Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții reprezintă o inițiativă importantă pentru creșterea legăturilor tradiționale cu Statele Unite și pentru reafirmarea rolului primordial al Uniunii Europene în economia internațională, fiind prima economie a globului și cea mai mare piață.

În România, peste 75% dintre cetățeni susțin încheierea tratatului, așa cum arată Eurobarometrul din noiembrie 2014. Guvernul României însă trebuie să se asigure că interesele investiționale și economice ale României sunt apărate, iar beneficiile tratatului vor avea un impact benefic real asupra economiei românești.

      Gheorghe Ciobanu - declarație politică: - Serviciile de informații nu trebuie demonizate. Ele s-au modernizat și reprezintă o sursă de securitate;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Serviciile de informații nu trebuie demonizate. Ele s-au modernizat și reprezintă o sursă de securitate"

Unul dintre câștigurile majore ale României ultimilor 15 ani este reprezentat de reformarea, modernizarea și primenirea serviciilor de informații din România. Trecerea de la sistemele de relații din perioada regimului comunist spre noua realitate economică și socială a țării s-a făcut destul de anevoios în primul deceniu de după revoluție, chiar și în cazurile SRI și SIE. Ultimii 15 ani au schimbat însă această realitate, odată cu pașii hotărâți pe care țara noastră i-a făcut pentru a accede în Uniunea Europeană, dar mai ales Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).

Așa se face că, în acest moment, SRI și SIE reprezintă două dintre instituțiile cele mai puternice din România și un liant extrem de puternic în tot ce înseamnă politică externă, mai ales militară a țării. Cele două servicii principale de informații sunt lăudate în mod permanent de partenerii noștri din NATO, dovedindu-se o ancoră de stabilitate instituțională în contextul tumultului politic la care suntem adesea părtași.

Serviciul Român de Informații a fost în ultima perioadă ținta unui asalt extrem de dur din partea unui sistem mafiot, în dorința de a decredibiliza și destabiliza. Atacurile Elenei Udrea la adresa SRI și a conducerii actuale a serviciului au alimentat un curent de opinie periculos, punând sub semnul întrebării câștigurile obținute în ultimii ani. Realitatea este însă că astăzi SRI reprezintă unul dintre pilonii statului, din cel puțin două motive. Pe de o parte, la nivelul tuturor structurilor SRI, a avut loc o schimbare a generației de cadre, venind ofițeri tineri, cu o mentalitate nouă, nevirusată de securitatea comunistă. Pe de altă parte, SRI s-a implicat activ în lupta împotriva flagelului corupției, cu efectele pe care le vedem cu toții: în sfârșit, toți cei vinovați plătesc pentru faptele lor.

Această declarație politică nu se dorește a fi un elogiu adus Serviciului Român de Informații, ci o constatare a unei situații punctuale și o încercare de protejare a statului român de atacurile din exterior și interior. Într-un context geopolitic foarte complicat, nu ne permitem astfel de derapaje și punerea sub semnul întrebării a unor instituții de forță, pentru că asta ar însemna să generăm chiar noi o fragilitate de care nu avem nevoie. Adevărul este că serviciile de informații reprezintă o sursă de securitate pe care nu o putem nega sau pune între paranteze.

În altă ordine de idei, dacă tot s-a deschis această tematică largă a serviciilor secrete, cred că societatea românească, pregătită sau nu, trebuie să se autointerogheze cu privire la finalitatea pachetului de legi privind siguranța națională.

Cele întâmplate la Paris la începutul lui ianuarie ne-au arătat tuturor că lumea în care trăim nu este sigură. Simplul fapt că în România nu se întâmplă astfel de lucruri care să ne reamintească prețul siguranței, ține de doi factori: omogenitatea culturală la nivelul societății și acțiunile Serviciului Român de Informații și ale SIE în combaterea terorismului. Mă număr printre cei care cred că securitatea este un produs care nu este ieftin și susțin, la fel cum spunea Barack Obama, că nu există "libertatea absolută și garanția siguranței absolute". Dintr-o asemenea perspectivă, este clar că este nevoie de mai multe pârghii de acțiune pentru SRI și SIE, astfel încât să poată lupta eficient împotriva amenințărilor teroriste, mai ales că România este una dintre țările membre NATO cele mai active acțional în conflictele internaționale din acest moment.

În egală măsură, cred că acest pachet al legilor siguranței naționale nu trebuie grăbit și mai ales el trebuie minimizat, astfel încât să nu facem sacrificii de la libertățile individuale. Dacă nu ne precipităm și mai ales dacă suntem în stare să purtăm o dezbatere reală la nivelul societății românești, putem obține un numitor comun în sensul oferirii serviciilor pârghiilor necesare, fără însă a veni în contradicție cu valorile și principiile asumate prin Constituție. Este adevărat că fiecare moment care trece poate reprezenta un risc, dar, în egală măsură, trebuie să ne gândim și la respectarea Legii fundamentale.

      Gheorghe Ciobanu - declarație politică: - Recredibilizarea Parlamentului, esențială pentru un stat de drept puternic;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Recredibilizarea Parlamentului, esențială pentru un stat de drept puternic"

Parlamentul României reprezintă organul de reprezentare al poporului român, dar și principala instituție într-o democrație. De aceea, credibilitatea este absolut esențială într-o societate funcțională. Cred că rostul întregii clase politice trebuie deci să fie acela de a consolida încrederea în Parlament și în parlamentari. Trebuie oprit bombardamentul împotriva legislativului, dacă vrem să ajungem la o stare de normalitate, așa cum este în toate țările occidentale. Odată cu dispariția din politică a lui Traian Băsescu, avem această șansă de a recâștiga imaginea pierdută și de a face, până la urmă, dreptate.

Efortul trebuie să fie unul care să fie susținut temeinic și din rândurile noastre, ale parlamentarilor. Pe de o parte, cred că este nevoie de o aplecare mai mare către problemele cu care se confruntă societatea. Trebuie să dăm răspunsuri mult mai rapide la temele importante din spațiul public, fie că sunt sociale, economice sau politice. Pe de altă parte, cred că Parlamentul trebuie să adopte o cultură organizațională mult mai apropiată de așteptările oamenilor, de la programul de lucru, până la voturile referitoare la bunul mers al justiției.

Fără îndoială, clasa politică în ansamblul său are nevoie de curățare și primenire. Trebuie să existe o schimbare din interior, iar începutul trebuie să fie cu Parlamentul, care, din 2016, la următorul ciclu legislativ, nu mai are nicio scuză să nu răspundă așteptărilor electoratului.

Din această perspectivă, discursul lui Klaus Iohannis din plenul Parlamentului reprezintă un moment de cotitură în istoria politică a României. După 10 ani în care Traian Băsescu și-a bătut joc de legislativ și a făcut tot posibilul pentru a-i demoniza pe parlamentari, transformându-i în dușmani ai poporului pe modelul inventat de comuniști în anii ’50, acum se revine la normal. Avem în sfârșit un șef de stat care își dorește o relație firească de colaborare instituțională cu legislativul. Din acest punct de vedere, chiar dacă nu fac parte din partidul care l-a susținut pe Klaus Iohannis, apreciez gestul făcut de președinte. Recredibilizarea Parlamentului este esențială pentru construirea unui stat de drept puternic.

De aceea, susțin prioritățile legislative pe care Președintele Iohannis le-a enunțat: modificarea legislației electorale atât pentru Parlament, cât și pentru administrațiile locale, dar și introducerea votului prin corespondență, pentru a le permite românilor din străinătate să-și exprime opțiunea.

În altă ordine de idei, apreciez încă o dată relația instituțională corectă care există între președinte și premier și deschiderea pe care o arată către Parlament. Acest triumvirat între principalele trei instituții politice ale statului este un semn al normalității într-o democrație.

      Gheorghe Dragomir - declarație politică intitulată Președintele Klaus Iohannis în Parlament: «Pentru prima dată, în România, instituțiile pot funcționa în baza dialogului consfințit de Constituție»;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Președintele Klaus Iohannis în Parlament: «pentru prima dată, în România, instituțiile pot funcționa în baza dialogului consfințit de Constituție»"

Președintele Klaus Iohannis a declarat, la începutul săptămânii trecute, în primul discurs susținut în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, că va veni la începutul fiecărei sesiuni parlamentare în fața Parlamentului pentru a vorbi despre priorități, precizând că "progresul unei națiuni nu se poate naște din conflict permanent între cei care o reprezintă".

"Priviți prezența mea ca un semn de respect și deschidere pentru puterea legiuitoare. Ca președinte al României, îmi asum astfel o relație de colaborare instituțională corectă și de parteneriat cu Parlamentul", a spus președintele Klaus Iohannis în discursul său, menționând că "un asemenea parteneriat răspunde spiritului Constituției și așteptărilor cetățenilor, dar are și însemnate rațiuni practice".

Cerându-le parlamentarilor să renunțe la populism și electoralism și la practica schimbărilor de fațadă, Președintele Klaus Iohannis a pus pe agenda forului legislativ temele modificării sistemului de vot, a sistemului de finanțare a partidelor și campaniilor electorale, un raport corect în ce privește actul de justiție și disponibilitatea medierii pe teme sensibile, în acest ultim caz dând exemplul legii securității cibernetice. "O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic. Pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcția democratică. Pentru că un Parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetățenii de politică și să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului. Parteneriatul Președintelui cu Parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituție fundamentală a democrației. Dar este important ca și acțiunile dumneavoastră, deopotrivă, să fie în același sens. Un Parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cererile justiției, responsabil în actul de legiferare, activ în atribuțiile de control și transparent în conduită va fi cu siguranță privit altfel de cetățeni", a spus Iohannis.

Analizat ca structură, dar și ca intonație, discursul președintelui Klaus Iohannis în Parlamentul României a fost ceea ce trebuia să fie, fără cusur, îmi permit să spun. Comparativ cu predecesorul său, sistematic tumultuos și care nu pierdea ocazia să sfideze logica și bunul-simț, actualul președinte a adoptat un alt stil.

Discursul președintelui Klaus Iohannis, menit să responsabilizeze și să dinamizeze Parlamentul, a avut în vedere agenda convenită în recentele discuții cu partidele politice, care cuprinde noi legi electorale, o Lege a securității cibernetice extrem de sensibilă, o nouă strategie de apărare etc. Impunându-și stilul cumpătat, ferit de derapaje retorice, președintele Klaus Iohannis s-a înscris în litera și spiritul Constituției. Altfel spus, discursul, temele abordate și tonul declarațiilor președintelui Iohannis vin să confirme că, după mulți ani, în România politica se poate face și altfel, iar instituțiile pot funcționa într-un raport corect una față de cealaltă, în baza dialogului consfințit de Constituție. În România există, pentru prima dată, un raport corect între instituția Președinției și instituția Parlamentului.

Sunt convins că un parteneriat și o colaborare instituțională între Președinte și Parlament nu pot fi decât în beneficiul cetățenilor. Apelul președintelui de renunțare la populism, la electoralism, la restabilirea dialogului ar trebui însușit, în mod normal, de toți cei care am fost prezenți luni în plenul reunit al Parlamentului. Consider că acest nou model de a face politică trebuie să fie îmbrățișat de toți actorii politici, dar mai ales de către actuala majoritate parlamentară. Pentru a lucra însă împreună în interesul românilor, pentru a face un Parlament cu adevărat puternic, trebuie să renunțăm cu toții, așa cum puncta și președintele Klaus Iohannis, la acțiuni și interese electorale de conjunctură.

Din păcate, parcursul unor legi, chiar în cadrul actualei sesiuni parlamentare, este parazitat mai degrabă de interese electorale, ceea ce determină un drum legislativ sinuos, marcat în dese rânduri de dispute. De exemplu, populismul și electoralismul îi determină pe liderii PSD, dar și pe Victor Ponta să afirme public că doresc reformarea legislației electorale, dar în fapt, din cauza propriilor interese politice meschine, să blocheze pur și simplu activitatea Comisiei de Cod electoral. Dacă PSD dorește să facă dovada faptului că s-a vindecat de populism, nu are decât să o arate în Parlament. Ceea ce vedem este veșnica strategie de tergiversare și blocare a activității Legislativului.

România trebuie să profite la maximum de resetarea politică decisă prin votul din 16 noiembrie 2014, iar activitatea legislativului să se reflecte în acte normative care să răspundă în mod real nevoilor întregii societăți, acum când avem cu adevărat șansa unei relații corecte președinte-parlament.

      Gheorghe Emacu - declarație politică având tema 4 februarie - Ziua mondială de luptă împotriva cancerului;

Domnul Gheorghe Emacu:

"4 februarie - Ziua mondială de luptă împotriva cancerului"

Cancerul constituie prima cauză de mortalitate în lume, chiar înaintea războaielor și catastrofelor naturale. Se vorbește mai puțin despre acesta, dar el ucide permanent, chiar și pe timp de pace. Cancerul lovește fără deosebire, tineri și bătrâni, bărbați, femei și copii. Depistat din timp, cancerul poate fi tratat. Mai mult de 30% dintre decesele datorate cancerului puteau fi evitate. Alte cazuri pot face obiectul unei depistări precoce și a unui tratament de vindecare.

Aceasta justifică interesul marcării acestei zile, pentru a crește gradul de conștientizare a nevoii de depistare precoce a maladiei, pentru a permite tratarea și chiar vindecarea.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că în ultimii 10 ani cancerul a făcut circa 85 de milioane de victime și, cu toate acestea, nu s-au întreprins măsuri ferme pentru prevenirea acestuia.

În România, încă din 1981, a fost înființat Registrul Național de Cancer, prin Ordinul MS nr.219/1981, cazurile fiind declarate nominal, iar evidența acestora fiind obligatorie în fiecare județ și în sectoarele municipiului București.

Datele centralizate la nivelul Ministerului Sănătății evidențiază că în prezent, cu toate măsurile luate, cancerul continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică în România. Tumorile maligne sunt răspunzătoare pentru 20% dintre cazurile de deces înregistrate în România, situându-se pe locul secund în rândul principalelor cauze, după bolile cardiovasculare.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste 50.000 de persoane au murit de cancer în România, cele mai dese forme fiind cele de plămâni la bărbați și de sân la femei, cancerul de colon fiind al doilea pentru ambele sexe.

În același timp, Organizația Mondială a Sănătății subliniază faptul că nu avem în sistemul public de sănătate acces rapid la proceduri de verificare și prevenție pentru cancerul de sân, de col uterin și cel de colon.

De aceea, cred că este necesar ca Ministerul Sănătății să-și redefinească obiectivele și să recalibreze eforturile în direcția unei mai bune conștientizări asupra necesității depistării și tratării precoce a tuturor formelor de cancer. Totodată, este necesar să fie alocate mijloace materiale și financiare adecvate, astfel ca această maladie să facă tot mai puține victime.

      Grigore Crăciunescu - declarație politică intitulată Institutul Cantacuzino în colaps;

Domnul Grigore Crăciunescu:

"Institutul Cantacuzino în colaps"

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie, Cantacuzino are în acest moment conturile blocate de către debitori, ceea ce face ca activitatea să fie oprită. Dacă nu vor fi asigurate resurse pentru punerea în fucție a unităților de producție și resurse pentru plata salariilor personalului, institutul își va înceta definitiv activitatea.

În anul 2006, secțiile de producție și dezvoltare au fost restructurate printr-o investiție care a fost aprobată de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Proiectul trebuia să se deruleze în perioada 2006 - 2009. Supraevaluarea perioadei de derulare a proiectului și schimbarea guvernamentală din 2008 a dus la întârzieri în derularea proiectului. Acesta a avut drept consecință suspendarea autorizației de producție în 2010. Proiectul a continuat prin finanțări sporadice de la BIRD, fiind finalizat în 2012. În 2013 Guvernul României a alocat o sumă de 8 milioane de lei care nu a fost derulată integral, din cauza timpului scurt avut la dispoziție pentru utilizarea banilor. În acest moment, toate investițiile sunt oprite.

Sumele investite până în acest moment în institut se ridică la suma de 10 milioane de euro. Penru a finaliza investiția începută în 2006, este necesară o sumă de aproximativ 2 milioane de euro.

Necesarul de vacin antigripal la nivel național pentru un an este de 3 milioane de doze. Suma necesară pentru a achizitiona această cantitate de vaccin este de aproximativ 10 milioane de euro.

Institutul Cantacuzino va produce 2,5 milioane de doze de vaccin la finalizarea acestor investiții. Astfel, vom avea jumătate din necesarul de vaccin din producție proprie, în primul rând, și în al doilea rând, vom avea o economie importantă la buget, dacă vom finaliza această investiție.

În octombrie 2014 se publică în Monitorul Oficial Hotărârea Guvernului prin care Institutul Cantacuzino este trecut de la Ministerul Sănătății în subordinea Ministerului Educației Naționale.

Se pun câteva întrebări. Cine și cum a făcut ca Institutul Cantacuzino să rămână fără autorizație de producție, când se știa dinainte data la care aceasta expiră? De ce Ministerul Sănătății nu a alocat fonduri pentru finalizarea investițiilor la acest institut? De ce după aprobarea memorandului din 17 septembrie 2014 în ședință de guvern prin care s-a înființat Comitetul Interministerial pentru identificarea soluțiilor de reorganizare și relansare a activităților desfășurate la Institutul Cantacuzino nu s-a întâmplat nimic până acum? Care sunt argumentele pentru care a fost trecut Institutul Cantacuzino la Ministerul Educației Naționale?

La toate aceste întrebări trebuie să răspundă guvernul, dar mai ales acesta trebuie să rezolve problemele cu care se confruntă această instituție cu importanță strategică pentru România.

      Răzvan Horia Mironescu - considerații referitoare la Ordonanța de urgență nr. 95/2014;

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mă adresez dumneavoastră într-o problemă care numai la o vedere superficială poate să pară economică sau socială. Nu! Este în primul rând o problemă politică și apoi istorică.

Ce a vrut să facă Guvernul domnului Ponta când a decis perfid și neloial printr-o Ordonanță de urgență, deja foarte contestată, cu numărul 95 din 30 decembrie 2014, publicată la sfârșit de an printre sarmale și de-ale porcului, când majoritatea românilor și chiar noi, parlamentarii, ne pregăteam de revelion în țară sau pe altundeva?

A dorit să treacă pe neobservate distrugerea unei categorii de oameni și siluirea istoriei naționale a sfârșitului de veac și de mileniu, mai pe direct, a Revoluției Române din decembrie 1989. Prin această ordonanță semnată cu lipsă de respect minim față de cei care au făcut posibilă România de astăzi, de către premierul Victor Ponta, miniștrii Rovana Plumb și Darius Vâlcov și secretarul de stat Adrian Sanda, nu se taie numai niște bani din punga și așa goală a unor oameni, ci se desființează câteva zile, câteva pagini din istoria trăită a țării.

Căci nimic altceva nu înseamnă să decizi că Revoluția s-a terminat pe 22 decembrie (la ce oră?), când de fapt majoritatea luptelor ce au avut loc, a deceselor și rănirilor produse, au durat până la condamnarea și execuția dictatorului, până pe 25 - 26 decembrie, iar în unele situații chiar mai târziu. Ce doresc să ne convingă cei patru semnatari ai odiosului act? Că a fost o revoluție cu orar fix? Că Bucureștiul nu a avut importanță în desfășurarea și victoria forțelor democratice? Că revoluție a fost numai la Timișoara, când chiar timișorenii strigau și implorau implicarea tuturor românilor în revoluție și mai ales a Bucureștiului?

"Azi în Timișoara, mâine-n toată țara" a fost chemarea celor care s-au implicat și jertfit. De fapt, dacă veți citi cu atenție documentele celor care au cercetat faptele de atunci, veți constata că pe 22 la Timișoara se ștergeau urmele revoluției locale și, dacă bucureștenii nu s-ar fi ridicat la luptă în noaptea de 21 pe baricadele din centru și nu ar fi transformat mitingul ceaușist din 22 în revoltă spontană și decisivă pentru alungarea dictatorului, soarta noastră ar fi fost alta: o baie de sânge și o încheiere ca la Primăvara pragheză, cu mult ajutor din afară.

Nu, Revoluția Română nu s-a terminat la oră fixă, așa cum încearcă să ne amăgească unii care erau prea tineri atunci pentru a înțelege ceva sau alții care s-au temut de ea la început, pentru a trage apoi sfori și a beneficia de material imens de pe urma așa-ziselor privatizări, frauduloase de cele mai multe ori.

Revoluția noastră a dărâmat nu numai un om, un dictator și camarila sa, a dărâmat un sistem, așa-zis socialist și a inaugurat un altul de tip capitalist, dar cu precise trăsături naționale în ce privește sistemul de privatizare MEBO, care a adus beneficii nu celor care au luptat pe baricadele pieței sau ale cuvintelor, ci tocmai acelora care s-au ferit, au stat sub obroc și, acum, pentru a-și șterge rușinea lașității sau urmele îmbogățirii fără cuviință, vor să strâmbe istoria.

Ce-ar fi fost dacă Radioul și Televiziunea publice, singurele de atunci, nu ar fi trecut instantaneu în 22 decembrie înainte de prânz de partea revoluției prin redactorii și tehnicienii de emisie? Vor să spună semnatarii hotărârii că nu-și făceau decât datoria? Păi, datoria unei instituții de pe lângă secția de presă a CC PCR era tocmai să se opună revoluției, să susțină regimul, nu să-l sancționeze instantaneu, alături de demonstranți! Nu era sarcină de serviciu ca să se deschidă porțile demonstranților și să fie invitați pe post, nu era sarcină de serviciu să țină trează flacăra revoluției până la victoria ei definitivă. Credeți că fără aportul hotărâtor al redactorilor din radio și televiziune revoluția ar fi cuprins toată țara și ar fi avut câștig de cauză? Categoric, nu! Nu cred așa ceva nici naivii și nici rău-intenționații. Nici semnatarii hotărârii nu cred, dar ei sunt în mod vizibil rău-intenționați.

Pe de altă parte, armata avea ordin să reprime revoluția. Un general - ministru s-a sinucis ca să nu respecte ordinul, alți generali și ofițeri au trecut apoi de partea demonstranților. Unde s-a întâmplat asta, la Timișoara? Nu, la București și apoi, prin ordinul dat de acești ofițeri patrioți, peste tot.

Din 1990 până astăzi cei 6.000-7.000 de revoluționari adevărați, care au determinat prin acțiunile lor concrete cu pieptul gol, cu arma sau cu săgeata cuvântului scris, filmat, radiodifuzat, riscându-și libertatea sau viața, au fost verificați de cinci ori. Mai este nevoie de încă o verificare? Nu, este mult mai simplu să fie eliminați afiliații cu certificate obținute pe căi ocolite după anul 2000.

La revoluție au murit oameni. Cei mai mulți sunt eroi, unii poate au fost de partea cealaltă, nu știm pentru că nu i-a revendicat nimeni. Alții au luptat și au rămas în viață, răniți sau nu, după șansa fiecăruia. Dar fără rămânerea lor în viață, poporul nu ar fi câștigat. Niciun război nu se câștigă de către morți. Morților, cinste și respect, viilor, rămașilor, ce le oferim?

Cândva, nu demult, Parlamentul le-a recunoscut meritele și a dat o lege, nr.341 a recunoștinței, poate și a respectului. Ce dorim acum, să ne retragem respectul pentru acești oameni care au făcut posibil tot ce avem astăzi? Ei au crezut în ceva, au avut un ideal, noi în ce mai credem?

Iată de ce, eu cred că Ordonanța de urgență nr.95/2014 este caducă, trebuie retrasă sau respinsă de noi toți, că trebuie de asemenea să le redăm acestor oameni, câți au mai rămas vii, drepturile tăiate de Guvernul Boc și care acum se încearcă a fi retrase total de domnul Ponta.

În această idee, vă rog, să vă alăturați celor susținute de mine.

      Hubert Petru Ștefan Thuma - declarație politică despre legislația electorală;

Domnul Hubert Petru Ștefan Thuma:

Prin declarația de astăzi aș vrea să atrag atenția, alături de colegii mei din Partidul Național Liberal, că este necesar ca întreaga legislație electorală să fie votată și trimisă la promulgare până pe 5 mai, iar acest calendar trebuie respectat astfel ca legile să fie aprobate la timp și să poată fi aplicate de la alegerile locale din 2016. Nu avem voie să depășim termenul de 12 luni anterior alegerilor din 2016, altfel legea electorală s-ar amâna încă 4 ani. Din păcate, există anumite tendințe care par să arate o tergiversare dinspre arcul guvernamental. Dacă toți vrem să demonstrăm că ne-am vindecat de populism, aceia dintre noi care am suferit de această boală politică nu avem decât să o arătăm în Parlament. Din păcate, ce vedem acum este o permanentă strategie de tergiversare și blocare a activității legislativului.

Noi, reprezentanții Partidului Național Liberal, am anunțat deja ce modificări dorim să aducem finanțării partidelor politice, ce sistem considerăm că este mai potrivit pentru alegerile locale și parlamentare. Am depus încă de anul trecut propuneri legislative pentru introducerea votului prin corespondență și pentru accelerarea procedurilor de ridicare a imunității.

Așadar, am demonstrat că nu facem doar declarații de intenție, ci ne susținem principiile prin texte de lege. Nu putem decât să constatăm că despre propunerile concrete ale colegilor de la putere nu știm foarte multe. Dincolo de vorbele frumoase, care sunt acțiunile Domniilor Lor care să răspundă nevoii de reformare profundă a clasei politice?

Dimpotrivă, executivul preferă guvernarea prin ordonanțe de urgență. Vă reamintim că, pentru a fi consecvent cu principiile de schimbare a comportamentului public, este nevoie să ne achităm cu toții de obligațiile legale, așa cum este cazul organizării de alegeri parțiale, pe care guvernul pare să le amâne la infinit.

      Ileana Cristina Dumitrache - declarație politică cu tema Legalizarea prostituției în România, nu doar o formă de suplimentare a fondurilor la bugetul de stat;

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Legalizarea prostituției în România, nu doar o formă de suplimentare a fondurilor la bugetul de stat"

Din păcate, există o realitate de care nu putem face abstracție, prostituția, deși ilegală în România, reprezintă o activitate generatoare de profit, un profit considerabil, dacă este să luăm în considerare recentele dezvăluiri din mass-media.

Există, și nu de ieri de azi, rețele transfrontaliere de traficanți de carne vie. Mii de cazuri de tinere, din diverse motive, mai ales a sărăciei, aleg sau nu benevol, să se prostitueze. Multe dintre acestea, mai mult de jumătate, conform datelor Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane, sunt minore cu vârste cuprinse între 13 și 16 ani, sfârșesc în mod dramatic, iar poveștile lor au un final tragic.

Rețelele de traficanți racolează tinere din mai multe județe ale țării, inclusiv Constanța sau copii din centrele de plasament, pe care îi forțează să se prostitueze, uneori doar și pentru a obține o masă caldă.

Trebuie să avem în vedere nu doar victimele proxenetismului din centrul Capitalei sau din hotelurile de 4-5 stele, așa-numitele prostituate de lux, care pot strânge din activitatea prestată mii de euro, ci situația unor tinere, a unor minore devenite sclave sexuale aflate la mâna unor proxeneți fără scrupule.

Poate legiferarea prostituției nu este o soluție în sine, însă coroborată cu alte reglementări legale, de care nu ducem lipsă în domeniul asigurării ordinii și siguranței publice, putem contribui la protejarea acestor copii/tinere, la combaterea și prevenirea fenomenului și la însănătoșirea societății.

Nu în ultimul rând, trebuie să recunoaștem că o astfel de activitate, prestatoare de servicii, legiferată și impozitată corespunzător, conduce la consolidarea bugetului de stat și al asigurărilor de sănătate.

Într-un fel sau altul, fenomenul care a luat amploare în toată Europa, numai în Germania trei sferturi dintre prostituate provin din țări est-europene, necesită o atenție deosebită, iar intrarea în legalitate, după modelul altor țări europene (de exemplu Germania, Olanda sau mai recent Italia care, după modelul olandez, prin proiectul "red-light street" inaugurează în aprilie 2015, la Roma, un district destinat acestei activități) a devenit o necesitate obiectivă și poate contribui cu adevărat la consolidarea luptei împotriva economiei subterane, spălării banilor negri și activității infracționale de mare risc.

      Ioan Balan - declarație politică: - 44 de miliarde de minciuni pentru investițiile în infrastructură;

Domnul Ioan Balan:

"44 de miliarde de minciuni pentru investițiile în infrastructură"

Nu mai este pentru nimeni necunoscut faptul că, în aproape trei ani de când a preluat guvernarea, Guvernul Victor Ponta nu a demarat nicio investiție de infrastructură nouă și, mai mult, nici măcar investițiile publice deja demarate nu au fost finalizate până în prezent. Pe șantierele demarate în anii 2011-2012 culoarea predominantă este cea a ruginii, iar frânturile de investiții executate cu mare dificultate nu corespund niciunui standard minimal de calitate, cuvintele de ordine fiind: fisuri, denivelări, alunecări de teren, pericol etc.

Vă aduc aminte că la dezbaterea bugetului de stat pe anul 2015 Victor Ponta a respins pe bandă rulantă orice amendament al opoziției, argumentând cu aroganța împrumutată de la Adrian Năstase că a prevăzut în buget alocări de peste 44 de miliarde de lei pentru investiții publice și că știe el mai bine decât oricine, chiar și decât comunitățile locale, cum să împartă acești bani. Cei naivi, care au crezut că Victor Ponta s-ar fi schimbat în vreun fel după 16 noiembrie, i-au dat crezare că ar finanța investițiile în 2015. Cei care știu că lupul își schimbă părul, dar năravul ba și că Victor Ponta a sacrificat în fiecare an banii pentru investiții publice, nu au căzut în această capcană și au știut că nu va trece foarte mult timp până când românii vor afla adevărul - Victor Ponta urăște investițiile.

Nu a trecut decât o lună din acest an și Ministerul de Finanțe a recunoscut deja cu subiect și predicat că nu are în realitate bani pentru investiții și că ministrul Vâlcov se va duce umil la Bruxelles ca să obțină niște derogări, doar ca să ciupească ceva mărunțiș pentru lucrări de întreținere. Tot ministrul Vâlcov ne anunță că nu-i prea bine să te supravegheze FMI-ul, acest finanțator care urăște risipa banilor publici și că el ar cam rupe acordul cu aceștia din anul 2016. Cât despre cele 44 de miliarde de lei programate investițiilor, acum toată lumea știe că ele nu au fost decât 44 de miliarde de minciuni grosolane marca Ponta, care vor lua românilor încă un an șansa la un loc de muncă, șansa la o Românie prosperă și modernizată.

Așadar, câtă credibilitate va mai avea domnul Ioan Rus când ne va povesti cu aplomb despre miile de kilometri de autostradă pe care le va construi în acest an? Cu sincere regrete, îl informăm că nu are în buget nici măcar bani pentru carioci ca să mâzgălească harta. Câtă credibilitate poată să mai aibă Guvernul Ponta că va absorbi fondurile europene nerambursabile, atâta vreme cât fondurile pentru cofinanțare sunt doar pe hârtie, nu și în realitate, iar exercițiul financiar 2014-2020 nu a fost încă pregătit, deși suntem în anul 2015! Cine mai poate crede că se va lupta eficient cu șomajul, atâta vreme cât din banii publici se înfruptă clientela de partid și evazioniștii!

De aproape trei ani de zile, România este guvernată de un cabinet care a bătut toate recordurile în materie de incompetență și ineficiență. În ciuda faptului că, la un moment dat, au avut un minister al marilor proiecte, Guvernele Ponta 1, Ponta 2, Ponta 3 vor intra în istoria guvernamentală a României drept guvernele fără proiecte sau antiproiecte. Din păcate, această incompetență nu este plătită nici de Victor Ponta, nici de Liviu Dragnea și nici de vreun baron al PSD, ci de toți românii.

      Ioan Balan - declarație politică: - Efectele subordonării instituțiilor de către PSD;

Domnul Ioan Balan:

"Efectele subordonării instituțiilor de către PSD"

Istoria neagră a instituțiilor din România a început la jumătatea anului 2012, atunci când, în goana disperată după putere PSD a început asediul asupra tuturor instituțiilor statului. Au început cu Monitorul Oficial al României, au continuat cu Avocatul Poporului și au mers, așa cum promiseseră, până la femeia de serviciu din instituțiile publice. Am atras atenția asupra acestui pericol încă din acele momente, însă puțini au înțeles care vor fi consecințele pe termen lung ale acestor demersuri împotriva statului de drept.

Subordonarea Monitorului Oficial al României nu a fost utilă PSD doar în vara anului 2012, ci este utilă premierului, șefului PSD și intereselor acestuia și în prezent. Ce exemplu mai concludent poate fi decât publicarea actelor oficiale doar la comanda acestuia, deși legea obligă la altceva. Să ne răspundă Victor Ponta de ce o demisie a unui judecător de la Curtea Constituțională nu a fost publicată nici la mai bine de zece zile, deși, atunci când are interes PSD, documentele se publică în 5-10 minute de la adoptare sau semnare!

O altă instituție crucială în democrație, Avocatul Poporului, nu mai este din anul 2012 a poporului, ci este de-a dreptul avocatul PSD! Da, o instituție crucială în apărarea drepturilor și libertăților cetățenești, în preîntâmpinarea abuzurilor, a fost transformată în brelocul de lux al premierului Victor Ponta. Dintre mai mulții ocupanți ai acestei funcții din ultimii doi ani, domnul Victor Ciorbea a câștigat cu brio premiul pentru servilism politic în fața puterii.

Cât au contat pentru Victor Ciorbea plângerile societății civile față de abuzurile guvernului de a legifera, prin ordonanțe simple și de urgență, situații care încalcă în mod vădit Constituția României? Nu au contat în niciun fel! Am contabilizat și eu, ca și reprezentanți ai societății civile, nu mai puțin de șase ordonanțe de guvern neconstituționale, emise în cele șase luni de când a fost învestit ultimul avocat al PSD. Cu toate acestea, Victor Ciorbea nu a mișcat nici măcar o sprânceană, deși trei dintre aceste ordonanțe au fost ulterior declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională a României.

În acest context, m-aș opri numai asupra unui singur exemplu, cel al Ordonanței nr. 55/2014, cunoscută în opinia publică drept ordonanța traseiștilor.

Mai devreme sau mai târziu, Victor Ponta și Victor Ciorbea vor trebui să răspundă legal față de efectele pe care le-au generat în aproape toată administrația publică locală din România. Sute de primari și consilieri locali din România și-au părăsit partidul pentru care au fost aleși de către cetățeni, fie ademeniți cu pomeni bugetare de către domnul Dragnea, fie sub presiuni sau amenințări politice directe. Astăzi, legalitatea mandatelor acestora este cu totul îndoielnică, situația juridică generată de Ordonanța de urgență nr. 55/2014 fiind greu de interpretat chiar și de către judecătorii Curții Constituționale. Mai mult, actele juridice încheiate de aceștia pot fi oricând lovite de nulitate. Degeaba domnule Ponta încercați să împiedicați dezbaterea acestei ordonanțe în Camera Deputaților. Este prea târziu să mai reparați răul făcut. Românii trebuie să știe că toate ilegalitățile pe care le-ați înfăptuit la guvernare vor fi greu, dacă nu imposibil de surmontat.

      Ioan Oltean - declarație politică despre 150 de ani de exercitare a dreptului la vot;

Domnul Ioan Oltean:

"150 de ani de exercitare a dreptului de vot"

Una dintre marile cuceriri al democrației moderne o reprezintă votul universal, adică extinderea dreptului de vot pentru toți cetățenii, indiferent de sex, religie, stare economică, nivel cultural. Democrația este o formă de guvernare caracterizată de o participare activă a populației la viața politică a țării. Trăim cu impresia că societatea românească este caracterizată de o democrație reprezentativă în care poporul suveran dă mandat Parlamentului să îl reprezinte.

Exercitarea dreptului de vot este un instrument important în mâinile cetățenilor pentru orientarea activității și alegerilor politice sau, în alți termeni, pentru participarea la viața țării.

Prin Legea electorală din 1864 se așază bazele moderne ale alegerilor. Începând cu acea dată, crește masa electorală, alegătorii fiind împărțiți între alegători primari și alegători direcți, ambele categorii de alegători fiind condiționate în primul rând de vârsta minimă de 25 de ani. Primii trebuiau să plătească un impozit pentru a putea vota, iar pentru alegătorii direcți censul de avere era stabilit la un venit de o sută de galbeni și de orice natură. Constituția de la 1866 menține votul censitar, pe bază de impozit, dar ține cont și de educație. Țăranii nu puteau să voteze direct, ci doar prin delegați, o formă de vot indirect. Sufragiul universal limitat a fost menținut timp de aproape jumătate de secol, după ce Regele Ferdinand a introdus în 1918 sufragiul universal pentru alegerile parlamentare. Cu prilejul alegerilor din noiembrie 1919, prin Decretul - lege din noiembrie 1918, dreptul la vot era acordat bărbaților de cel puțin 25 de ani pentru Camera Deputaților și de cel puțin 40 de ani pentru Senat. Femeile, militarii și magistrații erau în continuare privați de acest drept. Constituția din 1923, adoptată de Regele Ferdinand I, este primul pact fundamental din istoria românilor care consacră votul universal și, deși o face la o manieră restrictivă, reglementează dreptul de vot pentru alegerea Adunării Deputaților, care puteau fi aleși de cetățeni români majori, prin vot universal, egal, direct, obligatoriu și secret. Senatorii puteau fi aleși de românii în vârstă de peste 40 de ani. Femeile trebuie să aștepte Constituția din 1938 pentru a primi, pentru prima dată în istoria României, drept real de vot, dar legea se aplică doar pentru femeile de peste 30 de ani care știau carte și, din anul 1948, femeile au aceleași drepturi ca și bărbații. Tot Constituția din anul 1948 stabilește pragul de vârstă permis pentru alegători la 18 ani. Perioada comunistă face ca ideea de vot și alegeri să își piardă orice înțeles: un partid unic, doar candidați propuși de acest partid și o participare la procesul electoral care nu însemna altceva decât o "întrecere socialistă" între județe. Votul și semnificația sa, participarea fiecărui cetățean la viața politică a țării, au căzut în derizoriu. Oamenii erau chemați insistent la urne doar pentru a face act de prezență, căci rezultatul era știut dinainte. Anihilarea opoziției, cenzura presei, subordonarea totală a instituțiilor statului au făcut ca un drept cu greu câștigat de toți cetățenii țării să nu mai însemne nimic. Schimbarea adusă de evenimentele din decembrie 1989 au dus la reanimarea sistemului electoral, a simțului civic, a reinstaurării democrației, o democrație participativă, deschisă, care își încuraja toți cetățenii cu drept de vot să se implice din nou, în mod real, în viața țării, o democrație reală în care nimănui nu îi mai este refuzat sau mimat dreptul de a alege, de a se implica, de a fi parte a deciziilor și a istoriei.

După experiența a 151 de ani în care cetățenii acestei țări și-au câștigat, pierdut și iar recâștigat dreptul la demnitate, dreptul la cuvânt în viața politică, dreptul de a se implica și a fi parte a deciziei politice, iată că Guvernul condus de Victor Ponta refuză să organizeze alegeri parțiale pentru mandate vacante, atât în administrația locală, cât și în Parlamentul României. Cetățenii din Olt, Dâmbovița, Tulcea, Ilfov, Buzău, Vrancea, Maramureș, Vâlcea, Bacău, Caraș-Severin, Bistrița-Năsăud, Constanța, Hunedoara, Sălaj, Dolj, Neamț nu sunt cetățeni de mâna a doua, nu au mai puține drepturi decât oricare alt cetățean, nu merită să fie disprețuiți de un guvern care își pune interesul politic mai presus de lege. Toți cetățenii acestei țări trebuie să aibă garantat dreptul de a participa la viața politică a țării.

Este vorba de 26 de mandate de primari vacante, șase mandate de parlamentari, trei mandate de președinți de consiliu județean și două consilii locale care au fost dizolvate. Pentru niciuna din aceste situații nu s-au făcut demersurile organizării de alegeri parțiale. Motivele guvernului au fost variate: ba că ar trebui să aștepte adoptarea unui nou Cod electoral pe baza căruia să se organizeze noile alegeri, ba că din considerente bugetare organizarea de alegeri nu ar fi o variantă financiară recomandabilă și tot atâtea scuze jalnice din partea unui partid de guvernământ tot mai disperat în a se agăța de putere.

Dreptul constituțional fundamental al cetățenilor acestei țări nu poate fi negociat în funcție de interesele politice ale guvernului. Organizarea de alegeri parțiale acolo unde este cazul trebuie să se facă conform legii, indiferent de cât timp ar mai fi până la alegerile locale, indiferent de modificarea legislației sau de economiile bugetare pe care grijuliul guvern PSD le insinuează drept motiv.

Respectarea Constituției și a legilor țării este îndatorirea fiecărui cetățean, începând cu guvernanții. A te sustrage de la respectarea legilor țării intră deja sub incidența penalului și oricine care face acest lucru trebuie să răspundă. Dar, se pare că după 25 de ani de democrație, s-a ajuns să fie așezat interesul politic mai presus de lege și, dreptul de a participa la viața politică, atât de greu câștigat, cu atâtea sacrificii, vreme de un secol și jumătate, a ajuns să nu mai însemne nimic. Atunci când un guvern refuză sistematic să îi lase pe cetățeni să își aleagă reprezentanții lor în viața politică a țării, pe lângă că este un lucru grav și o jignire pentru toți cei care au sperat în instaurarea democrației în decembrie 1989, este o negare a trecutului și un refuz al viitorului

      Ioan Tămâian - declarație politică referitoare la problema creditelor cetățenilor în franci elvețieni și la Proiectul de Lege a insolvenței personale;

Domnul Ioan Tămâian:

Mă voi referi astăzi la problema creditelor cetățenilor în franci elvețieni si la proiectele de legi ale insolvenței personale care sunt în procesul legislativ în Parlament. Consider că soluțiile pe care le vom găsi aici nu ar trebui să afecteze pe toți cetățenii sau pe ceilalți clienți ai băncilor, dar transmiterea prin toate formele de comunicare a posibilităților de negociere pentru a sprijini împrumutații în relația cu băncile, să țină cont de următoarele aspecte: acordarea unei reduceri a ratei dobânzii până la calmarea conjuncturii valutare, conversia creditelor în franci elvețieni în lei la un curs cu discount (eventual la un curs cu 20% mai mare de la semnarea contractului, fără a se cere alte bunuri în garanție ipotecară - acest lucru în regim de urgență, cum s-a întâmplat și în alte state membre ale Uniunii Europene: Ungaria, Polonia, Croația care au luat aceste decizii pentru a proteja populația și în același timp de a împărți riscul valutar în două), rescadențarea soldului principalului în scopul diminuării valorii ratei lunare, până la nivelul suportabil de către familiile debitoare.

Adoptarea Legii insolvenței persoanelor fizice trebuie să fie făcută într-o formă care să permită utilizarea prevederilor acesteia pentru acei consumatori aflați în cele mai dificile situații, ca o măsură complementară și suplimentară celor de natură comercială, care să protejeze consumatorii de eventualele abuzuri ale executărilor silite. Consider oportună transpunerea de urgență a Directivei europene 17/2014 pentru protejarea celor creditați în valute străine, iar guvernanții să facă demersurile necesare pentru ca împreună cu ANPC să creeze un centru pentru asistența consumatorilor de credite în valute și să elaboreze o strategie pentru informarea populației cu privire la managementul financiar al familiilor, dar și cu privire la oportunitățile de economisire și de investiții personale, în care să fie antrenați cât mai mulți actori ai societății civile și mass-mediei.

Actualii guvernanți au adus o nouă dovadă a faptului că refuză să soluționeze problema persoanelor cu dificultăți la plata creditelor, în ciuda declarațiilor publice în care deplâng soarta miilor de români. Ignorarea acestei probleme reale ne arată că PSD nu guvernează pentru cetățeni. Mai mult, la dezbaterile din Comisia juridică privind Legea insolvenței personale, parlamentarii puterii au refuzat să participe la ședință. PNL rămâne consecvent poziției sale de adoptare în regim de urgență a Legii insolvenței persoanelor fizice ca soluție eficientă, constituțională și pe termen lung, la eventualele dificultăți financiare cu care se pot confrunta temporar cetățeni ai României. În plus, o astfel de lege modifică stigmatul aflat la nivel social privind insolvența și falimentul personal, permițând dezvoltarea și în România a unui spirit și culturi antreprenorial.

Există o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene care fortifică inadmisibilitatea reglementării procedurii insolvenței cetățeanului. În speță, CJUE s-a referit la o lege națională care îl punea pe consumatorul (cetățean) în imposibilitatea de a se prevala în mod util și efectiv de Directiva 93/13/CEE pentru a anula o procedură de urmărire silită și a alega caracterul abuziv al unei clauze contractuale pe baza căreia era urmărit silit. CJUE a decis că, raportat la principiile efectivității și preemțiunii dreptului Uniunii Europene, Directiva 93/13 CEE se opune unei reglementări naționale care ar împiedica (pe consumator) pe judecătorul național să invoce caracterul abuziv al unei clauze contractuale și să dispună măsuri provizorii de suspendare a unei proceduri încadrată de legea națională ca ireversibilă, cum este aceea a adjudecării bunului ipotecat. (CJUE, Hotărârea din 14 martie 2013, Mohamed Aziz vs. Caixa d’Estalvis de Catalunya, Tarragona i Manresa (Catalunyacaixa), Spania C-415/11).

Categoria persoanelor care au calitatea de părți în contractele de credit/de împrumut cu băncile comerciale și necesitatea reexaminării legislației în materie inclusiv au scopul de a pune în echilibru prestațiile, obiect al acestor contracte.

În acest sens, se impune delimitarea și dezambiguizarea noțiunilor de persoană fizică, cetățean și consumator, eliminarea din cuprinsul legislației a textului care conferă calitate de titlu executoriu contractelor încheiate cu societățile comerciale bancare (această calitate o au numai contractele încheiate cu banca centrală), introducerea principiilor legislației UE explicate în jurisprudența CJUE - obligatorii și opozabile erga omnes - în legislația românească ți precizarea aplicabilității asupra tuturor contractelor comerciale (cu clauze standard sau cu clauze fixe, nenegociate) încheiate de către persoanele fizice, cetățenii consumatori cu societățile comerciale bancare, cu oricare alte societăți comerciale ori alți comercianți persoane juridice sau fizice.

Raportat la jurisprundența CJUE, aceasta a enunțat literalmente definiția consumatorului din art.2 din Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, ca fiind "orice persoană fizică care acționează în scopuri care nu intră în cadrul activității sale comerciale, industriale, artizanale sau liberale". (CJUE, Camera a patra, Hotărârea din 12 iulie 2012, SC Volksbank România SA vs. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor - Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorilor Călărași (CJPC), C-602/10).

De asemenea, trebuie respectat principiul proporționalității, în baza căruia cetățeanul nu trebuie supus unei proceduri ale cărei consecințe sunt mai grave decât cele prevăzute în legea și în procedura aplicabilă în prezent contractului. (CJCE, Hotărârea din 17 Decembrie 1970, International Handelsgesellschaft vs Einfuhr-und Vorratsstelle Getreide, C-11/70: "unei persoane nu trebuie să i se limiteze libertatea de a acționa dincolo de măsura necesară apărării interesului public").

Totodată, trebuie respectată interpretarea și sfera de aplicare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii: (Hotărârea din 21 februarie 2013, Banif Plus Bank Zrt vs.Csaba et Viktoria Csipai, C-472/11 contract cu banca); (Hotărârea din 14 martie 2013, Mohamed Aziz vs. Catalunyacaixa, C-415/11, contract cu banca); (Hotărârea din 21 martie 2013, RWE Vertrieb AG vs. Verbraucherzentrale Nordrhein-Westfalen eV, C-92/11 - contract de furnizare a gazului).

În conformitate cu cele expuse, respectarea drepturilor fundamentale ale omului este obligatorie în aplicarea Directivei 93/13.

În soluționarea chestiunilor prejudiciale legate de caracterul abuziv al clauzei unui contract de credit de consum și de constituire a garanției, care permite creditorului să execute garanția constituită fără intervenția unui control jurisdicțional, adică clauza referitoare la executarea extrajudiciară a garanției care grevează bunul imobiliar dat în garanție de consumator, CJUE a decis că în dreptul Uniunii, dreptul la locuință este un drept fundamental garantat de articolul 7 din Cartă, prevedere care trebuie să fie luată în considerare de către judecătorul național în legătură cu punerea în aplicare a Directivei 93/13 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.

Mai concret, invocând consecințele provocate de evacuarea consumatorului și a familiei acestuia din locuința care constituie reședința lor principală, Curtea a subliniat deja că este important ca instanța națională competentă să aibă la dispoziție măsuri provizorii care să permită să suspende sau să împiedice o procedură nelegală de executare ipotecară, atunci când dispunerea unor astfel de măsuri se dovedește necesară pentru a garanta protecția efectivă urmărită de Directiva 93/13. (CJUE, Camera a treia, Hotărârea din 10 septembrie 2014, Monika Kušionová vs. SMART Capital A.S., C-34/13).

Sper ca noua Lege a insolvenței persoanelor fizice să fie eficientă, constituțională și pe termen lung să protejeze pe cetățenii României care se vor confrunta cu eventuale dificultăți financiare.

      Ioana-Jenica Dumitru - declarație politică intitulată Acordul cu FMI se apropie de final, cu ce s-au ales românii?;

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Acordul cu FMI se apropie de final, cu ce s-au ales românii?"

Cu doi ani în urmă, de la această tribună am apărat acordul cu Fondul Monetar Internațional. Am rămas consecventă acestei direcții și astăzi trebuie să apreciez în primul rând România pentru atingerea țintelor macroeconomice convenite cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană. Dacă cei mai sceptici dintre noi au considerat că un acord de tip stand-by cu FMI este încă o piatră de moară care ne împiedică dezvoltarea ca stat puternic și independent pe plan regional, iată că astăzi se dovedește că cei mai mulți dintre aceștia s-au înșelat.

România a demonstrat că este capabilă să mențină țintele de deficit și creștere economică propuse, fără a accesa nici un bănuț de la FMI. România are capacitatea economică și încrederea piețelor financiare pentru a se putea împrumuta la dobânzi mici și eficiente pentru noi toți. Mai mult decât atât, împrumutul pe care nevoiți l-am contractat de la FMI în 2009 este aproape rambursat.

Chiar dacă nu au acum o infrastructură perfectă în urma injectării fondurilor externe în investiții, avem o economie stabilă care produce locuri de muncă și venituri la bugetul de stat. Chiar dacă românii nu au veniturile pe care occidentalii le au astăzi, putem spune că prăpastia economică dintre Est și Vest se micșorează.

Totuși avem câteva probleme clare de rezolvat, liberalizarea pieței de gaz pentru consumatorii casnici și restructurarea industriei energetice pe bază de cărbuni. Mă bucur să aflu cu datele Eurostat plasează România pe unul din primele locuri din Europa în ce privește independența energetică. Factorul extern în furnizarea energiei de consum are o pondere de sub 25% pentru țara noastră. Cu alte cuvinte, nu credeți că trebuie să protejăm acest avantaj?

Un alt motiv de mândrie pentru noi toți este că un consumator casnic în România plătește mai puțin pe gaz decât consumatorii din marea parte a Europei. În consecință, eu consider că și acest standard trebuie protejat în România. Aceste două puncte sunt puse în discuție cu partenerii și organismele financiare internaționale cu care România a semnat un acord, evident, FMI, BM și CE.

Cred că în acest moment românii trebuie să știe că sunt protejați de o creștere abruptă a prețurilor la gaz și mai cred că toți cei care își câștigă existența din industria extracției și prelucrării de cărbune trebuie să știe că restructurarea pe termen lung a acestui sector poate însemna foarte mult pentru ei.

În termeni foarte simpli, nu este de datoria românilor să plătească mai mult pentru energie, este de datoria guvernanților să crească veniturile românilor pentru ca aceștia să-și permită să plătească mai mult pe utilități. Liberalizarea pieței de gaz nu este o chestiune care vizează în mod direct macroeconomia României. În acest moment, 90% dintre consumatorii de gaz din România funcționează pe principiile convenite în Europa, pe o piață liberă, foarte puțin reglementată, în care competiția și regulile de piață sunt în exercițiu. Pentru cei 10% din piață care sunt compuși din totalul populației consumatoare de gaz trebuie să lucrăm și pentru ei trebuie să menținem un calendar realist de liberalizare, care să nu ducă la creșteri nesustenabile de prețuri.

Delegația FMI a plecat din România fără o scrisoare de intenție tocmai din acest motiv. De aceea, cred că Guvernul trebuie să aibă susținerea politică de a continua să lucreze cu FMI pentru a ajunge la un acord clar în privința liberalizării prețului la gaz pentru români. Pentru ca românii să se aleagă cu ceva după acordurile recurente pe care România le-a semnat inclusiv cu Fondul Monetar Internațional, mai ales după ce ani de zile au avut de suportat austeritatea dură impusă de aceștia, trebuie să lucrăm împreună pentru a găsi soluțiile optime care să îi protejeze de tot ce înseamnă creșteri necontrolate de prețuri.

În ultimă instanță, dacă amânarea cu câteva luni a semnării scrisorii de intenție a Guvernului rezultă în două lucruri concrete, în primul rând în controlarea calendarului de liberalizare a pieței de gaz pentru consumatorii casnici și, în cel de-al doilea rând, în restructurarea logică și în interesul României a industriei energetice bazată pe cărbuni, eu cred că românii vor putea spune la finalul acestui an că acordurile României cu FMI au fost în avantajul lor.

      Ion Bălan - declarație politică cu tema Birocrație sau creșterea animalelor?;

Domnul Ion Bălan:

"Birocrație sau creșterea animalelor?"

Suntem în plin dialog, ca să nu spun conflict, între asociațiile crescătorilor de ovine și reprezentanții Ministerului Agriculturii, declanșat de noile prevederi privind acordarea sprijinului financiar de peste 5.000 de euro.

Concret, potrivit Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, toate schemele de sprijin financiar direct vor fi acordate, începând cu anul în curs, doar fermierilor activi. Aceștia sunt persoane fizice sau juridice, care pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploatația și care desfășoară în cadrul exploatației lor o activitate agricolă - cultivă terenul și cresc animale, mențin suprafața agricolă în condiții adecvate pentru pășunat sau cultivare sau efectuează activități minime pe suprafețele agricole menținute într-o stare adecvată de pășunat sau cultivare. Fermierii care în anul anterior de plată au primit plăți directe mai mici de 5.000 de euro sunt considerați fermieri activi (art.9.4, Reg. 1307/2013).

Fermierii care primesc subvenții peste 5.000 de euro trebuie să se înregistreze sub o formă juridică, cel puțin ca persoană fizică autorizată (PFA), întreprindere individuală (ÎI), sau întreprindere familială (ÎF).

Crescătorii de ovine nu sunt de acord să se transforme în persoane juridice pentru a beneficia de subvenții în perioada 2015 - 2020, fiind deja fiscalizați și plătindu-și impozitul pe norma de venit. Argumentul acestora este acela că își achită toate dările către stat și înregistrarea ca formă juridică implică multă birocrație și costuri suplimentare.

Așadar, crescătorii de oi vor fi nevoiți să piardă timp prețios cu formularele de tot felul și să se deplaseze lunar la administrațiile financiare, depunând documente sau completând diverse declarații, în loc să facă ceea ce știu de generații întregi, să crească animale. Ne dorim ca aceștia să devină niște funcționari sau să investească timpul și banii în creșterea animalelor și în sănătatea noastră, implicit, prin furnizarea pe piață a unor produse de calitate?

Nemulțumirea acestora față de noile reguli este justificată pe deplin și apreciez că este în interesul lor și al nostru, în general, să nu le complicăm inutil activitatea, cu atât mai mult cu cât își achită datoriile la stat și au funcționat foarte bine până acum, fără a fi nevoiți să-și schimbe statutul.

Un argument în plus îl constituie și faptul că schimbarea aceasta atrage o serie de alte modificări pe care crescătorii de animale vor fi nevoiți să le facă, de exemplu solicitarea pășunilor în exploatare pentru un beneficiar nou, persoana fizică devenind persoană juridică.

În aceste condiții, mă întreb și întreb și Ministerul Agriculturii, ce se va întâmpla cu acei crescători de ovine care nu vor să se transforme în persoane juridice și dacă vor putea beneficia în continuare de subvenții?

      Ion Călin - declarație politică despre Anul 2015;

Domnul Ion Călin:

"Anul 2015"

La propunerea organizațiilor științifice din toată lumea printre care și SPIE (Societatea Internațională pentru Optică și Fotonică - Society of Photographic Instrumentation Engineers), Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat 2015 - Anul Internațional al Luminii. Acesta este atât un proiect educațional interdisciplinar, cât și un proiect de comunicare a științei în care s-au implicat peste 100 de parteneri din mai mult de 85 de țări. La proclamarea unui an internațional axat pe tema științei luminii și aplicațiilor sale, Organizația Națiunilor Unite a recunoscut importanța creșterii gradului de conștientizare la nivel mondial a modului în care tehnologiile pe baza de lumină promovează dezvoltarea durabilă și oferă soluții la provocările globale din domeniul energiei, educației, agriculturii și sănătății. Acest an internațional va reuni diverse instituții, inclusiv UNESCO, societăți și uniuni științifice, instituții educaționale și de cercetare, platforme tehnologice, organizații nonprofit și parteneri din sectorul privat pentru a celebra semnificația luminii și aplicațiile sale pe toată durata anului 2015.

Lumina are un rol vital în viața noastră de zi cu zi, fiind o disciplină imperativă a științei în secolul al XXI-lea. Ea a revoluționat medicina, a făcut posibilă comunicarea pe plan internațional cu ajutorul internetului și continuă să fie liantul care unește aspectele culturale, economice și politice ale societății globale. Timp de secole, lumina a depășit orice graniță, inclusiv pe cele geografice, de sex, cultură, vârstă, fiind un subiect cu potențial imens de motivare a educației. Este foarte important ca mințile tinere strălucite să continue să fie atrase de optică și fotonică, în scopul asigurării următoarei generații de ingineri și inovatori în acest domeniu.

În anul 2015, omenirea celebrează o serie de momente de marcă din istoria științei: lucrările de optică ale lui Ibn Al-Haythem (secolul al XI-lea), noțiunea de lumină ca undă propusă de Fresnel (1815), teoria electromagnetică a propagării luminii propusă de Maxwell (1865), teoria efectului fotoelectric a lui Einstein (1905) și relativitatea generală (1915), descoperirea radiației cosmice de fond de către Penzias și Wilson și transmisia luminii prin fibră optică (1965).

Consiliul pentru afaceri externe apoi votul din Parlamentul European a hotărât ca anul 2015 in Europa să fie și anul dezvoltării, iar sloganul să fie "Lumea noastră, demnitatea noastră, viitorul nostru".

Astfel, acest an va fi o ocazie excelentă de a demonstra angajamentul puternic al UE în favoarea eradicării sărăciei la nivel mondial și de a informa cetățenii cum fiecare euro de sprijin ajută pentru schimbarea vieții multor oameni în unele dintre cele mai sărace țări din lume, 2015 va fi un an crucial pentru dezvoltare. Acesta este ultimul an pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) și anul în care vor fi luate deciziile majore asupra cum vor evolua lucrurile în continuare.

În Anul Internațional al Luminii să punem accentul pe importanța luminii și aplicațiile ei în viața de zi cu zi a oamenilor, fie că este vorba de domeniul sănătății, al comunicațiilor, economie, mediul înconjurător sau social. Trebuie să promovăm știința, arta, cultura și educația de caritate. Anul european al dezvoltării reprezintă o șansă importantă de a angaja cetățenii în activitatea instituțiilor europene în politica pentru dezvoltare. Așadar, acțiunile care se vor desfășura pe parcursul întregului an să aibă scopul de a informa cetățenii Uniunii Europene cu privire la cooperarea pentru dezvoltare a statelor membre.

      Ion Diniță - declarație politică: - Anularea contribuției de sănătate - un gest de normalitate;

Domnul Ion Diniță:

"Anularea contribuției de sănătate - un gest de normalitate"

Guvernul României a inițiat, în ultima ședință, un Proiect de Lege privind anularea contribuției de asigurări de sănătate pentru anumite categorii de persoane, document care urmează să fie înaintat Parlamentului spre dezbatere și aprobare.

Este vorba despre amnistia tuturor acelor categorii de persoane, în special copiii până la vârsta de 18 ani, persoanele cu handicap, persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin decretul Legii nr.188/1990, tinerii cu vârsta de până la 26 de ani proveniți din sistemul de protecție a copilului, dar și alte categorii de persoane.

Acestor categorii ale populației li se va anula contribuția de asigurări sociale de sănătate, datorate începând cu 1 ianuarie 2012 și până la data intrării în vigoare a Ordonanței Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003, respectiv până în urmă cu două săptămâni.

Actul normativ prevede ca, pentru cazurile în care, înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, autoritatea fiscală care a emis și comunicat decizia de impunere prin care a fost stabilit cuantumul contribuției de asigurări sociale de sănătate să emită și să comunice acum din oficiu decizia de anulare a CAS.

De asemenea, în cazul în care anterior intrării în vigoare a prezentei legi organul fiscal competent a emis dar nu a comunicat decizia, el nu o va mai comunica. În cazul în care, anterior intrării în vigoare a prezentei legi autoritatea fiscală competentă nu a emis decizia, nu o va mai emite, iar persoanele fizice care au efectuat plata contribuțiilor pentru care prezenta lege prevede anularea, vor avea acum dreptul la restituirea sumelor achitate.

Acest proiect de lege constituie o nouă reparație făcută românilor de actualul Guvern, deoarece au existat situații anormale legate de plata contribuțiilor de asigurări de sănătate pentru anumite categorii de persoane. Era nefiresc să fie perpetuate situații în care copiii de până la 18 ani, spre exemplu, să fie obligați să datoreze statului contribuții de asigurări de sănătate calculate la suma infimă reprezentată de alocația furnizată copiilor.

Aceste categorii de persoane au plătit pentru că așa prevedea legea, fiind normal să plătească, însă acum această nedreptate este corectată. Pentru a deveni operațional în cel mai scurt timp, Guvernul va emite normele de aplicare după aprobarea legii, astfel încât să le fie explicată oamenilor procedura în care își vor putea recupera banii.

Inițiativa executivului va ajunge în cel mai scurt timp în dezbaterea parlamentarilor, în așa fel încât legislativul să adopte actul normativ, iar președintele să promulge legea, pentru un nou episod de intrare în normalitate a vieții românilor, care își vor putea recupera banii până la sfârșitul acestui semestru.

      Ion Diniță - declarație politică: - România contează în lume!;

Domnul Ion Diniță:

"România contează în lume!"

România contează din ce în ce mai mult în Europa și în lume, fapt care demonstrează că țara noastră ocupă un loc central în preocupările aliaților europeni și nord-atlantici, mai ales în actualul context geopolitic dominat de conflicte și tulburări teroriste. În această idee se înscrie și vizita de lucru a primului-ministru Victor Ponta în Statele Unite, dar și cea a președintelui Klaus Iohannis la Paris. Sunt vizite la cel mai înalt nivel diplomatic, care întăresc poziția României pe eșichierul european și mondial, dar relevă și progresele înregistrate în ultimul timp de țara noastră pe calea implementării reformelor instituționale și economice.

Prim-ministrul Victor Ponta a prezentat la New York evoluțiile recente din România, dar și perspectivele economiei noastre, ale pieței de capital, precum și procesul de listare internațională a unor mari companii, precum Petrom, Romgaz și Electrica. Premierul a fost invitat la o prestigioasă manifestare, organizată de o organizație neguvernamentală de sprijinire a exporturilor și investițiilor americane peste hotare, înființată în anul 1955, formată din peste 150 de mari companii americane și internaționale cu activitate în SUA. Cu acest prilej, companiile americane deja prezente în țara noastră i-au prezentat primului-ministru diverse aspecte ale activității lor și au solicitat sprijinul guvernului, acolo unde a fost cazul. La rândul lor, companiile care se află într-un proces de evaluare a viitoarelor investiții în Europa Centrală și de Sud-Est au fost interesate să cunoască evoluțiile economice recente din România, dar și stadiul raporturilor bilaterale oficiale.

Primul ministru al Guvernului României a mai fost prezent și la Washington, unde a avut întâlniri oficiale cu șeful Pentagonului, cu ministrul pentru probleme de comerț și cu directorul CIA. Astfel, statul român își întărește considerabil relația excelentă cu SUA pe zona militară și pe zona de informații. Problema rămasă încă în discuție, respectiv partea unde mai avem de lucru, este cea economică, deoarece inclusiv șeful Guvernului a reiterat că avem nevoie de dinamizarea prezenței investițiilor americane, a companiilor americane în România. În cadrul întâlnirilor avute, primul-ministru a reafirmat că România este o țară solidă și predictibilă pentru investițiile americane. În acest sens al discuțiilor, s-a afirmat faptul că încrederea politică a Statelor Unite ale Americii în România, concretizată prin majorarea numărului bazelor militare americane și a militarilor pe teritoriul nostru, trebuie completată și prin creșterea investițiilor în țara noastră.

Concluzia vizitei în Statele Unite ale Americii a șefului executivului a fost aceea că România este poate cel mai de încredere partener din regiune al administrației americane, fapt care trebuie întărit și confirmat de acțiunile noastre viitoare, în toate domeniile de activitate, atât la nivelul instituțiilor, cât și al fiecărui român.

      Ion Marocico - declarație politică: - Importanța promovării moștenirii culturale ucrainene;

Domnul Ion Marocico:

"Importanța promovării moștenirii culturale ucrainene"

În permanență am considerat că valorizarea moștenirii culturale trebuie să reprezinte o prioritate pentru comunitatea ucraineană, iar datoria fiecăruia dintre noi este de a păstra și transmite mai departe nealterate valorile în jurul cărora ne-am format și definit de-a lungul timpului. Limba, religia, tradițiile și obiceiurile ucrainene constituie temelia comunității noastre, temelie fără de care orice raportare la viitor devine iluzorie.

M-am bucurat nespus când am văzut în diferite localități din România în care trăiesc însemnate comunități de ucraineni, că tradiția este dusă mai departe cu responsabilitate, că există copii dornici de a învăța limba ucraineană, cântece și dansuri tradiționale, dascăli inimoși care se implică cu dăruire în formarea acestor copii, dar și membri ai comunității noastre care fac tot posibilul pentru a semnala și rezolva eventuale probleme. În acest sens, aș vrea să amintesc de o interpelare recentă pe care am adresat-o Ministrului Educației, în urma căreia s-a evitat desființarea a două clase de ucraineană de la Școala gimnazială din Valea Vișeului, Maramureș, cu toate că acestea sunt sub minimum de efectiv admis.

Atât timp cât în școli se vor ține cursuri în ucraineană, în biserici se va sluji în limba ucraineană, iar acasă fiecare dintre noi va transmite copiilor elementele de bază ale culturii ucrainene, nu vom avea cum să ne pierdem identitatea.

Personal, am înțeles importanța transmiterii pe toate canalele a valorilor culturii ucrainene și, de când reprezint comunitatea ucraineană în Parlamentul României, am colaborat cu reprezentanții mass-media pentru a le face cunoscute. Împreună cu aceștia am fost în comunitățile de ucraineni din întreaga țară, de la Tulcea în Maramureș, de la Suceava și Botoșani până în Timiș, în dorința de a promova specificul ucrainean al acestor zone, de a-l înțelege mai bine, de a asimila lucruri noi și, nu în ultimul rând, de a arăta întregii Românii frumusețea și bunătatea din sufletele acelor oameni care formează minoritatea ucraineană. Toate acestea au fost reflectate în emisiuni precum Europolis și Conviețuiri de la postul TVR1, la TVR3, la radio sau în presa locală. În județul Tulcea, de exemplu, au fost surprinse aspecte din viața etniei noastre din zona Deltei Dunării, de la tainele pescuitului, ale mâncărurilor tradiționale bazate pe pește, la prelucrarea stufului pentru acoperitul caselor sau obiectele de artizanat confecționate de meșteri populari, în mod deosebit, remarcând programele artistice prezentate de grupurile vocale "Zadunaiska Sici" din Tulcea, "Rebalka" din Crișan, "Veselka" din Caraorman, "Ceorne More" din Sfântu Gheorghe, "Bila Roja" din Letea și "Dunai" din Pardina.

În alt colț de țară, în Bucovina, comunitățile de ucraineni huțuli din zonă au scos în evidență nu numai frumusețea și originalitatea unor obiceiuri prea puțin cunoscute în afara comunității, cât mai ales importanța comunicării lor mai departe. Costumele populare purtate cu mândrie la întâlnirile avute, cântecele, precum și implicarea deosebită în prezentarea dansului "huțul" de către o formație tradițională de muzică instrumentală din Ulma, demonstrează că valorile de bază ale ucrainenilor huțuli din Bucovina sunt încă vii. Tot în Bucovina a fost surprins și specificul sărbătorilor de Crăciun și de Anul Nou, pe stil vechi, cu bogata masă din ajun pe care se află 12 feluri de mâncăruri de post, colinde și șezători.

Devotamentul cu care obiceiurile zonei sunt transmise le-am putut remarca în activitatea ansamblurilor "Polonenka" din Paltinu-Vatra Moldoviței, "Cervona Kalena" din Negostina, "Kazacioc" din Bălcăuți, a grupurilor de copii de la școala din Milișăuți, "Vesna" din Mihăileni-Botoșani sau cel din Bistra, coordonat de profesorul Coreniuc Dumitru.

Totodată, vreau să amintesc că la sfârșitul anului trecut, în localitățile Gottlob și Remetea Mică din județul Timiș, a avut loc Festivalul cântecului și dansului ucrainean din Banat, organizat de Uniunea Ucrainenilor din România, în colaborare cu Ministerul Culturii. Festivalul a adus laolaltă grupuri și ansambluri culturale profesionale ucrainene atât din județul Timiș, precum "Tânăra Speranță" din Soca, "Iarba de Mătase" din Lugoj, "Remeteanca" din Remetea Mică, "Calenca" din Știuca, "Tinerii Stejărei" din Dragomirești, formația instrumentală Stefan Buciuta și Neluțu Marocico, precum și din Rona de Sus, județul Maramureș, și Novisad, Serbia.

Din păcate, nu pot să cuprind aici toate grupurile și ansamblurile ucrainene, dar folosesc această ocazie pentru a le adresa mulțumiri tuturor celor care au pus suflet în tot ce au făcut, coordonatorilor și cadrelor didactice care au arătat o dată în plus frumusețea etno-folclorică ucraineană, precum și președinților filialelor și organizațiilor locale ale UUR pentru contribuția și implicarea deosebită în promovarea obiceiurilor și tradițiilor cu orice prilej.

Consider că este de datoria noastră, a tuturor, să facem eforturi în continuare, pentru a stimula implicarea tinerilor în activități specifice, de a ne conserva și face cunoscute valorile culturale, pentru a ne putea defini ca etnie și peste ani.

      Ion Marocico - declarație politică: - Negocieri internaționale pentru soluționarea crizei ucrainene;

Domnul Ion Marocico:

"Negocieri internaționale pentru soluționarea crizei ucrainene"

"Ucraina are nevoie de pace!" Acesta este mesajul pe care comunitatea internațională l-a transmis în ultimele zile, care au stat sub semnul negocierilor, al eforturilor de a identifica o soluție pașnică pentru conflictul din zonele din estul Ucrainei. Pe fondul degradării vizibile a situației de la începutul acestui an, când mai multe persoane civile și-au pierdut viața, o poziționare mai fermă a decidenților internaționali era mai mult decât necesară, chiar dacă lucrurile nu vor putea reveni imediat la normal. Nu putem pretinde soluții magice, pentru că ce se întâmplă de aproape un an nu este o poveste, ci este realitatea cruntă prin care trece poporul ucrainean. În schimb, putem spera la rezolvări raționale, la abordări coerente de fiecare parte și, nu în ultimul rând, la demersuri care să aibă ca fundament respectarea principiilor umanitare și a dreptului internațional. Dialogul poate duce la evitarea unui scenariu nedorit de nimeni și pronunțat doar uneori, și atunci cu jumătăți de măsură. Am considerat întotdeauna că o confruntare directă armată nu va fi niciodată mai bună decât folosirea căilor diplomatice pentru aplanarea unui conflict.

De aceea, fiecare rundă de negociere este o nouă șansă dată Ucrainei de reintrare pe calea stabilității. Vizitele fulger ale secretarului de stat american la Kiev, ale președintelui francez și cancelarului german la Kiev și, respectiv, la Moscova, precum și continuarea discuțiilor în formatul Normandia vin în susținerea logicii mai sus enunțate. Dincolo de tonul mai degrabă îngrijorător decât optimist din declarațiile liderilor occidentali, vreau să cred că va prinde contur un pachet de măsuri viabile pentru implementarea acordurilor semnate în septembrie la Minsk, care să ducă la încetarea focurilor.

Un plus de stabilitate în Ucraina înseamnă o centură de siguranță în Europa și o reașezare a regiunii în noul context de securitate. Consecințele unei destructurări a statului ucrainean nu se vor opri la granițele sale, ci se vor propaga mult mai departe.

De aceea, Ucraina are nevoie de întregul sprijin internațional în apărarea suveranității și integrității teritoriale, deziderate imposibil de realizat în absența unei voințe politice de soluționare a diferendului din partea tuturor celor direct sau indirect implicați.

      Ion Șcheau - declarație politică: - După dreptul de vot al diasporei, Guvernul Ponta suspendă contractele de finanțare semnate cu IMM-urile pentru ajutoarele de minimis;

Domnul Ion Șcheau:

"După dreptul de vot al diasporei, Guvernul Ponta suspendă contractele de finanțare semnate cu IMM-urile pentru ajutoarele de minimis"

Am început o nouă sesiune parlamentară, care se anunță a fi una extrem de plină de evenimente și de subiecte legislative. Modificarea Codului electoral, Legea partidelor politice sau simplificarea cererilor de încuviințare a începerii urmăririi penale sunt doar câteva dintre proiectele pe care le vom dezbate. Cred și sper că va fi o sesiune parlamentară în beneficiul românilor.

Aș vrea să aduc însă în discuție una din loviturile date de Guvernul Ponta mediului de afaceri și românilor. Este vorba de sistarea fondurilor pentru sprijinirea IMM-urilor și a investițiilor.

HG nr.274/2013 a instituit o schemă de ajutor de stat, având ca obiectiv acordarea de ajutoare de minimis pentru investițiile realizate de întreprinderile mici și mijlocii. Conform hotărârii, sumele alocate acoperă 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate spre finanțare, pe o perioadă de doi ani fiscali consecutivi, în limita creditelor bugetare aprobate, de până la 100.000 euro pentru o investiție. Bugetul total prevăzut a fost stabilit la 500 milioane lei (125 milioane euro), plata ajutorului efectuându-se până la finele anului 2015.

Dacă pe hârtie totul a sunat foarte clar, obiectivul general, precum și planul de realizare configurat inițial par să fi fost detonate de actualul Guvern. Deoarece bugetul de stat pentru anul 2015 nu prevede sumele necesare pentru continuarea programului, cel puțin până la rectificarea bugetară, statul a făcut apel la clauza suspensivă din contractele deja semnate. Cu alte cuvinte, statul a suspendat finanțările pe care s-a angajat anul trecut că le va susține. Conform informațiilor prezentate de fostul ministru al IMM-urilor, Mediului de Afaceri și Turismului, în anul 2014, în cadrul acestui program, au fost alocate 250 de milioane de lei pentru 650 de IMM-uri care au creat astfel 2.300 de noi locuri de muncă. Impactul estimat pentru anul 2015 ar fi fost de susținere a 600 de firme și creare a 4000 de locuri de muncă. Acest lucru nu va mai fi posibil.

Prin astfel de acțiuni, actualul Guvern discreditează actul guvernării. Atunci când își ia angajamentul sprijinirii unei investiții în fața unei firme, Guvernul trebuie să aibă în vedere că predicțiile economice ale acelei firme, planul său de investiții și profit pot fi serios periclitate, în caz de neîndeplinire a angajamentului luat. Câtă credibilitate mai are statul în fața mediului de afaceri, când solicită în cererea de finanțare pentru obținerea ajutorului de minimis date atât de precise, precum rentabilitatea cifrei de afaceri sau calendarul creării de locuri de muncă, dar nu e în stare să planifice pentru doi ani o schemă de finanțare? Cred că este cel puțin firesc a aștepta și din partea finanțatorului aceeași rigoare și planificare, precum cea cerută într-o cerere de finanțare.

Tot la capitolul autodiscreditare a actualei guvernări aș aduce în discuție Programul de guvernare al PSD pentru perioada 2013-2016.

Stimați colegi din PSD, aș ține să vă reamintesc că în programul dumneavoastră de guvernare aveți un capitol intitulat tocmai "Stimularea sectorului privat și crearea de locuri de muncă", în care afirmați următoarele: "Implementăm programarea bugetară multi-anuală pe proiecte și programe, care va aduce economii importante la buget și va crește gradul de predictibilitate și eficiența cheltuielilor publice." Este adevărat că de la vorbe până la fapte e cale lungă, dar mai este adevărat și faptul că măsura promisiunilor neîndeplinite a fost demult depășită.

Acest exemplu al sistării ajutorului de minimis este tocmai contrariul a ce spuneți în acel program. Pentru cei care nu cunosc mecanismul de finanțare, este bine să știți că ajutorul de minimis se plătește întreprinderilor doar după efectuarea parțială sau totală a cheltuielilor eligibile. Așadar, cum puteți vorbi de predictibilitate, când ați pus firmele în situația de a se angaja la niște investiții pentru care ați promis sprijin, urmând ca apoi acesta să fie întrerupt?

Atitudinea față de acest program care ar fi susținut 4.000 de locuri de muncă este încă o marcă a politicii dezastruoase a locurilor de muncă pe care o desfășoară Guvernul Ponta. Sunt sigur că cei 604.000 de șomeri români așteaptă altceva de la o guvernare, decât ajutoare alimentare sau pomeni electorale. Ei așteaptă ca statul să sprijine investițiile, deoarece acestea le creează locurile de muncă ce le permit să devină independenți financiar și nu asistați.

      Ion Șcheau - declarație politică: - Guvernul României duce jumătate din localitățile din România în pragul falimentului;

Domnul Ion Șcheau:

"Guvernul României duce jumătate din localitățile din România în pragul falimentului"

Iau cuvântul în fața dumneavoastră în numele reprezentanților primarilor, dar și al locuitorilor tuturor localităților din județul Arad, care sunt grav afectate de noile prevederi ale Legii nr. 186 a bugetului de stat pe anul 2015 privind reechilibrarea bugetelor locale.

Cred că ne amintim cu toții cu câtă întârziere a sosit Legea bugetului în Parlament. A trebuit să așteptăm ca Guvernul României, condus de Victor Ponta, să iasă și el din campanie electorală pentru a se putea ocupa de lucruri vitale pentru dezvoltarea țării. Este o lege pe care am criticat-o categoric la momentul prezentării ei în Parlament, pentru că a redus considerabil sumele alocate pentru investiții. Pe lângă această deficiență, Legea bugetului mai aduce o lovitură sub centură dată administrațiilor locale, prin instituirea unui mecanism toxic de realizare a reechilibrării bugetelor locale.

Mai exact, legea introduce pentru anul 2015 o derogare de la prevederile art. 33 alin. (2) - (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale. Aceste articole prevedeau ca în calculul sumelor ce le revin localităților să se țină cont de un set de criterii, precum: numărul locuitorilor, suprafața localității sau nivelul impozitului mediu net încasat în anul anterior. În locul acestor criterii, se impun anumite limite care țin cont, în principal, de tipul localității și de veniturile proprii rezultate din încasările de taxe realizate pe anul 2013.

Astfel, limitele sunt de: a) 1.500.000 lei pentru comune; b) 6.000.000 lei pentru orașe; c) 20.000.000 lei pentru municipii; d) 50.000.000 lei pentru municipii reședințe de județ.

Această uniformizare forțată care nu ține cont de nevoile reale ale unei comunități va duce la falimentul a jumătate din localitățile din România. Este încă o dovadă a lipsei de competență a actualei guvernări. Mă întreb oare cum văd cei care au conceput această uniformizare supraviețuirea orașului Ineu din județul Arad, care are nu mai puțin de două spitale, două licee, un centru de zi, poliție locală; sau a comunei Secușigiu din același județ cu 5500 locuitori și 50 de km de drumuri interioare care trebuie întreținute?

Conform analizei Asociației Orașelor din România, mai puțin de jumătate dintre cele 3181 comune, orașe și municipii își vor putea asigura cu mare dificultate sumele necesare pentru servicii de strictă necesitate, precum: plata salariilor angajaților primăriilor și serviciilor din subordine, dotarea școlilor și a spitalelor, iluminatul nocturn, asigurarea ordinii publice și a siguranței cetățeanului sau serviciile de asistență socială pentru persoane în vârstă, aflate în dificultate sau victime ale violenței domestice. Ce să mai vorbim de continuarea proiectelor de investiții locale începute în anii anteriori?

Și mai nedrept este faptul că localitățile cu număr mai mare de locuitori, față de media specifică tipului lor de localitate, și care acum primesc mai puțini bani au adus contribuții la bugetul de stat prin impozitele și taxele plătite de locuitorii săi.

Cred că sprijinirea localităților care până acum aveau venituri mici și primeau mai puțini bani de la buget este binevenită, atât timp cât nu se transformă în promovarea unui sistem neconcurențial între localitățile din România. Acesta este toxic și va duce la colapsul tuturor comunităților. El sufocă localitățile active care au investit până acum în proiecte locale și au acum nevoie de cofinanțări pentru a le continua, care au colectat la timp taxele și impozitele și au contribuit la bugetul național.

Am presupus la început că este vorba de incompetența Guvernului. Dar poate că toate aceste lucruri sunt știute, iar modificarea algoritmului a fost făcută cu bună știință, fiind rezultatul unui calcul politic al celor de la PSD, din care a reieșit că astfel se pot transfera bani către localitățile sărace din țară, de cele mai multe ori conduse de primari PSD.

Asta vă doriți, sacrificarea a jumătate din România pe altarul PSD și a disperării sale de a nu pierde puterea? Atât de mare să fie spaima PSD-ului că va pierde alegerile din 2016, încât ia măsuri radicale, închipuindu-și că astfel își securizează ceea ce încă mai au, adică o masă de primari speriați, pentru că oricum sprijinul popular l-au pierdut demult? Dacă este așa, cu siguranță vă înșelați. Zilele guvernării PSD se apropie încet, dar sigur, de sfârșit.

      Scarlat Iriza - declarație politică intitulată CEO în pericol;

Doamna Scarlat Iriza:

"CEO în pericol"

Câteva mii de mineri și energeticieni, angajați ai subunităților Complexului Energetic Oltenia și membri ai Federației Naționale Mine Energie și ai Federației Naționale a Sindicatelor din Electricitate au protestat din nou săptămâna trecută, în fața sediului Diviziei Miniere din centrul municipiului Târgu-Jiu. Nemulțumirile oamenilor pleacă de la propunerea administrației companiei de reducere cu 20% a fondului de salarii și de eliminare a sporurilor pentru angajați. Oamenii spun că s-au săturat să fie umiliți și că se tem că își vor pierde locurile de muncă. Situația, consideră aceștia, pleacă în principal de la legislația reglementată de ANRE. Măsurile luate de Transelectrica și Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei produc pierderi de milioane de lei companiei din Gorj. În luna decembrie a anului 2014, ANRE a modificat tarifele de distribuție a energiei. Această modificare a tarifelor crește cheltuielile CE Oltenia cu 3 milioane de lei pe an și determină și creșterea prețului de producție. În plus, Transelectrica a schimbat, fără permisiune, declarațiile de disponibilitate ale unor grupuri energetice.

Aceste aspecte sunt cunoscute de multă vreme de premierul Victor Ponta, fiind readuse în prim plan de conducerea Consiliului Județean Gorj. În urma discuțiilor purtate, concluzia la care s-a ajuns a fost aceea că este nevoie de un mix energetic. Pentru miile de oameni aflate într-o situație disperată, promisiunile nu mai valorează nimic. După ce în campania electorală le-au fost prezentate cele mai optimiste previziuni cu privire la situația economică a CEO, acum li se spune că singura soluție este diminuarea cu 40% a veniturilor. Oamenii sunt hotărâți să meargă până la capăt, fapt pentru care se pregătesc pentru organizarea de noi proteste.

Dincolo de aspectele sociale, este nevoie de elaborarea în regim de urgență a "Regulamentului de acces pe piața de energie electrică până la limita de siguranță a Sistemului Electroenergetic Național". România trebuie să stabilească o strategie viabilă, care să asigure securitatea energetică atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung.

      Liliana Ciobanu - declarație politică: - Guvernul își bate joc de revoluționari;

Doamna Liliana Ciobanu:

"Guvernul își bate joc de revoluționari"

Profitând de perioada sărbătorilor de iarnă, Guvernul Victor-Viorel Ponta a emis între Crăciun și Anul Nou, mai exact în 29 decembrie, Ordonanța de urgență nr. 95/2014, care modifică Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției din 1989, Legea nr.341/2004. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 969 din data de 30 decembrie 2014 și prevede, între altele, eliminarea și restrângerea drastică, în unele cazuri, ale beneficiilor obținute de revoluționarii atestați și recunoscuți oficial până acum.

Prin OUG nr.95/2014, Guvernul a introdus conceptul de "Luptător cu rol determinant" în victoria Revoluției, iar pentru obținerea acestui nou titlu oamenii au nevoie, evident, de un alt certificat de revoluționar. Potrivit actului normativ amintit, această distincție poate fi acordată doar celor care, "în perioada 14-22 decembrie 1989, au avut un rol determinant la declanșarea și victoria Revoluției din 1989, și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită, care au aparținut regimului totalitar, doar în localitățile în care, în urma acestor acțiuni și confruntări, au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute, până la fuga dictatorului".

OUG nr.95/2014 mai stipulează că revoluționarii care sunt acum în posesia titlului de "Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite" vor primi noi certificate cu titlul de "Luptător cu Rol Determinant", doar dacă îndeplinesc anumite condiții stabilite de lege și primesc aviz favorabil din partea comisiei parlamentare de specialitate. Ulterior, comisia va înainta președintelui țării noile propuneri de atribuire a acestor titluri.

În numele revoluționarilor din Giurgiu, dar și din alte orașe ale țării, îmi exprim pe această cale nemulțumirea cu privire la decizia Executivului de a limita prerogativele celor care dețin certificate de revoluționar. Un principiu fundamental al dreptului spune că un drept câștigat nu poate fi pierdut, sub nicio formă. Din această cauză, sunt în asentimentul actualilor beneficiari ai certificatelor de revoluționar care susțin, pe bună dreptate, că documentul normativ emis de Guvern este discriminator, abuziv și discreționar.

Dincolo de inechitatea sa juridică, OUG 95/2014 presupune alte cheltuieli imense pentru statul român, care urmează să aloce sume considerabile pentru a reface toate titlurile de revoluționari și a elibera altele noi. Dacă amintim că la nivel național există în prezent circa 22.000 de certificate de revoluționar, vă dați seama că fondurile repartizate demersului de refacere a acestora vor fi uriașe.

Consider că reglementarea acordării acestor titluri este tardivă, deoarece s-a făcut "pe genunchi" și fără o verificare prealabilă a beneficiarilor certificatelor de revoluționar. Să vii acum, după 25 de ani, și să le iei acestor oameni drepturile doar pentru că tu, Guvern, și tu, stat român, nu ai fost în stare până acum să faci ordine în acest domeniu sensibil mi se pare un gest cel puțin nedrept și samavolnic. Cred că Executivul trebuia să verifice mai întâi deținătorii titlurilor de luptători în Revoluție și abia apoi, după un raport concret și real al situației, să ia măsurile care se impuneau, dacă s-ar fi dovedit că unii dintre beneficiari nu sunt în regulă și nu se încadrează în prevederile Legii nr.341/2004. Revoluționarii susțin, pe bună dreptate, că ar fi trebuit inițial să se deruleze o verificare amănunțită a modului în care au fost acordate certificatele de revoluționar, de către Secretariatul de Stat pentru Revoluționari, începând din 1990 și până acum.

În aceste condiții, mă raliez cererii revoluționarilor giurgiuveni de abrogare a OUG nr.95/2014 privind obligativitatea obținerii de noi certificate. Documentul nu poate fi retras, însă el poate fi modificat și corectat pe fluxul parlamentar, în momentul în care va intra în dezbaterea celor două camere.

Mai mult, sunt de părere că se impune și atacarea sa la Curtea Constituțională, însă acest demers pare imposibil de atins, având în vedere faptul că singura instituție din România posesoare a acestui drept este Avocatul Poporului, condus de Ciorbea, un om aservit Puterii, care nu a atacat niciun act emis de Guvern de la instalarea sa în funcție.

      Liliana Ciobanu - declarație politică: - Numai Dumnezeu ne mai poate salva;

Doamna Liliana Ciobanu:

"Numai Dumnezeu ne mai poate salva"

Sunt pur și simplu consternată de tot ceea ce se întâmplă zilele astea în viața politică a acestei țări. Nu îmi vine să cred că sunt oameni care ani de zile nu au făcut altceva decât jocuri și iar jocuri, au avut diverse interese personale ori de grup, oameni cărora și eu la rândul meu le-am dat votul de încredere, ori am crezut pur și simplu că se gândesc cu adevărat la nația asta. Și aici nu mă refer neapărat la Elena Udrea. Erau oameni care pozau în cei mai buni cunoscători, în cei mai buni specialiști, în cei mai buni gospodari și, mai grav, în cei mai buni români.

Sunt dezamăgită, sunt supărată, simt că mizeria în care ne-am băgat cu toții până la urmă, indiferent sub ce formă, ne-a acoperit cu totul. Nu știu cum vom ieși curați ori curățați din toată mocirla asta. Vedem și auzim în presă ori la televizor despre sume astronomice, sute de milioane de euro, bani care ar fi ajutat economia acestei țări să evolueze, ar fi contribuit la dezvoltarea țării, ar fi ajutat lansarea unor afaceri și crearea unor locuri de muncă, dar a fost mult mai simplu și ușor să-și creeze unii imperii.

Este inadmisibil că în România sunt oameni care s-au îmbogățit pe spinarea unor năpăstuiți ai sorții, profitând de disperarea lor. Este incredibil că există oameni care fură de la gură mâncarea copiilor, ori a bătrânilor, pentru a-și satisface ei plăcerile denaturate.

Cred că numai Dumnezeu ne mai salvează.

      Liviu Harbuz - declarație politică: - Prezumția de corupție le taie funcționarilor publici pofta de muncă;

Domnul Liviu Harbuz:

"Prezumția de corupție le taie funcționarilor publici pofta de muncă"

Lupta anticorupție, mai ales în forma ei telejuridică, răspunde așteptărilor justificate ale milioanelor de români corecți, harnici și cu principii morale solide. Norma etică tradusă popular "ce ție nu-ți place, altuia nu face!" poate avea efecte pozitive sociale pe termen lung, dacă șantajul, mita, ciubucul, zeciuiala ori comisionarea, traficul de influență ori schema de relații de tip mafiot vor fi blocate și prin efectul simțului civic, al dreptului cetățenesc limitate de verbe recurente: a ști, a cere, a respecta.

Teoretic, deoarece, în practica de zi cu zi, lucrurile au luat o întorsătură cu efecte greu de cuantificat.

Mulți dintre funcționari, angajați ai sistemului public, au ales varianta comodă, neangajantă, de a nu mai face mare lucru, de preferință nimic. Altă normă, trecută peste bariera lui decembrie 1989, le scuză inerția prin aceea că mimarea apartenenței la un sistem le garantează supraviețuirea. Eroarea de atitudine are explicații socio-psihologice. Angajații din sistemul public sunt expuși tentațiilor, una dintre ele, cancerul vieții publice din România ultimelor decenii fiind "stimulentul", oricare ar fi valoarea sau gestul. Fără să fie astfel motivați, unii angajați publici aleg să nu facă nimic pentru cetățean ori să mimeze eficiența. Supervizorul, șeful de orice calibru, de la deconcentrată până la nivel ministerial, are și mai mari probleme de "conștiință", de la a fi luat de fraier că-și face datoria până la a risca să fie antrenat în sistemul centrifugal al corupției.

De aici până la disoluția sistemului public instituțional nu mai este decât un pas. Aruncând vina asupra cercetărilor DNA, procurori, SRI-iști ori DIICOT-iști, mulți dintre managerii sistemului public, din absolut toate domeniile, au intrat într-o lungă hibernare.

Asistăm la un blocaj instituțional, prin lipsa deciziei, motivată cu declarații gen "mi-e frică, nu-mi asum".

Acești oameni, ajunși în funcție prin concurs ori ca dovadă a profesionalismului cunoscut la partid, ar trebui să renunțe la a-și ascunde frica de corupție sub generica titulatură de director general, inspector șef sau șef de departament în ministerul X și să lase loc celor care își asumă actul decizional și colaborarea interinstituțională.

A nu participa, a nu-ți face datoria, a nu aplica politici și strategii ale sistemului reprezintă, în esență, dovada unui act grav de corupție, ad litteram prins în Dicționarul Explicativ al limbii române: CORUPT adj. 1. decăzut, depravat, desfrânat, destrăbălat, dezmățat, imoral, nerușinat, pervertit, stricat, vicios, (livr.) libertin, (rar) deșănțat, (pop. și fam.) parșiv, (pop.) deșucheat, (înv. și reg.) rușinat, (reg.) șucheat, teșmenit, (înv.) aselghicesc, demoralizat, spurcat, (fig.) putred. (Om ~.) 2. deformat, stricat.

Asanarea vieții publice trebuie făcută și prin schimbarea fizică a celor care, din inerție, frică ori comoditate, parazitează sistemul. Cine se teme de corupție, luptă împotriva ei ori efectele publice ale acestui război declarat împotriva prădătorilor țării trebuie să elibereze sistemul de "paraziți".

      Liviu Harbuz - declarație politică: - Si vis pacem, para bellum;

Domnul Liviu Harbuz:

"Si vis pacem, para bellum"

"Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război", credeau strămoșii noștri latini, după Publius Flavius Vegetius Renatus, în lucrarea "De Re Militari", vol. III. Expresia, de mare actualitate, trebuie interpretată în varianta modernă, a politicilor externe de nivel intercontinental: o societate puternică este puțin probabil să fie atacată de către dușmani.

Problema conflictului din Ucraina are cel puțin două soluții internaționale, vizibile mai ales după negocierile de la Minsk: una europeană, de aplicare a măsurilor economice de natură a descuraja Rusia să-și continue strategia de dominare și intimidare în zonă cu consecințe foarte grave, mari pierderi umane, materiale și de relaționare și varianta americană, de creștere a gradului de apărare, prin înarmarea statelor vecine. În timp ce calea dialogului, a diplomației și a negocierilor cu liderii marilor puteri occidentale încă mai lasă loc schimbului de focuri, a recrudescenței naționalismului din zona de conflict, o cursă a înarmării nu poate avea, fatalmente, decât un final previzibil, dramatic și cu mari pierderi umane, așa cum au lăsat cicatrice istorice conflictele din ultimii 200 de ani, în care rușii au fost stimulați, izolați ori... aliați.

Efectele negative s-au făcut simțite zeci de ani, mai puțin pe continentul de pe care unchiul Sam a dat un mesaj consecvent, de intoleranță la amenințări armate, la șantaj economic ori încercări dictatoriale. De peste ocean, aparent simplu și fără consecințe umane dramatice, dar bietele țări mici, europene, au plătit greu tribut de sânge, și nu numai.

Apelul la rațiune, înțelepciune, dialog și diplomație nu poate fi decât traducerea sintagmei latine, convertită în termeni moderni, de început de mileniu III - pacea este rezultanta unui război pe care fiecare stat îl duce în termeni economici, cu factorii de mediu, cu propriile surse și resurse pentru bunăstarea și fericirea cetățenilor săi. Pacea socială are la temelie, în mod obligatoriu, pace economică, cooperare și întrajutorare, de aceea o Europă unită, prosperă, cu libertăți cetățenești garantate pentru toți cetățenii săi este puternică, intangibilă în fața unor provocări de tip imperial, vetust.

Nu cursa înarmărilor, nu escaladarea conflictelor și stimularea sentimentului naționalist vor rezolva problemele la granița dintre est și vest, dintre Europa - unită de norme și legi dedicate cetățeanului, prosperității și progresului - și grupuri de interese cu pretenții statale.

A cunoaște și cerceta istoria, a respecta parcursul istoric al unor civilizații, entități statale sau națiuni nu este același lucru cu a reconsidera granițe, după cum fenomenele istorice au dictat de-a lungul vremii. Nu pot fi puse la îndoială granițe, tratate ori acorduri istorice doar pentru că unora li se pare mai dulce ca mierea petrolul, gazele sau grânele din țara vecină, până mai ieri prietenă.

Este un nonsens ca într-o lume a liberei circulații, a multiculturalismului, multietnicului și plurireligiilor să mai fie clamate specificități de pe vremea lui Petru cel Mare, mai european decât mulți dintre urmașii lui contemporani nouă.

Situația conflictuală din Ucraina este periculoasă pentru România, dar asta nu ne afectează pragmatismul, spiritul european și calitatea discursului public, fie el în relațiile diplomatice cu prietenii din marea Europă, fie cu marele prieten de peste ocean, aliat NATO. Membri ai UE și ai NATO, folosim strategii cunoscute de 2000 de ani: si vis pacem...

Un studiu sociologic arată că Germania este cea mai îndrăgită dintre țări. Indicatorul care măsoară sentimentele românilor față de alte țări arată menținerea unui nivel foarte ridicat de simpatie față de statele occidentale. Astfel, comparativ cu măsurătoarea realizată în urmă cu o jumătate de an, Germania se menține pe locul întâi în topul țărilor față de care românii declară sentimente mai degrabă pozitive (87,3% din respondenți, față de 84,3%, în iulie 2014).

Alegerile prezidențiale câștigate de Klaus Iohannis au influențat, probabil, tendința de creștere a simpatiei față de Germania. Pe locul al doilea se menține Marea Britanie (84,7% din români manifestă sentimente pozitive), urmată de Spania (83,3% din respondenți) și Italia (82,1% din cei chestionați).

Practic, poziția primelor patru țări rămâne neschimbată comparativ cu măsurătoarea din iulie 2014. Pe locul al cincilea urcă Statele Unite ale Americii (80,8% din români declară sentimente mai degrabă pozitive), urmate de Franța (80,3%), care încheie topul țărilor la care peste 80% din respondenți se raportează în mod favorabil.

Peste 70% din români nutresc sentimente mai degrabă pozitive față de Olanda (79,8%), Belgia (75,8%) și Japonia (73,1%). Rusia, agreată doar de un român din patru.

Peste 60% din cei chestionați manifestă sentimente mai degrabă pozitive față de Grecia (67,8%) și Republica Moldova (67,7%).

Cum era de așteptat, Republica Moldova rămâne țara vecină față de care românii se simt mai apropiați.

Peste 50% din români au sentimente mai degrabă pozitive față de China (58,4%), Serbia (54,2%), Bulgaria (54,1%), Israel (53,1%) și Turcia (52,3%).

Prelungirea conflictului din Ucraina pare a avea consecințe negative în ceea ce privește simpatia românilor atât față de țara vecină (41% declară sentimente mai degrabă favorabile, față de 45,2% - în iulie 2014), dar mai ales față de Rusia (25,4% declară sentimente mai degrabă favorabile, față de 37% - în iulie 2014).

      Lucia-Ana Varga - declarație politică având ca subiect: De ce Guvernul Ponta nu finanțează lucrările de apărare împotriva inundațiilor?;

Doamna Lucia-Ana Varga:

"De ce Guvernul Ponta nu finanțează lucrările de apărare împotriva inundațiilor?"

România este expusă riscului la inundații, suntem în pragul primăverii și, în baza experiențelor din fiecare an, ne putem aștepta și anul acesta la inundații, cu efecte mai mult sau mai puțin catastrofale. Importanța aplicării măsurilor de prevenire a riscului la inundații și a celor de gestionare a zonelor cu risc la inundații este de netăgăduit. De asemenea, finanțarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor este obligatorie pentru orice guvern. Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.846/2010, prevede necesitatea alocării a 17 miliarde euro pentru realizarea lucrărilor de infrastructură de apărare împotriva inundațiilor.

Realizarea acestor lucrări până în 2035 ar reduce vulnerabilitatea socială a comunităților expuse la inundații cu până la 75% .

După inundațiile din 2005, guvernele PNL și PDL au înțeles importanța finanțării acestor lucrări pentru siguranța cetățenilor, sumele alocate pentru lucrări de apărare împotriva inundațiilor fiind în medie de 600 milioane lei pe an.

Din păcate, Guvernul PSD nu a înțeles necesitatea finanțării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, alocând prin bugetul de stat sume de șase ori mai mici decât în perioada 2005-2012, în condițiile în care sunt identificate 700 puncte critice de-a lungul cursurilor de apă, în care sunt necesare intervenții rapide. Sunt zone în țară în care digurile sunt afectate de eroziuni puternice și albiile cursurilor de apă sunt colmatate; toate aceste zone sunt adevărate pericole pentru viața și casele oamenilor, în cazul unor precipitații abundente.

Guvernul are resurse limitate, vor spune ministrul de finanțe și chiar primul-ministru Ponta și nu poate aloca fonduri suficiente. Dar întrebarea mea este - de ce nu se aplică Legea apelor și nu se alocă fonduri pentru lucrări de apărare împotriva inundațiilor din bugetul Administrației Naționale "Apele Române", constituit din taxele și tarifele cetățenilor?

Am constatat că, în anul 2014, în timp ce pentru lucrări de investiții în intrastructura de apărare împotriva inundațiilor s-au alocat, prin bugetul Administrației Naționale "Apele Române", numai 40 milioane lei, pentru bunuri și servicii s-au cheltuit 377 milioane lei.

Văzând cifrele de mai sus, mă întreb care este interesul autorităților: cheltuirea banilor pentru bunuri și servicii sau pentru protejarea cetățenilor?

Închei prin a cere cu fermitate domnului Victor Ponta și doamnei ministru al mediului, apelor și pădurilor, ca măcar anul acesta să fie responsabili și să găsească soluții de finanțare, din bugetul Administrației Naționale "Apele Române", a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor.

Închei prin a cere cu fermitate domnului prim-ministru să respecte legea, să respecte articolul 85, alineatele (2) și (3) amendate prin OUG nr.69/2013 privind modificarea și completarea Legii apelor nr.107/1996, lege aprobată chiar de Guvernul condus de domnia sa.

      Mihai Lupu - declarație politică având ca subiect România are nevoie de un masterplan care să includă în mod consistent și domeniile naval și aerian;

Domnul Mihai Lupu:

"România are nevoie de un master plan care să includă în mod consistent și domeniile naval și aerian"

Vin în fața dumneavoastră pentru a lansa un apel public pentru mobilizarea tuturor forțelor politice din România într-un proiect vital pentru dezvoltarea noastră ca țară: finalizarea și adoptarea Masterplanului General de Transport.

Ultimele săptămâni au adus în opinia publică o nouă etapă privind definitivarea acestui proiect de interes național, un demers ce trebuie urgentat și formalizat într-o formă convenită de către toate partidele politice, într-un consens care să asigure viabilitatea și implementarea sa în termenii conveniți. Nu ne mai putem permite nicio zi de întârziere, nicio dispută sau interes politic care să perturbe acest proces, concluzie atinsă inclusiv în cadrul vizitei de lucru pe care Comisia pentru transporturi a avut-o săptămâna trecută la sediul Ministerului Transporturilor, cu domnul ministru Ioan Rus.

Am încredere că am atins maturitatea politică necesară pentru a găsi un echilibru privind infrastructura națională de transport, astfel încât să nu prioritizăm doar proiectele rutiere, ci și cele ce țin de sectorul naval și aerian. Cu regret trebuie să constat că Masterplan-ul prezentat opiniei publice și inclusiv Comisiei parlamentare pentru transport la ultima ședință de lucru, dirijează doar 5% din fondurile europene către aceste sectoare de transport. Or, dacă luăm modelul altor țări, precum Italia, Elveția sau Germania, vedem că procesul este în curs de inversare, adică se acordă un sprijin mai mare pentru transportul aerian și naval, în sensul descărcării autostrăzilor. Mai mult, România dispune de aproape 1.000 de kilometri deschidere la Dunăre, în timp ce portul Constanța este, în acest moment, pe primul loc în UE în privința volumului de tranzacționare pe piața cerealelor. Avem, în fapt, o poartă a Europei care nu beneficiază de interconexiuni cu transportul feroviar, spre exemplu, sau cu autostrăzile din noul proiect.

Din acest moment, în calitate de deputat de Constanța și de președinte al Comisiei pentru transporturi, consider că lucrurile trebuie făcute temeinic, în așa fel încât toate problemele de transport să fie rezolvate, să nu investim într-o infrastructură dezmembrată, care nu se "leagă". Vorbim despre un Masterplan General de Transport ca proiect de interes național, din care nu trebuie să lipsească sectorul naval și cel feroviar. În absența finanțărilor pentru aceste două infrastructuri, perspectivele economice ale României sunt limitate pentru următorii ani într-un context internațional care ne obligă să acordăm o atenție sporită mediilor și activităților cu un grad redus de poluare și care pot susține dezvoltarea unor zone în prezent vitregite.

      Maria Grecea - declarație politică despre Finanțarea unui învățământ superior de calitate în România;

Doamna Maria Grecea:

"Finanțarea unui învățământ superior de calitate în România"

Învățământul reprezintă una din prioritățile naționale în orice stat modern. Acesta poate asigura progresul unei societăți și dezvoltarea pe termen lung, un rol deosebit de important avându-l învățământul superior, componenta care asigură înalta calificare a resursei umane.

Finanțarea învățământului superior reprezintă o nouă provocare pentru sistemul educațional din România, puternic afectat în ultima perioadă de scandaluri legate de corupție, de abuzuri, dar și de lipsa calității procesului didactic. Este momentul să regândim organizarea sistemului universitar, prin redefinirea standardelor de calitate și a metodelor de evaluare a calității. Performanța și eficiența trebuie să reprezinte bazele finanțării învățământului superior, iar acestea trebuie să se reflecte în competențele specialiștilor formați.

Am constatat că în numeroase universități se folosesc cursuri învechite, care nu mai sunt de actualitate, baza materială este precară, iar selecția cadrelor didactice se face pe baza nepotismului și a unor obligații ale managerilor respectivelor instituții. Avem cazul recent de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, sau cazurile profesorilor de la Iași, un centru puternic zguduit de scandalurile "universitare" din ultimii ani.

Modificarea cadrului legal, prin adoptarea Legii nr.1/2011 a educației naționale nu a reușit să rezolve aceste probleme, universitățile fiind preocupate de adaptarea la noul sistem de management, iar problema calității fiind tratată superficial. O soluție ar fi acordarea unei importanțe sporite evaluărilor realizate de către studenți, pentru a nu mai ajunge în situația în care ministerul primește sesizări semnate de peste 700 de persoane, petiții pentru care formulează un răspuns doar după intervenția presei.

De asemenea, se impune corelarea conținutului cursurilor universitare cu cerințele principalilor actori de pe piața muncii, angajatorii celor care finalizează ciclurile de studiu.

Totodată, va trebui abordată problematica repartizării granturilor de studii. Nu, este normal, ca statul să finanțeze pregătirea celor care aleg să plece din țară, în contextul în care România se confruntă cu o criză majoră a resursei umane calificate, în special în domeniul medical. Acest fapt este datorat salarizării nesatisfăcătoare, dar și lipsei de perspective pe plan intern. Migrația în scopul integrării în piața muncii prezintă riscuri majore pentru stabilitatea, pe termen mediu și lung, a sistemului național de asigurări sociale. La ora actuală, numărul celor care au un loc de muncă în țară este mult mai mic decât al celor care beneficiază de diferite forme de sprijin (pensii, ajutoare, indemnizații).

Consider că sistemul instituțiilor de învățământ din domeniul de ordine publică poate fi aplicat și în alte domenii, iar studenții care beneficiază de finanțare de la bugetul de stat să fie obligați să lucreze pentru o perioadă determinată în România sau să restituie contravaloarea studiilor, dacă aleg să plece în altă țară.

Am susținut în repetate rânduri beneficiile investiției în educație. Însă, putem vorbi despre o investiție și nu despre o cheltuială, doar în măsura în care există beneficii directe pentru stat. În acest caz, beneficiul direct nu poate fi decât existența specialiștilor pe plan intern, indiferent dacă aceștia lucrează în sistemul de stat sau în cel privat.

Astfel de măsuri pot fi aplicate în etape, mai întâi în domeniile fundamentale funcționării aparatului de stat, apoi în restul domeniilor, prin corelarea cifrelor de școlarizare aprobate pentru fiecare instituție cu cerințele pieței muncii, la nivel național. Primul domeniu fundamental vizat este cel al medicinei, unde se poate estima necesarul de resurse umane. România nu își poate permite să achite costurile școlarizării medicilor pentru alte state. Cei care au intenția de a se califica în România și de a profesa în altă țară pot opta pentru locurile cu taxă.

Am încredere că sistemul educațional din România poate fi reformat, iar calitatea procesului didactic va fi îmbunătățită, pentru a se putea vorbi de performanță ca standard.

      Mihai Weber - declarație politică intitulată Guvernul Ponta dorește continuarea programului USL până în 2016;

Domnul Mihai Weber:

"Guvernul Ponta dorește continuarea programului USL până în 2016"

Cu patru ani în urmă, pe 5 februarie 2011, a luat naștere prima și singura speranță de schimbare în mai bine pe plan moral, economic, social și material, numită Uniunea Social Liberală, ce avea ca obiectiv principal destructurarea băsismului și salvarea țării de degringolada economico - financiară și socială.

În pofida faptului că pe 25 februarie 2014 cei de la PNL au bătut în retragere, această decizie generând ruperea alianței, programul său politic a fost continuat de către PSD și PC, în 2012 și UNPR, el reprezentând cea mai bună metodă care să conducă la salvarea României, ajungând ca acum, în 2015, să fie îndeplinit în proporție de 80%.

Privind în trecut, observăm că rezultatele USL au fost vizibile și de necontestat: România a avut una dintre cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană, o producție industrială bună, mii de locuri de muncă, dar și o rată a inflației scăzută.

Ca și atunci, și acum, actualul Guvern, care trebuie să rămână pe poziții până în 2016, dorește continuarea acestui program pentru a-l duce la îndeplinire în proporție de 100%, dar și a altor programe politice care implică lupta pentru siguranța tuturor românilor, pentru stabilitate economică și dreptate.

Dincolo de toate diferențele de opinie, am convingerea că Partidul Social Democrat va rămâne prezent la datorie, promisiunile făcute față de cei care au crezut și cred în continuare în puterea acestuia, vor rămâne literă de lege, fiind respectate până la îndeplinire.

Este timpul să renunțăm la diversiuni și să ne axăm pe cooperare și muncă. În aceste momente dificile, trebuie să dăm dovadă de maturitate politică și înțelepciune, pentru a putea depăși această perioadă nu tocmai ușoară.

      Mircea Dolha - declarație politică: - Fenomenul dedublării personalității lovește din nou în Parlamentul României. Un ministru din Guvernul Ponta nu-și susține proiectul inițiat ca deputat;

Domnul Mircea Dolha:

"Fenomenul dedublării personalității lovește din nou în Parlamentul României. Un ministru din Guvernul Ponta nu-și susține proiectul inițiat ca deputat"

O situație de tot râsul, dacă n-ar fi de tot plânsul, s-a petrecut recent în plenul Camerei Deputaților unde, din nou, majoritatea parlamentară PSD a dovedit un nivel maxim de ipocrizie. Astfel, la dezbaterea unui proiect de lege depus de către parlamentari ai Grupului PSD cu privire la o serie de măsuri de sprijin pentru românii din străinătate, aceiași parlamentari PSD au refuzat adoptarea inițiativei, cerând, în schimb, retrimiterea la comisii a proiectului, adică îngroparea lui. După modelul deputatului Victor Ponta, care nu votează proiectul premierului Victor Ponta, fenomenul dedublării personalității a lovit din nou în Parlamentul României, întrucât printre inițiatorii PL-x nr.268/2014 se numără inclusiv ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, domnul Angel Tîlvăr care, însă, nu a venit să-și susțină proiectul legislativ pe care l-a depus în calitate de deputat.

De la tribuna Parlamentului, am solicitat colegilor deputați ca inițiativa privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni să nu fie retrimisă la comisii, ci să fie supusă votului în forma propusă, având în vedere că răspunsul Guvernului Ponta este mereu același când este vorba despre o măsură care să îi sprijine pe românii din străinătate, respectiv că nu susține astfel de proiecte de lege. Din păcate, votul majorității PSD care a sărit să își acopere gafa, a fost decisiv, așa că proiectul s-a întors de unde a plecat.

În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români de pretutindeni, voi monitoriza procesul legislativ al propunerii legislative pentru modificarea art. 5 din Legea nr.299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, considerând că este o bătaie de joc la adresa românilor din diaspora ca o astfel de inițiativă importantă să nu beneficieze de susținerea Guvernului Ponta, în contextul în care, culmea, ministrul de resort este unul dintre inițiatori.

      Mircea Dolha - declarație politică: - Cine răspunde pentru pierderile suferite de companiile ce cad victimă acțiunilor de tip «tele-justiție» și «tele-condamnare» desfășurate duminica de către reprezentanții instituțiilor subordonate Ministerului Justiției și Ministerului de Interne?;

Domnul Mircea Dolha:

"Cine răspunde pentru pierderile suferite de companiile ce cad victimă acțiunilor de tip «tele-justiție» și «tele-condamnare» desfășurate duminica de către reprezentanții instituțiilor subordonate Ministerului Justiției și Ministerului de Interne?"

Spațiul public este marcat, în ultimele luni, de o amplă activitate a instituțiilor subordonate Ministerului Justiției și Ministerului de Interne, acțiuni a căror vigoare o salut și o apreciez.

Condamn cu fermitate actele de corupție, evaziune fiscală și fraudă, însă nu pot să nu sesizez că o parte dintre intervențiile desfășurate de unele instituții s-au transformat într-un adevărat circ mediatic, beneficiind de mediatizare în direct, cu informații "suculente" furnizate "pe surse" și, cel mai îngrijorător, cu dezvăluirea identității societăților comerciale și a antreprenorilor asupra cărora planează suspiciuni.

Edificator este un caz recent, consumat duminică 1 februarie, începând cu ora 7 dimineața, când se spărgeau (în direct!) ușile unor firme, care a făcut deliciul întregii prese, inclusiv a celei tabloide, prin detaliile și informațiile oferite pe larg inclusiv publicațiilor mondene, unde a fost publicat, spre exemplu, un articol cu titlul: "Uite, mamă, vin mascații"! Percheziții la firme de IT și construcții. Printre firmele vizate: "Erbașu", "UTI" și "Strabag".

În legătură cu acest caz, la o săptămână distanță, potrivit informațiilor din presă, proprietarul a cel puțin una dintre companii - Cristian Erbașu, a fost nevoit să facă precizări publice, conform cărora, din actele de urmărire a rezultat că firma sa nu este implicată în faptele cercetate, iar el a fost audiat doar ca martor.

În acest context, nu doar că asistăm la un fenomen de "tele-justiție", dar și la unul de "tele-condamnare", având în vedere că aceste practici afectează iremediabil imaginea unor companii și persoane publice, deși acestea nu sunt supuse numai unor percheziții în direct, nerespectându-se prezumția de nevinovăție, prin modul în care se permite mediatizarea și prezentarea informațiilor în spațiul public.

A devenit deja un obicei ca aceste intervenții "în forță" să aibă loc la prima oră a dimineții și chiar în zilele de sâmbătă sau duminică, atunci când este evident că la sediile societăților nu se află angajații sau persoanele vizate de anchetă, însă aceste intervale "se pliază" perfect pe orele în care agenda publică este liberă, asigurând astfel transmisiile live pe canalele de televiziune - unele prezente cu camere de filmat la fața locului.

În tot acest context, nu este surprinzătoare decizia luată pe 24 ianuarie a.c. în plenul Consiliului Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție care au hotărât sesizarea Ministrului Justiției, pentru inițierea unui proiect de act normativ de modificare a noului Cod de procedură civilă (Legea nr.134/2010) cu o serie de propuneri punctuale pentru a îmbunătăți sistemul judiciar.

În calitate de deputat liberal al Parlamentului României, dar și de cetățean al acestei țări, mă simt obligat să solicit clarificări publice din partea instituțiilor implicate, inclusiv Ministerului Justiției și Ministerului de Interne, cu privire la o serie de chestiuni, precum:

  1. care este procedura instituțională prin care mass-media sunt anunțate selectiv de acțiunile de percheziție ale departamentelor aflate în subordinea dumneavoastră?
  2. revenind strict la perchezițiile de duminică, 1 februarie 2015, ce "măsuri speciale" au impus această acțiune care, dacă s-ar fi derulat peste 24 de ore, ori înainte cu 24 de ore, nu mai prezenta nevoia spargerii ușilor sediilor societăților vizate? Nu este, cumva, vorba despre un exces de putere?
  3. răspunde cineva pentru aceste acțiuni care, prin modul în care se desfășoară, condamnă firmele respective înainte de a se pronunța, așa cum este normal, justiția? Mai mult, de a doua zi, nicio bancă nu va mai credita aceste companii, beneficiarii lor vor avea mari reticențe în a mai lucra cu ele, iar activitatea societăților va fi semi-paralizată. Nu mai vorbesc de cele câteva mii de locuri de muncă pe care le generează la orizontală (subcontractori, prestatori, parteneri, furnizori etc.).
  4. care este poziția instituțiilor implicate, în raport cu aceste eventuale abuzuri, care vizează societăți comerciale cu o activitate îndelungată și care, înainte de a ajunge în fața justiției, sunt deja etichetate și condamnate de opinia publică "mulțumită" informațiilor "scurse" din dosare?

În final, doresc să îmi reiterez aprecierea pentru acțiunile judiciare continue, pentru lupta anticorupție, contra evaziunii fiscale și pentru toate eforturile structurii pe care o conduceți și ale instituțiilor subordonate de a aplica litera legii, considerând însă că în aceste acțiuni, eventuale excese, practicile de tip "tele-justiție" și "tele-condamnare" ar trebui să fie eliminate din sistem, astfel încât să fie asigurată și protejată prezumția de nevinovăție, conform articolului 23, alin. (11) din Constituția României.

Menționez că întrebările referitoare la acțiunile de "tele-justiție" și de "tele-condamnare" desfășurate recent de mai multe instituții ale statului fac obiectul unei interpelări parlamentare pe care o depun la Camera Deputaților. Totodată, în temeiul art. 97 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, voi transmite o sesizare Inspecției Judiciare - Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a examina posibila activitate sau conduită necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligațiilor profesionale în raporturile cu justițiabilii ori săvârșirea de către aceștia a unor eventuale abateri în situațiile de tipul celor menționate anterior.

      Mircea Dolha - declarație politică: - Premierul Victor Ponta nu poate să doarmă liniștit dacă nu găsește o metodă pentru a pedepsi diaspora și pe toți cei ce nu l-au votat;

Domnul Mircea Dolha:

"Premierul Victor Ponta nu poate să doarmă liniștit dacă nu găsește o metodă pentru a pedepsi diaspora și pe toți cei ce nu l-au votat"

Nu trece săptămână fără ca premierul Victor Ponta să nu se gândească la "binele" românilor care trăiesc în afara granițelor țării și nu numai.

Când spun că este preocupat, mi-ar plăcea să cred că prim-ministrului îi pasă cu adevărat de bunăstarea românilor, atât a celor din țară, cât și a celor din străinătate. Este însă evident că lucrurile nu stau deloc așa și am convingerea că premierul Victor Ponta nu poate să doarmă liniștit dacă nu găsește o metodă pentru a pedepsi diaspora și pe toți cei ce nu l-au votat.

Aș putea îndrăzni să spun că șeful PSD a devenit obsedat de acești cetățeni ai României pe care, sunt convins, îi vede principalii vinovați pentru faptul că nu a ajuns președinte. În realitate, nu doar românii din afară nu l-au votat, ci și cei din țară s-au mobilizat la urne pentru ca PSD să nu pună stăpânire și pe Palatul Cotroceni.

În calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, sunt revoltat de intențiile exprimate de prim-ministrul Victor Ponta de a rezolva problemele financiare create de Guvernul său, obligând cetățenii din diaspora să contribuie la asigurările sociale cu 10 euro lunar. Acești oameni deja contribuie la bugetele statelor în care locuiesc și de unde vor beneficia de pensie când se vor retrage din activitate, așa că sugestia premierului este de-a dreptul aberantă, mai ales în contextul în care doamna Rovana Plumb, ministrul muncii, nu contenește să ne asigure, la fiecare declarație, că nu trebuie să ne facem griji, că bugetul asigurărilor sociale este solid și lipsit de probleme. Care este, de fapt, situația bugetului din care se plătesc pensiile românilor, domnule Ponta?

      Mircea Dolha - declarație politică: - Domnule Ponta, algoritmul dumneavoastră de echilibrare a bugetelor locale este o catastrofă. Primarii și consilierii refuză să voteze bugetele locale;

Domnul Mircea Dolha:

"Domnule Ponta, algoritmul dumneavoastră de echilibrare a bugetelor locale este o catastrofă. Primarii și consilierii refuză să voteze bugetele locale"

Stimate domnule premier Victor Ponta, ați reușit din nou să dovediți că nu sunteți deloc interesat de problemele reale ale românilor. Altfel nu îmi explic de ce continuați să vă bateți joc de comunitățile locale, tăind bugetele administrațiilor și lăsând primarii - și pe cei din opoziție, dar și pe cei ai PSD, în imposibilitatea de a-și duce la bun sfârșit proiectele și de a accesa fonduri europene.

În calitate de deputat ales în județul Maramureș, am primit în ultimele zile semnale disperate din partea primarilor din această regiune. Este vorba atât de primari ai PNL, cât și de primari din PSD, care m-au informat că zeci de localități din zonă au primit alocări financiare net inferioare față de cele de anul trecut. Mai exact, ca să vă faceți o idee despre gravitatea situației, imaginați-vă că o comună cu doar 3.200 de locuitori și o suprafață de 2.500 de ha a primit 5.100.000 de lei, în timp ce altor șase comune din aceeași zonă, totalizând o populație de peste 38.000 de locuitori și suprafață de trei ori mai mare, le revine (în total) doar 3.800.000 de lei.

În acest context, autoritățile locale nu-și pot acoperi nici măcar cheltuielile de funcționare (între acestea fiind incluse și cheltuieli aferente școlilor și grădinițelor, iluminatul public, colectarea gunoaielor, etc.). Exclus să se mai poată gândi la dezvoltarea acestor comunități, astfel că primarii și consilierii locali m-au înștiințat că, în aceste condiții, ei refuză să voteze proiectele de buget pe anul 2015, un buget care nu le permite să elaboreze niciun proiect pentru comunitățile pe care le conduc. Este vorba, domnule premier Ponta, despre un blocaj fără precedent, la care s-a ajuns din cauza unui algoritm făcut pe genunchi și care nu răspunde nevoilor comunităților locale.

Menționez că primarii cu care am stat de vorbă nu contestă nevoia de finanțare a localităților mici, însă Guvernul pe care îl conduceți trebuie să înțeleagă că nevoile unei comune mari sau ale unui oraș sunt diferite de cele ale comunităților mici. Este greșită o egalizare între unitățile administrativ-teritoriale, printr-un sistem care face abstracție de numărul locuitorilor și suprafața localităților.

În calitatea mea de membru al Parlamentului României, vă solicit public, domnule premier Ponta, să interveniți urgent în soluționarea acestor alocări bugetare catastrofale, care obligă administrațiile locale să recurgă la măsuri extreme, ce pot ajunge până la blocarea totală a activității, din lipsa resurselor financiare.

      Mircea-Gheorghe Drăghici - declarație politică intitulată Guvernul condus de Victor Ponta susține traiul decent al tinerilor din România;

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Guvernul condus de Victor Ponta susține traiul decent al tinerilor din România"

Guvernul va aloca în acest an un plafon al garanțiilor care pot fi emise pentru programul "Prima mașină" de 350 milioane de lei. Am susținut această măsură încă din stadiul în care era un proiect, pentru că va produce efecte benefice în industria auto și îi va ajuta pe tineri să aibă un autoturism. Prin măsurile adoptate s-a demonstrat faptul că tinerii sunt o categorie socială importantă, de maxim interes pentru Guvern. Consider că tinerii trebuie susținuți să aibă un nivel de trai decent.

De acest program pot beneficia toate persoanele fizice cu vârsta de minimum 18 ani, care obțin venituri și care îndeplinesc și celelalte criterii de eligibilitate, printre care să facă dovada, cu declarația pe proprie răspundere, că nu au mai deținut în proprietate un autoturism nou.

În ceea ce privește industria auto din România, sunt de părere că uzina de la Mioveni ar putea fi un beneficiar al proiectului, deoarece Dacia ar putea vinde toate modelele, mai puțin Dusterul, prin noul program. "Prima mașină" vine deja pe o piață revigorată, prin măsurile luate de Guvernul Ponta. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2014 înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor au crescut cu 3,7%, comparativ cu 2013. Conform cifrelor oficiale, în 2014, în țara noastră s-au înmatriculat 290.394 de autoturisme. Astfel, cifra este cu peste 10.000 de mașini mai mare decât în anul 2013.

Guvernul Ponta a demonstrat cum se poate guverna echilibrat, menținând preocuparea atât pentru problemele de ordin social, cât și pentru ceea ce ține de relansarea și întărirea economiei. Este vorba despre un model care a generat rezultate în plan economic și social - și o demonstrează toate statisticile - și percepțiile pozitive despre România în plan extern. În acest moment țara noastră are o situație economică bună, stabilă, care îi permite să beneficieze de ratinguri favorabile și să aibă astfel acces la piețele financiare internaționale.

Sunt convins că "Prima mașină" va fi un succes și își va dovedi eficacitatea, așa cum s-a întâmplat și în cazul programului "Prima casă". Vă reamintesc că pentru 2015, Guvernul a aprobat acordarea de garanții în valoare de peste 2,5 miliarde de lei pentru achiziționarea unei locuințe prin programul "Prima casă". Încă de la început programul s-a bucurat de un mare succes, cu garanții pentru circa 130.000 de locuințe.

      Vicențiu-Mircea Irimie - intervenție intitulată De Dragobete, iubește românește!;

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

"De Dragobete, iubește românește!"

Știm, desigur, că pe 24 februarie e Dragobetele, varianta neaoșă a Zilei Îndrăgostiților și mai știm că românul, cu al lui haz intraductibil și înțepător, mai mereu ironic, se grăbește să-i dea peste nas Sfântului Valentin, nu să i se conformeze ca toată suflarea de-ndrăgostit de pe mapamond. Însă Dragobetele e cu totul altceva: o sărbătoare transmisă pe filiera dacică, fără niciun strop de artificial, ba chiar de o autenticitate rară la noi, prin petrecere și patimă.

Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei și al bunei dispoziții. I se mai spunea Cap de Primăvară sau Cap de Vară și era identificat cu Cupidon, zeul iubirii în mitologia română, și cu Eros, corespondentul acestuia în mitologia greacă.

În această zi, satele românești răsunau de veselia tinerilor și de zicala: "Dragobetele sărută fetele". Sunt multe credințele populare cu referire la Dragobete. Astfel, se spunea că cine participă la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, mai ales de febră, și că Dragobetele îi ajuta pe gospodari să aibă un an îmbelșugat.

Obiceiurile de Dragobete, zi așteptată cândva cu nerăbdare de toți tinerii, au fost în bună parte uitate, păstrându-se doar în amintirea bătrânilor. Dragobetele autohton riscă să fie dat cu desăvârșire uitării, el fiind înlocuit de acel Sfânt Valentin ce nu are legătură cu spiritualitatea românească.

Recomand tinerilor români, în special, să uite de Valentine’s Day, să se aplece mai mult asupra tradițiilor și sărbătorilor noastre strămoșești și, măcar pentru o zi, să încerce să iubească românește!

      Mircea Lubanovici - declarație politică: - «Gafele» diplomatice și necesitatea de reformare a misiunilor diplomatice românești;

Domnul Mircea Lubanovici:

"«Gafele»" diplomatice și necesitatea de reformare a misiunilor diplomatice românești"

Am atras atenția, în nenumărate rânduri, asupra calității și pregătirii precare a personalului diplomatic din ambasadele și consulatele României de pe teritoriul altor state. Iată că acest fapt este pe deplin confirmat de recentele evenimente în care au fost implicate Institutul Cultural Român din Paris și ambasada țării noastre.

Faptele - pe care le cunoaștem cu toții - aduc prejudicii imense la adresa imaginii și reputației României la nivel internațional, iar simpla sancționare a două persoane implicate nu este suficientă. Credeți că demiterea persoanelor implicate pot șterge jignirile adresate comunității de români din Paris? Chiar credeți că va fi uitat prea curând limbajul folosit în ambasada României? Și sunteți siguri că este un caz singular?!

Consider că este mai mult decât necesară demararea unui proces de evaluare a întregului personal diplomatic al României. Cu atât mai mult în domeniul diplomatic, se impune selectarea și promovarea oamenilor de valoare, în funcție de competențe și abilități, nu pe criterii politice.

Țin să vă reamintesc că românii din diaspora și-au exprimat constant nemulțumirile față de comportamentul și calificarea angajaților din misiunile noastre diplomatice. Cu toate acestea, ați ales să le ignorați în mod repetat.

Afirmați că faceți tot posibilul ca românii din diaspora să se întoarcă în țară. Cu toate acestea, pe aceiași români îi etichetați fără jenă ca "indezirabili" sau folosiți alte epitete mult mai rușinoase. Așa cum am mai spus, cred cu tărie că actualul Guvern lucrează împotriva intereselor românilor din diaspora, continuând mentalitatea comunistă prin care cei care au părăsit țara sunt indezirabili.

Remedierea acestei situații nu se poate face prin înlăturarea țapului ispășitor, ci trebuie revizuită atitudinea Guvernului față de diaspora. Reamintesc că eșecul din primul tur al alegerilor prezidențiale s-a repetat și în cel de-al doilea, deși ministrul responsabil a fost înlocuit.

Doresc să adresez un apel la responsabilizare către guvernanți, astfel încât aceste probleme să fie abordate cu maximă seriozitate și responsabilitate. Altfel, aceste "gafe" - așa cum ambasadorul României la Paris le-a numit - nu vor fi singulare.

      Mircea Lubanovici - declarație politică: - Incompetența cu care banii publici sunt cheltuiți;

Domnul Mircea Lubanovici:

"Incompetența cu care banii publici sunt cheltuiți"

Am atras atenția, în repetate rânduri asupra modului defectuos și arbitrar în care sunt cheltuiți banii publici de către Guvern. Iată că ultimul Raport al Curții de Conturi confirmă din plin acest fapt, specialiștii din această instituție remarcând abateri grave la treisprezece ministere în anul 2013. Mai mult decât atât, sumele din fondul de rezervă s-au alocat fără criterii transparente, distribuiri care nu s-au aflat sub control parlamentar.

Ca și cum aceste fapte nu ar fi suficiente, datele provizorii pe 2014 arată o creștere a prejudiciilor cu 263 de milioane de euro, singura caracteristică specială a anului trecut fiind aceea că a fost unul electoral. Cum să ne mai mire astfel că actuala putere este asociată cu interesele baronilor locali, corupția profundă și risipa banilor publici?

Stimați guvernanți, ne asigurați ori de câte ori este posibil că România cunoaște o dezvoltare fără precedent, ca rezultat al bunei dumneavoastre guvernări. Cum se împacă însă o guvernare eficientă, în interesul cetățenilor, cu alocarea ilegală, nechibzuită și ineficientă a banilor publici? Cum explică ministrul dezvoltării finanțarea lucrărilor de proiectare a 60 de obiective de investiții, însă nu și execuția lor? Pe ce criterii au fost alocate aceste finanțări și în interesul căror cetățeni s-au făcut?

Vă reamintesc că 10,2 milioane de lei au fost cheltuiți numai pentru lucrări care au rămas simple proiecte pe hârtie, fără ca românii să poată beneficia de implementarea acestora.

Cunoaștem cu toții situația deplorabilă din spitalele publice. Iată însă că Ministerul Sănătății nu s-a sfiit să plătească opt milioane de euro pentru un soft care nu funcționa. Și, din păcate, lista poate continua.

Însă toate aceste exemple nu fac decât să confirme incompetența și corupția deplină a celor care ar trebui să guverneze pentru binele țării. Acestea sunt "realizările" pentru care acest Guvern vrea să rămână în istorie?

      Mircea Lubanovici - declarație politică: - Conflictul din Ucraina și consolidarea democrației românești;

Domnul Mircea Lubanovici:

"Conflictul din Ucraina și consolidarea democrației românești"

Prin această declarație doresc să atrag atenția asupra situației conflictuale din Ucraina. Iată că, în ciuda acordului încheiat la Minsk, violențele armate continuă în estul țării, acordul de încetare a focului nefiind aplicat în întregime. Consider salutară intensificarea colaborării dintre țara noastră și statul ucrainean, având în vedere amenințările unui conflict în vecinătatea noastră.

România trebuie să susțină în mod categoric suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și introducerea unor sancțiuni mai dure, în cazul nerespectării acordului de pace. Întărirea statului ucrainean nu se poate face decât prin reforme ample, ce vizează consolidarea democrației, printr-o descentralizare a sistemului politic. În aceste condiții, nu poate fi decât de bun augur faptul că țara noastră și-a asumat apărarea cibernetică a Ucrainei, fapt ce nu poate decât să intensifice cooperarea bilaterală.

Mă văd nevoit să trag un semnal de alarmă privind pericolele unui stat slab, cu instituții anemice, dominate de corupție. Este evident că, în actualul context geopolitic, devine esențial ca România să fie o democrație puternică, cu instituții care să performeze. Securitatea cetățenilor trebuie asigurată din toate punctele de vedere, nu doar cel militar, de aceea sunt vitale intensificarea luptei anticorupție și consolidarea justiției.

Vă reamintesc că, în ultimul raport MCV, Parlamentul a primit cele mai multe critici pentru nerespectarea hotărârilor Curții Constituționale și neridicarea imunității unor colegi parlamentari.

Parlamentul nu poate deveni sinonim cu atacurile la adresa justiției sau antireformă. Este de datoria noastră să sprijinim eforturile de întărire a democrației și de consolidare a statului de drept.

      Mircea Lubanovici - declarație politică: - Interesul Guvernului față de fondurile europene;

Domnul Mircea Lubanovici:

"Interesul Guvernului față de fondurile europene"

Doresc să vă aduc în atenție subiectul problematic al absorbției fondurilor europene. După cum bine știți, România înregistrează cea mai mică rată de absorbție a fondurilor europene: avem o rată de 52%, cu 20 de procente sub media europeană. Ca și cum această realitate nu ar fi suficientă, iată că în luna ianuarie a acestui an România nu a atras niciun ban de la Comisia Europeană.

Suntem cu toții de acord că fondurile europene constituie o sursă reală de modernizare și progres al economiei și societății românești. De altfel, unul din scopurile acestor sume vizează tocmai reducerea decalajelor regiunilor mai puțin dezvoltate față de cele bogate ale Uniunii Europene. Cum trebuie să reacționăm, însă, în condițiile în care Guvernul manifestă un profund dezinteres față de acest subiect, tăind investițiile ori de câte ori este posibil și îngreunând procesul de atragere a fondurilor europene?

Țin să vă reamintesc că reprezentanta Comisiei Europene în România, Angela Filote, ne-a transmis clar că motivele pentru care țara noastră performează atât de slab la acest capitol vizează "superbirocratizarea, hățisul birocratic în procedurile de accesare a fondurilor europene, precum și schimbarea regulilor în timpul jocului". Mă văd nevoit să adaug că și reprezentanții FMI au atras atenția asupra acestui domeniu, declarând că se impun "investiții publice mai eficiente, determinate de o absorbție mai mare de fonduri UE".

Din nefericire, toate aceste observații au fost tratate cu ironie de premier, iar ministrul fondurilor europene ne transmite cu un calm de invidiat că până la finalul acestui an România va atinge o rată de absorbție de 80%.

Nu pot să nu vă întreb, stimați guvernanți, cum veți reuși să atingeți acest obiectiv, în condițiile în care problemele de fond sunt aceleași și, mai mult decât atât, nu faceți nimic spre a le remedia?!

      Mircia Muntean - declarație politică intitulată Președintele își apără strașnic liniștea, dar provoacă anarhie în societate;

Domnul Mircia Muntean:

"Președintele își apără strașnic liniștea, dar provoacă anarhie în societate"

Președintele Klaus Iohannis a fost cel mai adorat candidat la președinția vreunui stat din întreaga Europă, însă doar în mediul online. A câștigat alegerile prezidențiale strângând o mare parte din voturi grație comunicării pe Facebook. Victoria acestuia a constituit o premieră europeană, dar și o nouă etapă a evoluției comunicaționale. S-a dovedit că o națiune poate fi manipulată prin intermediul acestei rețele de socializare. Cu maxim succes aș spune. Cuvinte puține, mesaje bine direcționate, efecte surprinzătoare, dincolo de măsura oricăror așteptări.

A fost numit și, pe bună dreptate, "președintele de pe Facebook" al românilor, chiar înainte de aflarea rezultatelor oficiale ale scrutinului. Și asta grație unor manipulări extrem de abile, greu de detectat, deci de respins, de masele largi, cu pregătire minimă sau deloc sensibile la subtilitățile comunicaționale, ori lipsite în totalitate de cultură politică.

Semn că și-a învățat bine lecția comunicării online, președintele Iohannis alege, în continuare, să-și difuzeze mesajele pe acest canal (cum s-a întâmplat și de Anul Nou), care rezervă un feedback ușor de neglijat și destul de puțin percutant înapoi la emițătorul său.

Însă, România nu poate fi condusă doar de pe o rețea de socializare sau alta, ori dintr-un studio de televiziune sau vreo redacție de ziar. Nicio țară nu trebuie dirijată spre o anumită direcție, cum ar fi schimbarea guvernării, doar la solicitarea unor ID-uri necunoscute, dar cu conturi pe rețele de socializare. Le știe cineva identitatea celor care militează și îi cer președintelui schimbarea Guvernului Victor Ponta?.

Dar, pe de altă parte și în compensație, acest tip de comunicare vine la pachet cu un și mai mare pericol pe care l-am sesizat și pe care îl reprezintă tentația oricărui individ manipulator, de a transforma această armă perfidă de comunicare într-una de denigrare. Nu ne oferă nimeni nicio garanție că pagina de Facebook a președintelui României nu se transformă ușor, subtil, dar sigur într-un "lucru bine făcut", de genul unor media partizane până la a fi mercenare?!

Și totuși, prin liniștea groasă cu care se învăluie de ceva vreme noul președinte, se vede clar că domnul Iohannis, prin intermediul Facebook-ului, a pus și pune presiune pentru a lua o anumită decizie și a schimba turnura lucrurilor. De aici nu-i decât un pas până la noi proteste în stradă. Acest fapt certifică și că Facebook-ul are o funcționalitate unidirecțională de tip PR pentru domnul Iohannis, însă nu se va rezuma doar la atât. Și asta cu atât mai mult cu cât nu există precedente, la nivel european, la care să se poată raporta o asemenea strategie de manipulare. Manipulare făcută pe tăcute, din fața calculatorului, și nu în fața poporului sau de la tribuna administrației prezidențiale.

Consider că observațiile mele preliminare asupra acestei opțiuni comunicaționale a președintelui merită toată atenția tuturor, căci au apărut deja derapaje mai grave, declarative ale acestuia, materializate în decizii de destabilizare a scenei politice. Amintesc aici de amenințarea cu moțiunea de cenzură și schimbarea majorității parlamentare, care vor arunca din nou țara în haos și le va zdruncina partenerilor noștri politici străini și investitorilor încrederea în fermitatea României. Bineînțeles că poporul va fi principalul "beneficiar" al acestui plan al președintelui și tot el va achita integral nota de plată a unui nou val de instabilitate politică.

Planurile machiavelice ale președintelui Iohannis de a destabiliza echilibrul democratic asigurat de cabinetul Ponta, prin diverse tertipuri, menite să instituie o nouă putere în România, își au în Facebook un pretext confirmat de diverși useri care îi cântă, extrem de vocali, în strună președintelui, acoperind, de fapt, interesele meschine ale PNL-ului de a înhăța rapid puterea.

În liniștea atât de confortabilă, conferită de contul rețelei de socializare, șeful statului militează pentru anarhie, în țara pe care o păstorește, doar de ceva mai mult de o lună de zile.

Și totuși, să dăm cezarului ce e al cezarului și să apreciem că Facebook-ul rămâne însă o opțiune de comunicare și de interacțiune care se poate transforma într-un bumerang, ceea ce nu e deloc puțin.

Deja presa ne informează că de la depunerea jurământului "cota lui Iohannis a scăzut foarte mult" și a pierdut deja vreo douăzeci de procente din aderenții de pe Facebook. Ce mai, prăbușirea popularității președintelui este aproape de noi, mai ales că, de-a lungul timpului, s-a împământenit tradiția celor șase luni de miere ale mandatului fiecărui președinte în parte. Și cu cât președintele va vorbi mai mult în public, făcând afirmații de genul "voi avea un mandat de 10 ani la Cotroceni", cu atât adevăratele sale intenții vor ieși la iveală și vor anula încrederea populației în el.

      Miron Alexandru Smarandache - declarație politică: - Schimbarea legislației electorale și reforma constituțională, proiecte importante care trebuie duse la bun sfârșit;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Schimbarea legislației electorale și reforma constituțională, proiecte importante care trebuie duse la bun sfârșit"

Evoluțiile politice din ultima perioadă, mai ales cele referitoare la desfășurarea alegerilor din România, începând cu cele parlamentare din anul 2008, au constituit baza unor nemulțumiri generale, atât ale spectrului politic, cât și, mai ales ale societății civile și ale electoratului în general. Votul uninominal, deși adoptat cu bune intenții, și-a dovedit din păcate limitele, iar românii au constatat realmente că creșterea numărului parlamentarilor nu a avut ca rezultat concret rezolvarea problemelor lor, mai ales din punctul de vedere al receptivității în care le-au fost tratate doleanțele. Mai mult, s-a mai observat că și alegerile prezidențiale din toamna trecută au constituit, la rândul lor, un semnal puternic de sancționare a incertitudinilor, dar și de respingere a disfuncționalităților sistemului nostru electoral și constituțional. Electoratul, inclusiv cel din diaspora, ne cere acum să reflectăm, cu înțelepciune și responsabilitate, la schimbarea mentalităților, implicit prin schimbarea sistemelor de vot existente. Mai mult, oamenii ne solicită să le garantăm și să le respectăm dreptul fundamental la exprimarea propriei opțiuni politice, oricare ar fi aceasta.

În acest context, devine imperativă necesitatea obținerii acordului întregii clase politice pentru schimbarea legislației electorale, în așa fel încât speranțele alegătorilor să nu fie, din nou, înșelate. Prin urmare, PSD a susținut și inițiat constituirea unei comisii parlamentare comune, care a și început să dezbată, cu celeritate, propunerile de modificare ale legilor electorale, ale Legii partidelor politice și ale Legii privind finanțarea partidelor politice. De asemenea, se va avea în vedere un nou proiect legislativ, care să aibă girul tuturor grupurilor parlamentare, pe tema introducerii votului prin corespondență, ale cărui costuri sunt mult reduse față de cheltuielile curente cu organizarea și funcționarea comisiilor de votare pe teritoriul altor state. O nouă Lege electorală poate constitui un obiectiv politic maximal pentru următoarea perioadă, în vederea revenirii la un sistem electoral de reprezentare proporțională mixtă, pentru alegerile parlamentare. Acest model combină votul pe liste cu cel uninominal, și va permite indiscutabil scăderea efectivelor parlamentare și, implicit, a costurilor de funcționare instituțională.

De asemenea, comisia parlamentară comună, care deja lucrează de la începutul acestei sesiuni, va avea misiunea de a rezolva, într-un fel sau altul, și problema votului obligatoriu. Consider că introducerea votului obligatoriu pentru toți cetățenii României ar spori, pe de o parte, legitimitatea și credibilitatea Parlamentului și, pe de altă parte, ar duce la responsabilizarea electoratului, diminuând aproape până la eradicare absenteismul la urne.

În cele din urmă, va trebui să trecem și la un alt pas important, al realizării reformei constituționale, prin ducerea la bun sfârșit a dezbaterilor propunerii legislative de revizuire a Constituției. Modificarea legilor electorale presupune implicit rediscutarea cel puțin a unor prevederi constituționale, iar în acest context poate nu va fi lipsit de interes să avem o dezbatere la nivel național și asupra soluționării viitoarei forme de guvernământ dorită de români.

      Miron Alexandru Smarandache - declarație politică: - Avem nevoie de campanii eficiente de informare preventivă împotriva incendiilor;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Avem nevoie de campanii eficiente de informare preventivă împotriva incendiilor"

Am abordat recent o temă care poate fi banală, la prima vedere, însă cu conotații dintre cele mai grave, dacă nu este tratată cu seriozitate de către cei abilitați. Mă refer la cauzele care au condus în ultima perioadă la incendii devastatoare în județul Bacău. Am dat exemplul femeii din orașul Comănești, care a decedat recent, în urma unui puternic incendiu care i-a mistuit locuința. Intervenția pompierilor în acest caz a fost deosebit de dificilă, de aproape două ore, dar femeia nu a mai putut fi salvată. Situația menționată nu este singulară, în județul Bacău având loc o serie de alte asemenea incendii soldate cu victime omenești sau răniți foarte grav, din cauza asfixierilor sau arsurilor. Din aceste considerente, am propus conducerii MAI să inițieze o campanie de informare mai amplă cu privire la riscurile la care se expun oamenii, mai ales persoanele în vârstă.

În răspunsul formulat la demersul meu parlamentar, viceprim-ministrul Gabriel Oprea a afirmat că, privitor la incendiul de la Comănești, informațiile furnizate de IGSU au relevat cauza probabilă ca fiind focul deschis în spații închise. De asemenea, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a precizat faptul că în locuință nu a fost identificată o sursă de căldură și se găseau foarte multe materiale textile. Ancheta privind decesul femeii din Comănești este în derulare, la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Bacău fiind în lucru un dosar penal cu acest obiect.

În ceea ce privește persoanele care și-au pierdut viața în anul 2014 din cauza incendiilor, ministrul de interne a subliniat că la nivel național au decedat 201 adulți și 10 copii, iar la nivelul județului Bacău a fost înregistrat decesul a 11 persoane.

Această statistică confirmă îngrijorările mele, din păcate. Este lăudabil însă faptul că Ministerul Afacerilor Interne, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, desfășoară o amplă activitate de prevenire a situațiilor de urgență, respectiv informarea preventivă, care constă în ansamblul de acțiuni și măsuri, prin care se asigură conștientizarea cetățenilor privind modul de alarmare și informare permanentă a lor, în cazul producerii unei situații de urgență.

      Miron Alexandru Smarandache - declarație politică: - Prea mulți români sunt uciși în străinătate;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Prea mulți români sunt uciși în străinătate"

O tânără de 25 de ani din municipiul Moinești, județul Bacău, plecată la muncă în Austria, a fost omorâtă recent prin înjunghiere în orașul Graz de fostul iubit român, care nu a suportat ideea că femeia se va căsători cu altcineva. Andreea N., stabilită de aproximativ șase ani în Graz, muncea în domeniul social și se afla de o jumătate de an într-o relație cu un tânăr austriac. Potrivit familiei, tânăra urma să ajungă în scurt timp la Moinești pentru a face cununia civilă, însă destinul i-a fost fatal. Ancheta a relevat că ucigașul este Ionuț Primicheru, în vârsta de 30 ani, din orașul Comănești, fostul iubit al Andreei, care s-a predat poliției austriece după comiterea faptei.

Andreea era o tânără frumoasă, care muncea ca menajeră la o instituție publică și era astfel un sprijin pentru părinții ei din Moinești. Trimitea frecvent bani acasă și era o femeie fericită, în așteptarea căsătoriei cu un tânăr austriac. Din păcate, fostul iubit nu a reușit să treacă peste despărțire și, deși trecuseră doi ani, a continuat să o caute și să facă presiuni asupra Andreei. În ziua fatidică, s-a dus la locul de muncă al fetei și a înjunghiat-o cu un cuțit, după care a fugit, predându-se poliției câteva ore mai târziu. E greu de descris drama prin care trece familia fetei. Tragedia este fără margini. Nimeni și nimic nu o va curma vreodată.

Un alt caz în care un conațional al nostru a fost ucis în străinătate s-a petrecut, de asemenea, recent în Italia, unde o altă tânără româncă a fost omorâtă de un italian. Agresorul a lovit victima cu un vehicul, după care a fugit de la locul faptei, lăsând-o pe româncă în agonie. Intrată în comă, femeia nu a mai putut fi salvată.

De altfel, media relatează foarte frecvent în ultima perioadă cazuri de români care își pierd viața în străinătate, unele exemple fiind cutremurătoare. Situația din Sicilia, unde românii sunt terorizați și forțați efectiv să muncească, este una la fel de dramatică, iar reprezentanții statului român cred că sunt datori să intervină.

În fața acestor situații, consider că autoritățile române trebuie să fie mult mai flexibile în a fi de ajutor românilor aflați în diaspora și, în situațiile în care se impune, dar și familiilor acestora rămase în România.

      Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică: - Cooperarea economică - cheia relațiilor diplomatice eficiente și a parteneriatelor strategice de succes;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Cooperarea economică - cheia relațiilor diplomatice eficiente și a parteneriatelor strategice de succes"

Dezvoltarea unei relații de lungă durată aducătoare de rezultate pozitive este singura soluție pentru o dezvoltare sustenabilă a economiilor și statelor - motiv pentru care salut vizita oficială în România a delegației Grupului parlamentar de prietenie Turcia - România din Marea Adunare Națională a Turciei, conduse de doamna Gűlay Dalyan, președintele Grupului de prietenie, ce are loc în această săptămână.

Cu ocazia întrevederii cu membrii Grupului de prietenie au fost subliniate legăturile parlamentare bilaterale deosebite dintre cele două foruri legislative, precum și rolul diplomației parlamentare în aprofundarea permanentă a relațiilor excelente între România și Turcia, la nivel politic și economic, exprimându-ne alături de parlamentarii turci disponibilitatea de a susține acțiunile celor două guverne, pe linia dezvoltării continue a colaborării bilaterale, în toate domeniile, fiind amintite, de asemenea, și schimburile dese de vizite între forurile legislative ale României și Turciei, precum și dialogul permanent.

Convorbirile au reconfirmat dorința ambelor părți de aprofundare a foarte bunei cooperări româno-turce existente pe toate palierele.

Turcia acordă o importanță deosebită dezvoltării relațiilor cu România, având în vedere că cele două țări fac parte din zone comune, Marea Neagră și Balcani și se află la intersecția coridoarelor energetice și comerciale.

Cadrul de cooperare între România și Turcia, țări care au făcut în ultimii ani proba unui parteneriat politic dinamic și credibil, reprezintă cea mai importantă premisă a unei evoluții ascendente în relațiile de afaceri, de aceea acord o importanță deosebită contactelor cu statele vecine ale României, susținând proiectele pe care România și Turcia le promovează, în interes comun.

Turcia este unul din cei mai importanți parteneri regionali ai României, atât pe linie economică, cât și strategică. În contextul evoluțiilor din ultimul an, al instabilității accentuate în plan regional, dar și al provocărilor complexe de securitate, prezența Turciei ca membru NATO constituie un pilon important al stabilității regionale. În mod egal, evoluția și dezvoltarea regiunii depind simultan de consistența parteneriatului pe ambele paliere - și economic, dar și de securitate. Turcia și România colaborează intens, de la economie la domeniul transporturilor și energiei, la cultură, la învățământ, având o strânsă colaborare în toate domeniile de activitate.

Turcia este primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene, dacă ne raportăm la valoarea schimburilor comerciale și ocupă locul al cincilea la nivel global, respectiv al 4-lea partener la export și al 9-lea la import. La sfârșitul semestrului II al anului 2014 se înregistra în România 13.707 societăți comerciale cu capital turc, valoarea capitalului social subscris reprezentând 1,44% din totalul capitalului subscris de investitorii străini (în euro). Potrivit estimărilor, investițiile totale ale firmelor turce în România, directe și indirecte (realizate prin societățile înregistrate în alte state), depășesc suma de 4 miliarde euro.

Luând în considerare potențialul de creștere al economiilor noastre - mai ales comparativ, la nivel regional - consolidarea parteneriatelor investiționale trebuie să fie o prioritate. Cooperarea economică este cheia relațiilor diplomatice eficiente și a parteneriatelor strategice de succes.

Subliniez aici însă importanța unei abordări axate pe aprofundarea relațiilor economice la nivelul comunităților locale. Dezvoltarea relațiilor româno-turce și atingerea unor astfel de obiective ambițioase necesită, în opinia mea, extinderea în mod constant a ariei cooperării, inclusiv în planul comunităților locale.

Chiar avem nevoie de o abordare pe orizontală a relațiilor economice cu vecinii din regiune. Este cea mai sigură și eficientă cale pentru dezvoltarea comunităților locale din fiecare stat în parte, dar și pentru a da consistență relațiilor bilaterale. În mod evident, contactele și parteneriatele la nivel diplomatic rămân fundamentul unui astfel de demers, dar flexibilizarea crescândă a granițelor, a modului de a organiza și gândi relațiile economice și comerciale, procesele de producție, toate acestea cer o dinamizare a modului în care înțelegem cooperarea regională.

Putem să adâncim cooperarea cu Turcia, dacă reușim să găsim proiecte locale de interes și fezabile. Dezvoltarea relațiilor economice trebuie susținute și de un dialog politic intens.

      Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică: - Legile «Big Brother», din nou în discuție;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Legile «Big Brother», din nou în discuție"

Săptămâna trecută Grupul parlamentar al PNL a organizat o dezbatere publică cu tema "Drepturi și libertăți, în contextul securității cibernetice și a telecomunicațiilor", în cadrul căreia și-au exprimat punctul de vedere atât reprezentanți ai instituțiilor publice, cât și reprezentanți ai societății civile, aceasta dovedind interesul special suscitat de problematica drepturilor și libertăților civile, în contextul securității cibernetice și a telecomunicațiilor.

Abordarea subiectelor privind securitatea cibernetică, ca urmare a proliferării amenințărilor teroriste pe plan internațional, precum și declararea neconstituționalității așa-ziselor legi "Big Brother" de către Curtea Constituțională a României, este deosebit de necesară.

Argumentele pro și contra ce vor izvorî din această dezbatere vor fi extrem de utile în detectarea unei linii mediane, a unui echilibru care trebuie găsit între protejarea vieții private și obligația asigurării securității naționale, două aspecte în mod egal importante.

Făcând o trecere în revistă, menționăm faptul că Legea "Big Brother" a avut un parcurs presărat de soluții neconstituționale, atât la nivel european cât și românesc, precum și reacții, de multe ori virulente, din partea societății civile. S-a constatat, pe bună dreptate, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, că Directiva nr.2006/24/EC a Parlamentului European și a Consiliului referitoare la păstrarea datelor generate sau prelucrate în legătură cu furnizarea serviciilor de comunicații electronice accesibile publicului sau de rețele de comunicații publice, reprezenta o "imixtiune deosebit de gravă în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal". Cu alte cuvinte, prin acest act normativ se încălcau drepturile fundamentale ale omului.

În fapt, pe plan național, vorbim despre un pachet legislativ care cuprinde: 1) reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului; 2) comunicațiile electronice (înregistrarea utilizatorilor cartelelor telefonice prepay) și 3) securitatea cibernetică (prin instituirea unui Sistem Național de Securitate Cibernetică).

Implementarea Directivei europene în legislația românească în ceea ce privește primele două puncte amintite mai sus a fost deficitară, lucru ce a condus și la declararea neconstituționalității acestora de către Curtea Constituțională.

Deși Legea privind securitatea cibernetică a României a fost declarată neconstituțională în ansamblul său, în urma contestării ei de către parlamentarii Partidului Național Liberal la Curtea Constituțională - și aici trebuie să subliniem că noi, ca liberali, ne opunem categoric oricăror forme de încălcare a democrației și de îngrădire a drepturilor fundamentale ale cetățeanului, așa cum sunt ele stipulate în Constituție - acest lucru nu înseamnă că nu suntem conștienți de contextul internațional, ci, dimpotrivă, milităm pentru garantarea siguranței cetățenilor, concomitent cu apărarea garanțiilor pentru dreptul la viață privată.

Sunt sigur că, în urma dezbaterilor, pe mai multe paliere, cu toți factorii implicați în procesul de elaborare a legislației pe această materie - de altminteri extrem de importantă, pentru că România trebuie să se racordeze la realitățile internaționale -, ținând cont și de observațiile pertinente și de substanță ale reprezentanților instituționali și de cei ai societății civile, va rezulta un pachet legislativ în măsură să acopere, într-un cadru pe deplin constituțional și eficient din punct de vedere operațional, atât aspectele de natură constituțională, cât și prevenirea eventualelor vulnerabilități ce țin de siguranța națională.

Partidul Național Liberal s-a aplecat întotdeauna asupra mesajelor venite din partea societății civile, atunci când au existat semne de întrebare cu privire la respectarea drepturilor și libertăților omului și la periclitarea democrației. Întotdeauna am fost deschiși dialogului, considerând că, prin argumente solide, bine întemeiate, se creează premisa găsirii unei formule care să fie mulțumitoare pentru toate părțile implicate.

      Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică: - Dezvoltarea unei localități - astăzi o formulă de calcul a unor funcționari publici;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Dezvoltarea unei localități - astăzi o formulă de calcul a unor funcționari publici"

Hotărârea de Guvern nr.14/2015 privind repartizarea pe unități administrativ - teritoriale a sumelor din cota de 18,5% din impozitul pe venit și a sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, nu rezolvă problema administrațiilor publice și nu permite cofinanțarea proiectelor europene la nivel local, îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor români din mediul rural și urban. Acest sistem de echilibrare a bugetelor locale afectează procesul de descentralizare și reformă a administrației publice.

Lipsa unei fundamentări corecte și a unei consultări cu structurile asociative ale unităților administrativ-teritoriale au dus la erori esențiale în demersul pentru echilibrarea corectă a bugetelor locale. Conform algoritmului de calcul stabilit de Guvern, posibilitatea asigurării funcționării unor servicii de strictă necesitate oricărei comunități o vor avea mai puțin de jumătate din unitățile administrativ-teritoriale ale României.

Foarte multe localități cu populație numeroasă, cu încasări peste medie, au primit alocări financiare net inferioare față de cele de anul trecut, acestea fiind condamnate la un an de zile de stagnare.

Alocările bugetare zero pentru unele din marile comune și orașe ale României, înseamnă zero dezvoltare. De exemplu, în județul Iași 13 localități, printre care municipiile Iași și Pașcani, orașul Târgu Frumos și comunele Bârnova, Ciurea, Cotnari, Holboca, Ion Neculce, Lețcani, Miroslava, Răducăneni, Tomești și Valea Lupului vor primi 0 lei anul acesta.

În anul 2013 sumele s-au dat de către consiliile județene, în funcție de necesitate și de procentul încasărilor la bugetul local și lipsa arieratelor, ceea ce motiva edilii să aducă cât mai mulți bani în vistieria proprie. Însă, acum, conform noii formule de distribuire a sumelor privind bugetele locale, drept răsplată pentru hărnicia și implicarea de atunci, nu au mai primit nimic, astfel încurajându-se neperformanța administrativă.

Distribuirea sumelor de echilibru trebuie să se facă după o analiză corespunzătoare, astfel încât să asigure un buget minim de funcționare care să țină cont de: sumele necesare pentru cofinanțarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă; numărul de locuitori; suprafața intravilană; lungimea drumurilor locale, a rețelelor de apă și canalizare, a rețelelor de iluminat public; gradul de colectare a impozitelor și a taxelor locale; organizarea și funcționarea unor servicii publice care deservesc pe lângă locuitorii acestor UAT-uri și locuitorii din comunele învecinate.

Fac apel la Guvern, în calitate de parlamentar al României, asupra situației dezastruoase în care se află administrațiile publice locale, în urma alocărilor bugetare decise prin HG nr.14/2015 și a revizuirii acestui mod discriminatoriu de distribuire a sumelor către comunitățile locale, astfel încât dezvoltarea comunităților să nu fie prejudiciată.

Predictibilitatea resurselor financiare e o condiție cheie pentru politicile de dezvoltare pe termen mediu.

Prin promovarea bugetului de stat pe anul 2015 se pune într-un real pericol dezvoltarea regională, stopând dezvoltarea de ansamblu a comunităților locale.

      Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică: - Dezvoltarea infrastructurii rutiere din Moldova amânată de Guvern până în 2030;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Dezvoltarea infrastructurii rutiere din Moldova amânată de Guvern până în 2030"

Conform variantei actualizate a Masterplanului general de transport primită de la Guvern se are în vedere realizarea autostrăzii care leagă Moldova de Transilvania în anul 2030, ceea ce este deosebit de grav pentru întreaga regiune.

Alături de colegi, deputați liberali din zona Moldovei, am cerut ministrului transporturilor, Ioan Rus, printr-o scrisoare deschisă, să includă viitoarea autostradă care va lega estul de vest la capitolul priorități. De existența acesteia depinde dezvoltarea economică a regiunii, mult întârziată și din cauza lipsei infrastructurii.

Realizarea autostrăzii Târgu Mureș-Iași-Ungheni trebuie să devină o certitudine, o asumare clară din partea autorităților statului, responsabile prin fixarea de termene de execuție precise, cu precizarea explicită a surselor de finanțare, prevăzute ca atare în Masterplanul General de Transport.

Este foarte important ca acest proiect să fie inclus spre finanțare și execuție în perioada 2014-2020, având în vedere că în planul rețelelor de transport din Europa lipsește conexiunea est - vest în centrul regiunii est europene, ceea ce conduce la izolarea geografică a nordului și estului României, Republicii Moldova și sud-vestului Ucrainei.

Uniunea Europeană a impus să ne definitivăm execuția coridoarelor de transport (TEN-T (Core & Comprehensive)) până la sfârșitul exercițiului financiar 2014-2021. În caz contrar, UE nu va mai finanța după 2021 porțiuni din aceste sectoare, ele putând fi realizate doar cu fonduri extracomunitare.

Totodată, am solicitat includerea în acest Master Plan a autostrăzii Siret-Suceava-Bacău-Buzău-București-Giurgiu. Acest proiect reprezintă legătura dintre Moldova și zona de sud-est a țării, conectarea acestei regiuni cu ieșirea din țară spre Bulgaria fiind necesară, în condițiile în care fragmentarea la nivel de infrastructură rutieră existentă în momentul de față aduce mari prejudicii de dezvoltarea regiunii estice a României, care deja înregistrează mari decalaje, din acest punct de vedere, față de restul regiunilor țării. Astfel, includerea acestui proiect de infrastructură în lista investițiilor prioritare din Masterplanul general de transport pe care România le pregătește a fi finanțate prin următorul exercițiu financiar european 2014-2020, devine obligatorie.

Țara noastră este privilegiată datorită poziției sale strategice favorabile, putând fi astfel considerată ca punct cheie pentru transportul continental și intercontinental, de-a lungul principalelor linii, pe direcțiile vest-est și nord-sud, întrucât 3 dintre cele 9 coridoare transeuropene o traversează. Mai exact se află la intersecția coridoarelor IV și IX. Extinderea continuă a UE, precum interesele internaționale ale acesteia, subliniază și mai mult importanța conectării rețelelor transeuropene cu cele ale statelor din estul continentului, dezvoltându-se dezvoltarea economică.

De asemenea, drumurile naționale - DN 25 Tecuci-Galați, DN 24D Galați-Bârlad, DN26 Galați-Oancea, DN 28 Iași-Albița, DN 2F Vaslui-Bacău, DN 15D Vaslui-Roman și DN 24A Huși-Murgeni, reprezintă proiecte de infrastructură rutieră care se impun a fi parte a Masterplanului general de transport.

Oportunitatea acestor investiții poate fi justificată, plecând de la rațiuni de siguranță rutieră, având în vedere starea precară a acestor drumuri, precum și în virtutea dinamizării colaborării transfrontaliere cu Republica Moldova, obiectiv care poate fi atins prin realizarea unei rețele de transport eficiente.

România trebuie să aibă ca priorități imediate terminarea autostrăzii. Lipsa unei infrastructuri rutiere corespunzătoare este unul dintre principalele motive pentru care regiunea de nord-est este printre cele mai sărace din România.

Masterplanul general de transport trebuie să asigure o dezvoltare economică durabilă a comunităților locale din România, precum și îmbunătățirea condițiilor de trafic, prin creșterea gradului de siguranță, reducerea timpilor de călătorie prin fluidizarea traficului și reducerea costurilor de operare.

      Natalia-Elena Intotero - declarație politică intitulată În relația Parlament-Guvern, cheia normalității este colaborarea;

Doamna Natalia-Elena Intotero :

"În relația Parlament-Guvern, cheia normalității este colaborarea"

După lupte seculare care au durat 25 de ani, relația Parlament-Guvern a intrat într-o nouă etapă: cea a dialogului instituțional normal.

Salutăm faptul că, pentru prima dată din decembrie 1989, a fost stabilită o zi pe săptămână în care șeful Executivului să poarte un dialog direct cu parlamentarii. Acest reper săptămânal integrează și prezența altor membri ai Guvernului care să susțină direct în plenul Camerei Deputaților măsurile pe care le doresc adoptate și să le motiveze de la tribuna Parlamentului.

În acest cadru, premierul Victor Ponta a cerut sprijinul Parlamentului României pentru mai multe priorități guvernamentale, în 12 domenii. Printre acestea se numără domeniul economic, cel fiscal, social, sănătatea, educația, fondurile europene, anticorupția, transporturile, dezvoltarea regională și agricultură.

Toate aceste proiecte legislative se referă la atribuțiile guvernului, în special în domeniul economic, social și al sistemelor fundamentale - sănătate, educație, și sunt priorități care pornesc de la premisa unei stabilități în colaborarea dintre Parlament și Guvern, stabilitate și colaborare care au făcut ca în ultimii trei ani să avem creștere economică și o reducere a șomajului. Numai în 2014 numărul șomerilor s-a redus, un plus de 140.000 de români au un loc de muncă. Inflația din 2014, de 1%, a fost de natură să păstreze prețurile sub acest nivel al inflației.

Pe primul loc pe lista priorităților legislative guvernamentale se află noul Cod fiscal, care va crea condiții pentru reducerea TVA din 2016 la un nivel apropiat celui din 2010, când taxa pe valoarea adăugată a fost majorată de la 19% la 24%. Alte priorități guvernamentale care necesită sprijinul Parlamentului României sunt introducerea cardului de sănătate, îmbunătățirea învățământului profesional și superior, precum și a sistemului achizițiilor publice, sistemului de prevenire și combatere a conflictelor de interese, Masterplanul de transport, Codul silvic, modificarea grilei de salarizare pentru bugetari, Legea minelor și taxarea resurselor naturale prin redevențe, alte măsuri sociale necesare.

Prin tot acest pachet legislativ, Partidul Social Democrat și Guvernul Victor Ponta își propun să instituie o societate mai omenoasă, care să aibă grijă nu doar de cei puternici și bogați. Din această perspectivă, puterea legislativă reprezentată de Parlamentul României devine partenerul indispensabil pentru ca reforma să devină o realitate stabilă. Provocarea va fi ca toți colegii noștri parlamentari să răspundă acestor solicitări cu bună-credință, renunțând, în beneficiul României și al românilor, la orice politicianism retoric.

      Neviser Zaharcu - declarație politică: - Revendicările sindicaliștilor din învățământ trebuie rezolvate;

Doamna Neviser Zaharcu:

"Revendicările sindicaliștilor din învățământ trebuie rezolvate"

Sindicaliștii din învățământ au avut, zilele trecute, o întrevedere cu conducerea Ministerului Educației și Cercetării Științifice (MECS), în care au prezentat o serie de probleme rămase nerezolvate. Este vorba de anumite puncte din Acordul semnat de Guvern cu sindicatele din învățământ în toamna anului trecut, documente nerespectate sau nesoluționate până acum.

În principal, doleanțele sindicaliștilor din educație se referă la salarizarea personalului nedidactic, pensionarea anticipată, modificarea Legii nr.63/2011 privind salarizarea personalului didactic și auxiliar din învățământ, posibilitatea angajării în regim de cumul, metodologia de decontare a navetei, situația neclară privind deblocarea posturilor. La acest din urmă capitol, s-a amintit faptul că inspectoratele școlare din județele țării solicită unităților de învățământ reducerea posturilor, în condițiile în care, conform Acordului, trebuiau suplimentate 1.250 de posturi pentru personalul nedidactic și auxiliar, începând cu data de 1 ianuarie 2015, fapt care constituie o neconcordanță care impune rezolvarea urgentă.

Având în vedere aceste aspecte, consider că ministrul educației trebuie să răspundă concret la câteva întrebări: câte angajări de personal nedidactic și auxiliar s-au făcut în anul 2014, atât la nivel național, cât și în județul Tulcea; care este numărul de posturi bugetate pentru acest an, atât în țară, cât și punctual în județul Tulcea; care este strategia MECS privind angajările din învățământ în anul 2015, cum veți rezolva neregulile existente în ceea ce privește calculul drepturilor salariale obținute prin sentințe judecătorești?

Să sperăm că vom primi răspunsurile dorite.

      Neviser Zaharcu - declarație politică: - Să vindecăm Parlamentul!;

Doamna Neviser Zaharcu:

"Să vindecăm Parlamentul!"

Am candidat și am câștigat la alegerile parlamentare din decembrie 2012 cu sloganul "Să vindecăm Parlamentul!". Multă lume m-a întrebat atunci, și continuă să mă întrebe și acum, de ce am vrut să fiu parlamentar, de ce nu mi-am văzut de treaba mea, de ce nu am rămas medicul care de 40 de ani muncesc și sunt respectat în Tulcea. Oamenii sunt diferiți, opțiunile sunt diverse. Nimeni nu poate evalua ceea ce are loc cu adevărat în mintea și conștiința unui om! În această declarație politică, am să încerc să explic care este viziunea mea despre parlamentarism, despre ceea ce trebuie să facă un deputat ales în Parlamentul României, dar și despre ultimele evoluții de pe scena politică internă.

Nu pot fi de acord cu generalizarea păguboasă potrivit căreia toți membrii Parlamentului și toți oamenii politici sunt corupți până în măduva oaselor! Este adevărat, românii au toate motivele să nu mai creadă nimic bun despre politică și politicieni, după evenimentele din ultima perioadă, cu urmăriri penale și cereri de arestare pe bandă rulantă, cu dezvăluiri incredibile despre încrengăturile politice transpartinice, dar și cu generalizări de genul dacă X și Y sunt prieteni, din partide diferite, dar au spoliat statul român în egală măsură, sunt vinovați la fel!, etc., etc., etc... Deciziile luate de Justiție sunt indiscutabile și de necomentat, dar aici, "pe pământ", avem tendința de a ne lăsa furați de scandaluri și de a uita adevăratele probleme ale țării și chiar pe ale noastre, ca oameni...

Trebuie însă păstrată adevărata dimensiune a realității. Realitatea înseamnă că ex-președintele Traian Băsescu s-a înconjurat de oameni nelalocul lor, precum Elena Udrea și mulți alții, timp în care ne vorbea nouă, românilor, despre "cumințenia pământului", despre cât de nocivi sunt baronii locali și despre câte și mai câte... În realitate, putregaiul a fost chiar lângă domnia sa, în proximitatea sa, lângă el... Mai ales în ultima campanie prezidențială, ne amintim cum afirma halucinant despre fosta doamnă deputat că este cel mai corect om din politica românească... Or, în acest caz de "hoțul strigă hoții!", cum putem avea o reacție alta decât cea firească... Fără îndoială, ceea ce a făcut fostul președinte Băsescu, conștient cred, în politica românească a ultimilor zece ani, va avea consecințe dintre cele mai nefaste asupra următorilor ani ai politicii din România! Vom avea nevoie de mulți alți ani pentru a scăpa de minciunile ridicate la rang de lege, de "zoaia" de pe geamuri și de dezinformările transformate în politici de stat...

Aceste realități ale vieții noastre politice de azi sunt incontestabile, și ele nu pot fi contrazise nici de un singur om politic și nici de acțiunile acestuia pozitive, îndreptate înspre oameni și nevoile lor reale. Totuși, mă încăpățânez să cred că românii nu pot fi înșelați de aparențe, de lucruri fanteziste, de zornăitul cătușelor și de denunțuri peste denunțuri, cu sau fără acoperire, făcute din dragul de a arunca anatema peste activitatea tuturor militanților din politică, fie ei vinovați sau nevinovați.

Sloganul meu de a însănătoși Parlamentul se referea mai ales la societatea civilă. Mă adresam acelor oameni de bun-simț, responsabili, buni profesioniști în domeniile lor, care puteau și vor putea accede în Legislativ pentru a contribui la bunul mers al lucrurilor din această țară! Ceea ce s-a întâmplat până acum ne-a demonstrat însă că în politica noastră au acces mulți oameni de joasă speță, cu un caracter îndoielnic, indivizi care au pus interesele personale mult peste cele naționale, persoane și "personaje" care s-au îmbogățit nejustificat din politică și încrengăturile ei transpartinice.

În consecință, susțin cu tărie că nu vreau, și nici nu ar fi corect, să fiu analizată la modul general, în raport cu ceea ce fac ceilalți membri ai Parlamentului României! Vreau să fiu tratată cu respectul minimal al unui om de bună-credință, care vine la locul de muncă animat de gânduri pozitive, adică de ceea ce are de făcut pentru oamenii care l-au trimis aici, pentru tulcenii mei! Ceea ce fac alți colegi, respectiv acele acte izolate de încălcare a legii, chiar și din partidul meu, pot fi analizate de organismele abilitate într-un fel sau altul, conform legii! Cred însă că, fiind o țară europeană, avem nevoie fundamental să pornim de la prezumția de nevinovăție a oricărui cetățean care se confruntă cu probleme, de orice fel ar fi acestea! Dacă acordăm acest gir oricărui român, atunci parlamentarii trebuie tratați la fel, fără discriminare și fără preconcepții păguboase.

Mă adresez tuturor tulcenilor, bărbați, femei, copii, vârstnici, elevi, studenți, patroni, meseriași, pescari, șomeri, oameni necăjiți, indiferent de opțiunile lor politice, viețuitorii unui ținut dăruit și uitat de Dumnezeu... Le spun că voi rămâne același om pe care-l știu cei care mă cunosc, fără să mă hazardez în promisiuni fără acoperire și nici în ariditatea unor vorbe prea mari pentru a putea fi adevărate...

Așa să ne ajute Dumnezeu!

      Neviser Zaharcu - declarație politică: - Avem nevoie de recunoașterea și reglementarea activității de turism pescăresc;

Doamna Neviser Zaharcu:

"Avem nevoie de recunoașterea și reglementarea activității de turism pescăresc"

O serie de oameni inimoși din Delta Dunării, în frunte cu reprezentanții Asociației "Ivan Patzaichin - Mila 23", au lansat demersuri concrete pentru recunoașterea și legiferarea în România a conceptului de pescaturism sau turism pescăresc. S-a creat un grup de lucru în acest sens, iar în urma colaborării cu autoritățile locale și județene din Tulcea se speră ca în cel mai scurt timp să fie lansate proiecte viabile pentru îmbunătățirea legislației existente în prezent. Inițiatorii ideii susțin că este necesar ca turismul pescăresc să fie introdus oficial în cadrul legal al turismului românesc, în așa fel încât măsura respectivă să poată intra deja în vigoare în debutul sezonului turistic din vara acestui an.

Organizațiile neguvernamentale care au demarat această inițiativă susțin că în prezent în România nu există o corelare legislativă între pescuit și turism, unele prevederi fiind chiar contrare, deși cele două activități sunt complementare, respectiv se fac de cele mai multe ori concomitent în Delta Dunării. Astfel, este necesară crearea acestui serviciu numit pescaturism, pentru ca furnizorii și beneficiarii să poată desfășura o activitate legală din toate punctele de vedere. Pescaturismul se dorește a fi un serviciu menit să completeze activitățile de pescuit și de turism, modificări în acest sens urmând a fi aduse și prevederilor actuale ale autorizației de pescuit.

Pescaturismul sau turismul pescăresc este un concept inovator dar tot mai prezent în țările Uniunii Europene, și are scopul de a asambla activitatea de pescuit tradițional cu cea de turism, fiind vorba de o îndeletnicire suplimentară ce poate duce la uniformizarea și majorarea veniturilor pescarilor, precum și la creșterea valorii produselor piscicole locale. Nu în ultimul rând, pescaturismul are rolul de a reduce impactul negativ al pescuitului ilegal asupra biosferei și regiunilor protejate din Delta Dunării.

Având în vedere considerentele expuse, cred că și Autoritatea Națională pentru Turism trebuie să expună un punct de vedere privind reglementarea oficială a activității de turism pescăresc în România.

      Nicolae Păun - semnal de alarmă referitor la colectarea contribuțiilor privind asigurările sociale de sănătate;

Domnul Nicolae Păun:

Declarația mea politică de azi se dorește a fi un semnal de alarmă la adresa Ministerelor Finanțelor Publice și a Ministerului Sănătății, precum și pentru structurile teritoriale ale acestora implicate în aplicarea prevederilor OUG nr.125/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, prevederi referitoare la colectarea contribuțiilor privind asigurările sociale de sănătate (începând cu data de 1 iulie 2012), de către Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Îngrijorător este faptul că - potrivit modului de calcul greșit conceput de Guvernul Boc, cabinet de tristă amintire pentru români! - nivelul sumelor percepute conform OUG nr.125/2011 persoanelor care nu realizează venituri nu este calculat, spre exemplu, la nivelul venitului minim garantat, ci la nivelul salariului minim brut pe țară! Aceasta a determinat emiterea unor decizii de impunere cu sume greu de suportat pentru categoria persoanelor care în trecut nu realizau venituri și care au câștigat venituri din muncă cinstită pentru scurte perioade de timp, în general mai mici de un an.

Numeroasele petiții primite la comisia pe care o conduc, precum și din partea organizațiilor romilor din toată țara la Partida Romilor Pro-Europa avertizează că ia amploare acest fenomen al emiterii de decizii de impunere pentru contribuția de asigurări sociale de stat pentru sume de bani egale sau chiar mai mari decât câștigurile sezoniere sau cele obținute pentru activitatea prestată în cadrul unor proiecte cu finanțare europeană de către numeroși cetățeni, care - anterior obținerii acestor venituri - nu realizau niciun venit și, prin urmare, nu erau plătitori de contribuții la bugetul sănătății! Din cauza vulnerabilității lor socio-economice cunoscute, romii au devenit, fără voie, iarăși, victime sigure ale colectării de taxe și impozite cu orice preț, chiar în disprețul spiritului Constituției !...

În mass-media este de notorietate valul de procese deschis de cetățenii nedreptățiți la adresa caselor de sănătate județene și a Casei Naționale: astfel, numai anul trecut instanțele din România s-au mai încărcat cu 1317 procese având ca obiect "anularea deciziilor de plată emise de CNAS".

Aceste evenimente au evidențiat o realitate crudă pentru birocrația excesivă, care aplică orbește dispoziții legale, aducându-i pe cetățenii români marginalizați în pragul disperării și al revoltei. S-a demonstrat încă o dată că lipsa unei legislații adecvate ori implementarea ei greșită poate conduce la abuzuri ale statului la adresa cetățeanului, chiar dacă servește, de altfel, unui scop nobil: colectarea de bani la buget!

Fac apel pe această cale la toate autoritățile statului cu responsabilități în domeniu să tragă toate învățămintele din ceea ce am putea numi "aberația încasării de taxe mai mari decât veniturile realizate".

Închei cu speranța că politicienii - care sunt renumiți pentru că vorbesc multe și fac puține - vor veni cu picioarele pe pământ și vor modifica, în timp util, legislația din domeniul sănătății și din domeniul fiscal, în acord cu realitățile sociale ale țării, pentru a nu-i mai batjocori pe contribuabilii plătitori de taxe care se străduiesc cinstit să-și câștige existența, în condițiile în care se găsește de muncă din ce în ce mai greu, în special pentru romii pe care-i reprezint...

      Nuțu Fonta - declarație politică: - Românii din Ucraina trebuie sprijiniți concret, nu doar la nivel declarativ!;

Domnul Nuțu Fonta:

"Românii din Ucraina trebuie sprijiniți concret, nu doar la nivel declarativ!"

În vâltoarea evenimentelor din ultima perioadă, referitoare la sarabanda arestărilor și urmăririlor penale ale unor demnitari ai statului, am fi tentați să credem că România s-a transformat într-un fel de "Republica DNA", și nimic altceva nu se mai întâmplă nici în Parlament și nici pe teritoriul țării. Nu vreau să comentez ceea ce li se întâmplă unor colegi ai mei din Legislativ, deoarece de aceste lucruri trebuie să se ocupe, cu responsabilitate și discernământ, doar Justiția. Spun numai că fiecare om trebuie să plătească după faptele lui, însă ponoasele celor cu probleme se răsfrâng, din păcate, și asupra celor care sunt corecți și își fac cu adevărat treaba din Parlament.

În intervenția mea de astăzi vreau să atrag atenția asupra situației extrem de dificile a fraților și surorilor noștri din Ucraina, respectiv minoritatea română de acolo, care se confruntă cu probleme extrem de încordate, pe fondul conflictelor armate care macină țara vecină. În ultima perioadă am primit mai multe semnale de alarmă din partea românilor din Trascarpatia și din alte regiuni ale Ucrainei în care locuiesc etnicii noștri. Sunt adevărate strigăte de ajutor, manifestări ale disperării, ei fiind obligați la încorporare și trimiși într-un război absurd, în care nu ar trebui să aibă, cel puțin teoretic, nici un fel de implicare directă.

Sunt alături de familiile de români din Ucraina care au primit deja ordinele de mobilizare, inclusiv femeile, nu doar tinerii și bărbații în putere! Susțin că este regretabil faptul că această decizie a statului ucrainean nu poate fi contrazisă, iar oamenii trebuie să se prezinte, vrând-nevrând, la oaste, ca în timpul războaielor mondiale... În caz contrar, deja până acum au început anchete penale împotriva a zeci de români din Bucovina de Nord care s-au ales cu dosare de cercetare penală deoarece au refuzat mobilizarea. Unele dintre aceste dosare penale au fost înaintate repede instanțelor de judecată, iar alți etnici români care nu au fost găsiți au fost dați în urmărire generală, riscând pedepse cuprinse între trei și cinci ani de detenție...

Consider că statul român nu poate asista nepăsător la ceea ce li se întâmplă românilor care trăiesc în Ucraina. Este vorba de oameni care sunt la o aruncătură de băț de județele Maramureș și Suceava, români care au rude și prieteni aici, dar momentan sunt prinși în mrejele unor dispute sângeroase și forțați să stea pe loc! Unii dintre ei mi-au semnalat că ar dori să se întoarcă în România, la familiile lor, însă nu sunt lăsați de autoritățile ucrainene. Vorbim despre o jumătate de milion de oameni cu sânge românesc, nu despre o situație izolată! Sunt români ca și noi, care așteaptă un gest, o acțiune, sau cel puțin o vorbă bună din partea autorităților de la București.

În opinia mea, Guvernul și Ministerul Afacerilor Externe trebuie să treacă de la protocoalele și discuțiile diplomatice și la nivel înalt cu reprezentanții țării vecine la aprofundarea punctuală a problemelor comunității românești din Ucraina. Sigur că unii cârcotași ar putea spune că încă nu e război în Transcarpatia sau Herța, dar evoluțiile sunt în continuare imprevizibile, iar acordurile de pace încă nu sunt respectate. Tocmai de aceea, susțin o implicare activă a oficialităților abilitate ale statului român, începând chiar de la noul președinte, în problema minorității române din Ucraina.

Sunt oameni, repet, care își doresc să revină definitiv în România! Îi vom primi, cu siguranță, cu brațele deschise, dar întrebarea este "Avem ce să le oferim?". Locuri de muncă, perspective, viitor? Cam greu de răspuns, probabil, la o asemenea introspecție retorică...

Un lucru mi se pare însă cât se poate de realizabil. Guvernul și statul român trebuie să întărească zonele aflate în imediata apropiere a graniței de nord și est. Este foarte bine că vom avea centre de comandă NATO pe teritoriul nostru, crește gradul de siguranță al cetățenilor! Dar, mai avem nevoie și de alte demersuri, cum ar fi investiții în infrastructură, proiecte sociale, economice, comunitare care să asigure maramureșenilor, de exemplu, dar și românilor ce se reîntorc, o șansă la o viață decentă, civilizată, europeană. Putem să le oferim? Să dea Dumnezeu!...

      Nuțu Fonta - declarație politică: - Cine este vinovat de trecerea copilului din Săcel-Maramureș în împărăția îngerilor?;

Domnul Nuțu Fonta:

"Cine este vinovat de trecerea copilului din Săcel-Maramureș în împărăția îngerilor?"

Cazul micuțului de trei ani din județul Maramureș care a decedat zilele trecute din cauza unei insuficiențe respiratorii, comportă o analiză serioasă asupra modului în care se exercită medicina în România. Fără a-mi permite să acuz pe cineva de rea-credință sau de lipsă de profesionalism, deoarece cercetarea acestui caz dramatic trebuie să aparțină doar instituțiilor abilitate ale statului, doresc însă să trag un semnal de alarmă cu privire la situația disperată în care a ajuns sănătatea românească.

Concret, copilul din comuna Săcel a trecut în lumea celor drepți din cauza unei afecțiuni banale, un fapt mai puțin obișnuit în România anului 2015. Mama copilului, Rodica Dologa, l-a dus mai întâi la Spitalul Orășenesc din Borșa, unde nu exista un medic pediatru, micuțul fiind trimis apoi la unitatea spitalicească din Vișeu de Sus. Femeia susține că a stat acolo încă o jumătate de oră, până la apariția medicului, iar după alte patru ore, copilul a făcut infarct. Pacientul a fost resuscitat, dar fără rezultat, iar între timp s-a renunțat și la ideea transportării sale la Spitalul Județean din Baia Mare, aflat oricum la 120 de kilometri distanță.

Deși autoritățile medicale s-au disculpat inițial, afirmând că stopul cardiac a survenit pe fondul agravării insuficienței respiratorii, deoarece suferința ar fi fost mult mai veche în raport cu aducerea copilului la spital, totuși ancheta derulată rapid de DSP Maramureș a dus la amendarea a trei medici. Culmea este că doctorii sancționați, respectiv medicul curant, directorul medical și managerul Spitalului orășenesc din Vișeu de Sus, au fost amendați cu câte 10.000 de lei fiecare din cauza faptului că... nu au raportat în termen decesul copilului și nu ar fi respectat protocoalele de resuscitare!

Cum spuneam la început, este greu de acceptat ca un copil să moară în România actuală din cauza unei banale pneumonii! Medicul pediatru din Borșa era în concediu, iar la spitalul din Vișeu de Sus nu exista un medic radiolog, radiografia copilului fiind interpretată de pediatru! Părinții copilului susțin că vinovați sunt medicii, care nu au intervenit așa cum se cuvine pentru a salva copilul. Ei au făcut plângeri și la Colegiul Medicilor, dar nici verificările de până acum, nici anchetele ulterioare, nu le vor mai aduce copilul înapoi. Îmbucurător este totuși faptul că Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus s-a autosesizat în acest caz, iar procurorii au decis la sfârșitul săptămânii trecute deshumarea cadavrului pentru efectuarea unei noii autopsii.

Deși Direcția de Sănătate Publică a efectuat cu destulă repeziciune ancheta referitoare la moartea micuțului bolnav de pneumonie, instanța care poate stabili o eventuală culpă profesională a medicilor implicați în acest caz este Colegiul Medicilor. Consider că este vital ca investigațiile să fie mult mai precise, în așa fel încât părinții să cunoască cine este de vină pentru moartea copilului. Măcar această consolare să o poată avea!

Acest incident nefericit mai atrage atenția, de asemenea, asupra condițiilor precare în care medicii și ceilalți angajați ai sistemului de sănătate din România își desfășoară activitatea zilnică. Cred că este extrem de dificil să practici medicina în țara noastră, unde salariile au rămas la cel mai mic nivel din Europa, iar la capitolul dotări avem încă foarte multe îmbunătățiri de făcut. Moartea regretabilă a copilului din Săcel este și o consecință directă a migrației medicilor și asistenților medicali spre țările civilizate, care pun preț atât pe starea de sănătate a populației, cât și pe oferirea unor condiții financiare și materiale propice exercitării muncii din acest domeniu sensibil. Dacă spitalele din Borșa și Vișeu de Sus ar fi avut medicii necesari pentru a rezolva rapid problemele bietului copilaș, probabil că drama ar fi putut fi evitată. Așa însă, trebuie să căutăm vinovații fără vină în întregul sistem de sănătate, iar guvernanții, cred eu, au o datorie nu numai morală și de onoare, ci și de viață și de moarte s-ar putea spune, pentru a rezolva problemele. Consider că o nouă lege a salarizării personalului medical și sanitar se impune a fi cât mai repede promovată, astfel încât să nu ne trezim în situația de a nu mai avea medici în spitale! Totodată, conducerea Ministerului Sănătății ar trebui să sprijine mai susținut demersurile unităților spitalicești de a atrage fonduri europene pentru dotarea cu aparatură performantă și modernizarea celei existente, care, în unele spitale încă mai rezistă de pe vremea comunistă...

Reiterez că este extrem de important ca astfel de evenimente tragice și nedorite să fie evitate pe viitor, iar responsabilii de destinele sănătății românești, de la ministru la medicul de familie din ultimul sat al Maramureșului, să ia măsurile cele mai potrivite pentru însănătoșirea sistemului și pentru ca micuții noștri să nu mai moară cu zile...

      Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică având subiectul Se acordă prezumția de nevinovăție și în România?;

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"Se acordă prezumția de nevinovăție și în România?"

Nu doresc să vă solicit a-i considera "nevinovați până la proba contrarie" pe cei care, din zori și până-n seară, fac obiectul dezbaterilor televizate, ci vreau să vă aduc în atenție faptul că acest drept al fiecăruia dintre noi este deseori neglijat.

Este de notorietate faptul că perchezițiile, arestările și demersurile de urmărire penală din această perioadă, ce vizează personalități publice, fac deliciul presei, însă faptul că există surse care pun la dispoziția jurnaliștilor informații nepublice dintr-un dosar aflat în etapa de instrumentare ar trebui să fie un motiv de îngrijorare pentru noi, forul legislativ.

Din punctul meu de vedere, rolul incontestabil al presei în societate este, într-adevar, acela de a ține publicul la curent cu evenimentele ce țin de natura politică, economică, socială, ș.a.m.d., iar exercitarea dreptului la liberă exprimare este întocmai garantul democrației. Reversul medaliei este acela că dezvăluirea detaliilor ce țin de sfera privată a vieții individului va genera un impact negativ în viața acestuia, dar acest detaliu, deseori ignorat de etica jurnalistică, nu este subiectul central de astăzi.

Ceea ce face, însă, obiectul acestei alocuțiuni este relația dintre sistemul judiciar și mass-media, mai exact acțiunea de divulgare, fără drept, a unor probe dintr-un dosar penal în curs de cercetare, cât și a informațiilor ce țin de modul prin care alte probe vor fi obținute sau administrate. Autorii acestor fapte nu numai că săvârșesc o îngrădire a înfăptuirii justiției, ci și lezeaza dreptul la viață privată a individului și cauzează pierderea credibilității în spațiul public al acestuia. Or, conform Constituției, dreptul la liberă exprimare este inviolabil, în timp ce art.26 arată că "autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată".

Vehicularea intensă în presă a numelui persoanei cercetate și atingerea adusă imaginii acesteia sunt fapte ce îi vor prejudicia reputația, chiar și în cazul în care persoana vizată este declarată a fi nevinovată sau anumite afirmații publice sunt ulterior dovedite ca având caracter nereal.

Conflictul acesta dintre secretizare și dreptul la liberă exprimare este unul ce a făcut obiectul numeroaselor dezbateri la nivel național și internațional. Dacă majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene au adoptat legi pentru a evita tulburarea publică și lezarea dreptului la viață privată a personalităților publice anchetate, România nu a reușit să armonizeze aceste practici pentru a-și proteja cetățenii. În continuare respectul vieții private și al demnității sunt la cote reduse, iar pentru prejudiciile de imagine aduse, nimeni nu este considerat responsabil.

Cadrul legal pentru ca aceste situații să fie evitate exista deja, iar cea mai indicată modalitate pentru respectarea drepturilor părților implicate, fără a îngrădi libertatea presei, dreptul de exprimare și cel de informare, dar și tăinuirea informațiilor personale ale cetățenilor vizați, este prin responsabilizarea temeinică a jurnaliștilor și a celor care înfăptuiesc actul de justiție.

De asemenea, un pas înainte în această direcție ar fi făcut și prin acordarea prezumției de nevinovăție oricărui individ.

      Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică având tema Un ordin de ministru rătăcit;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Un ordin de ministru rătăcit"

"Promovăm politici sociale sustenabile, care să ofere accesul liber și egal la educație și la sănătate și care să asigure cetățenilor români o viață demnă. Creștem resursele financiare alocate educației, inclusiv prin atragerea unor surse de finanțare private. Asigurăm un sistem de salarizare și motivare financiară corespunzător rolului pe care cadrul didactic îl îndeplinește în societate." Acestea sunt doar 3 dintre obiectivele privind educația enunțate în Programul de guvernare al actualului cabinet Ponta, un document oficial asumat la învestirea în Parlament în 2014. Din păcate însă, vorbim doar de o înșiruire frumoasă de cuvinte, departe de a reprezenta obiectivele reale ale guvernării PSD.

Dintr-un alt document, tot oficial, pregătit încă din 2013, aflăm realitatea cruntă a guvernării actuale, aceea a neputinței și a ignoranței. Într-un proiect de ordin de ministru care a zăcut prin sertare gata pentru a fi scos după perioada de campanie electorală se prevede, printre altele, reducerea a 5000 de posturi în învățământ. Documentul, deși poartă semnătura actualului ministru, nu a fost asumat de acesta, fiind retras, în urma scandalului iscat de apariția lui. Deși promovarea ordinului în spațiul public s-a lăsat cu sancțiuni, domnul Sorin Cîmpeanu nu poate ascunde intenția actualului Guvern și care a reprezentat în fapt și politica dusă în ultimii ani de cabinetul Ponta, aceea de a menține subfinanțat un domeniu atât de important pentru o societate dezvoltată.

În declarațiile sale, domnul Cîmpeanu ignoră faptul că retragerea acestui document nu va rezolva o problemă acută în sistem. Chiar dacă în următoarea perioadă respectivele posturi din învățământ nu vor mai fi desființate printr-un ordin de ministru, acestea se vor reduce de la sine. Abandonul școlar în creștere de la an la an, în fapt scăderea dramatică a populației școlare va duce inevitabil la reducerea numărului de norme și posturi din învățământ. Prin declarații pompoase de susținere sau prin acorduri încheiate de ochii lumii, cum s-a dovedit cel din noiembrie 2014 semnat de miniștrii actualului Guvern împreună cu sindicatele din învățământ, nu se reușește decât ascunderea sub preș a unei realități care pe hârtie nu arată la fel de bine precum obiectivele amintite de mine în începutul declarației și asumate într-un program de guvernare.

Elevii și părinții și-au pierdut încrederea că actualul sistem educațional poate oferi o șansă reală de a ocupa un job în piața muncii la finalizarea studiilor, unul care să mai fie și bine remunerat, iar acest lucru se datorează politicii educaționale promovată în ultimii ani. Cei care plătesc polițele pentru menținerea unui învățământ neperformant sunt atât elevii, cât și profesorii care nu vor mai avea cui să predea.

Ceea ce trebuie să facă domnul Cîmpeanu este să vină cu soluții reale în vederea modernizării învățământului românesc, adecvarea lui la noile realități de pe piața muncii, precum și pentru atragerea de surse de finanțare care să susțină eficientizarea sistemului, printre care și creșterile salariale atât de mult promise de toți miniștrii care au deținut portofoliul educației.

      Petru Movilă - declarație politică având subiectul Ministrul Rus umblă cu cioara vopsită și spune că-i papagal!;

Domnul Petru Movilă:

"Ministrul Rus umblă cu cioara vopsită și spune că-i papagal"

După ce noi, ieșenii, am insistat pe lângă Guvernul Ponta mai bine de doi ani de zile pentru autostrada Iași - Tg. Mureș, guvernanții au decis să ne închidă gura: ne-au dat, pe hârtii, ceea ce am dorit!

În cursul zilei de ieri, ministrul transporturilor, Ioan Rus, ne-a prezentat Masterplanul de transport al României (MPGTR), explicând faptul că în urma dezbaterilor publice au fost luate în calcul majoritatea propunerilor. Astfel, din noiembrie până în februarie, reprezentanții Ministerului Transporturilor au scos din căciulă peste 650 de km de autostradă, care, ?n prima variantă nu-și justificau existența pentru că nu aveau susținere financiară! Concret, în plus, în doar câteva luni, au apărut peste 1.300 de km de autostrăzi noi - dublu față de varianta inițială, aproape 1.900 de km de drumuri expres și 2.800 de km de drumuri Transregio!

Ce mă interesează pe mine în calitate de parlamentar de Iași, și ce vă voi aduce în atenție, stimați colegi parlamentari, este evoluția surprinzătoare a autostrăzii Iași-Tg. Mureș. După îndelungi dezbateri și proteste ale ieșenilor în legătură cu acest tronson rutier, saturat probabil de cerințele și întrebările pe această temă, ministrul Rus a luat o hotărâre menită să închidă acest subiect, cel puțin pentru o perioadă de timp: Iași - Tg. Mureș va fi autostradă!

Astfel, a corectat variantele anterioare ale Masterplanului și a scris peste tot, acolo unde apărea termenul de drum expres, autostradă. Efectul a fost cel așteptat: ieșenii au zâmbit satisfăcuți și acum sunt mulțumiți că vor ajunge în Transilvania pe autostradă. Însă ceea ce nu au văzut mulți este faptul că această autostradă este una fazată, și că, mai întâi se va face drum expres, urmând ca mai apoi, la un moment dat, ?n viitor, să se facă autostradă. Așa că, mult așteptata autostrada nu este altceva decât o schimbare din pix, o cioară vopsită care arată ca un papagal, un simulacru de care Rus se folosește pentru a închide gura celor care doresc autostrada Iași - Tg. Mureș! În ciuda a ceea ce s-a prezentat ieri, situația rămâne aceeași: tronsonul Ungheni - Iași - Tg. Neamț va fi autostradă, iar Tg. Neamț - Tg. Mureș, drum expres!

Domnule ministru, nu ne mai păcăliți și fiți sinceri cu noi, ieșenii, cei care au dat cele mai multe voturi PSD-ului pentru a ajunge la guvernare. Vrem autostradă peste munți, nu minciuni!

      Radu Babuș - declarație politică: - Întreprinderile mici și mijlocii și strategia Europa 2020;

Domnul Radu Babuș:

"Întreprinderile mici și mijlocii și strategia Europa 2020"

Este esențial ca interesele și circumstanțele specifice ale IMM-urilor să fie luate în considerare în elaborarea tuturor politicilor și programelor de finanțare ale Uniunii. Viitorul cadru financiar va fi conceput astfel încât să faciliteze participarea întreprinderilor mici la programele de finanțare, prin simplificarea normelor, prin reducerea costurilor de participare, prin accelerarea procedurilor de atribuire și prin punerea la dispoziție a unui "ghișeu unic" pentru a veni în ajutorul beneficiarilor de fonduri ale Uniunii.

Datorită importanței sale pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, îmbunătățirea mediului de afaceri pentru IMM-uri este menționată în șase dintre cele șapte inițiative emblematice ale Strategiei Europa 2020: o politică industrială pentru era globalizării, o Uniune a inovării, Tineretul în mișcare, o agendă digitală pentru Europa, o Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor, o agendă pentru noi competențe și locuri de muncă. De o importanță deosebită pentru noul program este inițiativa emblematică "O politică industrială pentru era globalizării", care a conturat o nouă abordare strategică, menită să stimuleze competitivitatea europeană, precum și înființarea și creșterea întreprinderilor mici și mijlocii și promovarea unei culturi antreprenoriale.

Noul program propus va oferi, de asemenea, un instrument care poate servi și altor obiective de politică. Rețeaua întreprinderilor europene va oferi mijloacele pentru stabilirea de legături cu alte programe și inițiative în ceea ce privește difuzarea descendentă a informațiilor, promovându-le, precum și o colectare ascendentă a feedback-urilor de la părțile interesate. Ea va continua să furnizeze informații, sfaturi și sprijin IMM-urilor în ceea ce privește programele de mediu și respectarea reglementărilor. Sinergiile cu alte programe vor fi sporite la maximum. Activitățile de garantare propuse în noul program vor funcționa alături de activitățile de garantare finanțate în baza fondurilor structurale ale Uniunii și a instrumentului de microfinanțare Progress.

Instrumentele de capital de risc vor veni în completarea celor prevăzute în cadrul Orizont 2020 - noul program-cadru pentru cercetare și inovare. Programul va evita, de asemenea, suprapunerile cu alte programe, în special în domeniul promovării spiritului antreprenorial și în domeniul competențelor antreprenoriale. O atenție deosebită va fi acordată și complementarității noului program cu instrumentul de parteneriat propus.

Va fi esențial ca acțiunea externă a Uniunii să fie complementară dimensiunii externe a agendei interne de asigurare a unei dezvoltări durabile și a locurilor de muncă în Europa.

      Radu Babuș - declarație politică: - Problemele standardizării europene;

Domnul Radu Babuș:

"Problemele standardizării europene"

În cadrul Uniunii Europene, standardele naționale sunt adoptate de organisme naționale de standardizare, ceea ce ar putea conduce la existența unor standarde contradictorii și la impedimente în cadrul pieței interne. Astfel, se disting trei probleme importante:

  1. Într-o lume și o societate care se schimbă cu rapiditate, în special în sectoarele caracterizate de cicluri de viață și de dezvoltare foarte scurte ale produselor, standardele trebuie să mențină ritmul evoluțiilor tehnologice rapide. Principala consecință negativă a unui proces lent de stabilire a standardelor este că standardele naționale contradictorii continuă să se aplice, ceea ce poate crea obstacole tehnice în cadrul lanțului de aprovizionare, în cazul în care un standard național este utilizat ca instrument protecționist. O altă consecință este aceea că, în absența standardelor armonizate, întreprinderile nu pot utiliza standardul relevant pentru a conferi o prezumție de conformitate, ci trebuie să demonstreze conformitatea cu cerințele esențiale, astfel cum prevede modulul de evaluare a conformității din legislația Uniunii Europene aplicabilă. În ambele cazuri, întreprinderile sunt împiedicate să realizeze economii în ceea ce privește costurile suportate din cauza fragmentării pieței interne sau a procedurilor de evaluare a conformității. Standardele naționale contradictorii sau absența standardelor armonizate conduc la costuri de tranzacționare și la prețuri unitare mai ridicate, cauzate de necesitatea de a produce loturi diferite. Industria reacționează la această situație prin crearea unor canale de standardizare pentru dezvoltarea rapidă a unor specificații tehnice pentru asigurarea interoperabilității care capătă răspândire internațională.
  2. IMM-urile se confruntă cu o serie de probleme în ceea ce privește standardele și standardizarea. Una dintre cele mai importante probleme este aceea că IMM-urile sunt, în general, subreprezentate în activitățile de standardizare, în special la nivel european. În plus, standardele au de multe ori legătură cu siguranța și bunăstarea cetățenilor, eficacitatea rețelelor, mediul și alte domenii ale politicilor publice. Deși standardele au un rol important în societate, opinia părților interesate relevante din cadrul societății nu este suficient de integrată în procesul de standardizare din Uniunea Europeană. Pentru a aborda problema reprezentării insuficiente a IMM-urilor și a părților interesate în activitățile de standardizare, organizațiilor care reprezintă IMM-urile și părțile interesate din cadrul societății li se plătesc contribuții. Criteriile de eligibilitate pentru aceste subvenții, condițiile pentru utilizarea lor și tipul de contribuții financiare disponibile variază foarte mult. Unele organizații primesc subvenții pentru acțiuni, în timp ce altele primesc subvenții de funcționare. Cea mai negativă consecință a problemei reprezentate de insuficienta participare a IMM-urilor și a părților interesate din cadrul societății este lipsa de influență a acestora asupra procesului.
  3. În domeniul TIC, numeroase standarde care asigură interoperabilitatea nu sunt elaborate de OSE, ci de alte organizații care elaborează standarde.

Deoarece aceste standarde, ca atare, nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de standarde la care autoritățile publice să poată face referire în invitațiile de participare la licitații, autoritățile publice prudente vor evita să facă referire la acestea. Consecința este că echipamentele TIC pe care le achiziționează este posibil să nu fie interoperabile cu echipamentele TIC achiziționate de alte autorități. Această dificultate împiedică de multe ori autoritățile publice să își definească strategiile și arhitecturile TIC, inclusiv interoperabilitatea transfrontalieră între organizații.

Standardele pot contribui la susținerea politicii europene în confruntarea cu provocările societale majore precum schimbările climatice, utilizarea durabilă a resurselor, îmbătrânirea și inovarea în general. Prin plasarea dezvoltării standardelor europene sau internaționale pentru produse și tehnologii pe aceste piețe în expansiune, Europa ar putea crea un avantaj competitiv pentru întreprinderile sale și ar putea facilita comerțul.

      Raluca-Cristina Ispir - considerații pe marginea prezenței președintelui României în Parlament;

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

Vreau să salut, prin declarația mea de astăzi, prezența în Parlament, săptămâna trecută, a președintelui României, domnul Klaus Iohannis. A fost o demonstrație din partea unui șef de stat că în România politica se poate face și altfel, iar instituțiile pot funcționa într-un raport corect una față de cealaltă, în baza dialogului consfințit de Constituție. Probabil că este pentru prima oară, în perioada postdecembristă, când putem vorbi despre existența unui raport corect între instituția Președinției și instituția Parlamentului. Este semnificativă afirmația cu care președintele Iohannis și-a început discursul, anume aceea că "Progresul unei națiuni nu se poate naște din conflictul permanent între cei chemați să o reprezinte."

Dintr-o astfel de colaborare putem să afirmăm, fără a greși, că se vor creea proiecte pozitive, care nu pot fi decât în beneficiul cetățenilor. De altfel, agenda expusă de Președinția României nu este altceva decât agenda românilor.

În această ordine de idei consider, alături de colegii mei din PNL, că în centrul reformării scenei politice din România ar trebui să stea refacerea funcționalității Parlamentului și recredibilizarea sa ca instituție fundamentală a democrației.

Apelul președintelui de renunțare la populism, la electoralism, la restabilirea dialogului ar trebui însușit, în mod normal, de toți cei prezenți ieri în plenul reunit al Parlamentului.

PNL se constituie într-un partener al președintelui Klaus Iohannis, iar acest nou model de a face politică trebuie să fie îmbrățișat de toți actorii politici, dar mai ales de către actuala majoritate parlamentară, inclusiv de colegii noștri de la guvernare.

Pentru a lucra însă împreună în interesul românilor, pentru a face un Parlament cu adevărat puternic trebuie să renunțăm cu toții la acțiuni și interese electorale de conjunctură.

Consider că România trebuie să profite la maximum de resetarea politică decisă de cetățeni prin votul din 16 noiembrie 2014, iar activitatea legislativului să se reflecte în acte normative care să răspundă în mod real nevoilor întregii societăți, acum când avem cu adevărat șansa unei relații corecte Președinte - Parlament.

      Raluca Surdu - pledoarie pentru necesitatea unui Cod electoral modern;

Doamna Raluca Surdu:

În calitate de parlamentar am susținut încă de la bun început necesitatea elaborării unui Cod electoral modern, elaborat cu implicarea tuturor partidelor politice, a tuturor institu?iilor din domeniu responsabile de votul din România și din diaspora, dar și împreună cu reprezentan?ii societă?ii civile.

Am considerat că este necesar să se facă pași înainte în reformarea legislației electorale, într-un ritm susținut, de aceea agrearea de către toți partenerii a constituirii la nivelul Parlamentului a Comisiei de Cod electoral care va reglementa anumite aspecte ale Codului electoral până în luna iunie a anului 2015 a fost o dovadă că ne dorim cu toții transparența, predictibilitatea și celeritatea, consensul între politic și societatea civilă și mai ales răspunsuri la toate nevoile electoratului, în vederea respectării drepturilor fundamentale de a alege și de a fi ales.

Acestea sunt principiile care vor ghida acțiunea noastră parlamentară, un cod electoral modern și european fiind o promisiune serioasă a tuturor formațiunilor politice din Parlament, un nou cod electoral la care toți cei responsabili suntem obligați să lucrăm, pentru a oferi românilor ceea ce au cerut cu fermitate în ultimele luni.

Avem nevoie de reducerea semnificativă a numărului de parlamentari și împiedicarea ca, pe cale artificială, din cauza efectelor legii electorale, acest număr de parlamentari să crească în urma alegerilor; avem nevoie de introducerea de urgență a votului prin corespondență pentru românii cu domiciliul sau reședința în afara României, pentru a da dovadă că am înțeles în totalitate mesajul dat în data de 16 noiembrie 2014 de către electorat; avem nevoie de o serie de reforme radicale, în sensul scăderii corupției politice, care se manifestă inclusiv prin finanțarea campaniilor electorale.

Tocmai în întâmpinarea acestor nevoi, Partidul Național Liberal a început o serie de întâlniri și consultări cu reprezentanții asociațiilor neguvernamentale, un pas înainte în reformarea legislației electorale, într-un ritm susținut.

Numai în acest fel vom avea un cod electoral complex, care să asigure solu?ii la toate neajunsurile și problemele identificate până în acest moment, lucrat cu toate instituțiile responsabile din România, dar și cu reprezentanții societății civile, astfel încât următoarele alegeri să se desfășoare în cel mai bun mod posibil.

      Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Noul ROFVIP și combaterea violenței în școli;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Noul ROFUIP și combaterea violenței în școli"

Pe 13 ianuarie 2015, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul Ministrului Educației nr. 5115 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP). Noul ROFUIP va intra în vigoare chiar începând cu zilele următoare și se va aplica la nivelul tuturor unităților de învățământ de stat, particular și confesional.

În acest sens, săptămâna trecută, la Palatul Parlamentului a avut loc Dezbaterea intitulată "Aplicarea în unitățile de învățământ preuniversitar a noului Regulament-cadru de organizare și funcționare", organizată de Comisia de educație a PNL Sector 2 și OF a PNL Sector 2, la care au participat peste 90 de cadre didactice, profesori, directori de unități de învățământ, inspectori școlari, reprezentanți ai MEN.

După cum știți, ROFUIP a stârnit controverse, aprecieri, dar și nemulțumiri în rândul tuturor părților implicate: elevi, părinți, profesori... ROFUIP este un document care, în opinia generală, nu ar trebui să conțină formulări discutabile, fiind instrumentul care ar putea crea mediul normal și sănătos pentru buna funcționare a sistemului de educație, grav "rănit" în ultimii ani. Printre principale aspecte de noutate prevăzute în acest regulament se află și cele care vizează siguranța elevului și combaterea violenței în școală.

Problema ridicată de mine în cadrul dezbaterii vine după ce, chiar la finalul anului trecut, supuneam atenției dumneavoastră, stimați colegi, Raportul UNICEF conform căruia România se află pe primul loc într-un clasament al violenței în școli, având cei mai violenți elevi cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani dintre toate statele lumii civilizate. Noul Regulament de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar ar fi trebuit să vină cu o serie întreagă de soluții clare, bine ancorate în realitatea școlii, care să contribuie la rezolvarea acestei grave probleme de sistem. Aș vrea aici să fac o precizare: Ministerul Educației nu a făcut public un raport statistic asupra cazurilor de violență în școală în ultimii doi ani, iar una din cauze este și faptul că directorii de școli protejează imaginea unităților pe care le conduc, preferând să nu înregistreze cazurile mai puțin grave sau izolate de violență, iar inspectoratele școlare se rezumă la a centraliza raportările școlilor pentru a le transmite mai departe forului superior. Vorbim aici în special de acele cazuri care intră în competența poliției sau care răzbat în mass-media.

Stabilirea de către fiecare unitate de învățământ a cel puțin unui semn distinctiv pentru elevi și comunicarea acestora Poliției și Jandarmieriei din județul respectiv, existența unei Comisii pentru prevenirea și combaterea violenței în fiecare școală, care să adopte anual un Plan operațional al unității școlare privind reducerea fenomenului violenței în mediul școlar, stipularea actelor de violență ce pot fi săvârșite în școli sunt o serie de măsuri bune pe care le regăsim în noul ROFUIP, dar ele sunt încă formulate vag, fără a se insista asupra obligativității măsurilor care se pot lua în acest sens. Ba, mai mult, prevederile noului regulament ridică o nouă problemă care ar putea apărea în sistem: nu toți profesorii și managerii școlari sunt formați în direcția prevenirii și combaterii violenței școlare, iar consilierii psihologi au alocați, în realitate, un număr de 1000-1500 de elevi, deși OMECTS nr. 5555/2011 prevedea un număr de 400 de preșcolari sau 800 de elevi la un consilier școlar, prin urmare, aceste comisii devin pur formale și monitorizează doar efectele, nu și cauzele producerii fenomenului de violență.

În acest context, am ridicat, săptămână trecută în cadrul dezbaterii, problema nevoii completării acestui Regulament cu introducerea unor puncte care să includă proiecte sau parteneriate ale școlilor cu instituțiile abilitate și cu autoritățile locale, implicarea activă a părinților și elevilor, campanii de conștientizare și informare în rândul profesorilor, elevilor și părinților, sesiuni de formare/abilitare a cadrelor didactice, a managerilor și a inspectorilor școlari în vederea profesionalizării comisiilor pentru prevenirea și combaterea violenței din fiecare școală. Totodată, am insistat pe nevoia respectării legilor deja existente în acest domeniu, la unele dintre ele fiind chiar inițiator: Legea nr.29/2010 pentru modificarea Legii nr.35 /2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ și Legea nr.25/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr.217/2003 privind prevenirea și combaterea violenței în familie.

Având în vedere concluziile discuțiilor purtate cu cadrele didactice prezente la evenimentul organizat la Palatul Parlamentului și gravitatea fenomenului violenței în rândul elevilor care ne este adusă la cunoștință, din păcate și paradoxal, de statisticile marilor organizații internaționale, vă propunem, stimați colegi, corelarea prevederilor din ROFUIP cu Strategia anticorupție în educație și cu cele două coduri etice - al profesorului și al elevului care, deși întârzie să apară, ar putea da o greutate mai mare instrumentelor deja prevăzute, dar și un cadru propice eficientizării prevenirii și combaterii violenței în rândul elevilor, oferind o mai mare responsabilitate tuturor celor implicați în sistemul de educație românesc.

      Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Sesiunea voinței politice transpartinice;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Sesiunea voinței politice transpartinice"

Ne place sau nu, e momentul să conștientizăm că situația reală în care se află Parlamentul României, instituție care beneficiază de o scădere constantă a procentului încrederii românilor, conform sondajelor de opinie, care este permanent supusă amplelor campanii de discreditare, nu mai poate continua.

Invocând superficial faptul că aspecte ce țin de funcționarea curentă a instituției în care ne desfășurăm activitatea au fost și vor fi mereu prezentate mai mult sau mai puțin corect românilor, am asistat pasivi la amplificarea unui fenomen periculos în funcționarea democrației în România. Nu ne mai permitem să lăsăm ca munca noastră și activitatea uneori cu greu susținută să fie puse la îndoială, cât timp apărăm valori certe, principii corecte, rămânând cinstiți față de cei care ne-au votat.

Aș fi tentată să zic, uitându-mă la numărul mare de inițiative legislative "uitate" în sertarele comisiilor, că am fost prea preocupați de a ne apăra și promova temele de partid, uitând că legile se fac pentru toți românii, că interesul general trebuie să primeze. Tind să cred că situația marilor dosare care au în prim-plan chiar și parlamentari ne arată că s-a greșit și că este momentul nu doar al schimbării atitudinii clasei politice, ci și al reîntoarcerii imperativ necesară către nevoile românilor în plan legislativ.

Simt că, mai mult ca altădată, există în rândul nostru determinare pentru a se găsi voința politică transpartinică, atât de necesară în dialogul legislativ.

Partidul Național Liberal are deja o listă însemnată de priorități legislative, unele ce țin de cadrul general al activităților politice, cum ar fi pachetul legilor electorale, Legea finanțării partidelor politice, votul prin corespondență, reducerea numărului de parlamentari, dar și o serie de inițiative legislative pe domenii precum cultura. Proiectul Legii finanțării revistelor de cultură reprezentative din România și Proiectul de Lege privind instituirea timbrului cultural sunt doar două dintre propunerile legislative aflate în procedură parlamentară și care vor fi susținute cu prioritate în această sesiune.

Semnalul instituirii unui dialog politic între putere și opoziție a fost dat de la cel mai înalt nivel și ne obligă și pe noi să aducem, în Parlamentul României, dovada clară că promovăm un parlamentarism democratic.

Stimați colegi, haideți să arătăm, fiecare în comisia de specialitate din care facem parte, că avem o deschidere cel puțin rezonabilă, care să conducă la îmbunătățirea procesului legislativ și la reducerea lacunelor legislative de care ne lovim la tot pasul sau care ne sunt reproșate, uneori justificat. Totodată, vă urez o sesiune rodnică și multe proiecte menite să îmbunătățească viața cetățeanului român.

      Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Gheorghe I. Brătianu - un savant istoric martir;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Gheorghe I. Brătianu - un savant istoric martir"

Complexul Muzeal Național "Moldova" Iași - Muzeul de Istorie, în parteneriat cu Academia Română București, Colegiul Național Iași și Liga Studenților de la Istorie Iași au organizat în zilele de 28 și 29 ianuarie 2015 comemorarea unor personalități, victime ale represiunii staliniste care au murit la Închisoarea Sighetul Marmației sub genericul "Gheorghe I. Brătianu - un savant istoric martir" (28 ianuarie 1898 - 27 aprilie 1953).

Am acceptat invitația de a participa la aceste manifestări de înaltă factură, alături de importante nume din lumea academică și culturală, prezentând în fața unui public elitist, la Palatul Memorial "Al. I. Cuza" de la Ruginoasa, comunicarea intitulată "Actualitatea operei savantului-politician Gheorghe I. Brătianu (cu o privire specială asupra lucrărilor «O enigmă și un miracol istoric: poporul român» și «Marea Neagră»".

Fiecare dintre cei prezenți aveam motive temeinice de a ne afla acolo. Dincolo de bucuria de a fi într-o companie ce mi-a permis împărtășirea unor rafinamente spirituale cu totul speciale, pentru mine, trei au fost coordonatele sentimentale care m-au determinat să îndrăznesc a-mi expune gândurile la comemorarea lui Gheorghe I. Brătianu: în primul rând, atmosfera magică a Palatului Memorial "Al. I. Cuza"de la Ruginoasa, legat de numele viitorului istoric cu o educație elevată, care avea să-l introducă foarte devreme, la numai 44 de ani, printre "nemuritorii" români de la Academie. Atmosfera istorică și culturală ce ne atrage astăzi, din nou, la Ruginoasa, ca într-un carusel bogat în informație, nu o voi uita prea curând. Apoi, faptul că amândoi am fost ieșeni prin adopție (Gheorghe I. Brătianu venind de la Ruginoasa, eu de la Fălticeni). În fine, dar nu în ultimul rând, faptul că, din iubire de neam, viitorul istoric a luptat, fiind încă minor, pentru întregirea țării, pe pământul Bucovinei, în 1917. A trecut și prin Suceava, pe care o reprezint în Parlamentul României, "această Suceavă unde", așa cum spunea savantul-politician Gheorghe I. Brătianu, "fiecare piatră ne pomenește de mărirea strămoșilor și de slava lor nepieritoare". Se cuvenea, așadar, ca după aproape 100 de ani, să-i întorc vizita savantului liberal, într-un gest simbolic, dar cu convingerea că noi trebuie să ne amintim de Gheorghe I. Brătianu, poate mai ales acum, în vremuri încercate.

Acestor argumente personale li se pot adăuga numeroase altele, general valabile pentru fiecare român, din oricare colț al țării, conștient că munca istoricului Gheorghe I. Brătianu a lăsat o moștenire, pe cât de necesară nouă în momentul publicării ei, pe atât de puternic valorizată de trecerea anilor.

Dincolo de adevărurile istorice susținute de savant, dincolo de sintezele sale unice, dincolo de școala istoriografică brătinistă ce se prezintă ca un model, în primul rând ca rigoare și metodă de cercetare, se poate spune că viața istoricului nu este încă suficient cunoscută, ca și opera sa, care, neaflându-se la dispoziția cititorului decât prin exemplare miraculos salvate de epurări în marile biblioteci și puține reeditări, nu-și poate îndeplini menirea pentru care a fost creată: o contribuție reprezentativă la dezvoltarea culturii românilor.

Sper, totuși, stimați colegi, să vedem cât mai repede, dacă nu o ediție de opere complete, cel puțin titlurile reprezentative ale lui Gheorghe I. Brătianu în ediții accesibile publicului larg, și nu mă îndoiesc nicio clipă că, indiferent de aparteneța noastră politică, noi, politicienii anului 2015, vom susține o reașezare a personalității istoricului și a operei sale la locul binemeritat, în Panteonul cunoașterii și culturii românești.

Stimați colegi, vreau să vă împărtășesc faptul că Gheorghe I. Brătianu este prezentat pe placa sa comemorativă drept "martirul care a trăit, a luptat și a pătimit pentru cauza națională românească". În contextul manifestărilor de înaltă ținută științifică și de profundă încărcătură emoțională de la Ruginoasa și Iași, nu pot să nu mă întreb câți dintre noi cei care, cel puțin declarativ, ducem mai departe valorile Brătienilor, ne mai ghidăm în activitatea noastră politică după modelul celor care au luptat pentru cauza românească.

      Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Depolitizarea din învățământ, la un nou moment zero;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Depolitizarea din învățământ, la un nou moment zero"

Salutând intenția Ministrului Educației Naționale de a face o prioritate din organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere din învățământul preuniversitar și la nivel de inspectorate școlare județene, îmi exprim îngrijorarea cu privire la modalitatea în care acestea se vor desfășura.

Această decizie subită vine după ce, în repetate rânduri, alături de colegii preocupați de situația și nevoia de profesionalizare a managementului unităților de învățământ, am formulat numeroase atenționări privind necesitarea organizării acestor concursuri și mai ales privind depolitizarea școlii. Subiectul a fost dezbătut inclusiv la întâlnirea pe care am avut-o săptămâna trecută în Parlamentul României cu peste 90 de cadre didactice, inspectori școlari și reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale în cadrul Dezbaterii intitulate "Aplicarea în unitățile de învățământ preuniversitar a noului Regulament-cadru de organizare și funcționare". Concluzia este una singură: învățământul românesc este rămas mult în urma realităților sociale, a nevoilor societății românești și nimeni nu mai dorește și nu va mai accepta impunerea politicului în fața competenței și a profesionalismului.

Totodată, analizând poziția sindicatelor din învățământ față de decizia ministrului educației, Sorin Cîmpeanu, care a anunțat că în perioada imediat următoare vor demara concursurile pentru ocuparea posturilor de conducere din școli și inspectorate, dupa ce în prealabil vor fi întocmite metodologiile într-un sistem "repede înainte", nu pot să nu mă întreb dacă nu există și alte motive pentru care s-a urgentat acest proces.

"Detașarea în interesul învățământului" este un fenomen ce datează din anul 2007 și consecințele lui sunt rezultatele dezastruoase de la examenele naționale, procentul alarmant al abandonului școlar și al analfabetismului, numărul extrem de mare al cazurilor de violență înregistate în școală. Profesorii și-au exprimat public, săptămâna trecută, nemulțumirea privind repetatele situații în care apartenența politică a stat la baza ocupării funcției de director de școală, ba, mai mult, a fost chiar singurul criteriu avut în vedere.

Nu mai este loc în învățământul românesc pentru dascăli slab pregătiți, compromiși moral, lipsiți de profesionalism, pentru numiri politice, care s-au dovedit nocive pentru sistem prin rezultatele proaste înregistrate. Este momentul să încurajăm competența, principialitatea, moralitatea și dorința de profesionalizare a managementului în școală.

Nu vreau ca aceste concursuri care vor începe chiar din luna februarie, să se dovedească a fi o încercare disperată a Guvernării actuale de a-și impune oameni fideli în posturi de conducere, iar dacă vom primi acest semnal, îmi doresc ca orice situație de acest gen să nu fie tolerată. Orice formă de abuz, de intenție de subordonare politică a școlii trebuie blocată!

Este un nou moment zero, în care putem reveni la modalitatea corectă de organizare a concursurilor din sistemul de învățământ, la tratarea cu respect a cadrelor didactice, a elevilor și părinților. Alături de colegii parlamentari PNL, solicităm ferm depolitizarea oricăror acțiuni ce privesc managementul școlar, introducerea unor măsuri suplimentare, care să anuleze posibilitatea de fraudare a acestor, concursuri, precum și implicarea societății civile în vederea transparentizării tuturor deciziilor care însoțesc procesul de organizare a probelor de concurs.

      Cezar Cioată - declarație politică având subiectul Investind în copii, investim în viitorul nostru;

Domnul Cezar Cioată:

"Investind în copii, investim în viitorul nostru"

Copiii sunt o preocupare zilnică a noastră, ca părinți, ca cetățeni și ar trebui sa fie și o preocupare zilnică și ca demnitari ai acestei țări. Oricât de des am spune că ei sunt viitorul nostru, copiii sunt în primul rând prezentul nostru.

Copiii au nevoie astăzi de grădinițe și școli în care să se simtă încurajați și protejați; au nevoie de servicii de sănătate calitative; copiii au nevoie acum de spații în care să se joace, să-și petreacă timpul liber; copiii au nevoie azi încă de multe alte condiții ca să se dezvolte și să crească adulți activi și productivi.

Potrivit studiului realizat de UNICEF, în România există în continuare copii de vârstă școlară care sunt în afara sistemului de învățământ. Conform unor cifre oficiale, peste 6% dintre copiii de vârsta ciclului primar și gimnazial se află în această situație, iar 17,5% dintre tinerii de 18-24 de ani au părăsit timpuriu școala. Mai mult, doar 21,8% dintre persoanele de 30-34 de ani din România au studii superioare, comparativ cu media UE de 34,6%.

Cercul vicios al investițiilor insuficiente în educație trebuie transformat într-un cerc virtuos: mărirea cheltuielilor aferente educației ar încuraja creșterea economică și ar genera mai mulți bani pentru bugetul de stat.

Investițiile în învățământul primar și secundar ar trebui să vizeze reducerea disparităților în ceea ce privește frecvența și rezultatele școlare, lucru ce poate duce la creștere economică. Dezvoltarea capitalului uman poate prezenta de asemenea numeroase beneficii, precum ameliorarea sănătății, scăderea criminalității și a dependenței de prestații sociale.

Școlile ce cuprind și mențin în sistem elevi dezavantajați, precum cei cu dizabilități, din familii sărace sau aparținând minorităților etnice, și care încurajează astfel incluziunea socială, ar trebui susținute financiar peste actualul nivel de finanțare. De asemenea, ar trebui încurajate programele școlare ce vizează nevoile specifice ale elevilor în situație de risc, inclusiv cursuri remediale, activități extrașcolare. Consilierea și implicarea familiei sunt recunoscute pe plan internațional ca având cele mai mari șanse de reușită în reducerea riscului absenteismului și al abandonului școlar.

Anul 2015 a fost declarat de Uniunea Europeană, Anul European al Dezvoltării, iar luna februarie este Luna Educației. Să nu uităm că educația reprezintă cea mai buna investiție pentru a combate sărăcia, inegalitatea și excluderea. Să ne educăm copiii și să le oferim posibilitatea să își poată urma visurile.

      Vasile Horga - declarație politică intitulată Nu irosiți șansele României;

Domnul Vasile Horga:

"Nu irosiți șansele României!"

Suntem la finalul unui ciclu bugetar european în care României i s-au alocat aproape 20 mld. euro pentru programele de dezvoltare și integrare europeană. Prin eforturi simulate,România a reușit, iată, să treacă cu mari eforturi de pragul psihologic de 50% absorbție din fondurile puse la dispoziție de Comisia Europeană pentru finanțarea proiectelor proprii propuse de dezvoltare și chiar să se mândrească cu reușita eforturilor sale. S-a discutat îndelung pe această temă, de ce numai acest grad de absorbție, ce se mai poate face, cum trebuie să acționăm, cine se face vinovat și alte variațiuni pe aceeași temă. Nimeni însă nu a pus punctul pe i. Singurii vinovați pentru lipsa de absorbție a întregii sume prevăzută în bugetul UE pentru finanțarea programelor de dezvoltare a României din fonduri europene au fost Guvernele României care au administrat țara în timp ce aceste programe se derulau. Fie că a fost vorba de Guvernele Boc sau Ponta, ambele poartă vina în egală măsură.

Potrivit modului în care aceste guverne au acționat în mandatul lor, se poate afirma, fără nicio exagerare, că au contribuit din plin la subminarea economiei naționale și generalizarea controlată a corupției în societatea românească. Din momentul în care României i-au fost alocate fondurile prin bugetul UE, guvernele țării, orice culoare aveau ele, trebuiau doar să aplice concepte deja verificate în Europa de țări care au beneficiat înaintea României de asemenea fonduri, fără să caute ani de zile soluții originale, extrem de păguboase, care, iată, ne-au costat multe miliarde de euro, bani rămași necheltuiți. Guvernele României însă nu s-au mulțumit numai cu atât, au inventat o mașinărie de tocat bani europeni care a alimentat pe rând buzunarele clienților politici prin metode și practici greu de imaginat și care au determinat generalizarea unei corupții endemice în societatea românească.

Semnalul a fost dat în permanență de mediul guvernamental, în buna înțelegere cu majoritățile parlamentare, prin modul în care a fost conceput cadrul legislativ de organizare și implementare a absorbției fondurilor europene.

Iată doar câteva decizii guvernamentale validate de Parlament, care au dus România în această gaură neagră:

  1. Propunerile inadecvate de alocare a fondurilor europene destinate României pe domenii de dezvoltare economică și socială, cu minimizarea alocărilor de fonduri sectorului economic și în special celui care privește IMM-urile, rămas în continuare oaia neagră a economiei românești;
  2. Birocratizarea excesivă a accesului utilizatorilor la fondurile europene, prin constituirea unei rețele vaste de unități de implementare și monitorizare a proiectelor europene și elaborarea unor proceduri descurajante atât în faza de elaborare, cât și în faza de implementare a proiectelor;
  3. Elaborarea unor ghiduri de depunere și selecție a proiectelor pe fonduri europene cu un puternic accent prohibitiv, precum și a unor proceduri de implementare a proiectelor cu accent birocratic fără precedent, menite să descurajeze atât continuarea proiectelor aflate în derulare, cât și posibilitatea aplicării pentru noi proiecte;
  4. Stabilirea unor proceduri de achiziție publică a proiectelor în scopul implementării lor, care permite autorităților contractante elaborarea unor documentații de atribuire cu dedicație precisă, prin impunerea fără restricție a unor cerințe și condiții de cele mai multe ori aberante, care duc la distorsionarea concurenței și fac previzibilă desemnarea câștigătorului prin fapte de corupție;
  5. Modificarea frecventă a cadrului legislativ al achizițiilor publice, prin favorizarea entităților achizitoare, în detrimentul entităților ofertante, determinând prin aceasta desemnarea câștigătorului după alte criterii, cel mai adesea determinate de mărimea șpăgii acordate, fapt ce a avut drept urmare generalizarea corupției în acest domeniu.
  6. Aplicarea de corecții financiare substanțiale după implementarea proiectului, fără a se analiza și posibilitatea acordării unor termene de remediere a unor neconcordanțe apărute, raportate la proiectul de execuție, și trecerea la corecțiile financiare doar pentru proiectele neremediate, fapt care a determinat descurajarea potențialilor viitori beneficiari ai unor astfel de proiecte.

Toate aceste decizii și multe altele au făcut din România unul din statele codașe, chiar repetente, am putea spune, la absorbția fondurilor europene, cu consecințe dăunătoare pentru viitorul țării.

lată că am pășit deja în următorul ciclu bugetar al Comisiei Europene, în care României i s-au alocat peste 40 mld. euro, iar în privința absorbției acestor fonduri nu s-a schimbat nimic fundamental în societatea românească. Încă nu se depun proiecte, încă nimeni nu știe ce trebuie să facă, încă nu s-au simplificat procedurile, încă România nu a învățat nimic de la țările europene de succes în acest domeniu. Guvernul Ponta încă așteaptă, nu știm ce, și credem că nici el nu știe, cert este că timpul trece și din păcate trece pe banii românilor. Banii europeni nu sunt bani gratuiți, așa cum s-a indus ideea, ei vor fi plătiți de români indiferent dacă ei se consumă sau nu integral.

România va contribui la bugetul UE an de an cu cotele sale din taxe. De aceea, în numele cetățenilor români, cerem Guvernului Ponta să simplifice procedurile de depunere, selecție și implementare a proiectelor europene, să modifice urgent cadrul legislativ, în sensul eliminării potențialului uriaș de corupție pe care îl favorizează, și să întărească pârghiile de control și coerciție în derularea corectă a implementării proiectelor, astfel încât să fie încurajată cererea de apel la fonduri europene și absorbția rapidă a acestora.

Prin modul în care Guvernul Ponta va impune noile reguli privind accesarea fondurilor europene și ulterior achiziția publică a proiectelor aprobate, prin impunerea standardizării documentațiilor de atribuire pentru cadrul general de calificare și a proiectelor tehnice similare și eliminarea în mare măsură a factorilor subiectivi din evaluare, și mai ales a celor favorizanți, asimilați faptelor de corupție, România va reuși, suntem convinși, să raporteze la încheierea actualului ciclu bugetar al UE o rată de absorbție de 100% din fondurile europene destinate țării noastre. Prin aceasta veți da șansa României să se integreze cu adevărat în Europa.

      Ionel Palăr - declarație politică având tema Victor Ciorbea nu mai trebuie să fie Avocatul Poporului!;

Domnul Ionel Palăr:

"Victor Ciorbea nu mai trebuie să fie Avocatul Poporului!"

Votul pentru președinție a confirmat faptul că nivelul de așteptare a românilor în raport cu instituțiile statului nu poate fi obiect de negociere. Sloganul "Lucrului bine făcut", pe care românii l-au înțeles pe deplin, izvorăște, în primul rând, din necesitatea unor instituții funcționale, în fruntea cărora să fie persoane cu integritate morală și expertiză profesională care să nu poată fi puse sub semnul întrebării. Avocatul Poporului este o instituție a cărei utilitate în ecuația statului de drept nu trebuie și nu poate să facă rabat de la această necesitate. Am atras atenția, în ultima perioadă, în cadrul intervențiilor mele publice, asupra faptului că instituția Avocatului Poporului, cu domnul Victor Ciorbea în fruntea ei, a devenit inutilă, este un consum irațional de resurse financiare și umane.

Raportul MCV, dat publicității la începutul acestui an, a confirmat faptul că domnul Victor Ciorbea nu este Avocatul Poporului, o instituție fundamentală care ar fi trebuit să sancționeze apetitul Guvernului de a legifera, ci avocatul lui Victor Ponta. Decizia privind neconstituționalitatea OUG nr. 55/2014 a confirmat faptul că domnul Ciorbea este nociv în fruntea acestei instituții. Ordonanța privind migrația aleșilor locali a produs efecte juridice, iar domnul Ciorbea se face direct vinovat pentru aplicarea ei. Prin lipsa de reacție față de abuzul săvârșit de premierul Victor Ponta odată cu emiterea OUG nr.5/2014, PSD și-a însușit majoritatea primăriilor și consiliilor locale din țară. Avocatul Poporului era instituția care avea obligația legală să sancționeze cu celeritate acest abuz. Mai mult, domnul Ciorbea a făcut jocul premierului Ponta și în cazul ordonanței de urgență care permite persoanelor care dețin titlul de doctorat să renunțe la acesta. Avocatul Poporului avea obligația, ca și în cazul așa-zisei Ordonanțe a migrației aleșilor locali, să sesizeze Curtea Constituțională.

Țin să vă aduc la cunoștință o situație de o gravitate maximă și care, consider, explică în mare măsură relația de "subordonare" pe care domnul Victor Ciorbea a manifestat-o pe parcursul perioadei în care a deținut funcția de Avocat al Poporului în raport cu premierul Victor Ponta, ale cărui abateri trebuia, legal, să le sancționeze. Printr-o discretă ordonanță de urgență, Guvernul condus de Victor Ponta a acordat câteva noi privilegii Avocatului Poporului, printr-un act emis în perioada vacanței parlamentare din vara anului trecut. În textul Ordonanței de urgență nr.48/2014 instituția a fost inclusă, alături de Guvern, Parlament, Președinție și CCR, pe lista scurtă a excepțiilor de la interdicția impusă în 2012 pentru achiziții de protocol, "inclusiv zile aniversare", din rațiuni de economie la buget. În plus, pentru persoana care ocupă funcția de Avocat al Poporului, cei 5 ani de mandat sunt asimilați vechimii în magistratură. Consider că relația de cauzalitate dintre acest cadou pe care premierul Ponta i 1-a acordat domnului Ciorbea și modul slugarnic în care acesta s-a raportat la instituția Guvernului devine, în acest context, o axiomă.

Nu în ultimul rând, ar mai fi de spus că raportul de activitate pe anul trecut al celui denumit, în acest context impropriu, Avocat al Poporului, confirmă aspectele mai sus menționate cu privire la prestația domnului Victor Ciorbea: a promovat doar trei excepții de neconstituționalitate, însă nu uită să sublinieze colaborarea cu Guvernul. În finalul raportului, necesitatea atribuirii unui nou sediu, care să asigure condiții optime pentru desfășurarea activității, arată încă o dată preocupările sale reale.

Schimbarea domnului Victor Ciorbea din fruntea instituției Avocatului Poporului a devenit o necesitate impusă de nivelul de așteptare a populației în raport cu drepturile care ar trebui apărate de această instituție în prezent aservită intereselor și ambițiilor politice și personale ale premierului Victor Ponta. În acest context, consider că Birourile permanente ale celor două Camere ar trebui să demareze procedurile legale pentru revocarea din funcție a domnului Victor Ciorbea din fruntea acestei instituții.

      Mihai-Bogdan Diaconu - declarație politică având subiectul Statul român, umilit de Ungaria prin ascunderea lui Markó Attila, deputatul fugar, de justiție;

Domnul Mihai-Bogdan Diaconu:

"Statul român, umilit de Ungaria prin ascunderea lui Markó Attila, deputatul fugar, de justiție"

Statul român trece printr-o umilință cumplită de peste două luni, de când Ungaria îl ascunde și îl protejează pe deputatul fugar de justiție Markó Attila, a cărui arestare preventivă a fost votată de Camera Deputaților pe data de 3 decembrie 2014.

Deja la data votului Markó Attila era refugiat la Budapesta, dovedindu-și clar intenția de a eluda actul de justiție din România, în total dispreț față de dosarul de corupție care îl implica în mod direct.

Din acel moment, Markó Attila nu s-a mai prezentat la DNA atunci când a fost citat, iar autoritățile române au amuțit, făcându-se că nu observă fuga deputatului peste graniță, într-un alt stat al Uniunii Europene.

Măcar în momentul în care avocatul lui Markó Attila a declarat public că acesta se bucură de "protecția personală a premierului Ungariei Viktor Orban", autoritățile române, în frunte cu ministrul de externe și cu ministrul justiției, ar fi trebuit să reacționeze dur atât pe cale diplomatică, cât și pe cale juridică față de afrontul adus de statul maghiar, acționând prompt pentru aducerea în țară a celui care a primit deja o condamnare cu suspendare într-un alt dosar de retrocedare ilegală.

Autoritățile române au ridicat însă din umeri de parcă nu și-ar dori să îl găsească pe deputatul fugar, aruncând o pată de neșters atât asupra justiției române, care se dovedește a nu mai fi egală pentru toți, cât și asupra diplomației românești, care nu e în stare să găsească un fugar de justiție într-o țară membră UE aflată la câteva sute de kilometri.

Prin lipsa lor de reacție, autoritățile române invalidează astfel parcursul anticorupție al României și ideea de stat de drept, care a devenit un stat strâmb când a fost vorba de un politician de la UDMR. Etnia nu este însă o scuză pentru acte de corupție. Iar dacă fuga în străinătate devine o modă printre cei acuzați de corupție, atunci ne putem trezi și cu alți suspecți dispărând peste granițe.

Autoritățile române au de aceea datoria să acționeze de urgență pentru aducerea în țară a deputatului fugar, în vederea înfăptuirii actului de justiție. O dublă măsură în acest sens ar însemna nu doar neputința statului român de a aplica legea, ci și o notă foarte proastă dată luptei anticorupție. Deputatul UDMR fugar este cheia de aflare a multor alte retrocedări ilegale din Transilvania, care se desfășoară la această oră sau sunt deja încheiate, și tocmai acesta este motivul pentru care Ungaria îl ascunde, nedorind ca justiția română să dezvăluie falsurile grosolane pe baza cărora statul român a fost păgubit de bunuri de o valoare inestimabilă. Exact din acest motiv, România nu își permite să nu facă dreptate și să nu îl aducă în țară pe Markó Attila pentru a descâlci ițele și filierele retrocedărilor abuzive în care Ungaria este implicată, după cum o dovedește chiar protecția pe care i-o oferă deputatului amintit, care a acționat din interiorul Guvernului și al Parlamentului României în favoarea unei puteri străine.

      Daniel Florea - declarație politică: - Dreptate socială până la capăt;

Domnul Daniel Florea:

"Dreptate socială până la capăt"

La cea de a 62-a întrunire a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, în noiembrie 2007, s-a stabilit ca în fiecare an la 20 februarie să fie marcată Ziua Mondială a Dreptății Sociale, iar celebrarea acesteia a început cu anul 2009.

Organizația Internațională a Muncii a adoptat Declarația privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă, alte instituții și organisme internaționale alăturându-se acestui demers. Statele membre ONU au fost invitate să respecte principiile ce reprezintă valorile fundamentale ce asigură existența și dezvoltarea armonioasă a societăților, enunțate în cadrul Summitului Internațional pentru Dezvoltare Socială - dreptatea socială, solidaritatea, egalitatea de șanse.

Dincolo de summituri și declarații există realitatea care ne înconjoară: oameni care trăiesc precum strămoșii lor acum câteva mii de ani și alții care sunt în era zborurilor cosmice și se bucură de cele mai noi descoperiri științifice, oameni care visează să aibă ce alții aruncă, oameni care luptă să supraviețuiască, oameni pentru care apa și hrana zilnică sunt scopul suprem și oameni mai bogați decât multe state. Am putea spune că am construit o societate dreaptă? Mă tem că nu, dar putem să luptăm s-o facem. Aceasta este cea mai mare dintre provocările umanității în general, dar și a fiecărui stat în parte. Uniunea Europeană, preocupată de eradicarea sărăciei, de promovarea unui mediu de lucru decent, de egalitatea între sexe și acces fără restricții la bunăstarea socială și justiție, a adoptat strategii de dezvoltare socială și dezvoltare durabilă.

Țara noastră, ca stat membru UE, a aderat la aceste strategii și trebuie să le pună în aplicare pentru a recupera diferențele ce ne separă de cele mai înaintate state europene.

Una din prioritățile programului de guvernare este și intensificarea luptei împotriva corupției și a evaziunii fiscale. În prezent, ANAF monitorizează 400 de persoane cu averi mari, verificările urmând să se extindă anul acesta la încă 4.800 de persoane. Astfel, aceste demersuri devin un act de dreptate socială. Acum nu mai sunt luați la verificat săracii și persoanele cu nevoi speciale, ca pe vremea guvernării portocalii, ci bogații care au făcut averi enorme fiind sprijiniți, timp de zece ani, de un sistem mafiot.

Îndepărtarea nedreptăților și inegalităților sociale trebuie să fie un obiectiv al României pentru cetățenii săi, acest obiectiv nu trebuie asumat pentru că ne cere cineva din afară, dreptatea socială, democrația și statul de drept în sine existând pentru oameni.

Cu toții ne-am dorit să trecem cu bine peste criza economică, peste celelalte provocări ce ne așteaptă, și ca românii să o ducă mai bine, de aceea vă chem să ne unim și împreună să lucrăm pentru dreptate socială, solidaritate și egalitate de șanse.

      Daniel Florea - declarație politică: - Democrația, în pericol?;

Domnul Daniel Florea:

"Democrația, în pericol?"

Și eu, ca de altfel toată lumea, am privit cu stupoare și multă indignare evenimentele din Danemarca de la sfârșitul săptămânii trecute.

Atacurile teroriste de la Copenhaga, începute la un centru cultural, în cursul unei dezbateri privind islamismul și libertatea de expresie, au continuat în apropierea unei sinagogi din centrul capitalei daneze. Mai multe persoane au fost rănite și una ucisă sâmbătă după-amiază la Copenhaga, după un atac armat asupra unui centru cultural unde se desfășura o dezbatere despre islamism și libertatea de exprimare, unde de altfel se afla și ambasadorul Franței în Danemarca. Poliția a confirmat pentru presa locală că există mai mulți răniți în rândul forțelor de ordine, iar un civil a decedat. Incidentul a fost provocat de cel puțin doi atacatori înarmați, care au reușit să fugă cu o mașină. Cel de-al doilea atac armat s-a înregistrat în noaptea de sâmbătă spre duminică, la câteva ore de primul, în apropiere de sinagoga din Copenhaga.

După atentatele din luna ianuarie de la Paris, sunt vizate din nou libertatea de expresie și diferențele religioase.

Ultimele evenimente, de altfel la fel ca și cele de la Paris, ne arată câtă nevoie este de o serioasă informare a populației pe dimensiunea cunoașterii problematicii de securitate, de instituții bine dotate și specializate, de o reală cooperare interagenții, de avertizare și informare timpurie, astfel încât să putem reduce la minim aceste amenințări.

La fel cum solidaritatea, unitatea și fraternitatea franceză au triumfat și au încurajat autoritățile să-și îndeplinească dificila menire în luna ianuarie, la fel s-a întâmplat și în cazul autorităților daneze. Se pare că, în urma acestor două evenimente, am învățat cu toții o lecție de atitudine civică.

Consider că și noi, politicienii grăbiți în reacții de dragul ratingului și al câștigării simpatiei publice cu orice preț, trebuie să învățăm din lecția acestor evenimente. Invit colegii contestatari ai Legii securității cibernetice de la celelalte grupuri parlamentare la o atitudine rațional politică - în fața acestor pericole toți suntem egali.

Amenințările teroriste nu au culoare politică!

      Daniel Florea - declarație politică: - Împreună facem internetul mai bun;

Domnul Daniel Florea:

"Împreună facem internetul mai bun"

Ziua Siguranței pe Internet (Safer Internet Day) este sărbătorită în fiecare an pe 10 februarie, începând cu 2003, în peste 60 de țări din întreaga lume. Această zi are ca scop promovarea utilizării într-un mod mai sigur și responsabil a tehnologiei online și a telefoanelor mobile, mai ales de către copii și adolescenți, precum și conștientizarea și educarea acestora asupra pericolelor navigării nesupravegheate pe internet, tema acestui eveniment fiind "Împreună facem internetul mai bun".

Ziua Siguranței pe Internet este coordonată și promovată de rețeaua europeană INSAFE (European Safer Internet Network) și de Directoratul General pentru Media și Societatea Informatică al Comisiei Europene. În România, această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2008.

Anul acesta, la a 12-a ediție, 70 de țări din întreaga lume vor încerca în această zi "să facă internetul mai bun". Ziua Siguranței pe Internet a atins un grad global de participare, conștientizare și acoperire media și vizează necesitatea colaborării între toți utilizatorii de internet, de la copii, părinți, profesori, reprezentanți ai ONG-urilor, politicieni sau formatori de opinie, pentru a face mediul online mai bun și mai sigur.

După cum știm, internetul reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale umanității, transformând civilizația, la fel cum a făcut-o și revoluția industrială. Internetul a făcut posibil "statul global", dându-ne posibilitatea să vedem în direct flecare colț de pe Pământ, să accesăm informații de la cele mai prestigioase instituții de învățământ, să urmărim aterizarea pe Marte a Curiosity, să comunicăm cu prieteni din întreaga lume.

Pentru câteva miliarde de oameni, internetul face parte din viața de zi cu zi, atât pentru activitățile profesionale, cât și pentru cele recreative, fiind utilizat de pe computere, de pe tablete, telefoane și televizoare inteligente.

Accesul liber și neîngrădit al tuturor oamenilor la internet a permis ca rețeaua să fie folosită și de persoane care promovează rasismul, pornografia și pentru săvârșirea de infracțiuni, acestea fiind amenințări la adresa oamenilor și normelor sociale de conviețuire. Evident că cei mai expuși acestor capcane sunt copiii, fiind datoria noastră - părinți, școală, societate - să-i protejăm și să-i învățăm să se protejeze la rândul lor singuri.

Studiile relevă faptul că aproape 70% dintre copii stau între trei și patru ore zilnic pe internet, în special acasă. De multe ori ei participă la chat-uri cu necunoscuți cărora le dezvăluie date personale, căzând uneori victime rețelelor de infractori care îi racolează de pe rețelele de socializare și diverse site-uri și grupuri.

Potrivit unui studiu al Asociației pentru Promovarea Tehnologiei și Internetului realizat în 2013, copiii din România descoperă internetul la vârste foarte fragede, ceea ce reprezintă o mare oportunitate de dezvoltare, dar și un risc pe măsură.

Atitudinea corectă nu este de a interzice sau a limita accesul copiilor la internet, de a considera statul pe internet o pierdere de timp, ci aceea de a ne educa pe noi înșine și pe copiii noștri să stea siguri pe internet și să-1 folosească pentru a se pregăti să facă față exigențelor societății informației și a cunoașterii.

      Daniel Florea - declarație politică: - Promovarea tinerei generații;

Domnul Daniel Florea:

"Promovarea tinerei generații"

Plecând de la premisa că tinerii europeni au multe lucruri interesante de spus, ei fiind primii afectați de ulterioarele evoluții din domeniul economic, social și politic, dezechilibrele demografice, mondializarea, diversitatea culturilor reprezintă doar câteva probleme care îi implică direct, iar ei sunt cei chemați să stabilească noi forme ale relațiilor sociale, noi maniere de exprimare a solidarității, să experimenteze diferențele și să iasă îmbogățiți spiritual din aceste experiențe. Astfel, tânăra generație, împreună cu problemele cu care se confruntă, constituie o preocupare permanentă la nivel comunitar. În ciuda situațiilor foarte diferite, tinerii împărtășesc valori, ambiții, dar și dificultăți asemănătoare.

Integrarea tinerilor în piața muncii este o responsabilitate asumată de către clasa politică și susținută de către Uniunea Europeană. Astfel, în 2013 a fost adoptată Inițiativa Uniunii Europene pentru tineret și ocuparea forței de muncă, având alocat un buget de 6 miliarde de curo pentru perioada 2014-2020. Comisia Europeană propune, începând cu acest an, accelerarea finanțărilor destinate ocupării forței de muncă în rândul tinerilor. Pentru a intra în vigoare, propunerea legislativă trebuie să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene. Propunerea Comisiei se adresează în special autorităților naționale din țările în care șomajul în rândul tinerilor atinge cote record.

În următoarele luni, va fi alocat în jur de un miliard de euro pentru această inițiativă privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Prefinanțarea primită de statele membre UE va fi majorată de până la 30 de ori și ar urma, potrivit estimărilor prezentate de Comisie, să ridice numărul tinerilor beneficiari de la 14 mii la cel puțin 350 de mii și poate chiar și mai mult. La finalul anului trecut, în Uniunea Europeană erau aproape 5 milioane de persoane de până în 25 de ani fără un serviciu și aproape 7 milioane fără nicio ocupație. Datele oficiale prezentate de Oficiul European de Statistică arată că peste 3 milioane de tineri șomeri provin din țările din zona euro. Situația este dramatică în Spania și Grecia, unde, statistic, unul din doi tineri este șomer, dar și în Croația sau Italia, unde peste 40% din tineri nu au o slujbă sau o ocupație.

S-a tot vorbit despre talentul tinerilor noștri în diverse domenii ale cunoașterii. Anul acesta o elevă româncă, Măria Flavia Tohăneanu, elevă în clasa a Xl-a la Colegiul Național "Carol I" din Craiova, județul Dolj, a câștigat concursul anual de traduceri "Juvenes Translatores".

Acest concurs, Juvenes Translatores (tineri traducători), este organizat în fiecare an, începând cu 2007, de către Direcția Generală Traduceri din cadrul Comisiei Europene, obiectivul acestui concurs fiind acela de a promova și de a încuraja studierea limbilor străine în școli și de a-i familiariza pe tineri cu profesia de traducător, oferindu-le posibilitatea de a-și exprima talentul în domeniul limbilor străine. Ediția 2014-2015 a concursului a fost organizată în noiembrie 2014, la competiție participând peste 3.000 de adolescenți din 740 de școli de pe întregul continent, respectiv 32 de licee din România. Cei 28 de liceeni care au câștigat concursul, câte unul din fiecare stat membru, vor călători la Bruxelles, în luna aprilie, pentru a participa la ceremonia de decernare a premiilor, desfășurată în prezența Kristalinei Georgieva, vicepreședinte al Comisiei Europene.

"Cunoașterea mai multor limbi ne face să fim mai aproape unii de alții, deoarece ne permite să comunicăm dincolo de frontiere și de identități naționale. Cunoașterea limbilor reprezintă o competență fundamentală pe care o veți putea valorifica de-a lungul vieții și care vă va permite, de asemenea, să vă îmbunătățiți perspectivele profesionale. Prin acest concurs, dorim să încurajăm elevii să învețe limbi străine, să le practice și să facă parte din familia noastră europeană", a declarat vicepreședintele Comisiei Europene.

În acest an, elevii participanți au tradus texte având ca temă centrală identitatea europeană, văzută însă din diferite unghiuri. Textul tradus de Măria din limba engleză în limba română sublinia importanța arborelui genealogic în descoperirea propriei identități. Traducătorii Comisiei au avut ca sarcină pregătirea și verificarea textelor propuse, iar pentru uniformizarea gradului de dificultate au colaborat cu un grup de poligloți special creat.

Formarea unei tinere generații și a unui om nou, însuflețit de idealurile nobile ale contemporaneității, cu un orizont cultural, este și trebuie să rămână sarcina principală a României de azi.

Astfel, susțin cu toată încrederea că este de datoria noastră să susținem orice implicare pentru ca tinerii să aibă un drum educațional, să le oferim șansa ca prin instituțiile statului să fie pregătiți din punct de vedere profesional și să reprezinte cu succes România în competițiile viitoare.

      Daniel Florea - declarație politică: - Măsurile luate de Guvernul Ponta generează efecte pozitive;

Domnul Daniel Florea:

"Măsurile luate de guvernul Ponta generează efecte pozitive"

Tema corupției la nivel înalt ne-a acaparat pe toți în aceste zile, dar consider că nu trebuie lăsate deoparte și celelalte evenimente deosebit de importante.

După cum știm cu toții, delegația comună a Fondului Monetar Internațional și a Comisiei Europene a avut o serie de întâlniri la nivel înalt cu autoritățile din România, cu ocazia vizitei programate în perioada 27 ianuarie-10 februarie, pentru consultări și a treia evaluare a acordului stand-by cu România, aprobat în septembrie 2013.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie. Scopul înțelegerii este acela de a proteja economia românească de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.

Acordul, care este însoțit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România 1-a negociat cu partenerii internaționali din 2009.

Faptul că economia României se află în continuare pe un trend ascendent, fapt confirmat și de ultimele estimări ale Comisiei Europene, se datorează măsurilor susținute de către Guvernul Ponta ce au avut un ecou pozitiv și un efect de stimulare și întărire a economiei naționale. Discuțiile premierului cu delegația comună a Fondului Monetar Internațional și a Comisiei Europene purtate cu ocazia întâlnirii de luni au avut în principal ca temă negocierea celor două subiecte sensibile: liberalizarea prețului la gaze și găsirea unei soluții pentru problema Complexului Energetic Hunedoara.

Continuarea măsurilor de liberalizare a prețurilor la gaze a fost pusă în discuție, primul-ministru susținând că până la întâlnirea din aprilie va prezenta un calendar, acceptând unele măsuri de eficientizare dar fără a diminua rolul industriei de producere a energiei pe bază de cărbune din România, a locurilor de muncă și a echilibrului social.

România are o economie stabilă, iar conform celor mai recente previziuni economice de iarnă elaborate de Comisia Europeană, se estimează că România va înregistra o creștere economică accentuată atât în 2015, cât și în 2016, în special, datorită cererii interne, susținută de o piață a muncii stabilă, astfel că, în anul 2015 România ar putea înregistra o creștere economică de 2,7%, a arătat Comisia Europeană în Prognoza de iarnă 2015, care indică o îmbunătățire cu 0,3 puncte procentuale a estimării avansului țării față de Prognoza de toamnă emisă în 2014. De asemenea, Comisia Europeană prognozează că până la sfârșitul lui 2016 țara noastră va înregistra o creștere economică de 2,9%.

România a continuat să își reducă vulnerabilitățile fiscale, iar în ultimii ani s-a axat pe reducerea de cheltuieli pentru a aduce deficitul fiscal la 1,9% din PIB în anul 2014, o reducere cu 7 puncte procentuale în termeni structurali. Ținta de deficit pentru anul 2015, de 1,8% din PIB, va contribui la așezarea datoriei publice pe o traiectorie descendentă și la întărirea rezistenței finanțelor publice.

Faptul că avem o îmbunătățire a prognozei de creștere economică, că avem cel mai mic șomaj din ultimii 5 ani, inflație la un minim istoric și creștere salarială medie de 6% în ultimul an, nu arată decât că măsurile luate de Guvernul Ponta au generat și continuă să genereze efecte pozitive, că suntem într-o direcție bună, mesajele pozitive fiind extrem de importante pentru țara noastră, iar această direcție pozitivă trebuie continuată.

      Daniel Florea - declarație politică: - România îndeplinește condițiile pentru integrarea în spațiul Schengen;

Domnul Daniel Florea:

"România îndeplinește condițiile pentru integrarea în spațiul Schengen"

Doresc să încep declarația mea politică de astăzi prin a-l felicita pe colegul meu eurodeputatul Victor Negrescu pentru succesul de care s-a bucurat în urma apelului făcut oficialilor europeni în privința respingerii afișate de unii politicieni pentru aderarea României la spațiul Schengen și nu pot decât să mă bucur de faptul că un reprezentant al PSD și al clasei politice române în general, alături de ceilalți colegi, demonstrează încă o dată că sunt echipa cea mai bine pregătită din Parlamentul European.

Comisia Europeană a subliniat că sprijină deplin accederea României în Schengen încă din iunie 2011, când Consiliul European a concluzionat că România îndeplinește toate condițiile bazate pe criterii obiective. România și-a îndeplinit toate angajamentele tehnice legate de securizarea frontierelor și decizia privitoare la integrarea în spațiul Schengen nu trebuie să fie legată de considerente politice sau de evaluările din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Din punct de vedere politic, am văzut că se încearcă conexarea aderării la Schengen de alte chestiuni fără legătură. Mecanismul de Cooperare și Verificare are un scop diferit. Acest lucru a fost subliniat de către Comisie în mai multe rânduri, se arată în răspunsul oficial al Comisiei Europene.

De asemenea, oficialii europeni mai susțin că evaluarea privind Schengen a celor două state (România și Bulgaria) este efectuată de către Consiliu, fiind nevoie de unanimitate și că Executivul European nu sprijină legătura dintre accederea la Schengen și procesul MCV.

România îndeplinește condițiile și trebuie să intre în Schengen, sigur că trebuie făcut câte ceva în zona aceasta. Trebuie să-i lăsați și pe români, pentru că ei sunt mai bine organizați și dotați tehnic pentru Schengen decât multe state dintre cele prezente aici la masă.

România a alocat peste un miliard de euro de la bugetul de stat și fonduri europene, pentru susținerea măsurilor necesare aderării țării noastre la spațiul Schengen, cea mai mare parte a proiectelor fiind desfășurate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe.

Intrarea în Schengen este o necesitate pentru transportatorii rutieri români, contribuind la eliminarea corupției și la fluidizarea traficului de frontieră. De asemenea, ar fi eliminate abuzurile din frontieră la cântărire, fiind cea mai bună măsură de protecție a transportatorilor români împotriva șpăgilor colectate în urma controalelor la cântar, taxe de drumuri.

Majoritatea statelor membre au susținut aderarea României, poziții opuse fiind exprimate însă în trecut de Franța, Germania, Olanda și Finlanda, care au conexat tema de progrese substanțiale în privința MCV. Acestea au anunțat dinainte că nu sunt de acord cu aderarea României, invocând problemele de corupție, reprezentând și sursa unui flux masiv de migranți, dar, în aceste condiții, mai ales transportatorii români, dar și cei străini vor pierde în continuare zeci de ore și multe milioane de euro la controalele amănunțite din vămi.

Astfel de declarații nu pot face decât să amplifice aceste impedimente profund incorecte și discriminatorii și nu vor face decât să încurajeze discursul extremist cu care se confruntă Uniunea Europeană în acest moment și care trebuie stopat cu orice preț.

Îmi exprim satisfacția față de progresele realizate de România în pregătirea pentru aderarea la spațiul Schengen și aprecierea pentru eforturile și determinarea autorităților române de a asigura o integrare competitivă a țării noastre în spațiul Schengen.

      Laurențiu Nistor - declarație politică cu tema Agricultura a fost și rămâne un motor de creștere economică;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Agricultura a fost și rămâne un motor de creștere economică"

În viziunea Guvernului Victor Ponta, agricultura și energia au fost și vor rămâne cele două motoare de creștere constantă a României, pentru că avem un potențial foarte mare în aceste două domenii. Am ieșit pe plus în 2013, am ieșit pe plus și în 2014 și acest simplu fapt este rezultatul unei politici guvernamentale bine orientate. Guvernul a încercat și a oferit sprijinul administrativ necesar pentru ca banii să ajungă la timp la fermieri, iar rezultatele obținute au confirmat justețea direcției adoptate.

În județul Hunedoara, de exemplu, fermierii au reușit să absoarbă aproximativ 130 de milioane de euro, sumă nerambursabilă, prin proiectele depuse prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013. Pe parcursul celor șapte ani, hunedorenii au reușit să contracteze aproximativ 2.500 de proiecte conforme. Și rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Statisticile arată că, deși în vara lui 2014 au fost condiții meteorologice instabile, producțiile la culturile prășitoare au fost foarte bune, cu mult mai mari față de anul 2013. Agricultorii hunedoreni au reușit de asemenea să cultive majoritatea terenurilor însămânțate. Dintr-o suprafață de 23.900 de hectare de pământ însămânțate cu porumb, agricultorii au cultivat 8.846 de hectare, rezultând o producție medie de 4.600 de kilograme/hectar. În cazul florii-soarelui, hunedorenii au cultivat 654 de hectare, cu o producție medie de 2.300 kilograme/hectar. Totodată, producțiile au fost bune și la cartofi. Fermierii au cultivat toată suprafața însămânțată de 8.430 hectare și au obținut o producție medie de 16 tone/hectar.

Singura abordare rațională a guvernării unei țări este aceea că o politică dovedită a fi eficientă, trebuie continuată. Ca urmare, guvernul a mai făcut un pas în aceeași direcție. Fermierii români au la dispoziție în următorii șapte ani aproape 900 de milioane de euro din fonduri europene și naționale pentru investiții în ferme, proiectele integrate urmând să fie prioritare în noul Program Național Dezvoltarea Rurală 2014-2020, iar selecția va fi realizată pe criterii de calitate prin rapoarte lunare sau trimestriale emise de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Noul Program Național Dezvoltarea Rurală 2014-2020 are alocată o sumă totală de 9,363 miliarde de euro, din care 8,015 miliarde de euro reprezintă fondurile europene atribuite României, iar 1,347 miliarde de euro contribuția națională.

Măsura privind investițiile în ferme are alocată o sumă totală pentru perioada de programare de 7 ani de 892,32 de milioane de euro, inclusiv contribuția națională de 134,35 de milioane de euro.

În cadrul acestei măsuri privind investițiile în ferme, prioritate maximă va fi acordată proiectelor care integrează investițiile în fermă cu procesarea producției proprii, iar investiții în procesarea producției proprii înseamnă și mai multe locuri de muncă. Mai multe locuri de muncă înseamnă mai multă prosperitate pentru oameni, mai multă bunăstare pentru familiile lor și un viitor mai bun. Acesta a fost angajamentul politic în alegerile din noiembrie 2012 și acest angajament este onorat constant de Guvernul Victor Ponta.

      Neculai Rățoi - declarație politică: - Agricultura ecologică, speranța vieții sănătoase;

Domnul Neculai Rățoi:

"Agricultura ecologică, speranța vieții sănătoase"

Se spune despre România că este o țară rămasă mult în urma altor state în ce privește tehnologiile, incluzând aici și pe cele din domeniul agriculturii. Puțini însă sunt cei care realizează că este un rău care conține și un pic de bine în el, tot ce rămâne de făcut este ca să știm și să reușim să transformăm asta într-un avantaj. Căci, în agricultură este un avantaj ca, pe lângă calitatea deosebită a pământului arabil pe care îl are România, să nu avem, așa cum au multe alte țări europene, solul ars cu chimicalele care au fost folosite în scopul dezvoltării intensive a culturilor agricole. La noi, solul este poluat foarte puțin, în comparație cu celelalte țări dezvoltate tehnologic, având astfel posibilitatea ca să implementăm pe scară largă agricultura ecologică. Nici aerul nu mai este la fel de poluat ca înainte, marile combinate care otrăveau atmosfera fiind închise ori tăiate și vândute la fier vechi. România, iată, are posibilitatea ca să producă o hrană sănătoasă, fără să mai trebuiască să aplice tot soiul de tehnologii cancerigene așa-zis moderne. Încă se mai găsește posibilitatea îngrășării naturale a pământului, fără să folosim prea mult chimicale. Încă, din fericire, se mai găsesc soiuri de plante autohtone, cu o producție nu neapărat spectaculoasă, dar sănătoasă și rezistentă la clima și dăunătorii specifici zonei noastre. Tot ce avem de făcut este doar să stimulăm această producție ecologică, speranța vieții sănătoase a românului, și, de ce nu, să stimulăm și exportul produselor ecologice - dacă s-ar putea, mai ales în varianta procesată, mai valoroasă din punct de vedere economic, nu neapărat doar simpla materie primă. Și avem semne mai peste tot în România că această agricultură ecologică prinde tot mai mult la cetățeanul de rând: îi vedem pe oameni prin magazine, uitându-se pe etichete, ori prin piețe, studiind cu atenție mărul ori cartoful și punând întrebări. Omul de rând a conștientizat că agricultura ecologică nu este o chestiune de hobby, nu este o hachiță sau o modă, ci este calea pentru a-și păstra sănătatea prin hrană într-o lume din ce în ce mai poluată. Inclusiv la noi, în județul Iași, lângă Pașcani, un inginer a reușit să-și dezvolte o astfel de afacere de succes, legumele sale ecologice din soiuri pur românești căpătând o recunoaștere tot mai largă a calității. Această afacere a trecut chiar și prin criză, arătând că în România se pot face și afaceri bune, sănătoase, atât în beneficiul producătorului, cât și al consumatorului. Trebuie doar ca acest gen de afaceri să fie stimulat și de către stat, căci este un lucru ce se va întoarce tot în folosul statului: mai mulți oameni sănătoși înseamnă mai puțină presiune pe sistemul sanitar, adică bani mai putini băgați în tratamente, boli mai puține, bolnavi în număr mai redus, mai puține concedii medicale și pensii pe caz de boală. Agricultura ecologică înseamnă mai multă sănătate și mai puțină durere. Cine dorește să fie altfel și de ce, dacă noi nu o stimulăm?

Avem o șansă ca să găsim o nișă unde putem fi foarte competitivi, să nu îi dăm cu piciorul, căci nu avem decât de pierdut!

      Neculai Rățoi - declarație politică: - Glasul scârțâit îngrozitor al roților de tren...;

Domnul Neculai Rățoi:

"Glasul scârțâit îngrozitor al roților de tren..."

În ultima vreme auzim tot mai des că, dacă vrei să-ți bați joc de tine, de banii și de timpul tău, n-ai decât să încerci aventura mersului cu trenul prin "Carpathian garden", iar un exemplu grăitor ar putea fi trenul de la Târgu Mureș la Arad, dar care nu este singular la nivel național.

În primul rând, vreau să reliefez faptul că așa-numitul tren este de fapt o - nu se știe de ce - așa-numită Săgeată albastră, adică un amărât de automotor care scrâșnește obosit de aproape fiecare dată când schimbă vitezele, adică doar vreo sută și ceva de locuri.

Ca și categorie de tren, este un interregio, adică, pentru cei mai puțin pasionați de domeniu, un soi de melanj între fostele accelerat și rapid. Cu alte cuvinte, ar trebui să fie un tren care să asigure un confort pentru călătorii care pierd ore bune până la destinație, ar trebui să aibă un anume preț pentru bilete și un anumit regim de mers: o limită minimă de viteză de croazieră de 85 km/h și un număr redus de opriri. Ce constată însă cei care sunt nevoiți să folosească acest mijloc de transport?

Păi, constată că odată cu trecerea timpului, a rămas singura variantă pe calea ferată de a ajunge la Arad, trenul circulând o dată pe zi către această zonă a țării, la ora 16:00. Mai constată că au crescut iarăși prețurile la bilete, în mod nejustificat, pentru că, în acest automotor amărât, devenit într-un mod nefericit sigla Căilor Ferate Române, calitatea este un deziderat încă de neatins. Scaunele sunt tari, acoperite cu un pluș care nu are alt rol decât acela de a da o culoare mai atrăgătoare scaunului, pentru că acel capitonaj care ar oferi un confort călătoriilor pe distanțe medii și lungi este sublim, dar lipsește cu desăvârșire! După primul sfert de oră, rămâi până la capătul călătoriei cu o dorință nestăvilită de a-ți plimba încolo și încoace oasele asuprite de tăria scaunului, care îmbolnăvește un om sănătos, iar pe unul bolnav îl supune la adevărate cazne.

La pachet cu inconfortul scaunului vine și lipsa spațiului în plasa de bagaje, încă un argument în susținerea faptului că acest automotor este construit pentru navetiști și curse scurte. Fiecărui loc îi este arondat un spațiu în care încape doar o geantă cu care merge omul la serviciu ori o sacoșă cu cumpărături, nici aceea grozav de mare.

Când însă toate acestea sunt dublate de opriri la toate stațiilor posibile, P.O.-uri halte și gări dărăpănate, lucru care ar umple de invidie până și fostele curse de navetiști de pe vremea lui Ceaușescu și de niște prețuri pe care mai toată lumea le consideră a fi nesimțite, rămâne întrebarea cine este beneficiarul ce dorește ca glasul roților de tren să scârțâie îngrozitor? Căci bătaia de joc la adresa călătorilor este mai mult decât evidentă...

      Vasile Popeangă - declarație politică intitulată Opriți medicamentele falsificate!;

Domnul Vasile Popeangă:

"Opriți medicamentele falsificate!"

Există încă multă lume care crede că singurele remedii pentru o boală sunt bisturiul ori medicina alopată, medicina care nu se bazează (din păcate, am putea spune) pe plante, ceaiuri ori medicină tradițională extrem orientală. Culmea este că, deși acordă încredere nelimitată medicinei moderne, aproximativ în același procent oamenii cred și că tot ce este chimical vândut prin farmacii și nu numai, este vindecător. Și tocmai pe acest principiu, că bolnavul crede orice ca să se facă bine, o mulțime de șarlatani fac bani grei din vânzarea de medicamente contrafăcute. În mod normal, acestea nici nu prea ar trebui considerate medicamente, fie ele contrafăcute sau nu. Pentru că, după cum spune și numele, chiar dacă este falsificat, un remediu este totuși un remediu, aici falsificarea constând mai mult din schimbarea concentrației medicamentului original sau înlocuirea sa cu un alt medicament de o calitate inferioară. O altă categorie care a intrat în denumirea de medicamente contrafăcute, dar fără să fie în niciun fel vreun medicament, o reprezintă diverse substanțe total inactive față de afecțiunea pe care ar trebui să o trateze, având mai mult rol de substanță cu efect placebo. Astfel, putem găsi pe piață pastile de zahăr vândute pentru tot soiul de boli și, pentru a spori încrederea cumpărătorilor, sunt vândute la niște prețuri de ți se taie răsuflarea. Din păcate, există pe piață și substanțe care în loc să vindece ori să amelioreze, agravează bolile, le suplimentează sau chiar aduc moartea. Iată, cum lăcomia umană fără limite acționează într-o nesimțire totală tocmai asupra persoanelor cele mai vulnerabile, cele care și-au pierdut sănătatea, deoarece acești traficanți de iluzii au înțeles că, pentru sănătate, oamenii sunt în stare de orice, iar șarlatanii au văzut că se pot îmbogăți enorm pe baza acestei credulități!

Nu mai departe de zilele trecute, organele abilitate au descoperit un lanț de farmacii care vindea așa-zise medicamente în fapt, produse fără niciun efect pentru bolile pe care se zice că le trata pentru afecțiuni oncologice. S-au creat circuite fictive pentru introducerea în lanțul legal a unor medicamente cu valoare mare de piață utilizate în tratamentele unor boli grave, precum cancer, hepatită, diabet, procurate la negru de pe piața internă sau comunitară. Numai pe această rețea, de exemplu, în ultimii doi ani s-au înșelat oameni cu produse vândute pentru peste 5 milioane de euro, și asta în condițiile în care prețul de vânzare era cu o treime sub prețul pieței UE.

Cele mai multe falsuri sunt printre antibiotice, urmate de corticosteroizi, analgezice și alte grupuri de medicamente (androgeni, sedative-hipnotice, vitamine, antihipertensive, hipolipemiante, medicamente pentru slăbit, medicamente pentru tratamentul disfuncțiilor erectile, vaccinuri).

Care sunt consecințele utilizării de medicamente falsificate? În mod frecvent, aceste produse determină fie lipsa efectului terapeutic, fie apariția efectelor toxice, deoarece conțin alte substanțe active. Totodată, crește frecvența efectelor adverse, apărând în special reacții de hipersensibilizare. În cazul antibioticelor, prezența unor cantități mai mici de antibiotic decât ce este notat pe etichetă explică apariția microorganismelor rezistente la antibiotice.

De unde pot fi procurate medicamentele falsificate? Reclamele foarte atrăgătoare de pe Internet sunt principala sursă de creștere a numărului celor care cumpără, prin intermediul Internetului astfel de produse. Este de neînțeles de ce un număr atât de mare de persoane preferă să cumpere medicamente din surse ilegale, mai ales dacă ținem seama că mai mult de jumătate dintre medicamentele care se cumpără prin intermediul Internetului sunt falsificate, iar prețul nu diferă prea mult de cel al medicamentelor originale. Astfel, pacienții sunt păcăliți să cumpere substanțe nefolositoare, care pot întârzia vindecarea sau pot agrava boala respectivă.

Regretabil este că și acest circuit oficial al farmaciilor a căzut pradă lăcomiei și înșelăciunii, ilegalitățile fiind la ele acasă, ceea ce denotă că profitul obținut ilegal este considerat suficient de mare încât să acopere riscurile.

Așadar, având în vedere amploarea acestui fenomen, al falsificării medicamentelor, organele abilitate trebuie să-și întețească lupta împotriva acestuia, pentru că în acest caz nu sunt numai bani în joc, ca la alte escrocherii, ci sunt consecințe care duc la pierderi de vieți omenești, și nu puține.

Deci, opriți, cu orice preț, medicamentele falsificate!

      Gheorghe Șimon - considerații referitoare la guvernarea PSD;

Domnul Gheorghe Șimon:

Printr-o serie de moțiuni simple, și aș face referire doar la cele de anul trecut și cele de anul acesta, guvernarea PSD a fost atacată pe toate fronturile. Observ că cei care ne contestă sunt niște actorași politici ce repetă pe întuneric o piesă ce nu poate fi pusă în scenă, pentru că rolurile lor sunt false. Înainte de alegerile prezidențiale au răspândit teama în rândul electoratului că puterea nu trebuie să fie deținută de un singur partid. Acum singura lor țintă este: "Vrem toată puterea", după cum au și declarat imediat după alegeri și comedia începuse. Adică mai bine totul pentru PNL decât totul pentru PSD și titlul de pe afișul proastei piese politice a început să nu prindă la public.

Am fost atacați de PDL și PPDD cu privire la taxe și impozite. Ce am făcut noi de fapt? Am eliminat și comasat circa 100 de taxe și tarife. Am redus birocrația fiscală. Am continuat procesul de reducere a numărului de taxe plătite de o companie.

Cetățenii au fost mințiți că Guvernul Ponta amenință viața pacienților printr-o moțiune închipuită a PNL. Care este de fapt adevărul? Am redeschis 23 de spitale. Am acordat bursa lunară de 150 de euro pentru medicii rezidenți, dublându-le astfel venitul. Am extins sistemul SMURD la nivel național prin deschiderea a 5 noi centre. S-au direcționat bani către spitale pentru plata datoriilor și asigurarea stocurilor de medicamente. Am introdus pe lista medicamentelor compensate, de la 1 iulie anul trecut, 7 medicamente noi pentru afecțiuni oncologice și boli rare. Asistenții medicali generaliști, moașele și asistenții medicali se pot pensiona la 65 de ani. Mă opresc aici pentru că mă tem că puterea de înțelegere a celor care doresc doar polemici și luptă politică în loc de realizări nu vor putea asimila atâta adevăr.

Când ne-am ocupat de educație, colegii deputați din PDL și PNL au sărit ca arși de teamă că sistemul o va duce mai bine iar noi vom avea foloase politice exprimate în voturi, preferând să nu facem nimic decât să-i mulțumim pe elevi, dascăli și părinți. Am crescut bugetul educației, atât în 2013, cât și în 2014. În 2013, față de 2012, am avut o creștere de 6,4%, cea mai mare din UE. Pentru 2014, educația a primit 13% din bugetul național, cu 2 miliarde mai mult decât în 2013. 200 de milioane de euro au intrat în infrastructura școlară. Am demarat lucrările de renovare la 500 de școli. La capitolul educație, aș mai adăuga pe scurt: microbuze pentru elevi, Internet în 2.446 de scoli, sprijin pentru achiziționarea de computere, rechizite gratuite, am mărit valoarea burselor pentru olimpici, am deblocat posturile din învățământul superior, am crescut salariile profesorilor și așa mai departe.

Într-un mod iresponsabil, PDL și PNL ne-au acuzat că avem alergie la justiție. Guvernul Ponta a mărit bugetele instituțiilor din justiție în ultimii ani. A fost aprobat proiectul pentru eliminarea pensiilor speciale pentru magistrați condamnați pentru corupție.

În data de 11 februarie anul curent, o nouă moțiune a scos la iveală faptul că PNL digeră greu că Guvernul Ponta a înregistrat cea mai mare rată de creștere economică din Uniunea Europeană și că avem cea mai mare accelerare de absorbție a fondurilor UE de până acum. La numai o zi de la moțiune, la Senat s-a înregistrat ceea ce opinia publică internațională a numit "vot scandalos", după ce plânsul lui Vosganian a îngenuncheat eforturile anticorupție ale instituțiilor statului. Poate este vorba doar de o astenie de primăvară și nu de o alergie a PNL, când vine vorba de justiție.

De aceea, stimați colegi deputați care vă plictisiți în culisele puterii, abandonați masca demagogiei pe care o purtați și veniți pe scena reală a politicii românești, în slujba cetățeanului și nu a vorbei goale și mincinoase!

      Violeta Tudorie - declarație politică intitulată Regimul Udrea, PDL, Băsescu - unul profund corupt;

Doamna Violeta Tudorie:

"Regimul Udrea, PDL, Băsescu - unul profund corupt"

După cum au observat toți românii, DNA-ul a început o acțiune sui generis de debăsificare a statului. Sunt aduși în fața procurorilor deopotrivă politicieni pedeliști, persoane din anturajul fostului președinte Băsescu, precum și afaceriștii care le-au furnizat și cu care au împărțit șpăgi de milioane de euro.

Cât a fost la putere am criticat adesea regimul Băsescu-Boc, dar niciodată pe tema corupției. Iată că după plecarea lui Băsescu ies la iveală marile fapte de corupție ale celor doi capi și ale anturajului lor. Am fost și eu ocultată de vrăjeala lor despre lupta anticorupție și independența justiției.

A fost necesară o mică breșă în cercul mafiei pentru ca participanții la împărțirea șpăgilor de milioane să încalce omerta, dând în vileag mecanisme politico-economice-administrative de fraudare a banilor publici, de ocrotire a acestor mecanisme de fostul președinte Traian Băsescu și fostul prim-ministru. Mă refer la Emil Boc, pe care băsiștii ni-l prezentau drept cel mai cinstit premier. Vă amintiți că atunci când se descopereau hoții în aproprierea lui Emil Boc săreau apologeții săi să ne îndese în cap minciuna că Boc nu a știut și nu a luat, iar astăzi ne-o spune fostul său ministru și membru de partid că îi livra câte 300.000 de euro lunar. Același truc, cu nu am știut, nu am văzut îl încearcă acum și fostul președinte.

Descoperim o nouă particularitate a acestui regim, ca fiind cel mai corupt, iar această dimensiune are conotații nu numai naționale, ci și euroatlantice. Laudele la adresa justiției din România pe care oficialii europeni și americani le-au transmis în ultimii 10 ani, subliniază un lucru tragic, acela că mafia politico-economică a atins apogeul său în cele două mandate ale lui Traian Băsescu la Cotroceni. Aceasta este de fapt adevărata moștenire lăsată urmașilor de către fostul președinte al țării. În declarația de la Congresul PMP Traian Băsescu afirma că a ieșit să-și apere mandatele. Iată de ce, într-adevăr, are motive să se apare. Ca să-i întorc propriile cuvinte, în timpul acestor mandate, în România "corupția a devenit sistemică, endemică".

Am spus la început că este o acțiune sui generis, deoarece singur DNA-ul nu poate duce până la capăt acțiunea de debăsificare. Revine și celorlalte instituții și puteri ale statului să-și îndeplinească funcțiile specifice. În acest sens, cred că justiția poate funcționa independent fără ca un președinte să ne tot spună că o ocrotește de ingerințele din exterior, că fără această protecție prezidențială statul de drept nu ar mai exista. Mai cred că noi, legislativul, ar trebui să creăm condițiile legale ca justiția să poată funcționa fără a depinde de serviciile de informații, iar acestea să se ocupe de siguranța și securitatea națională, nu de dosarele din justiție. Pentru ascultat și prins hoți avem poliția și procuratura, serviciile să se ocupe de spioni și teroriști. Ca să vă spun drept, cred că se face un abuz de rețineri, arestări și mai ales de zăngănit de cătușe pentru oricine care nu prezintă un real pericol public. A reține, a aresta un cetățean, a-l plimba cu cătușele în văzul televiziunilor, doar pentru a culege informații și a-l stimula să facă denunțuri, îmi aduce aminte de metodele fostei securități. În acest sens rog pe colegii noștri juriști-parlamentari să facă mai multă lumină civilizatoare în acest domeniu și să ne propună amendamente care să ajute și justiția, dar nici cetățenii să nu fie aduși sub demnitatea de ființe umane, batjocorite în prezența mass-mediei înainte de a fi declarate definitiv vinovate.

      Andrei-Răzvan Condurățeanu - declarație politică: Probleme pe piața muncii;

Domnul Andrei-Răzvan Condurățeanu:

"Probleme pe piața muncii"

Problemele cu care se confuntă piața muncii din țara noastră sunt cunoscute și recunoscute de toată lumea, de mulți ani. Ele sunt legate de: lipsa locurilor de muncă; costul ridicat al forței de muncă, având drept cauză ponderea ridicată a contribuțiilor sociale în aceste costuri; rata înaltă a șomajului de lungă durată, mai ales la tinerii absolvenți și la persoanele cu vârsta mai mare de 45 de ani; rezistența fenomenului de muncă la negru; evaziunea fiscală majoră în zona contribuțiilor sociale, prin neplata acestora de către angajatori și remunerarea alternativă și gri a salariaților legal înregistrați.

Dacă în ceea ce privește costul forței de muncă a existat un început prin diminuarea contribuției de asigurări sociale a angajatorului cu 5 puncte procentuale, eforturile pentru diminuarea efectelor negative generate de celelalte probleme menționate au fost nesemnificative și nu au adus efectele scontate.

Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă conține un capitol întreg (Cap. 5) destinat măsurilor pentru stimularea ocupării forței de muncă. Acest capitol a fost completat în ultimul timp cu o serie de măsuri de stimulare a creării de noi locuri de muncă, în special pentru tinerii absolvenți sau șomerii cu vârsta de peste 45 de ani (subvenții pentru angajatori, credite avantajoase sau acordarea de sume nerambursabile). Dar efectele acestor facilități sunt invizibile, ele fiind foarte puțin cunoscute și, în consecință, puțin utilizate pe piața muncii. Consider absolut necesar ca ANOFM și agențiile județene ale acesteia să se implice mult mai mult în promovarea acestor facilități în rândul angajatorilor. Concomitent este necesară întărirea rolului agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă în promovarea și monitorizarea pe baze competitive a programelor de măsuri active pe piața muncii.

Trebuie îmbunătățită legislația privind stimularea ocupării forței de muncă, astfel încât aceasta să promoveze măsuri active pentru asigurarea tranziției de la perioade inactive la perioade active pe piața muncii, cum ar fi, de exemplu, tranziția de la perioada de îngrijire a copilului la reinserția pe piața muncii. Este necesară susținerea și inițierea de cursuri de calificare, cu precădere în meserii care sunt solicitate pe piața muncii.

Ar trebui organizate și dezvoltate la nivelul statului organisme care să aibă ca sarcină prioritară identificarea la nivel național, dar și local atât a oportunităților de afaceri, dar și de înființare a unor unități productive, care să ofere noi locuri de muncă. Aceste entități ar putea furniza ANOFM date utile în ceea ce privește posibilitatea de promovare a unor proiecte de sprijinire a înființării de noi întreprinderi, dar și informații referitoare la calificările necesare în noile locuri de muncă.

Un alt obiectiv ce trebuie avut în vedere este asigurarea unor locuri de muncă de calitate prin formarea continuă a lucrătorilor, dar și prin stimularea investițiilor care au ca destinație îmbunătățirea condițiilor la locul de muncă.

În altă ordine de idei, consider că obiectivul combaterii muncii la negru, dar și reducerea evaziunii fiscale în domeniul contribuțiilor sociale nu pot fi realizate decât prin transformarea Inspecției Muncii într-o instituție cu responsabilități și drepturi sporite pentru inspectorii de muncă, specifice unei "poliții a muncii". Acest deziderat poate fi realizat prin elaborarea unor norme legislative care să prevadă întărirea măsurilor împotriva angajatorilor care acceptă și încurajează munca la negru, dar și a inspectorilor de muncă care ignoră cu bună știință ilegalitățile.

Introducerea cazierului social pentru firme și persoanele din conducerea acestora - cărora, în cazul constatării unor abateri de la normele fiscale sau ale legislației muncii, să le fie restricționat accesul pe piața achizițiilor și contractelor publice - ar constitui un factor de descurajare pentru cei tentați să încalce legile.

      George Ionescu - intervenție: - Constantin Brâncuși;

Domnul George Ionescu:

"Constantin Brâncuși"

Anul acesta, pe data de 19 februarie, se împlinesc 139 de ani de la nașterea marelui sculptor Constantin Brâncuși.

Constantin Brâncuși s-a născut la 19 februarie 1876 în satul Hobița, județul Gorj și a încetat din viață la 16 martie 1957. Acesta este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX și unul dintre cei mai celebri artiști ai României, lucrările acestuia fiind apreciate atât la noi în țară, cât și peste hotare și expuse în cele mai mari saloane de artă din Europa și America.

Deși s-a născut în România, acesta s-a afirmat cu adevărat în Franța, unde a realizat cele mai multe din operele sale, unde de altfel s-a și stins din viață la vârsta de 81 de ani, cu regretul că nu i-a fost permis să-și mai vadă tara încă o dată.

Din cele 204 lucrări ale marelui artist, foarte puține se mai află în România, majoritatea acestora fiind răspândite în cele mai mari muzee și colecții din întreaga lume.

Unele dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Constantin Brâncuși sunt: "Coloana Infinitului", "Supliciu", "Poarta Sărutului", "Masa Tăcerii", "Păsări în Văzduh", "Carol Davila", "Orgoliul", "Sărutul". Sculpturile acestuia se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor.

Cu ocazia împlinirii a 139 de ani de la nașterea marelui sculptor, în diferite părți ale țării se desfășoară diverse manifestări dedicate aniversării marelui artist.

Este un prilej bun pentru a ne aminti de marile valori ale acestei țări, pe care mulți dintre noi le-am dat uitării și pentru a conștientiza că avem cu ce să ne mândrim.

      George Ionescu - intervenție: - Ziua mondială a radioului;

Domnul George Ionescu:

"Ziua mondială a radioului"

Ziua mondială a radioului se celebrează în fiecare an pe data de 13 februarie, dată stabilită la inițiativa UNESCO pentru a marca prima transmisie radio de la sediul ONU, la 13 februarie 1946.

Cu ocazia acestei zile se dorește atragerea atenției asupra acestui mijloc de comunicare și încurajarea accesului la informații. Deși în prezent există numeroase instrumente de media, acesta rămâne cel mai răspândit mijloc de comunicare în lume, conform unui studiu UNESCO. Conform acestor studii, mai bine de două treimi dintre locuitorii planetei au acces la cele peste 40.000 de posturi de radio care emit în toată lumea.

Radioul rămâne cel mai accesibil mijloc de comunicare, chiar și în condițiile apariției noilor tehnologii, acesta având costuri scăzute, dar care poate obține cea mai mare audiență. Acesta este în același timp și un instrument al educației, al libertății de expresie și al dezbaterii publice.

În România, primele emisiuni radio au avut loc pe 1 noiembrie 1928, dată la care se inaugura Postul Național de Radio din România, astfel că această dată devine ziua națională a radioului în România, moment în care Societatea Română de Radiodifuziune organizează Ziua porților deschise. Această zi este marcată prin diverse teme și dezbateri, cea din acest an fiind "Tinerii și cultura on air".

Cu toții trebuie să recunoaștem importanța acestei zile și să conștientizăm importanța acestui canal de informații și rolul acestuia în viața fiecăruia.

      Sorin-Avram Iacoban - declarație politică: - Suveranitatea României trebuie apărată!;

Domnul Sorin-Avram Iacoban :

"Suveranitatea României trebuie apărată!"

Cu siguranță nu ne aflăm într-un context istoric pe care ni l-am fi dorit. La mai puțin de 300 km de teritoriul țării noastre se desfășoară un război care poate amenința oricând atât interesele strategice ale României, cât și teritoriul național. Situația este cu atât mai serioasă cu cât în estul și sudul Ucrainei suntem în prezența unui război care nu a pornit în mod spontan, ci a fost pregătit din timp, după anumite tipare militare și politice, exersate în anii 90 și primul deceniu al anilor 2000.

Instabilitatea din zonă pornește odată cu politica fostului secretar general al Partidului Comunist din URSS, Mihail Gorbaciov, care a insistat pe cele două linii principale de politică, glasnost și perestroika. Astfel, anii 1986, 1987 și 1988 au fost decisivi pentru rescrierea istoriei din estul Europei, totul culminând în decembrie 1991 cu desființarea Uniunii Sovietice și declararea independenței unor state nou desprinse din fostul teritoriu URSS.

Conflictul dintre Mihail Gorbaciov și Boris Elțin, alimentat și de organizarea de către serviciile secrete rusești a unui puci militar, au facilitat preluarea puterii în Rusia de către formațiuni considerate naționaliste care au început imediat consolidarea poziției Rusiei în zonă. Consolidarea nu a însemnat altceva decât un protectorat agresiv față de noile republici declarate proruse sau care au optat pentru "a face" politica Rusiei. Acolo unde politica Rusiei nu a fost îmbrățișată, au apărut conflicte, violențe civile și militare care au necesitat intervenția trupelor de "menținere a păcii" rusești, pentru protejarea populației vorbitoare de limbă rusă.

Cât timp Ucraina a optat pentru un guvern prorus, în statul vecin nu au existat probleme militare, ba mai mult, guvernele proruse au beneficiat de măsuri economice de ajutor din partea Rusiei și aici amintim de prețul preferențial la gazul rusesc.

În momentul în care Ucraina a optat pentru o apropiere față de Uniunea Europeană și NATO, Rusia a trecut la aplicarea planului de rezervă, plan verificat în anii 90 în Transnistria și în anii 2000 în Georgia.

Evident că aceste teatre de operațiuni au fost pregătite din timp, după un scenariu dus la perfecțiune, de tipul: "la orice reacție îi corespunde o contrareacție".

Astfel, la 2 septembrie 1990 se proclama Republica Moldoveană Nistreană. La 27 august 1991, Republica Moldova își proclama independența, inclusiv cu teritoriile din așa-zisa Republică Transnistreană, anume raioanele Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîbnița, Slobozia și orașul Tiraspol. La 2 martie 1992 Republica Moldova primește statutul de membru ONU. În aceeași noapte începe efectiv războiul din Transnistria, atunci când forțe ale gărzii transnistrene, sprijinite de unități de cazaci atacă postul de poliție din Dubăsari. După 2 luni, la data de 5.04.1992, vicepreședintele rus Alexander Rutskoi cere independența Transnistriei.

În urma războiului transnistrean, autoritățile de la Chișinău pierd și controlul asupra orașului Tighina, iar Transnistria beneficiază de protectoratul armatei ruse, evident, de menținere a păcii.

Scenariul era clar, identificarea unui teritoriu extrem de important strategic pentru Rusia, încurajarea acțiunilor separatiste, încurajarea unui conflict militar care să fie "amortizat" de intervenția rusă pentru cetățenii ruși sau filoruși care vorbesc limba rusă.

Scenariu identic și în cazul Georgiei, care pornește exact în aceeași perioadă. Astfel, în 1990, Osetia de Sud se proclama "republică sovietică", deși era teritoriu georgian. În urma referendumului din 1992, se proclama unirea Osetiei de Sud cu Osetia de Nord (teritoriu rusesc). Tot în 1992 o altă provincie a Georgiei, Abhazia, își declara și ea independența. Independența este recunoscută doar de Rusia și Nicaragua. Scenariul a ajuns la punctul culminant în 2008 când, profitând de campania militară georgiană împotriva regimului separatist al Osetiei de Sud, la data de 8 august 2008, Rusia intervine militar în Georgia cu voința declarată de a proteja populația prorusă din cele două republici separatiste, deși forțele ruse ocupă efectiv teritoriul georgian odată cu căderea orașului Gori, ajungând la mai puțin de 20 de km de capitala Tbilisi.

În urma intervenției comunității internaționale, Georgia este salvată, dar pierde definitiv cele două teritorii separatiste, Abhazia și Osetia de Sud.

Deci, ce s-a întâmplat?

Dacă în anii 90 politicienii ruși au testat noua tactică ocupaționistă modernă în Transnistria, în Georgia s-a aplicat exact același plan, cu enclave care să își declare independența pe criteriu etnic, apoi să se creeze un conflict tot pe criterii etnice și politice pentru ca să se faciliteze intervenția Rusiei pentru apărarea populației vorbitoare de limba rusă, dar în plus, s-a testat și capacitatea de reacție a "Occidentului". Odată confirmată sensibilitatea scăzută a Occidentului față de posibila expansiune rusă în "războiul de 5 zile din Georgia", Rusia aplică același plan acum în Ucraina, dar la scară mult mai ridicată, anexând teritorii și invadând teritorii aparținând unui alt stat.

Situația geopolitică din zonă ridică multe semne de întrebare îngrijorătoare. NATO înființează 6 centre de comandă și control în estul Europei, din care 2 în România. Rusia răspunde prin faptul că își va adapta strategiile militare conform acțiunilor NATO. Polonia a hotărât triplarea numărului de rezerviști ce vor fi chemați la exerciții militare de la 12.000 la 32.000. Secretarul general NATO nu întârzie să precizeze că: "Rusia schimbă granițele cu forța, anexează o parte dintr-o altă țară, destabilizează estul Ucrainei, plus ceea ce am văzut deja în Georgia și Ucraina". În această ordine de idei, NATO anunța că va iniția crearea unei noi forțe militare operative denumită "vârf de lance" care să poată interveni oriunde în estul Europei în maximum 48 de ore.

În replică, Rusia, prin intermediul separatiștilor din Ucraina, anunța un document de unificare în cadrul unei singure țări a regiunilor separatiste Donețk și Lugansk, sub denumirea de "Novorossiya". Evident, nu atrage atenția existența acestui document între două republici separatiste care nu există efectiv, ci introducerea pe scena conflictului ucrainean a conceptului de "Novorossiya" (regiune istorică situată între râul Nistru la vest și râul Kuban la est- cu capitala istorică la Odessa).

Interesul pentru Transnistria apare și mai evident dacă analizăm faptul că la începutul anului 2014, Rusia intensifică exercițiile militare din Trasnistria odată cu avertismentul lui Dimitri Rogozin, care avertizează oficial că apropierea Republicii Moldova de UE ar putea conduce la creșterea tarifului pentru energie și, ceea ce este mai grav, la pierderea Transnistriei.

Într-un interviu dat agenției de presă Ria Novosti, oficialul NATO Philip Breedlove declara că Rusia începe să aplice în Republica Moldova scenariul "războiului hibrid" folosit în Ucraina.

Statele Unite ale Americii se implică în conflict anunțând că este posibil un export de arme defensive pentru statul ucrainean. Reacția Rusiei nu a întârziat să apară și a fost dată chiar de Vladimir Putin, care avertiza că războiul în Ucraina va continua până când Kievul va începe negocierile cu separatiștii. Pe teatrul de operațiuni, luptele se intensifică apropiindu-se de un război în toată regula, așa cum se poate vedea din ultima declarație a oficialului ucrainean Anatoli Stelmah care afirma că în ultimele 24 de ore au fost uciși un număr de 200 de insurgenți și scoase din luptă un număr de 15 unități de tehnică militară.

Nu cred că mai există dubii cu privire la interesul Rusiei pentru regiunea istorică Novorossiya, ceea ce ar însemna deschiderea unui nou front militar în Transnistria. În realitate,există peste 40.000 de militari ruși la granița cu estul Ucrainei.

Autoritățile române au sesizat acest pericol și au început cu unele măsuri care să asigure un răspuns operativ important. Știm că în caz de conflict militar, bărbații între 20 și 35 de ani vor fi mobilizați dacă trec de testele medicale. De asemenea,ar trebui să ridice un semn de întrebare și pregătirile Rusiei pentru un conflict militar de durată. Astfel, dacă pentru perioada 2007-2015 Rusia prevedea un buget pentru activități militare de 200 miliarde de dolari, prognoza a fost revizuită pentru intervalul 2011-2020,iar suma s-a triplat, depășind 600 miliarde de dolari. Ca și comparație, bugetul României pentru sectorul militar pentru anul 2012 a fost de doar 2,19 miliarde reprezentând 1,2 % din PIB, cu un număr de 73.350 forță combatantă și 80.000 de persoane active în rezervă,în timp ce Rusia dispune de peste 3 milioane de forță combatantă sau persoane active aflate în rezervă. Din păcate,alocările bugetare pentru domeniul militar au suferit foarte mult în timpul guvernelor Boc, scăzând până la 1,24% pentru anul 2012, deși în 2006 procentul se ridica la 1,84%.

Din noua strategie militară a României - prezentată în Cartea Albă a Securității României - înțelegem că factorii decidenți și-au schimbat optica cu privire la acest domeniu, adaptând strategia de apărare la necesitățile vremurilor trăite și pregătind România în ceea ce privește răspunsul la o posibilă agresiune a teritoriului național.

Astfel, România este parte din proiectul "NATO 2020" și participă activ la inițiativa Smart Defence. Nu în ultimul rând, România și-a consolidat participarea în cadrul inițiativei asociate procesului de dezvoltare și utilizare în comun a capabilităților europene de apărare POOLING&SHARING, alături de participarea la misiune și coordonarea activității Batalionului multifuncțional de geniu "Tisa" sau la misiunea Grupului de Cooperare Navală la Marea Neagră - Blackseafor - BSF. Nu trebuie uitate nici acțiunile tip reacție - intervenție de sprijinire a administrației publice în procesul de distribuire a ajutoarelor umanitare, întreprinderea de acțiuni în folosul populației civile (transport, cazare, hrană, asistență medicală, facilitare acces în zone izolate) sau protejarea obiectivelor culturale și ale populației civile la solicitarea autorităților publice izolate.

Autoritățile române au susținut în Cartea despre care am adus aminte că Armata Română trebuie să fie pregătită să intervină, să descurajeze și să contracareze o eventuală agresiune armată împotriva României și aliaților săi. În sprijinul acestui deziderat s-au fixat anumite măsuri generale ca:

  • armata trebuie să devină o structură de forțe credibilă, adaptată unui proces integrat de planificare a apărării ;
  • capabilitățile de apărare trebuie să asigure: informații militare oportune necesare pentru evitarea surprinderii, reacție imediată și eficace în cadrul unei agresiuni militare, intervenție imediată și decisivă împotriva unei amenințări.

Obligațiile României față de proprii cetățeni și față de partenerul NATO implică următoarele chestiuni foarte importante:

  • apărarea spațiului aerian al României integrat în NATINAMDS (sistemul integrat NATO de apărare antiaeriană și antirachetă);
  • intervenția în apele maritime și fluviale ale României pentru impunerea legii sau pentru suspendarea temporară a dreptului de trecere inofensivă;
  • colectarea, procesarea, analiza și diseminarea informațiilor militare;
  • extragere și evacuarea cetățenilor români din străinătate care sunt în pericol;
  • asigurarea permanentă a securității facilităților, transporturilor și obiectivelor militare;
  • reacția imediată în cazul unei agresiuni militare împotriva României;
  • ridicarea graduală a capacității operaționale a structurii de forțe;
  • sprijinirea pentru asigurarea funcționării instituțiilor guvernamentale și protecția populației.

Așa cum se vede, atât din contextul geo-politico-istoric, cât și din pregătirile autorităților române și din schimbarea opticii acestora cu privire la domeniul apărării naționale, Armata Română are nevoie de ajutor pentru a apăra suveranitatea statului român. Pe lângă alocările bugetare crescute, Armata Română are nevoie și de un cadru legislativ care să îi permită să intervină eficient în caz de agresiune militară împotriva propriului teritoriu.

În caz de mobilizare, marea majoritate a celor cu vârstele între 20 și 35 de ani nu au nici măcar o pregătire minimă militară. Agresiunea presupune o reacție fermă din partea armatei. În cazul unei agresiuni militare împotriva României, armata trebuie să lupte eficient, nu să facă instrucție cu cei mobilizați, care au văzut o armă doar în filme sau în jocurile de PC. Consider că trebuie amendată actuala legislație, în sensul introducerii din nou a obligativității unui stagiu minim militar sau a unei perioade minime de instrucție militară.

Președintele țării a precizat că trebuie să ne apărăm țara. Corect, dar cum să o facem dacă tinerii nu știu nici măcar să țină în mâna o armă?

O modificare legislativă de genul opțiunii între un stagiu militar de 6 luni și o perioadă minimă de instrucție militară de o lună pare a fi o soluție optimă. Instrucția militară se poate face și la sfârșit de săptămână, 2-3 ore pe zi, fără să perturbe esențial programul tinerilor, respectiv al voluntarilor care opteză, la cerere, pentru acest program de pregătire, chiar dacă au o vârstă mai mare de 35 de ani. Pentru cei care vor opta pentru un stagiu militar de 6 luni trebuie să găsim măsuri compensatorii pentru ca stagiul militar să devină mai atractiv.

Pe această cale îmi rezerv dreptul de a iniția o propunere care să stabilească clar condițiile de exercitare a perioadei minime de instrucție militară.

Este nevoie de consensul întregii clase politice pentru acest lucru, deoarece suveranitatea României trebuie apărată!

      Sorin-Avram Iacoban - declarație politică: - Unitatea poporului român a fost apărată de religie;

Domnul Sorin-Avram Iacoban :

"Unitatea poporului român a fost apărată de religie"

În ultima perioadă, în temeiul unei așa-zise libertăți de conștiință, s-a început un veritabil război împotriva religiei noastre strămoșești. Astfel au apărut îndemnuri de genul: "Apărați copiii, nu Biserica!", menite să formeze în mentalul colectiv o imagine defăimătoare față de Biserica strămoșească și religie. Când oare Biserica noastră a participat la acțiuni împotriva copiilor noștri? Când oare Biserica noastră și religia moștenită de la înaintașii noștri au reprezentat pericole pentru copiii noștri? Întrebări la care ar putea răspunde, în scop de defăimare, doar niște minți bolnave sau doar niște personaje triste care nu cunosc legătura reală dintre religie, biserică și poporul român.

Biserica strămoșească a contribuit la supraviețuirea, perpetuarea și dezvoltarea poporului român. Atacul împotriva Bisericii și religiei poate fi analizat, fără dubiu, ca un mijloc de propagandă antiromânească, deoarece vorbim de o tradiție, de o istorie de 2000 de ani a credinței strămoșești, a culturii strămoșești, a sfinților noștri români care au murit pentru credință, biserică, stat. Vorbim, de fapt, despre martiri care s-au jertfit pe aceste pământuri pentru unitatea statului român, pentru religia strămoșească.

Ceea ce nu a reușit Imperiul Otoman în atâția ani de dominație și expansiune statală și religioasă, este posibil să reușească unele figure triste ale istoriei care nu cunosc faptul că Biserica s-a identificat mereu cu aspirațiile acestui neam, a susținut independența și suveranitatea poporului român.

Cei care vedeți un dușman în religie și Biserică, ați luat la cunoștiință faptul că Biserica a făcut un pionierat în materie de educație? Primele școli românești au fost organizate de Biserică, primele tipografii de asemenea, primele traduceri, primele instituții de învățământ superior, primele locașuri de asistență socială, toate acestea au fost organizate, la început, de Biserică. Limba română a fost dezvoltată de Biserică, formarea limbii literare a fost promovată în Biserică, consolidarea conștiinței de unitate națională și chiar Marea Unire din 1918 au avut ca punct principal Biserica și religia.

Nimeni nu contestă faptul că primele școli românești au fost cele din "tinda mănăstirilor și a bisericilor", biserica slujind învățătura și limba neamului cu conștiinciozitate. Astfel, lângă Biserica Sf. Nicolae din Șcheii Brașovului s-a întemeiat cea mai veche școală românească încă de la 1495.

Cărțile românești care treceau Carpații către românii ardeleni aflați sub asuprire străină au fost tipărite de Biserică și au fost valorificate pentru întărirea conștiinței de neam a tuturor românilor.

Școlile de pe lângă mănăstiri au reprezentat focare de românism ardent încă din secolele XV-XVI, bucurându-se de o faimă aleasă cele de la mănăstirile Neamț și Putna.

Tot pe lângă biserici se organizează și noi centre de cultură, cum ar fi cele de la Mănăstirea Trei Ierarhi a lui Vasile Lupu sau mănăstirea Hurezi a lui Constantin Brâncoveanu, unde funcționau și tipografii, veritabile laboratoare în care se prelucra limba poporului român, cultura lui, credința și conștiința unității de neam.

Ca și tradiție europeană, vorbim de peste 1.700 de ani de toleranță între stat și Biserică (religie, credință), odată cu proclamarea Edictului de la Mediolan (actualul Milano), în anul 313 d. Hr., când Împăratul Constantin cel Mare a oferit un model de toleranță și conlucrare între stat și biserică.

Ideea opoziției școală - credință - religie a fost considerată permanent în lumea civilizată o sechelă profund nefericită și dăunătoare conștiinței naționale.

Marea Unire din 1918 a stat de asemenea sub auspiciile credinței străbune și Bisericii, unul din personajele principale de atunci fiind episcopul Miron Cristea, viitorul Patriarh al României. Unirea a fost grăbită pe fondul unei puternice propagande naționaliste, susținută de organele de presă ale consistoriilor române: "Telegraful Român" (Sibiu), "Biserica și școala" (Arad), Unirea (Blaj). Toate acestea au militat ani la rândul pentru dreptul fiecărui popor de a dispune liber de soarta sa.

Atunci când mai marii lumii au hotărât separarea românilor în teritorii aparținând unor state diferite, ceea ce i-a unit pe români și a ținut mereu trează conștiința națională a fost religia.

Acum religia este văzută diferit, ca o problemă de opțiune, ca un factor de dezbinare, ca un factor nociv care atacă principiul liberei conștiințe, fără să fie întrebați românii despre acest lucru. Românii nu mai sunt de mult timp întrebați, doar li se servește în față "meniul" hotărât de alții. Dar s-a întrebat cineva dacă negarea religiei nu ar naște probleme de conștiință la români? I-a întrebat cineva pe români dacă transformarea religiei într-un dușman veritabil al propriilor noastre conștiințe nu ar naște cu adevărat probleme de conștiință? Nu i-a întrebat nimeni de data aceasta pe români, dar s-a hotărât, ca de obicei, în locul lor, ca o reprezentare a drepturilor lor legitime garantate de Constituție.

Haideți să declarăm prin Constituție statul român ca fiind un stat ateu! Se vor naște probleme de conștiință? După raționamentul Curții Constituționale a României, statul are obligația de a nu contribui la formarea unei conștiințe religioase, așadar, declararea prin legea fundamentală a ateismului în România ar fi soluția optimă. Așa nu ar exista nicio constrângere morală față de niciun cetățean. Iar cetățenii (cei care nu sunt întrebați niciodată de nimic și pentru care se hotărăște din spatele cortinei), după îndelungi procese de conștiință, să opteze pentru religia pe care doresc să o îmbrățișeze printr-o cerere scrisă. Cu alte cuvinte, cine dorește să fie creștin, să opteze în scris, deoarece, pentru a fi creștinat imediat după naștere, ar însemna să se încalce libertatea de conștiință a copilului cu vârsta de sub un an, ceea ce ar naște grave probleme de conștiință pentru respectivul sugar. Nu este deranjant absurdul situației?

Observ că una din principalele probleme ale zilei este predarea religiei în școli. Că cei care nu doresc să participe la orele de religie nu ar trebui să formuleze cereri în acest sens, pe ideea că s-ar afecta libertatea de conștiință. Să facă cereri cei care vor să studieze, fără să ne gândim dacă nu cumva acest raționament ar fi cu adevărat discriminatoriu tocmai față de cei care se consideră creștini și care doresc să studieze această materie în școli.

Mai mult, tot felul de personaje suspecte ajung să declare în manifestarea propriei frustrări că: "dacă mâine un profesor de religie face religia, asta este o infracțiune conform Codului penal din România, unde, la articolul 381, se precizează că este infracțiune obligarea unei persoane să participe la un serviciu religios". Așadar, înțelegem că statul ar trebui să închidă în pușcării toți profesorii de religie care ar avea curajul să se prezinte la școală și să predea acestă materie elevilor.

Am ajuns mai rău decât în timpul marilor persecuții împotriva creștinilor! Chiar și atunci se adunau creștinii în locuri ascunse pentru a împărtăși religia creștină. Acum, un cadru didactic cere statului român să închidă la pușcărie toți profesorii de religie, motivându-și gestul cu principiul libertății de conștiintă, de fapt, cu un produs murdar și discriminatoriu al propriei sale minți. Domnule profesor de filosofie, dar de libertatea de conștiință a profesorilor de religie din țara asta cine are grijă? Nu vi se pare că prin ceea ce promovați dumneavoastră, nu faceți altceva decât să discriminați pe criteriu de confesiune religioasă?

În realitate, nu este vorba despre nici o obligație. Copiii care nu doresc să participle la ora de religie, nu participă nici acum. Legea învățământului dă posibilitatea copilului major sau tutorelui să refuze participarea la acest obiect. Dar de drepturile a peste 85% din cetățenii din România, nu v-ați întrebat dumneavoastră, care sunteți și un ilustru absolvent de drept? Că poate și studierea obligatorie a materiei de filosofie ar naște probleme de conștiintă, sau poate și studierea biologiei sau anatomiei sau chimiei ar naște probleme de conștiință.

Predarea religiei în școli nu este un moft al statului român sau al Bisericii Ortodoxe. Învățământul religios este obligatoriu în 25 de țări din 46 ale continentului european, opțional în altele 18, dar cu o rată de participare de peste 65% a elevilor și interzis doar în 3 țări europene, anume, Albania, Macedonia și Franța. Raportat la țările aparținând UE, în 17 dintre acestea se predă la școală religia ca materie de studiu.

Astfel, în țările ortodoxe religia este obiect obligatoriu făcând parte din trunchiul comun și aici mă refer la Rusia, Ucraina, Bulgaria, Grecia. În Suedia predarea religiei este obligatorie fără posibilitate de scutire. Are cineva curaj să spună că statul suedez nu este un model de democrație? În Slovenia și în unele regiuni ale Germaniei religia este de asemenea obiect de studiu obligatoriu.

În Austria se predă "creștinism catolic", materia de studiu fiind obligatorie încă din anul 1949, în regim de 2 ore săptămânal, de la ciclul primar până la învățământul liceal inclusiv. Mai mult ca sigur nu există probleme de conștiință în Austria cu privire la predarea religiei. Probleme de conștiință nu se găsesc nici la cetățenii din Luxemburg, unde religia este de asemenea obligatorie. Mai mult, cetățenii din Luxemburg au participat la manifestații de stradă împotriva propriului Guvern, când acesta a dorit să interzică predarea religiei în școli. Și de la interzicerea predării s-a ajuns la obligativitatea acesteia.

Și în Marea Britanie religia este obligatorie ca studiu dar datorită diferitelor confesiuni se studiază despre toate marile religii. În Israel se predă și Coranul și Biblia, atât creștinilor cât și musulmanilor, în scopul toleranței religioase. Chiar dacă nu este un stat european, poate cineva să spună că statul evreu este discriminatoriu față de musulmani pentru că și pentru aceștia este obligatoriu studiul Bibliei?

În Olanda studiul religiei ca și știință este obligatotiu. În Grecia și Cipru este de asemenea obligatorie studierea acestui obiect, mai mult, înaintea orelor de curs este obligatorie rostirea unei rugăciuni. La fel de obligatorie este predarea religiei și în Belgia începând de la ciclul primar, încă din 1959 predându-se în funcție de confesiuni religia catolică, protestantă, ortodoxă, anglicană, iudaică, musulmană.

Danemarca a optat pentru o oră pe săptămână obligatorie dedicată studiului religiei, obiectul fiind intitulat Studii creștine, până în 2003 studierea religiei fiind prevăzută ca obligativitate și în legea fundamentală. În Finlanda studierea religiei este obligatorie în toate școlile publice din clasa I până în clasa a XII-a.

În Irlanda studierea religiei este obligatorie în 95% din școli. De asemenea, sunt țări care împărtășesc și forma de studiu opțional, însă elevii, în marea majoritate, optează pentru religie ca obiect de studiu, în Spania un procent de peste 80% sau în Slovacia un procent de peste 75 %.

CEDO, la data de 29 iunie 2007, în cazul "Folgero contra Norvegiei", precizează că drepturile omului nu autorizează părinții să se opună la integrarea unui învățământ religios. De asemenea, CEDO nu a găsit nicio problemă în legislația statelor care prevăd predarea religiei ca obiect obligatoriu concretizând: "În Europa învățământul religios este profund legat de învățământul secular". În aceeași decizie citată a CEDO, instanța europeană suverană în materia drepturilor omului a concluzionat că, deși studiul religiei în varianta obligatorie în anumite state nu aduce atingere drepturilor omului, statele respective să poată permite o scutire de participare doar în situațiile în care învățământul religios are un puternic caracter confesional. Așadar, CEDO consideră că o cerere de refuz de studiu al Religiei ca materie obligatorie, nu produce probleme de conștiință pentru cel care consideră că materia predată are un profund caracter confesional. Curios este faptul că, deși CEDO, instanță suverană în materie de drepturile omului, adoptă o astfel de pozitie, Curtea Constituțională a României a dat o hotărâre total opusă jurisprudenței CEDO, considerând că cel ce formulează o cerere de refuz de studiu pentru obiectul religie are mari probleme de libertate a conștiinței. Să înțelegem că odată trecută granița României, aceste probleme de conștiință dispar!

Vă reamintesc dispozițiile art. 32 alin. (7) din Constituția României, care precizează că: "Statul asigură libertatea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat de stat."

Dacă CCR-ul s-a pronunțat ca fiind neconstituțională modalitatea de opțiune pentru această materie, nu înseamnă că materia nu mai face parte din trunchiul comun de studiu și nu înseamnă că profesorii de religie sunt niște infractori. Sunteți pe o pantă periculoasă, aceea a instigării la discriminare față de populația majoritară a României.

Dacă Curtea Constituțională a României a hotărât schimbarea modalității de opțiune pentru această materie, este clar că trebuie să armonizăm legislația în vigoare conform hotărârii Curții. Obligația însă se extinde doar asupra articolului declarat neconstituțional. Curtea nu a negat obligația organizării și garantării prin lege a învățământului religios, normă garantată prin Constituție. Cu alte cuvinte, Curtea nu a intrat pe problema considerării religiei ca disciplină obligatorie, ci doar pe procedura premergătoare desfășurării orelor de studiu.

Cred că este de bun-simț să întrebăm și Biserica Ortodoxă Română de soluțiile pe care le vede această instituție în problema dată. Cred că este momentul să împărtășim și din propunerile BOR. Îmi doresc să nu auzim vreodată că, în România, un profesor de religie va fi agresat și scos din sală cu forța de unii elevi manipulați, a căror conștiință filosofică nu rezonează cu conștiința religioasă a majorității românilor.

Nu trebuie să transformăm religia care ne-a unit și întărit de-a lungul atâtor ani de luptă, într-un dușman al propriilor noastre conștiințe.

Poporul român este un popor civilizat, tolerant, în care manifestările violente la adresa celor care împărtășesc conștiința religioasă trebuie respinse fără întârziere, pentru că religia înseamnă pace, toleranță, nu excluziune socială și dușmănie.

      Ștefan-Alexandru Băișanu - declarație politică: Sistemul de învățământ preuniversitar - în pericol de PSD-izare;

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

"Sistemul de învățământ preuniversitar - în pericol de pesedizare"

Partidul Social Democrat simte că nu va mai putea să păstreze mult timp Puterea dacă nu găsește o nouă modalitate pentru a-și înregimenta membrii în poziții-cheie, de a-și răsplăti clientela politică și de a-și securiza oamenii în funcții cu putere decizională. Ultima țintă a PSD: sistemul de învățământ preuniversitar, unde Guvernul Ponta a găsit o soluție complet nedemocratică pentru a se asigura că oamenii săi își vor asigura fotoliile de șefi, din care ulterior să subordoneze tot ce mișcă în școlile și liceele din România.

Fac referire, bineînțeles, la organizarea într-o grabă nemaivăzută a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de inspectori școlari generali, grabă ce semnalează intenția PSD de a permite accesul și confirmarea în aceste funcții doar pentru persoanele agreate politic de actuala putere.

Partidul Național Liberal trage un semnal de alarmă privind pericolul de pesedizare a sistemului educațional prin măsura guvernamentală introdusă de Guvernul Ponta. În condițiile în care, având în vedere termenele strânse de depunere a dosarelor, este evident că accesul la aceste concursuri este asigurat exclusiv pentru cei care știau de dinainte despre organizarea lor "pe fugă". Spun acest lucru având în vedere că vorbim despre un termen de înregistrare a documentelor de doar șapte zile, din care două sunt zile libere, fiind zile de week-end. Mai mult, în lipsa oricărei dezbateri publice sau consultări cu organizațiile profesionale și sindicale, Guvernul PSD a introdus o nouă prevedere în metodologia concursului. Fac referire la articolul 2 litera i), prin care se cere să nu fi împlinit la "data concursului" vârsta de pensionare. La fel ca și colegii mei de partid, mă întreb la rândul meu dacă nu acesta este unul dintre motivele urgentării concursurilor, anume pentru a permite unei clientele politice a coaliției de guvernare să ocupe mandate cu o durată de patru ani, chiar dacă pe parcursul lor este depășită vârsta de pensionare.

Organizarea în aceste condiții a concursurilor pentru funcțiile de inspector-șef va avea urmări extrem de grave, având în vedere că, în urma adoptării OUG 49/2014, inspectoratele școlare au devenit responsabile de organizarea concursurilor pentru funcțiile de directori de unități de învățământ preuniversitar. Cei 42 de inspectorii generali numiți prin această procedură de urgență vor fi, prin urmare, cei care vor alege directorii școlilor și liceelor din România.

În fața acestor abuzuri și măsuri discriminatorii și nedemocratice, Partidul Național Liberal, aflat în prezent în opoziție, nu poate decât să își facă datoria și să reclame public abuzurile Guvernului PSD. Legislația și regulamentul parlamentar nu permit mai mult, însă avem încrederea că dascălii români nu vor tolera ca sistemul de învățământ preuniversitar să fie acaparat definitiv de PSD, candidații și reprezentanții din educație fiind singurii care pot contesta, sancționa și opri acest demers abuziv.

      Tamara-Dorina Ciofu - despre Monitorizarea copiilor care nu merg la școală;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Monitorizarea copiilor care nu merg la școală"

În țara noastră fenomenul migrației muncii nu a produs efecte doar în plan economic, ci și în plan social și educațional. Mii de copii au rămas în țară în grija bunicilor, a familiei sau a educatorilor, în lipsa părinților care au plecat la muncă în străinătate. Acești copii sunt astăzi în responsabilitatea statului, cu atât mai mult cu cât ei reprezintă generația următoare.

Din cauza mobilității familiilor în Uniunea Europeană, mulți copii trebuie astăzi monitorizați de către organele statului, de instituțiile ce apără drepturile copiilor. Adevărata provocare vine atunci când se pune problema monitorizării copiilor care nu vin la școală, care nu au părinți în România și pe care autoritățile nu îi pot vedea. Copiii din afara sistemului de învățământ, adesea din mediul rural, adesea de vârste prea mici, sub șapte ani au drepturi la fel ca oricare alt copil. Însă drepturile acestora se pierd undeva în sistem, atât timp cât reprezentanții lor legali sunt prea puțin interesați de aceștia.

Aici intervine rolul statului și, cred eu, al societății civile. Acolo unde nu există un interes pentru dezvoltarea copilului, primarul, preotul, asistentul social devin vocea acelui copil. Salut inițiativa UNICEF de a lansa un program-pilot destinat acestor copii în 45 de comune din țară. Programul-pilot care se va desfășura în județul Bacău va dezvolta servicii de protecție socială în cooperare cu autoritățile statului, centrale și locale, pentru a preveni abandonul școlar în rândul copiilor ce provin din mediul rural, din familii defavorizate.

Cred cu tărie în rolul fiecăruia în societate, cred că avem menirea să ajutăm mai mult chiar decât ni se pare că putem ajuta. Autoritățile locale și centrale pot face tot ce le permite cadrul legal și bugetul, de multe ori prea mic pentru servicii sociale. Însă noi, ca cetățeni și lideri ai comunităților pe care le reprezentăm în Parlamentul României, putem face mai mult, îi putem îndemna și educa pe cei din jurul nostru să deschidă ochii și să acționeze acolo unde este nevoie de ajutorul lor.

      Theodor-Cătălin Nicolescu - comentariu legat de istoricul Ordonanței de urgență nr. 55/2014;

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Despre incompetența actualilor guvernanți și proasta guvernare a țării de către Guvernul PSD am mai vorbit de la această tribună. Efectele politicilor dezastruoase ale Guvernului Ponta se regăsesc în scăderea nivelului de trai al populației, în scăderea nivelului investițiilor publice, concomitent cu creșterea șomajului și utilizarea pe criterii politice a banilor publici, nu în folosul cetățenilor, ci al clientelei politice și al baronilor PSD din teritoriu.

Astăzi o să reiau un alt subiect, la fel de grav, al atacurilor PSD și ale Guvernului Ponta la adresa democrației și statului de drept, este vorba despre cazul vestitei Ordonanțe de urgență a Guvernului nr. 55/2014, care a legalizat migrația politică a aleșilor locali.

La momentul emiterii acestei ordonanțe de urgență, în calitate de vicepreședinte al Comisiei juridice din Camera Deputaților, am atras atenția asupra aspectelor de neconstituționalitate din cuprinsul ordonanței, un text care a suspendat aplicarea unei legi pentru 45 de zile pentru a permite racolarea fără precedent de către PSD a primarilor, pentru a-i crea un avantaj electoral candidatului Victor Ponta la alegerile prezidențiale.

Această ilegalitate a beneficiat de protecția Avocatului Poporului, transformat peste noapte în Avocatul lui Victor Ponta, în urma refuzului de a sesiza Curtea Constituțională pentru a discuta aspectele invocate de PNL.

Abuzul și minciunile PSD de motivare urgentă a acestei ordonanțe au fost demascate de Curtea Constituțională care a declarat-o ca fiind neconstituțională, cu mențiunea că efectele ei - pierderea mandatelor celor care au ales calea migrației - să fie cuprinse într-o lege de respingere.

Numai că aplicarea legii și a Constituției, precum și respectarea deciziilor Curții Constituționale au devenit facultative pentru Guvernul condus de Victor Ponta, al cărui doctorat în drept obținut prin plagiat a făcut înconjurul lumii. Prin refuzul de a discuta în Comisia juridică acest proiect, reprezentanții PSD din Parlament dovedesc că nu au nici cea mai mică intenție de a renunța la politicianism, fiind în continuare preocupați ca, pentru propriul interes politic, să blocheze funcționarea României pe baze legale și constituționale.

În perfectă consonanță cu decizia CCR, PNL susține că legea de respingere a OUG nr.55 trebuie să prevadă clar și fără excepție încetarea mandatului tuturor primarilor, președinților de consilii județene și tuturor consilierilor locali și județeni care au părăsit partidul din partea căruia au fost aleși. De asemenea, în privința consilierilor locali și județeni, PNL a propus ca, din momentul publicării deciziei CCR în Monitorul Oficial, aceștia să restituie în termen de 60 de zile toate sumele care le-au fost achitate până la momentul încetării efective a mandatului.

Amendamentele PNL, care respectă spiritul și litera deciziei Curții Constituționale, au fost respinse de actuala majoritate parlamentară, în schimb, PSD a propus un alt amendament potrivit căruia Guvernul nu are voie să emită ordonanțe de urgență ale căror efecte încalcă principiile constituționale și deciziile CCR! Acest așa-zis amendament a întrunit susținerea celorlalți membri PSD din comisie, care astfel s-au declarat cu toții de acord că, iată, Constituția nu poate fi încălcată prin ordonanțe de urgență!

Această atitudine indică fără echivoc faptul că PSD nu are de gând să renunțe la dublul limbaj și la guvernarea în disprețul cetățeanului și al legii. PSD ignoră atât deciziile Curții Constituționale, argumentele prezentate de opoziție, precum și solicitările organizațiilor neguvernamentale din domeniu care au solicitat respingerea acestei ordonanțe toxice pentru democrația românească.

      Valeria-Diana Schelean - declarație politică: - Cât de extins este flagelul violenței în familie și care sunt problemele cu care se confruntă femeile care se decid să ceară ajutor;

Doamna Valeria-Diana Schelean:

"Cât de extins este flagelul violenței în familie și care sunt problemele cu care se confruntă femeile care se decid să ceară ajutor"

În ultimele luări de cuvânt, v-am vorbit despre un flagel extrem de grav care macină societatea românească în cel mai profund mod posibil, insinuându-se în familia românilor, afectând viața de familie, siguranța căminului și a mediului în care cresc copiii noștri, ai tuturor. Acest flagel se numește violența în familie, iar el este mai prezent decât ne-am fi dorit.

Potrivit unei statistici întocmite de Inspectoratul General al Poliției Române, în anul 2014 au fost sesizate cu 32% mai multe fapte penale referitoare la violența în familie față de anul anterior. Acest fapt în sine ar trebui să ne alarmeze în cel mai grav mod, pentru că reprezintă un indicator incredibil de important în legătură cu lipsa de armonie din sânul familiei și ne arată că pentru femeile din România viața a devenit pur și simplu mult mai violentă de la un an la altul.

Unul dintre stereotipurile vehiculate intens în România este că violența în familie este mai extinsă la sat decât la oraș. Iată că statisticile oficiale contrazic această prejudecată. Din totalul infracțiunilor sesizate în primele 11 luni ale anului 2014, 56% au fost comise în mediul urban și 44% în mediul rural.

O altă judecată comună spune că violența în familie se petrece în spatele ușilor închise, departe de ochii trecătorilor. Statisticile iarăși demolează ceea ce credeam. O pondere importantă dintre aceste infracțiuni sunt comise, într-adevăr, la domiciliu, 69,6%, dar, în mod stupefiant, o treime, 30,4% sunt comise în spațiul public. Iar acest lucru este foarte periculos, pentru că arată că, pentru victime, nu mai există siguranță nici dincolo de ușile casei unde au loc abuzurile. În ceea ce privește identitatea victimelor infracțiunilor de violență în familie, 50,6% sunt femei și un procent uluitor de 34% sunt minori.

În legătură cu gravitatea infracțiunilor intrafamiliale, vreau să trag un semnal de alarmă în ceea ce privește creșterea a patru indicatori față de anul de referință 2013:

  • indicatorul loviri sau alte violențe este în creștere cu 100% față de 2013;
  • indicatorul omor este în creștere cu 20% față de 2013;
  • indicatorul șantaj este în creștere cu 69% față de 2013;
  • indicatorul viol este în creștere cu 37% față de 2013.

Analiza acestor indicatori ne relevă o situație care se prezintă dezastruos pentru victimele violenței în familie: cazurile de violență în familie se întâmplă tot mai des, iar atunci când se întâmplă, aproape de fiecare dată aduc cu sine loviri sau alte violențe. Raportat la incidența cazurilor de violență în familie, sunt încă prea puține femei care apelează la ordinul de protecție, chiar dacă numărul acestora a crescut. Iar atunci când își fac curaj să se rupă de relația abuzivă sau să plece din cămin, să ceară ordinul de protecție și să se pună în siguranță, se lovesc de un zid birocratic: durata de soluționare și atingerea scopului urmărit prin promovarea cererii de emitere a ordinului de protecție s-au realizat într-un interval cuprins între 120-180 de zile de la înregistrarea cererii în sistem și, respectiv, 42-60 de zile de la înregistrarea cererii la instanța de control judiciar, ordinul fiind comunicat organului de executare la momentul pronunțării de către instanța de apel.

Cu alte cuvinte, deși sunt tot mai dese cazurile în care femeile au nevoie de protecție, deși sunt tot mai frecvente cazurile în care femeile solicită protecție, sistemul nu reușește să le vină în ajutor așa cum ele au nevoie. Cea mai grăitoare dovadă: știrile din ce în ce mai dese despre femei care sunt agresate, lovite, bătute, deși încearcă să obțină sau au obținut ordin de protecție.

Lumea este tot mai violentă pentru femeile române și este datoria noastră să facem tot ce ne stă în putință pentru a le asigura siguranța și pentru a încerca să reparăm o societate care este tot mai afectată de flagelul violenței.

      Valeria-Diana Schelean - declarație politică: - Violența în familie înseamnă mai mult decât statistici;

Doamna Valeria-Diana Schelean:

"Violența în familie înseamnă mai mult decât statistici, pentru că victimele au un nume"

În urmă cu o săptămână, declaram de la această tribună că în perioada 1 ianuarie 2012 - 10 octombrie 2013, în medie, la fiecare 6 minute și 42 de secunde, a fost făcut un apel la numărul unic de urgență 112 pentru a semnala un caz de violență în familie. Reprezentanții mass-mediei avansează cifre și mai îngrijorătoare: o femeie ar fi jignită sau lovită de către partener la fiecare 30 de secunde, iar unul din doi români cunoaște cazuri de violență în familie, însă normele, obiceiurile și practicile sociale ne fac să nu vorbim despre asta. Însă dacă nu vorbim despre asta, acest lucru nu înseamnă că toate aceste femei, căci de cele mai multe ori este vorba despre femei, toate aceste zeci de mii de femei nu sunt reale, nu au nume, prenume și povești cât se poate de reale. Închiderea unui ochi față de realitate nu o transformă. Și nici nu o repară. Doar noi putem repara realitățile deteriorate.

În cele șapte zile care s-au scurs de când am făcut precedenta declarație politică, dacă s-ar păstra rata de apeluri la 112 pe care am prezentat-o mai sus, aproximativ 1.500 de femei vor fi sunat la numărul unic de urgență pentru a reclama un caz de violență în familie, dar, și mai sugestiv, peste 20.100 de femei vor fi fost jignite sau lovite de către partener.

Una dintre aceste femei este Alexandra. Ea este cel mai recent caz care a intrat în atenția mass-mediei naționale, pentru că în România mai sunt foarte multe Alexandre a căror voce nu reușește să se facă auzită.

Alexandra a avut încredere în prevederile legilor românești și în instituția ordinului de protecție pe care Legea nr. 25/2012, adoptată de către vechiul Legislativ, l-a constituit. Alexandra a avut încredere și în instituțiile statului care trebuiau să o protejeze. Însă ea a fost dezamăgită.

Într-una din cele șapte zile care s-au scurs de când am atras atenția de la această înaltă tribună asupra pericolului prezentat de flagelul violenței în familie, Alexandra a fost urmărită și până la urmă ajunsă din urmă în fața blocului în care locuia de către fostul său iubit, care a lovit-o fără milă, cauzându-i vătămări corporale vizibile cu ochiul liber. Nu este pentru prima dată când acest bărbat o lovește, iar cel mai grav este că, potrivit relatărilor mass-media, Alexandra este lovită cu toate că a primit acum ceva timp un ordin de protecție pe o durată de șase luni. Cel mai revoltător este însă faptul că Alexandra ar fi depus numărul uluitor de 25 de plângeri la Poliție, a ajuns de trei ori la spital în stare gravă și ordinul de protecție pe șase luni pe care l-a obținut a fost încălcat de cel puțin opt ori de fostul său partener. Putem spune fără să greșim că Alexandra este și victima incapacității totale a statului român de a proteja femeile de violența domestică.

Alexandra a făcut tot ce trebuia să facă. Ea și-a făcut datoria, cu încredere în instituțiile și legile unui stat care pare să o fi abandonat: a mers la Poliție să facă plângeri, a adus, potrivit spuselor sale relatate de către mass-media, chiar și probe video și martori. Nu s-a întâmplat mai nimic. Agresorul a primit o amendă, dacă și pe aceea, și și-a văzut în continuare de terorizarea acestei femei nevinovate.

Povestea Alexandrei nu este, din păcate, singulară. Sunt încă zeci și sute de povești la fel de tragice cu femei care sunt victime ale violenței în familie, care își pun speranța în instituțiile și legile statului și apoi sunt dezamăgite și se trezesc în pericol și sunt încă mii de femei care nici măcar nu au curajul să facă vreun pas.

Am cerut ministrului afacerilor interne să-mi comunice care sunt procedurile Poliției Române când vine vorba de implementarea și monitorizarea respectării unui ordin de protecție, sunt convinsă că sunt foarte multe lucruri de făcut pentru a nu mai permite ca o situație precum cea a Alexandrei să se mai poată repeta vreodată.

Însă soluția pentru a oferi mai multă protecție acestor femei cred că stă tot în puterea noastră, a parlamentarilor. Noi avem datoria să găsim cele mai bune instrumente legislative care să confere acestor femei protecție reală, în cel mai scurt timp, cu proceduri și reguli clare de intervenție pentru forțele de ordine, astfel încât femeile din România să poată să se simtă apărate, în siguranță, și să fie capabile să ia atitudine în fața abuzatorilor din această țară.

În perioada următoare, vă voi aduce la cunoștință ceea ce cred că reprezintă câteva modificări legislative esențiale pentru siguranța femeilor din România și am încredere că mă veți susține în acest demers, care nu este unul politic, ci civilizator.

      Vasile Iliuță - declarație politică cu titlul Spitale județene sau lagăre!;

Domnul Vasile Iliuță:

"Spitale județene sau lagăre!"

Zi de zi avem imagini și comentarii în mass-media despre dezastrul din spitalele românești, zi de zi ne îngrozim de imaginile de coșmar, ori chiar simțim condițiile mizere pe pielea noastră sau a copiilor noștri.

Sunt spitale în care domnește dezordinea, pentru că în ape tulburi peștii de pradă sunt mai greu de prins. Cine își asumă, domnule ministru al sănătății, responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în unele spitale județene în care haosul este la el acasă? De ce oare nicio autoritate județeană sau chiar Ministerul Sănătății nu conștientizează că renovarea și dotarea acestor spitale trebuie să reprezinte cu adevărat una dintre priorități?

La Spitalul județean Călărași, la secția de pediatrie, te îngrozește mizeria de la intrare și pereții care stau să cadă, mucegaiul este la el acasă, iar grupurile sanitare insalubre seamănă cu cele din închisori. Domnule ministru al sănătății, aceste imagini de coșmar le văd pacienții în aproape toate spitalele publice, înglodate în datorii și fără medicamente.

Domnule ministru Bănicioiu, renovarea nu se face doar cu o găleată de vopsea și o pensulă, iar Corpul de control îl puteți folosi nu doar ca să constate dezastrul și mizeria, ci și pentru a curăța spitalele de mizeria umană care spoliază banii publici ai sănătății. Pacienții au obosit să audă de la dumneavoastră discuții ample despre planuri și strategii. Este necesar să dispuneți măsuri concrete, dar și alocări de fonduri necesare pentru remedierea urgentă a problemelor care nu mai suportă amânare, atât la spitalul din Călărași, dar și la celelalte spitale cu probleme similare.

Nu trebuie să aruncați mereu pisica în curtea autorităților locale sau județene, ministerul pe care îl conduceți trebuie să se implice concret în rezolvarea gravelor probleme cu care se confruntă spitalele publice prin alocarea de fonduri din bugetul ministerului și prin soluții concrete de atragere și utilizare a fondurilor europene.

Treceți la fapte, domnule ministru! Apucați-vă de guvernat, domnilor guvernanți!

      Vasile-Daniel Suciu - declarație politică: - Combaterea sărăciei;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Combaterea sărăciei"

Încă de la începutul acestei sesiuni parlamentare am constatat că scena politică și-a cam pierdut obiectivele. Am devenit cu toții complicii, metaforic vorbind, cazurilor de ilegalitate comise, prin prisma faptului că le împărtășim, dezbatem și analizăm zi de zi.

Astăzi vă propun să discutăm despre o chestiune cu adevărat gravă, în care vieți umane sunt grav afectate: sărăcia. Vă propun să ne gândim și să dezbatem cauzele acestui fenomen, în scopul de a găsi soluții pentru această problemă stringentă.

Cu toții suntem familiari cu fenomenul de "brain drain", în care minți luminate placă peste hotare pentru a avea un trai mai bun activând în domeniul profesional în care au expertiză. Însă dincolo de această categorie, a celor calificați, țara o părăsesc și cei cu educație redusă, fără calificări și fără prea multe șanse. Tragedia își face apariția, de multe ori, în viețile acestor oameni. În cele mai multe cazuri, aceștia pleacă pentru a munci la negru pe plantațiile fermierilor străini și ajung să fie exploatați, umiliți și chinuiți.

De curând, un reportaj, care avea exact acest subiect, a prezentat condițiile pe care le îndură românii plecați la muncă în Sicilia, de exemplu. Din cauza faptului că acceptă munca la negru, acestora li se impune să muncească 365 de zile pe an, de dimineață până seara, sunt cazați într-o colibă pe plantație, iar cel mai grav, femeile sunt exploatate sexual. S-au semnalat și cazuri în care românii care au vrut să părăsească locul de muncă au fost constrânși și amenințați cu arma pentru a-și continua munca pe domeniile respective. Cei care rămân însă de bunăvoie în aceste condiții mizere, o fac pentru micile sume de bani pe care reușesc să le agonisească și să le trimită copiilor acasă.

Doresc pe această cale să fac un apel către ministrul muncii, doamna Rovana Plumb. Faptul că acest minister a elaborat Strategia națională privind incluziunea socială și combaterea sărăciei 2014-2020 îmi conferă încrederea că statul român face tot ceea ce îi stă în putință pentru a reduce fenomenul de sărăcie.

Conform programului menționat mai sus, pentru perioada 2015-2017 Executivul se va axa pe facilitarea accesului la educație și formare profesională al populației sărace. Pentru a putea implementa această strategie Guvernul va crește fondurile alocate dezvoltării profesionale a acestei categorii și va dezvolta servicii personalizate de ocupare a forței de muncă.

De asemenea, venitul minim garantat, ajutoarele de încălzire și alocațiile pentru familie vor face parte dintr-un program antisărăcie numit venit minim de inserție, cu un buget alocat mai mare, de care 5 milioane dintre cei mai săraci români vor beneficia.

O altă măsură importantă pentru combaterea sărăciei, pe care doresc să o menționez, este și identificarea școlilor dezavantajate, în special cele din zonele rurale, urmând a beneficia de o refinanțare pentru a le asigura continuitatea. Aceste măsuri pe care Guvernul le va întreprinde, cât și o situație economică stabilă, sunt factorii care vor conduce la diminuarea sărăciei în țara noastră.

În ceea ce mă privește pe mine, ca om politic și reprezentant al bistrițenilor, vă mărturisesc că îmi voi folosi biroul parlamentar mobil pentru a-i informa și atenționa pe oameni în ceea ce privește munca la negru în străinătate.

Va recomand, stimați colegi, să întreprindeți aceleași demersuri. Oamenii săraci sunt vulnerabili și mulți dintre ei nu cunosc riscurile la care sunt supuși.

      Vasile-Daniel Suciu - declarație politică: - PNL se reformează și nu prea;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"PNL se reformează și nu prea"

Mulți dintre noi am fost bulversați la aflarea veștii că PNL, de la acea vreme, se înfrățește cu vechiul PDL. Motivul care ne împiedica să vedem ceea ce este evident era acela că PNL a condus o aprigă luptă împotriva politicii de minciună și dezinformare practicată de democrat-liberali. Însă de la comasarea celor două partide, iată că și-au descoperit și punctele forte comune: aptitudinea de a însăila populisme și demagogii.

Ceea ce m-a determinat să fac aceste afirmații este faptul că de la formarea acestui nou PNL, membrii celor două partide au declarat în numeroase rânduri că partidul lor va promova o "politică reformată", au garantat poporului român că vor fi izvorul onestității și verticalității și când au fost puși în fața faptului împlinit... "Oops, they did it again!".

Stimabila doamnă Gorghiu, totodată copreședintele marelui PNL, a ținut discursuri înflăcărate în care a vorbit despre principiile național liberale și despre importanța ca fiecare parlamentar să aibă aceeași poziție atunci când este vorba despre un caz sau altul, în caz contrar, o eventuală opoziție ar însemna "o mie de pași înapoi în toată reforma și în tot ceea ce înseamnă lupta anticorupție".

Discursurile de acest fel sunt nobile și bine intenționate, ne dorim să credem că vreți ca justiția să prevaleze, însă atunci când la o scurtă perioadă vă încălcați cuvântul dat, vă pierdeți credibilitatea, stimați colegi membri ai PNL. În noul statut de partid s-a anunțat cu surle și trâmbițe faptul că vor fi sancționați aceia dintre voi care vor avea probleme cu justiția și, mai mult, ne-ați spus nouă, tuturor, că veți vota orice cerere de încuviințare a urmăririi penale indiferent de cazul solicitat. În această situație sunt înclinat să cred că ați mințit, având în vedere votul acordat colegului dumneavoastră Varujan Vosganian, a cărui cerere de încuviințare a urmării penale a fost respinsă!

Ați votat NU pentru reformă și NU pentru lupta anticorupție.

Neconcordanța aceasta între mesajul transmis electoratului și acțiunile național liberalilor nu fac decât să adâncească neîncrederea oamenilor în clasa politică. Și dacă până acum au fost mustrați de președintele pe care l-au promovat în funcție, urmează și judecata poporului.

Doamnă deputat, Alina Gorghiu, nimic nu se șterge cu buretele. "Apa trece, pietrele rămân!"

      Vasile Varga - declarație politică: Masterplanul propus de Guvernul Ponta ignoră domeniul naval;

Domnul Vasile Varga:

"Masterplanul propus de Guvernul Ponta ignoră domeniul naval"

Suntem cu toți de acord că România ultimilor 25 de ani a fost, pe bună dreptate, profund afectată de lipsa unui consens politic larg în privința unei strategii pe termen mediu și lung, strategie care să aibă ca obiect dezvoltarea infrastructurii generale a țării.

În acest sens, consider că adoptarea urgentă a Masterplanului General de Transport reprezintă o necesitate reală, date fiind condițiile actuale ale infrastructurii românești. Pe de altă parte, cred cu toată tăria că un astfel de demers, atât de important și de mult așteptat de către fiecare cetățean al acestei țări, să fie agreat atât de societatea civilă, de comunitățile locale, cât și de întreprinzătorii privați, dar mai ales să aibă susținerea politică a tuturor partidelor parlamentare.

De aceea, consider că un astfel de demers guvernamental, cum este Masterplanul de Transport al României, nu poate fi unul superficial, care să nu ia absolut deloc în considerare dezvoltarea unor domenii care dau României un avantaj important în Europa, cum sunt domeniile naval și aerian.

Aș vrea să mă refer în primul rând la faptul că Ministerul Transporturilor a neglijat în totalitate domeniul naval, în condițiile în care România dispune de aproape 1.000 km. deschidere la Dunăre, cu porturi importante cum sunt Brăila și Galați, iar portul Constanța este al doilea ca mărime la Marea Neagră, după Novorossiysk din Rusia, și primul din perspectiva traficului de mărfuri în container. Iar această neglijență din partea Guvernului privind prinderea în masterplan a unor investiții de dezvoltare în domeniul naval vor conduce cu siguranță la pierderea culoarului de transport de către România în favoarea Bulgariei.

Mai mult decât atât, întreaga infrastructură portuară, dar în special cea de pe Dunăre, merită întreaga atenție atunci când vine vorba de dezvoltare, luând în considerare aici, atât trendul altor țări europene care pun accent pe dezvoltarea infrastructurii din domeniul naval, în primul rând din considerentul gradului mai redus de poluare, cât și faptul că infrastructura noastră portuară are un potențial important de dezvoltare prin investiții.

Aș trage chiar un semnal de alarmă Guvernului Ponta în privința lacunelor acestui masterplan, care a fost întocmit fără consultări prealabile între Guvern și comunitatea portuară, iar strategiile și soluțiile investiționale propuse, de exemplu, în cazul Portului Brăila, nu au avut în vedere realitățile existente la nivelul portului și nici necesitățile reale de dezvoltare ale unuia dintre cele mai importante porturi de pe Dunăre.

În calitate de deputat PNL de Brăila, cer Guvernului Ponta să înțeleagă că avantajele de țară pot fi foarte ușor transformate în dezavantaje majore dacă domenii atât de importante, cum sunt cel naval și aerian, rămân doar la stadiul de simple mențiuni într-o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung!

      Victor-Gheorghe Manea - declarație politică cu titlul: Ordinul nr. 3.169/2015 al ministrului educației, o urgență justificată?;

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

"Ordinul nr.3.169/2015 al ministrului educației, o urgență justificată?"

În mod evident, învățământul reprezintă, alături de sănătate, componenta de bază în dezvoltarea unei țări. Un sistem educațional bine gândit, predictibil, așezat pe niște piloni conceptuali foarte bine structurați, este în măsură să vină în întâmpinarea noilor cerințe. De aceea, urgența, impunerea unor termene strânse în organizarea concursurilor pentru posturile de conducere, reprezintă un lucru nepermis, care ridică mari semne de întrebare.

Exact acest lucru se întâmplă acum. După ani de zile în care în sistemul de învățământ preuniversitar a existat o situație de provizorat în ceea ce privește posturile de inspectori generali, inspectori generali adjuncți, inspectori de specialitate și directori de unități școlare, iată că, acum, avem Ordinul nr. 3.169/2015 al ministrului educației privind modificarea Metodologiei de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar general, inspector școlar general adjunct din inspectoratele școlare și de director al casei corpului didactic, publicat în Monitorul Oficial nr. 99 din 6 februarie 2015.

Jocul pe care îl face PSD este străveziu. Prin impunerea foarte strânsă a termenelor de depunere a dosarelor, prin modificări cel puțin ciudate - de exemplu, în vechea metodologie, una din condițiile personalului didactic care dorea să participe la concurs era și aceea ca la data susținerii concursului să aibă vârsta cu cel puțin 4 ani mai mică decât vârsta legală de pensionare, în noua metodologie acest lucru se schimbă radical, în sensul că personalul didactic poate participa la concurs dacă nu a împlinit vârsta standard de pensionare la data susținerii concursului - acesta pare un ordin cu dedicație, pentru fidelizarea și fixarea unor persoane cu afinități către partidul care conduce în prezent România. În fapt, această urgență vine să escamoteze alte interese, care nu au nicidecum tangență cu interesele reale ale învățământului românesc.

Educația este un lucru mult prea serios pentru a mai fi lăsat în zona provizoratului, a urgenței nejustificate, a ordonanțelor de urgență sau asumărilor de răspundere. Din acest motiv, Partidul Național Liberal trage un semnal de alarmă și cere:

  • stoparea imediată a organizării concursurilor de inspectori generali și directori de școli și organizarea acestora în condiții de legalitate, de transparență decizională și organizatorică;
  • depolitizarea managementului școlilor - abrogarea OUG 49/2014 și 94/2014, rediscutarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP);
  • transparentizarea deciziilor la vârful educației;
  • numirile inspectorilor să fie făcute pe criterii clare de competențe profesionale și de management, de integritate morală și recunoaștere socială, și nu pe criterii de clientelism politic;
  • stoparea de urgență a tuturor concursurilor politizate și revenirea la modalitatea corectă a angajării directorilor de către școli;
  • posibilitatea contestării probelor practice/de interviu pe baza înregistrărilor video;
  • susținerea probei de interviu în prezența tuturor candidaților din același județ care concurează pentru același post;
  • accesul observatorilor din partea societății civile.
      Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică: - Ne-ați promis reformă în administrație și ne aduceți blocaje!;

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

"Ne-ați promis reformă în administrație și ne aduceți blocaje!"

Cu mai puțin de trei ani în urmă, grandiosul USL promitea românilor marea reformă administrativ-teritorială! Proiectul, cu accent pe descentralizare, urmărea să aducă administrația locală în mileniul al treilea, să încurajeze proiectele regionale, de anvergură, și să dezvolte rapid mediul rural.

Dar, după vreo doi ani, USL murea! Și murea urât, pentru că nu lăsa în urma sa decât scandal și promisiuni neonorate. Evident, marea reformă administrativ-teritorială nu se făcea din motive neexplicate, dar PSD prelua ideea de la USL și promitea la rându-i că va duce acest uriaș și necesar proiect la îndeplinire.

A mai trecut de atunci aproape un an și nu s-a întâmplat nimic. Nimic bun, evident. Că rele avem destule! Iată una: recent, Guvernul a decis să bage comunele mari în faliment, prin redistribuirea aberantă a veniturilor pe care comunele le realizau din cotele defalcate pe TVA. Astfel, o bună parte din veniturile realizate de localitățile rurale mari se duc acum spre comunele mici. Practic, fiecare comună mare pierde mai bine de 10 miliarde lei vechi din veniturile pe care s-a bazat până acum. Pentru că localitățile rurale mari au cheltuieli mult mai mari decât comunele mici, este clar că fără venituri îndestulătoare acestea vor intra într-un grav blocaj administrativ!

Pentru mine, această decizie a Guvernului PSD este tot un fel de reformă administrativ-teritorială, dar pe invers. Proiectul Guvernului nu dezvoltă, ci blochează! Sunt loviți din nou cei care muncesc, cei care fac proiecte, cei care se zbat să fie altfel! Da, trebuie să ne ajutăm între noi și să sprijinim comunitățile sărace! Dar oferiți-le acestor comunități sărace instrumentele necesare pentru a se dezvolta, și nu pomeni electorale! Oferiți-le undița, nu peștele prins de alții! În acest fel, nu veți face decât să descurajați din nou munca și spiritul întreprinzător!

Ne-ați promis reformă administrativă, domnilor guvernanți, și ne aduceți blocaje!

Dacă nu aveți soluții, de ce mai stați la guvernare?

      Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică: - Să-i ajutăm pe tineri!;

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

"Să-i ajutăm pe tineri!"

În fiecare an, mii de absolvenți de facultate din Iași nu-și găsesc un loc de muncă potrivit pregătirii lor. De aceea, o bună parte dintre ei aleg să-și părăsească țara care nu le oferă posibilitatea de a arăta ce pot face pentru ea.

În fiecare an, mii de absolvenți de liceu devin șomeri imediat ce au terminat școala. Unii dintre ei nu se pricep la nimic practic, pentru că au terminat licee teoretice. Alții beneficiază de anumite deprinderi tehnice, dar nu au unde să le aplice. De aceea, mulți dintre ei aleg să-și părăsească țara care nu le oferă posibilitatea de a munci pentru ea.

În fiecare an, sute de minori din Iași abandonează școala. Din diferite motive. O parte dintre ei se apucă de cerșit sau de furat. La noi sau în străinătate. Îi vedem zilnic prezentați în presa europeană drept viitorul sumbru al României.

Ce este de făcut? Uniunea Europeană ne ajută, dar nu ne bagă și în sac. Mai trebuie să ne ajutăm și noi. Sau mai bine zis, mai trebuie să-i ajutăm și noi pe acești tineri care sunt tot mai ignorați de către societatea strâmbă în care trăim.

Potrivit unui program european special, intitulat "Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor", România va primi, între 2014-2020, peste 100 de milioane de euro pentru sprijinirea tinerilor inactivi. Acest program european îi vizează pe tinerii sub 25 de ani care nu sunt angajați, pe cei care nu au beneficiat de educație ori de pregătire profesională și îi ajută să se întoarcă la muncă, la școală sau să acceseze un program de practică. Se pot organiza internshipuri, se pot face investiții în educația vocațională ca și plasamente în diferite locuri de muncă.

În țara noastră, la sfârșitul anului 2014, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta sub 25 ani era de circa 23%, adică mult peste media europeană. De aceea, acești bani europeni trebuie folosiți la maximum și cer tuturor instituțiilor implicate în accesarea și verificarea fondurilor europene, în frunte cu Guvernul României, să nu rateze această oportunitate. Doar așa tinerii noștri vor rămâne și se vor dezvolta la ei acasă.

Domnilor guvernanți, ați promis utilizarea judicioasă a tuturor fondurilor europene alocate României! Respectați-vă cuvântul și oferiți tinerilor o șansă la o viață mai bună la ei în țară!

      Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică: - Statistica izolării sau de ce are nevoie Iașiul de infrastructură modernă;

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

"Statistica izolării sau de ce are nevoie Iașiul de infrastructură modernă"

O centralizare recentă efectuată de Oficiul Național al Registrului Comerțului, pe baza datelor privind societățile cu participare străină la capital și valoarea capitalului social subscris, în ultimii 22 de ani, dezvăluie un aspect uluitor despre Iași - al doilea oraș al țării în anul 1991!

Potrivit acestui clasament, între 1991 și 2013 Iașiul a atras doar 0,51% din total investițiilor străine subscrise de firmele cu capital străin la nivel național. Acesta înseamnă doar 528 milioane de euro în 22 de ani. Potrivit acestui indicator, județul meu se clasează pe locul 24 la nivel național, fiind depășit de Bacău sau Suceava, județe tot din Regiunea de Nord Est - cea mai săracă din România.

În intervalul amintit, pe întreg teritoriul național, au fost constituite aproape 193.000 de unități economice de către investitori de altă naționalitate decât cea română. Dintre acestea doar 1,53% au fost înregistrate în județul Iași - județul cu cea mai numeroasă populație din România.

Cum a fost posibil așa ceva? Mai ales că Iașiul este unul dintre județele cu forță de muncă ieftină, dar foarte bine calificată, grație marilor școli de la noi. De asemenea, nici poziționarea strategică a Iașiului - cel mai mare oraș de la granița de est a UE, nu este de neglijat.

Răspunsul este unul singur, domnilor guvernanți! Simplu și dureros! Lipsa infrastructurii moderne este principala cauză a acestui veritabil dezastru economic. O știm cu toții. În pofida promisiunilor lansate de toate guvernele din ultimii ani, Iașiul nu are autostradă. Iașiul nu deține niciun drum care să unească rapid Moldova de Ardeal. De aceea, de 22 de ani și mai bine ne ocolesc investitorii.

Respectați-vă promisiunile făcute Iașiului, domnilor, sau lăsați-vă de politică!

      Viorel Marian Dragomir - declarație politică: To be or not to be elected - Teatru ieftin by Cătălin Predoiu;

Domnul Viorel Marian Dragomir:

"To be or not to be elected - Teatru ieftin by Cătălin Predoiu"

Cătălin Predoiu, liberalul care visează că va ajunge prim-ministru a stârnit hohote de râs prin ultima boacănă.

La întâlnirile din străinătate, cel care a fost doar un fost candidat amăgit cu iluzia postului de prim-ministru, se recomandă ca "prime minister of Romania to be elected". Unii ar spune că este doar un teatru ieftin la care spectatorii primesc bani ca să bată din palme poate la fel ca la adunările liberale.

În realitate, acest mod de a se recomanda conduce la concluzia că Predoiu, conștient de lipsa vizibilității, fără subiecte și într-o permanentă somnolență, trebuia să iasă ca musca în față, pentru a părea ceea ce nu este și nici nu va fi. Acest gest reprezintă un complex de inferioritate, probleme de ordin psihologic și dublă personalitate a celui ce ziua se recomandă ceea ce visează a fi. Să te recomanzi... "to be elected" la o întâlnire cu personalități internaționale reprezintă o insultă la adresa celor ce au fost deja aleși.

În final acest personaj teatral ar trebui să fie atent la o nouă exprimare care poate că i s-ar potrivi mai bine în spațiul dâmbovițean... "Cătălin who will be ejected".

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ziua și persoana;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ziua și persoana"

Persoană publică. Keep on DNA. E ceva de speriat. Corupția a ajuns până și la Curtea Constituțională. În ce țară trăim? Cum poate un corupt să decidă ce este constituțional și ce nu?

Vedem cum după 25 de ani DUBA-I aproape de Teleorman, DRAG NE-A a fost la guvernare și urmează un PONT Apocaliptic.

Aceste căpușe trebuie aruncate în pușcărie, averea confiscată și interzicerea revenirii în funcții publice, plătite de noi toți!

Proiectul meu de lege ce prevede că nu mai au voie în veci și-n pururi să ocupe șefia în vreo funcție publică, dacă au fost vreodată condamnați pentru corupție, zace prin sertarele Parlamentului. Vă miră? Pe mine nu...

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Alertă etnobotanică;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Alertă etnobotanică"

Explozia intoxicațiilor cu așa-zisele "etnobotanice" constituie un semnal de alarmă privind laxitatea legislativă și lipsa educației pentru sănătate în școli, precum și privind problemele socioeconomice. Solicităm Parlamentului European adoptarea unei directive privind interzicerea drogurilor de sinteză, fără de care extinderea acestui fenomen nu va putea fi oprită.

Cazurile intoxicațiilor etnobotanice de la Galați nu au apărut pe cer senin. 200 de pacienți au fost intoxicați cu "foița de cafea", iar în diverse zone din țară, precum Bârladul, numărul intoxicațiilor cu etnobotanice s-a dublat într-un singur an.

Semnalul de alarmă există la urgențe: peste 30% din totalul intoxicațiilor cu etnobotanice sunt la elevi și studenți, iar aproximativ un sfert din această categorie, mai precis 23,8% din cazuri au loc la elevi. Totodată, remarcăm modificarea profilului consumatorului de etnobotanice. Se constată tendința de uniformizare pe parcursul zilelor săptămânii, astfel încât, dacă inițial se putea spune că aveam un consum preponderent de weekend cu tentă recreațională, acum avem o creștere a consumului în zilele lucrătoare, ceea ce sugerează instalarea dependenței. În ceea ce privește formele clinice, se constată creșterea celor caracterizate prin tulburări de comportament (suicid, agresivitate) și, deși 20% din cazuri asociază fenomene de insuficiență respiratorie, nu s-a înregistrat niciun caz de edem pulmonar acut. Tulburările digestive se manifestă ca un sindrom dispeptic, dar nu s-a înregistrat niciun caz de hemoragie digestivă. Studiile de supraveghere, desfășurate pe mai mulți ani, arată tendința acestor consumatori de a mări dozele și de a trece de la drogurile legale la cele ilicite.

Proiectul meu de lege privind interzicerea acestor substanțe, primul adoptat de Parlament, prevedea interzicerea categoriilor de droguri de sinteză, dar în acest moment legea este deficitară, în sensul că efectul ei este limitat de existența unei liste de produse interzise. Din acest motiv alte categorii de produse, necuprinse în listă, pătrund pe o piață cu o dinamică uimitoare, iar lipsa unei directive europene face ca aceste substanțe să ajungă ușor în România sub forma unor produse pentru plante sau pentru animale. Acesta este motivul pentru care continuă să se prezinte pacienți cu simptomatologie polimorfă, secundar ingestiei de produse psihotrope legale.

Termenul de "etnobotanice" este extrem de popular și este folosit în accepțiunea de droguri legale pe bază de plante, dar în același timp este și incorect, existând o discrepanță crasă între etimologia cuvântului și sensul atribuit. Cert este că sub această denumire sunt grupate o serie de combinații de plante, dar și de produse de sinteză cu efecte halucinogene care, de multe ori, scapă de sub interdicția legii privind consumul de droguri.

După un studiu pe care l-am efectuat timp de 14 luni, am stabilit statistic profilul consumatorului de etnobotanice ce ajunge în serviciile de urgență. Mai precis, pacientul consumator de astfel de substanțe este în peste 80% din cazuri bărbat, din urban în aproximativ 90% din cazuri, cu vârstă medie 23 +/- 6 ani, fără ocupație în jumătate din cazuri, ce ajunge la urgență în special la sfârșit de săptămână și intervalul orar 20,00-03,00. Îngrijorător este faptul că peste 20% din consumatori au vârste sub 18 ani, iar 45,23% au vârsta până în 20 de ani.

Vă reamintesc doar cele 200 de cazuri de intoxicații apărute în urma consumului de "foiță de cafea" un drog de design, extrem de ieftin, produs în China, ajuns pe piața din România, utilizat sub forma unor joint-uri rulate cu cafea măcinată sau chiar cafea boabe, ce provoacă agitație psihomotorie, derealizare, depersonalizare, stări lipotimice, convulsii, tulburări cardiocirculatorii ce necesită suport volemic și respirator, terapie simptomatică, asociată explorărilor imagistice și biologice. Examenele toxicologice uzuale nu decelează substanța. Prognosticul imediat depinde de forma clinică, vârsta pacientului și patologia asociată, dar, pe termen mediu, terapia este îngreunată de apariția, după doar 2-3 utilizări, a fenomenelor de dependență. Pe termen lung efectele sunt greu de evaluat din cauza noutății acestui drog și apariției formelor derivate de utilizare, precum foița de argint.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Alt ordin de mărime;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Alt ordin de mărime"

Victor Ponta susținea prin 2012 creșterea redevențelor aferente exploatării resurselor minerale până la media europeană, cât și crearea unui fond de investiții de tip norvegian, în care veniturile din resurse naturale să fie investite pentru a finanța proiecte.

Deși contractul ce stabilește valoarea redevențelor, ce variază între 3,5% și 13,5% din producție, în funcție de tipul zăcămintelor de hidrocarburi, a expirat în decembrie 2014, după o perioadă de 10 ani, premierul a decis prelungirea acestor redevențe mizere pentru încă un an.

De ce oare? Pentru comparație România a câștigat din redevențe în 2013 un miliard de lei, în timp ce doar o singură companie, Petrom, a avut profit de un miliard de euro.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Cât ne costă partidele?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cât ne costă partidele?"

Doar în decembrie 2014, conform Autorității Electorale Permanente, statul român a acordat subvenții, în conformitate cu Legea nr.334/2006 și cu Hotărârea Guvernului nr.749/2007, partidelor politice. Valoarea este incredibilă: 507.228 lei!

  1. Partidul Social Democrat - 183.171,01 lei;
  2. Partidul Național Liberal - 127.290,28 lei;
  3. Partidul Democrat Liberal - 88.990,34 lei;
  4. Partidul Poporului - Dan Diaconescu - 76.969,95 lei;
  5. Partidul Conservator - 17.802,98 lei;
  6. Uniunea Națională pentru Progresul României - 8.375,53 lei;
  7. Forța Civică - 3.085,27 lei;
  8. Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat - 1.542,64 lei;

Când înmulțești cu 12 începi să te întrebi câți pacienți ar fi putut fi tratați cu acești bani. Și dacă mai înmulțești cu cei 25 de ani risipiți de aceste partide începi să te întrebi și câte spitale noi ar fi putut fi construite...

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Să fie și aceasta un plagiat?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Să fie și aceasta un plagiat?"

Câți kilometri de autostradă a făcut Guvernul Ponta în doi ani și jumătate? Niciunul! La ce a fost bun Ponta? La nimic!

N-auzi, domnule, că n-are pactu` la el? Cum vrei să facă omul ăsta kilometri dacă n-are pact? Fuge de răspundere cu o asemenea propunere, iar printr-o simplă șmecherie a lui Ponta partidele vor deveni vinovatul de serviciu pentru tot ceea ce Guvernul Ponta nu a fost în stare. Cei doi, Ponta și un Rus, ne amintesc prea bine de baronul Münchausen și de Pinocchio. Întreb și eu, așa, ca omul care n-are ce face: unde sunt cei 7 eurocenți colectați pe fiecare litru de benzină supraaccizată?

Dar suntem, desigur, răuvoitori. De ce nu ne uităm ca lumea pe hartă? Pe ea se văd clar dungi negre, semn că ceva e acolo, desenat chiar de Guvernul Ponta. Să fie și aceasta un plagiat?

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ce se întâmplă la Șuletea?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ce se întâmplă la Șuletea?"

Un pacient de 58 de ani a încercat să se spânzure la trecerea dintre ani. Depresia de sărbători și situațiile conflictuale, singurătatea și labilitățile psihoemoționale au dus la un nivel ridicat al suicidului în zona noastră.

Mă întreb însă ce trebuie să se întâmple ca autoritățile să reacționeze? Nu avem un plan național de prevenție a suicidului, nu există o evaluare a riscului suicidar și nici linii telefonice de suport.

Nu vreau să fiu cinic, dar probabil trebuie ca fiica sau fiul vreunui senator al puterii să ajungă într-o astfel de situație... Sper să nu fie prea târziu!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Coloși cu picioare de lut;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Coloși cu picioare de lut"

Un sistem nu se schimbă prin ordonanță de urgență. Actualele ISU-uri sunt niște coloși cu picioare de lut, cu un management tipic românesc. Dotările se fac pe bani grei, de la firme abonate, folosite doar pentru parade, iar antrenamentele au loc doar pentru TV.

Prin ordonanța de urgență dată la heirup de Ponta "Raed Arafat devine responsabil direct pentru gestionarea și intervenția la situațiile de urgență". Mai precis, cum va răspunde? Va intra la închisoare dacă vor mai muri oameni ce puteau fi salvați, dar care au murit din cauza organizării defectuoase a sistemului condus de Arafat? Sau va răspunde iar, doar la microfon, explicând mereu că alții sunt de vină?

Situațiile de urgență trebuie să se constituie ca o Agenție subordonată direct primului-ministru, nu au ce căuta în MAI.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Trebuie să se întâmple din nou ceva?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Trebuie să se întâmple din nou ceva?"

La noi mereu trebuie să se întâmple ceva ca să ne dăm seama că lucrurile nu funcționează... Tipic românesc!

Situațiile de urgență trebuie să se constituie ca o agenție subordonată direct primului-ministru, cu personal calificat, proceduri clare și mijloace tehnice corespunzătoare. Nu au ce căuta în MAI, altfel aceste ISU-uri vor rămâne veșnic niște coloși cu picioare de lut cu un management tipic românesc. Dotările se fac pe bani grei, de la firme abonate, folosite doar pentru parade, iar antrenamentele au loc doar pentru TV.

În ianuarie, după accidentul din Apuseni, au modificat legislația în domeniu, adăugând structuri și departamente noi. Au mai creat niște funcții pentru obedienții politici și au lungit inevitabil lanțul de informare și comandă, oricum nefuncțional în situațiile în care parametrul critic este timpul.

Oricine are legătură cu urgențele știe că problema majoră în astfel de situații în care timpul de reacție este critic nu o constituie lipsa de proceduri, ci, dimpotrivă, suprareglemetarea lor de către un sistem birocratic, care își dă singur de lucru, plus o legislație greoaie, des modificată, după cum visează unii, pe care nici măcar cei din sistem nu o mai stăpânesc.

Soluțiile sunt clare: evaluare de către experți independenți a modului de intervenție a sistemului ISU-SMURD pe lanțul informare-decizie-acțiune, precum și a costurilor, simplificarea legislației și debirocratizare, dotarea și antrenarea resursei umane, evaluarea periodică și realistă a capacității de intervenție.

Sistemul de urgență are nevoie de o reformă reală în structurile de intervenție și asta nu se va face niciodată cât timp cel pus politic să conducă ISU-SMURD spune după fiecare nou deces că intervenția a fost în parametri normali.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ce ascunde domnul Zgonea?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ce ascunde domnul Zgonea?"

Se aude, domnu` Zgonea?! Potrivit articolului 23 din regulament, mai precis alineatul (1), "Ședințele comune ale comisiilor sunt publice, cu excepția cazurilor în care plenul acestora decide altfel. Lucrările pot fi transmise sau difuzate de instituțiile mass-media, dacă acest lucru este aprobat de majoritatea parlamentarilor prezenți."

Cu toate acestea, Zgonea&colaboratorii au decis, fără a supune la vot, că ședința Comisiei de cod electoral se va desfășura cu ușile închise, pentru că "nu se pot lua decizii de față cu presa".

În mod cert Zgonea nu este Charlie. A uitat de mult că aceste comisii dezbat legi de interes public, care ne privesc pe toți, și nu doar pentru interesele PSD. Și să nu uite domnul Zgonea că la referendum am decis să fie doar 300 de parlamentari, nu 400, nu 418, niciunul în plus. Ce ascundeți, domnu` Zgonea? Vrem să știm dacă introduceți în noul cod și proiectele mele de lege privind limitarea numărului de mandate, precum și ridicarea imunității pentru fapte de corupție.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Salvați Salvarea din Vaslui!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Salvați Salvarea din Vaslui!"

Salvarea trebuie salvată! Și asta până nu e prea târziu! Pentru că fără personal, fără bani și fără drumuri Salvarea face imposibilul și merită să fie susținută ca principal serviciu național de urgență implicat oriunde și oricând în salvarea vieților românilor, și asta chiar dacă un personaj străin de această țară a încercat și mai încearcă să o pună pe butuci.

Un simplu exemplu, dar pot găsi oricând alte 41 de exemple, Salvarea din Vaslui. Acest serviciu face eforturi incredibile pentru a salva vieți în condiții pe care nu vi le puteți închipui. Oameni puțini, un deficit de personal incredibil, buget insuficient raportat la nevoile populației, precum și drumurile proaste fac din activitatea medicală o misiune imposibilă.

În 2014 Salvarea din Vaslui a salvat 49.412 pacienți și a parcurs 170.164 km. Personalul e acoperit doar în proporție de 40,2%, sunt doar 11 medici, din care doi sunt rezidenți, ceea ce face ca doar 16 din cele 46 de mașini să fie folosite. Nici la finanțare nu stă prea bine, bugetul din 2014, de 110 miliarde, a fost mai mic cu 33 de miliarde față de cel din 2013, ceea ce, combinat cu specificul drumurilor vasluiene, 208 trasee de drumuri comunale, cu o lungime de totală de 873,062 km, 79,51% din acestea sunt de pământ (694,168 km), aproape impracticabile toamna și iarna și pline de gropi vara, duce la dificultăți de întreținere și distrugere rapidă a parcului auto.

De ce credeți că am propus prin lege alocarea a 6% din PIB pentru sănătatea noastră?! Poate le spuneți parlamentarilor din zonă că astfel de legi trebuie adoptate cu prioritate.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Un nou motiv pentru educația pentru sănătate: minunea din pastilă;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un nou motiv pentru educația pentru sănătate: minunea din pastilă"

Când vă hotărâți să scăpați de kilogramele acumulate de sărbători e bine să țineți cont atât dezideratele estetice ale greutății ideale, dar mai ales de vârstă, activitate fizică, status fiziologic și de afecțiunile preexistente, consultând eventual și un specialist în nutriție.

Sunt tot mai multe cazuri de paciente ce ajung la spital în urma curelor de slăbire draconice sau haotice. Cel mai adesea formele clinice sunt de gravitate redusă, fiind reprezentate de stări lipotimice, hipoglicemii, spasmofilii, dar sunt și situații în care aceste paciente nu au putut fi salvate. Mai mult decât atât, utilizarea unor pastile-minune, fără recomandare medicală, sau fără cunoașterea provenienței, sau achiziționate de pe internet poate duce la complicații extrem de periculoase.

O pacientă de 19 ani a ajuns să necesite asistență de urgență după administrarea unei supradoze de medicamente pentru scăderea în greutate. Pacienta prezenta grețuri, vărsături, dureri abdominale, vertij, dispnee și tahicardie și a necesitat imediat măsuri de depurare a toxicului prin lavaj gastric, antidotism, terapie de suport, iar prognosticul a fost rezervat și datorită stării clinice, dezechilibrelor, precum și dozelor și tipului de medicamente ingerate.

Recomandăm ca orice cură de slăbire să fie însoțită de o evaluare clinică și biologică și este bine ca regimul alimentar să fie elaborat de un nutriționist. Eventualele medicamente asociate regimului igienodietetic trebuie să fie prescrise de un medic, întrucât curele de slăbire haotice se pot finaliza tragic, iar alte soluții, chirurgicale, pot fi luate în considerare după o informare corespunzătoare.

Regimul alimentar trebuie să fie echilibrat nutrițional, incluzând proteine, glucide și lipide, precum și vitamine, în principal din fructe și legume proaspete, adaptate caloric la necesitățile organismului, care să țină cont de afecțiunile asociate, metabolice (diabet) sau neuropsihice (nevroze sau depresii), cu respectarea orarului de masă, pentru a se evita hipoglicemiile, eventual făcut de un nutriționist, și care să țină cont de medicația asociată (atenție la contraceptivele orale!).

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - De ce au reapărut etnobotanicele?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"De ce au reapărut etnobotanicele?"

Sunt inițiatorul legii privind interzicerea etnobotanicelor. Nu pot să nu vorbesc despre interesele ce se ascund în amputarea proiectul meu de lege. Toți politicienii, indiferent de culoarea politică, au considerat că "niște plăntuțe" nu au ce căuta pe agenda parlamentară. Eu nu voi uita niciodată cele șase cazuri sosite simultan în serviciul de urgență sau părinții urmăriți cu drujba de un fost sportiv intoxicat cu etnobotanice.

Sunt milioane de euro obținute din acest comerț care își găsesc cu ușurință buzunarele și sunt convins că cineva câștigă din perpetuarea acestei afaceri.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - De ce le este frică de presă?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"De ce le este frică de presă?"

Presa a fost adesea prima sau singura instituție care s-a luptat cu corupția și a dezvăluit fraudele făcute de mafia transpartinică. În plus, mediatizarea intensă a acestor cazuri a făcut imposibilă mușamalizarea lor.

Nu întâmplător am propus o inițiativă legislativă privind crearea Fondului special pentru jurnalismul de investigație care să sprijine, prin finanțarea directă, jurnaliștii sau trusturile de presă care mai au curajul să dezvăluie orice act de corupție ce prejudiciază bugetul de stat. Proiectul, ce prevede alocarea a 2% din valoarea prejudiciului recuperat în urma demersului jurnalistic, limitează presiunile politicului asupra presei și constituie un nou instrument de luptă cu hoțiile puternicilor zilei. Nu întâmplător, deși nu presupune cheltuieli sau înființarea unor noi instituții, proiectul a primit aviz negativ din partea Guvernului Ponta.

Corupția instituționalizată, de partid și de stat, constituie o amenințare la prezentul și viitorul României. Nu avem spitale, nu avem școli, nu avem drumuri, nu avem locuri de muncă, nu avem pensii și salarii decente, pentru că se fură. Dincolo de declarațiile politicienilor ce condamnă "mediatizarea excesivă" a cazurilor de corupție, noi mai sperăm că afirmația actualului președinte că "nu există altă cale pentru România decât aceea a unei țări eliberate de corupție" face parte tot din "România lucrului bine făcut".

Solicit și pe această cale tuturor parlamentarilor, indiferent de culoare politică, să voteze acest demers care se alătură celui ce prevede ca parlamentarii acuzați de corupție să rămână fără imunitate.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Guvernare pentru hoți?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Guvernare pentru hoți?"

Unde e logica? Se dă o ordonanță pentru ca unii să poată renunța la ceva la care nu aveau oricum dreptul. Asta în domeniul educației. Dacă sărim la alt domeniu, să zicem al retrocedărilor bazate pe acte false, înseamnă cumva că nimeni nu va mai fi condamnat dacă făptașul renunță la documentele ilegale?

Mâine-poimâine vor închide și Parlamentul prin ordonanță de urgență!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Cele mai probabile locații ale Spitalului regional de urgență;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cele mai probabile locații ale Spitalului regional de urgență"

Din cele cinci locații ale lui Nichita pentru Spitalul de urgență, Bucureștiul va alege două: Clujul și Craiova. Atât! Și de ce Bucureștiul, și nu Iașiul să aleagă amplasamentul? După vizita de la Iași, actualul ministru de la sănătate a văzut cu stupoare că, după mai bine de douăzeci de ani, primarul și cetățeanul fără de onoare nu au fost în stare să stabilească măcar o locație. În fond, doar la Iași lucrurile importante au nevoie de timp. Ăștia doi cred că ne mai pot prosti. Cred că am uitat ce ne-au spus de atâtea ori?!

După ce au discutat cu ministrul Cepoi, au "rezolvat" proaspăt înființatul spital din Copou. L-au desființat! După ce a discutat cu Ponta despre autostradă și aeroport, le-a rezolvat prin defazare. Acum "rezolvă" și cu spitalul regional. Ăsta era prin proiectul PSD și prin 2008 la primărie, și în 2012, tot la primărie, dar în varianta USL. Am avut două guverne, un ministru al sănătății, un primar puternic, un cetățean fără de onoare și ce folos? Un zero pentru Iași!

Singura speranță rămânem noi. Trebuie să punem presiune, prin acțiuni concrete, pe cei care ne conduc, pentru urgentarea rezolvării acestei probleme. De aceea am început o campanie de strângere de semnături de susținere pentru construirea unui nou spital pentru ieșeni, în special, dar de care vor beneficia toți moldovenii. Voi depune legea atunci când reușim să strângem 25.000 de semnături.

Dacă Spitalul de urgență nu începe să fie construit în acest an cu fonduri europene, vom mai putea lua în discuție abia din 2020 o asemenea investiție, în viitorul exercițiu financiar. Acum este momentul să insistăm. Împreună putem reuși!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Există soluții pentru stoparea declinului demografic;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Există soluții pentru stoparea declinul demografic"

Femeile care vor să crească un copil în România au condiții mai proaste decât în Libia, Cuba sau Bosnia-Hertegovina, conform "Indexului mamelor", și depășim cu greu Albania, Ucraina sau Republica Moldova. Mortalitatea infantilă din prima zi de viață e similară celei din Tongo sau Samoa, iar la nivel european suntem pe primul loc în ceea ce privește mortalitatea infantilă, cei 9,8 la mie reprezentând dublul mediei europene.

Așa că nu e de mirare că România a pierdut în ultimii 25 de ani 3,2 milioane de locuitori, iar dacă nu schimbăm politicile demografice, vom mai pierde încă 3,2 milioane în următorii 25 de ani. Se va ajunge ca 1 angajat să întrețină 2 pensionari, pensia se va reduce la jumătate, iar specialiștii Academiei Române estimează prăbușirea sistemului public de pensii în 2040.

Suntem în al 26-alea an de declin demografic și am înregistrat un minim istoric al scăderii natalității la mai puțin 180.000 de copii, ce va fi urmat de mari probleme sociale. Dacă se menține același ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piața muncii, ce va ajunge fără salariați, cât și bugetele de sănătate și de pensii, care vor avea nevoie de un sprijin tot mai important de la bugetul de stat. Tot atunci populația rezidentă va scădea la 16 milioane și ne vom întoarce la nivelul celei din 1946.

Am propus un program național de stimulare a natalității, centrat pe creșterea natalității în rândul celor ce muncesc, ce include 3 tipuri de măsuri:

  1. servicii medicale: gratuitatea tuturor investigațiilor, consultațiilor și tratamentelor pe durata sarcinii și lăuziei, precum și cele destinate nou-născuților;
  2. deduceri fiscale: părinții biologici beneficiază de o reducere de 25% din impozitul pe salariu și o reducere cu 2 ani a vârstei de pensionare, pentru fiecare copil crescut în familie până în momentul împlinirii vârstei de 18 ani;
  3. suport financiar: acordarea trusoului nou-născutului în valoare de 1 ISR (500 de lei), precum și creșterea alocațiilor pentru copii la 200 de lei.

Programul va avea trei consecințe importante: stimulează preponderent natalitatea femeilor care muncesc, copiii vor fi mai sănătoși și mai bine educați, schimbarea tipului de stimulare a natalității la nivel național. Concret, estimăm că cel puțin 20.000 de femei salariate vor renunța atât la decizia de a nu avea un copil (ori de a amâna venirea lui), cât și la decizia de a avea doar un singur copil, și îl vor planifica și pe al doilea.

În plus, acești copii născuți și crescuți de femei salariate, cu un nivel mai ridicat de pregătire, au șanse mai mari de a avea acces la educație de calitate superioară, precum și de a fi mai sănătoși, acest atribut reprezentând de fapt nivelul cheltuielilor făcute pentru educație, alimente, îmbrăcăminte, condiții de locuit, petrecerea timpului liber și studiu.

Schimbarea survenită în modul de stimulare a natalității se va extinde asupra întregii populații, prin ponderea pe care născuții din acest mediu o au în ansamblul născuților. Este stimulată creșterea numărului de copii ce pot avea un nivel de trai decent și un nivel de pregătire cât mai ridicat, care să poată susține ulterior piața muncii și fondul de pensii în detrimentul alocării nediferențiate de bani unora care trăiesc doar din alocații, ai căror copii vor încărca factura socială prin nivelul redus de pregătire și cel ridicat de infracționalitate.

Acest lucru a fost dovedit deja de efectele benefice asupra natalității datorate introducerii concediului și indemnizației de creștere a copilului în 2003. Măsura a determinat o creștere de peste 10% a natalității femeilor salariate și a dus și la schimbarea deciziei de a avea un singur copil și de a-l planifica pe cel de-al doilea.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Un nou motiv pentru educația pentru sănătate: gazul care vă ucide;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un nou motiv pentru educația pentru sănătate: gazul care vă ucide"

Cazul cutremurător al celor șase copii morți la Rovinari în urma intoxicației cu monoxid de carbon nu este singular. Fenomenul este îngrijorător și putem vorbi de o adevărată epidemie sezonieră legată de intoxicațiile cu monoxid de carbon în sezonul rece. Mai precis, într-un singur an peste 100 de persoane au fost intoxicate cu monoxid, gaz metan și fum. Cei din urban sunt de 8 ori mai numeroși decât cei din rural, din cauza utilizării aragazului ca sursă de încălzire, iar peste jumătate din cazuri sunt reprezentate de cei provenind din pături defavorizate din punct de vedere socioeconomic, fără ocupație sau pensionari.

Riscurile țin de modul de ventilație a încăperii, cantitatea și durata expunerii, precum și de sensibilitatea individuală, ceea ce face ca adesea copiii și vârstnicii să fie mai afectați.

Recomandăm prudență în utilizarea surselor de încălzire și verificarea acestora înainte de perioada rece, întrucât sunt frecvente cazurile de deces și intoxicație în urma gazelor de ardere acumulate în interiorul camerelor sau a gazului metan provenit de la aragazul care s-a stins.

În mediul rural riscurile cresc din cauza sobelor de lut crăpate sau improvizate în care se introduc prea multe lemne, cărbuni sau deșeuri vegetale, care scot fum, ceea ce duce la cumularea de gaze toxice în timpul nopții. De aceea, a stinge focul din sobă înainte de culcare înseamnă doar o măsură necesară de precauție, menită să protejeze vieți.

În cazul intoxicațiilor prin inhalare sunați imediat solicitând ajutor de urgență și nu încercați să salvați un astfel de pacient fără a-i anunța mai întâi pe alții.

  • Dacă este sigur, trebuie să scoateți persoana din mediul toxic, deschideți ferestrele și ușile pentru a înlătura gazele;
  • Respirați de câteva ori aer curat și apoi țineți-vă respirația când intrați. Țineți o cârpă udă la nas și la gură;
  • Nu aprindeți vreun chibrit și nu folosiți bricheta deoarece unele gaze pot lua foc;
  • După ce ați salvat persoana de pericol, verificați și monitorizați căile respiratorii ale persoanei, respirația și pulsul. Dacă este necesar, începeți respirația de salvare în cadrul manevrelor de resuscitare;
  • Dacă este necesar, acordați primul ajutor pentru leziuni locale, precum urgențele oculare sau convulsii;
  • Dacă persoana vomită, curățați căile respiratorii, înfășurați o cârpă în jurul degetelor dumneavoastră înainte de a trece la curățarea gurii și gâtului;
  • Chiar dacă persoana pare a se simți perfect, solicitați ajutor medical.
      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Gena mioritică;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Gena mioritică"

Articolul 69 din Constituția României precizează: "În exercitarea mandatului, deputații și senatorii sunt în serviciul poporului". Serviciu? Mai degrabă deserviciu! Sunt unii care nu au deschis vreodată gura sau nu au inițiat măcar vreun proiect de lege. Statul de pomană sau plecăciunile față de șeful de partid, făcute, evident, pe banii noștri, nu înseamnă nicăieri în lume că ești vocea celor care te-au trimis în Parlament.

Parcă a fost un referendum și parcă le-am spus că vrem doar 300 de aleși. Nimeni nu se revoltă? Gena mioritică a fatalității funcționează la fel de bine ca înainte de 1989?

Poate ar trebui să raporteze bianual alegătorilor și să coordoneze cu cetățenii activitățile parlamentare, mai ales inițiativele legislative. În acest fel deputații se vor simți legați de cei care i-au ales și nu ar mai pierde timpul prin Parlament, așteptând să fie chemați de partid la votarea după degetul liderului de grup a unor legi pe care nici nu le cunosc, nici nu-i interesează. Prin eliminarea celor necorespunzători, cu timpul Parlamentul se va umple de independenți, reprezentându-și cu adevărat electoratul. Partidele politice își vor pierde din importanță, iar electoratul va deveni mai implicat în politică, conștient de rolul și puterea sa în stat. Și poate tot mai mulți oameni noi, morali și competenți se vor implica în viața politică pentru a ne duce spre prosperitate.

Trebuie schimbat sistemul. Partidele politice sunt o plagă pentru România. În mod evident interesele noastre și ale politicienilor sunt diferite., Jocurile politice le sunt utile lor, nu nouă. Cât să-i mai suportăm?!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Guvernul așilor;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Guvernul așilor"

Scuze sau acuze? Al pușcăriașilor. Guvernul ideal pentru aspirațiile lui Victor-Viorel: Adrian Năstase - premier; George Copos - vicepremier; Cristian David - ministru de interne; Ecaterina Andronescu - ministrul educației; Tudor Chiuariu - ministrul justiției; Zsolt Nagy - ministrul comunicațiilor; Monica Iacob Ridzi - ministrul tineretului; Codruț Șereș - ministrul economiei; Ioan Avram Mureșan - ministru al reformei; Decebal Traian Remeș - ministrul agriculturii; Șerban Mihăilescu - ministru coordonator al SGG; Relu Fenechiu - ministrul transporturilor; Mihai Tănăsescu - ministrul finanțelor publice; Titus Corlățean - ministrul afacerilor externe; Dan Șova - ministru pentru relația cu Parlamentul și, cireașa de pe tort, Vasile Cepoi - ministrul sănătății. Mă gândesc acum că la ministerul economiei am mai avea un candidat, tot de la Iași, candidat la Nobel, nu știu dacă pentru corupție, inegalabilul și irepetabilul Vosganian. Să știți că avem în rezervă și un celebru cetățean de mare etică și onoare.

Poate ar fi bine ca la justiție să vi-l propun pe Vlad Țepeș?!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Remember?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Remember?"

François Hollande: "Cât timp voi fi eu președinte, nu va exista nicio exploatare a gazelor de șist în Franța."

Păi nu urla și Ponta în campanie că nu gaze de șist, nu Roșia Montană, nu aia, nu aia și acum se pupă cu cei ce vor exploatările? Dacă vor zice Europa și America: de mâine faceți asta, asta și asta, se va face fără să se țină cont de niște măscărici ca pontaci, niște slugi ce se bagă-n seamă că sunt socialiste. Poate sunt, dar doar pentru propria gașcă, în rest sunt doar niște bandiți care se pupă și cu Scaraoțchi numai ca să le fie bine lor și infractorilor care îi susțin.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Hora hoților;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Hora hoților"

Pe 24 ianuarie am văzut horind grupuri-grupuri de infractori păzite de SPP! Ei ne-au furat și spitalul de urgențe și autostrada și continuă să ne fure viitorul. Poate e ultima horă jucată în aer liber... O zi fără arestări este o zi pierdută!

"Hai să dăm mână cu mână, toți corupții împreună", cântecul actualei puteri - trebuie să devină doar un vis urât.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Închisoarea din spitale;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Închisoarea din spitale"

România trebuie să plătească despăgubiri de 196.400 euro din cauza condițiilor din închisori, oficialii europeni considerând că supraaglomerarea reprezintă o provocare majoră a sistemului penitenciar românesc.

Mai bine ar veni să vadă condițiile din spitale sau cele din căminele de copii. Să afle și cât cheltuie statul pentru o zi de spitalizare și cât pentru una de detenție. De ce să plătesc impozite și taxe tot mai mari? Ca să asigur condiții cât mai confortabile unor infractori? De ce nu sunt puși la muncă și nu li se confiscă averile ilicite? De ce? Văd că sunt preocupați de condițiile din pușcării, pentru că tot mai mulți ajung acolo! Nu mai pot ei de condițiile mizere în care sunt tratați cei mai mulți români. Cei bogați aleg spitalele din străinătate sau, în cel mai rău caz, cele private din țară.

Cred că este momentul ca toți cei care organizează și conduc sistemul de sănătate să plătească pentru condițiile din spitale. Cât mai repede și cel puțin cu funcția!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Interzis;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Interzis"

Dosarele Microsoft și Greblă-Iancu-Șova au arătat din nou că partidele cheltuiesc în campania electorală bani negri obținuți din mită, comisioane ilicite sau donații ilegale, pentru care oferă recompensă contracte cu statul. Întrebați la consultările de la Cotroceni, cum ar schimba regulile de finanțare a partidelor și a campaniilor electorale, toți liderii politici au răspuns evaziv, clamând la unison transparență, dar fără a veni cu o soluție concretă.

Opulența și modul de finanțare a campaniilor electorale generează corupție. Cei care investesc zeci de milioane de euro în mesh-uri, bannere, panouri, clipuri publicitare, materiale promoționale se așteaptă să câștige de sute de ori mai mult din contractele generoase atribuite preferențial din banii publici, cu alte cuvinte să fie plătiți gras din buzunarele noastre. Oricâte variante de plafonare a cheltuielilor s-au propus și introdus în legea privind modul de finanțare a campaniilor electorale, realitatea ne-a arătat că acest lucru este iluzoriu. Tot mai mulți candidați fără valoare ce nu au nimic de spus preferă să se ascundă în spatele unor campanii costisitoare, în loc să vină în contact cu oamenii sau să participe la dezbaterile publice. Așa am ajuns să avem un cerc vicios al corupției: partide corupte, politicieni corupți și șantajabili, afaceriști corupți ce devalizează țara.

Până acum niciun partid nu și-a asumat public finanțatorii, iar cheltuielile reale de campanie sunt greu de evaluat, întrucât există numeroase cheltuieli paralele, ce nu apar în registrele oficiale, făcute de firme sau ONG-uri afiliate mai mult sau mai puțin discret politicului. În plus, amenzile ilare, cuprinse între 5.000 și 25.000 de lei, pentru partidele ce încalcă repetat legea finanțării campaniilor electorale, precum și riscul celor ce reclamă cheltuieli ilegale de a fi condamnați, pentru afirmații false, la închisoare de la 1 până la 3 ani, duc în derizoriu controlul acestei finanțări.

De aceea propun interzicerea tuturor tipurilor de publicitate electorală stradală. Mesh-ul și găleata vor fi interzise. Cei care vor să ne convingă că ne pot reprezenta, să facă bine să vină printre oameni și să demonstreze în dezbaterile publice că au proiectele, creierul și inima necesare pentru a ne aduce prosperitatea.

Personal am demonstrat că se poate face campanie de succes mizând pe oameni, și nu pe bani.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Puterea corupe;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Puterea corupe"

Întrebarea zilei: dacă ne ascultă telefonul când au ei chef și ne intră liber prin calculatoare, nu ne mai tranzitează teroriștii țara?

Se dau peste cap să ne convingă că o lege Big Brother e necesară. Să stea liniștiți, că teroriștii nu folosesc cartele, nu sunt chiar așa de proști precum cred ei. Franța are această lege și am văzut cât de mult a folosit. Puterea corupe, iar somnul nostru, dacă pot spune așa, naște monștri!

Chiar nu ghicesc ce legătură o fi între legea Big Brother și tranzitul jihadiștilor prin România. Te pomenești că or vorbi pe Facebook și vor aștia să le dea un like. Je suis prepay...

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Judiciarul;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Judiciarul"

Întrebarea zilei: cum naiba a ajuns un om care nu a judecat niciodată nimic în viața lui să fie judecător la Curtea Constituțională a României?

Eu am un singur răspuns...

Consider că actualul sistem, în care judecătorii CCR sunt numiți de factorul politic, trebuie schimbat.

Unii mi-au sugerat că poate ar fi bine ca pentru normalizarea activității CCR numărul membrilor să fie mărit de la 9 la 11, vârsta acestora să nu depășească 62 de ani; să fie aleși pentru o perioadă de cel mult 5 ani; 8 din cei 11 judecători să fie desemnați de către cele 16 curți de apel din România - prin unul din algoritmi: fie primele 8 în primul mandat și următoarele 8 în al doilea mandat, fie grupate câte două, câte două, să desemneze în comun câte un candidat de fiecare dată -, un candidat să fie desemnat de ÎCCJ și 2 din partea senatelor universităților de drept din România clasate pe primele două locuri ca număr de absolvenți admiși la INM în ultimii 5 ani.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Legi doar pentru ei;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Legi doar pentru ei"

După ce și-a găsit copilul într-un local în care se vindea alcool, un parlamentar a propus interzicerea accesului în baruri a celor cu vârsta mai mică de 18 ani, dacă nu sunt însoțiți de un adult. Mda... Să înțeleg că trebuie să așteptăm ca un copil al vreunui demnitar să fie accidentat de vreun șofer băut pentru ca Parlamentul să adopte proiectul meu legislativ ce asigură toleranță zero pentru consumul de alcool la volan prin înăsprirea pedepselor?! Restul victimelor nu contează?

Conform OMS, cele 17,6% accidente provocate de consumul de alcool plasează România pe locul 9 în Europa și pe 29 dintr-un total de 168 de țări analizate după ponderea deceselor din accidente de circulație produse ca urmare a consumului de alcool. Primele trei poziții la nivel global sunt ocupate de Belarus - 51,4%, Lituania - 48,2% și Rusia - 47,25%.

Proiectul meu de lege prevede patru tipuri de măsuri pentru a se asigura, toleranță zero în ceea ce privește consumul de alcool la volan: dublarea (și chiar triplarea) pedepselor cu închisoarea pentru alcoolemie penală, creșterea duratei de suspendare a permisului, la 5-10 ani pentru alcoolemie penală și la 6 luni - 1 an pentru contravenții, majorări în cazul recidivei timp de cinci ani de la restituirea permisului - cu 10 ani pentru alcoolemia penală - și imposibilitatea reducerii sancțiunilor aplicate pentru consumul de alcool la volan.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Linia suicidarului;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Linia suicidarului"

Nici azi nu avem linia telefonică de suport pentru suicidari și consecințele se văd în numărul mare de tentative de suicid tratate chiar și în aceste zile în serviciile de urgență.

Au fost zile în care la Spitalul de Urgențe au ajuns 17 suicidari în 12 ore, iar media prezentărilor e de cel puțin 2 suicidari pe zi. De altfel, la Iași incidența suicidului a crescut constant în ultimii ani, ajungând la 18,2 la 100.000, cu mult peste media națională, iar psihologii voluntari de la CIRTITA (Centrul Integrat Regional de Tratamente Intoxicații Traume și Arși) au identificat drept factori declanșatori ai gestului suicidar condițiile socioeconomice precare și stresul legat de riscul pierderii locurilor de muncă.

Încă din 2007 tot am solicitat Ministerului Sănătății înființarea unei linii telefonice gratuite pentru asigurarea suportului psihologic, a unui help-line la care cei aflați într-un moment de cumpănă să poată apela pentru a beneficia de asistență până la depășirea situației sau până la asigurarea terapiei într-o instituție medicală.

Voi interpela din nou Ministerul Sănătății pentru a susține un astfel de demers, precum și instituirea unui program național de prevenție a suicidului atât de necesar în contextul creșterii incidenței depresiei, cât și a vulnerabilităților socioeconomice.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Un nou motiv pentru educația pentru sănătate;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un nou motiv pentru educația pentru sănătate"

Un pacient de 32 de ani a avut nevoie de tratament de "un shot" pe oră, constând în administrarea de 100 ml de alcool de 45% la 4 ore în urma ingestiei de soluție pentru spălat parbrizul, iar o femeie de 60 de ani a fost spitalizată în stare critică după ingestia de spirt.

În primele șase luni din 2013, 30 de persoane și-au pierdut viața în urma ingestiei de alcool metilic, anchetatorii ridicând suspiciunea consumului de Alcofarm, o soluție dezinfectantă cu concentrație crescută de alcool metilic.

Aceste cazuri sunt extrem de rare și extrem de severe, având un prognostic extrem de rezervat.

Recomandările țin de prevenție și de atitudinea terapeutică. Nu utilizați alcool de proveniență necunoscută sau care nu are ca destinație consumul uman (spirt). În cazul intoxicației profesionale, accidentale (confuzie de sticle), sau voluntare, prin consum sau tentativă suicidară, esențiale sunt depurarea toxicului prin provocarea vărsăturii sau decontaminarea tegumentelor, administrarea de antidot - alcoolul etilic, precum și prezentarea rapidă la spital.

Alcoolul metilic este un lichid extrem de toxic (doza letală este de 30 ml), ce se absoarbe ușor în organism pe cale digestivă, respiratorie, contact tegumentar, incolor, volatil și inflamabil, cu miros asemănător alcoolului etilic, miscibil cu apa și cu alcoolul etilic. Toxicitatea metanolului este atribuită acidozei severe și parțial efectelor formaldehidei, rezultată din biotransformarea toxicului, și se datorează anoxiei tisulare provocate de blocarea oxidazelor celulare.

Clinic, după o perioadă de lantență de 1 până la 36 de ore, se instalează fenomene grave, rapid mortale, caracterizate prin tulburări neurosenzoriale, cefalee, vertij, tulburări de vedere (vedere neclară, fosfene, scotoame, fotofobie, îngustarea concentrică a câmpului vizual), mergând până la orbire, somnolență, și digestive, grețuri, vărsături, dureri abdominale, diaree ce mimează în mai mică măsură starea ebrioasă produsă de alcoolul metilic, mergând la alterarea stării generale cu tulburări cardio-respiratorii (hipotensiune, tahicardie, constricție toracică, edem pulmonar acut), neurometabolice (comă întreruptă de crize de hipertonie și convulsii tonicoclonice) și insuficiență hepatorenală.

Pacienții necesită de urgență măsuri de depurare a toxicului prin lavaj gastric și diureză osmotică și administrarea de antidot: alcoolul etilic, care blochează metabolismul alcoolului metilic și favorizează eliminarea. Se administrează o soluție de alcool etilic 45% din 4 în 4 ore, câte 0,5 ml/kg, pentru a menține o alcoolemie de aproximativ 100mg%. Pentru blocarea alcooldihidrogenazei se poate folosi (rar la noi) o substanță - 4 metil pirazol, astfel încât alcoolul metilic se poate elimina fără să producă efecte toxice.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Charlie Hebdo crește apelurile la 112;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Charlie Hebdo crește apelurile la 112"

Mimetismul terorist, anunțarea de atacuri sinucigașe și pedepsele derizorii vor crește apelurile false și abuzive la 112. Cazul de azi, când un bărbat beat a anunțat la 112 că are o bombă în rucsac, mobilizând polițiștii, jandarmii și SRI este doar preambulul la apelurile de acest gen, într-o perioadă în care relatările despre atacurile teroriste domină media națională și internațională.

Pentru descurajarea unor astfel de apeluri ce pun în pericol viața celor ce au nevoie de asistență de urgență și care generează cheltuieli inutile, solicit adoptarea proiectului meu de lege ce prevede sancționarea aspră, cu amenzi cuprinse între 1.000 și 4.000 de lei sau 100 până la 400 de ore de muncă în folosul comunității, a celor ce recurg la astfel de apeluri, ce s-ar adăuga celor 34.000 de apeluri false înregistrate în fiecare zi. În cazul repetării se poate ajunge până la dublarea amenzilor sau a orelor de activitate în folosul comunității și chiar la închisoare.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Măcar secu’ a ajuns în secolul XXI;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Măcar secu` a ajuns în secolul XXI"

Big Brother reloaded. Nu ați învățat nimic din anii de dinainte de ’89? Este o încălcare fără precedent a libertăților noastre, iar securitatea țării nu trebuie confundată cu banditismul și fărădelegile demnitarilor.

S-a obținut legalizarea securismului ca politică de stat. Legea securității cibernetice este o mizerie la care PSD și PNL și-au dat mâna. Fără un judecător care să spună da sau nu, fără mandat, oricine poate fi o țintă, pentru orice motiv. Gândiți-vă doar la cei care mai avem curajul să spunem ceea ce credem sau la jurnaliștii care mai sunt independenți.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Două soluții anti-omerta;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Două soluții anti-omerta"

Cazul de la Spitalul de Neurochirurgie din Iași, în care există suspiciunea că patru pacienți ar fi decedat în urma unor manevre medicale invazive, readuce în atenția publică o problemă mai veche: modul de soluționare a cazurilor de malpraxis. Chiar dacă familiile acestor pacienți vor clama malpraxisul și vor solicita accesul la datele medicale înscrise în foaia de observație, ele se vor izbi de omerta instituțională ce invocă confidențialitatea acestor informații chiar și față de rudele apropiate.

Pentru deplina celeritate am inițiat două proiecte legislative ce vin în sprijinul pacienților și a familiilor acestora.

Prima are ca obiect de reglementare modificarea completarea alin. (1) al art. 10 din Ordinul Ministrului sănătății nr. 386 din 7 aprilie 2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, în sensul clarificării modului prin care pacientul poate desemna o altă persoană care să aibă acces la informațiile considerate confidențiale. Mai precis, pacientul va avea dreptul de a desemna, printr-un acord consemnat în foaia de observație, o persoană care să aibă acces deplin, atât în timpul vieții, cât și după decesul pacientului, la informațiile cu caracter confidențial din foaia de observație.

A doua completează art.22 din Legea nr.46/2003 privind drepturile pacientului, dând dreptul rudelor de gradul întâi ale pacientului decedat, soțului sau soției supraviețuitoare, de a solicita informațiile cu caracter confidențial, dacă pacientul sau legea nu a interzis în mod expres această cerere.

În acest demers am pornit de la faptul că restricționarea accesului familiei la foaia de observație a pacientului nu are un temei legal, iar transparența, cu limitele impuse de lege, trebuie să devină prioritară. Cei care invocă dreptul la confidențialitate pentru a restricționa accesul familiei și al altor persoane la informațiile din foaia de observație nu vor să citească legile în totalitate.

Pacientul are și dreptul de a desemna o altă persoană să aibă acces la datele privind sănătatea sa, inclusiv la foaia de observație. Concret, art.9 din Legea nr.46/2003 precizează că pacientul are dreptul de a cere în mod expres să nu fie informat și de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său, iar art.10 adaugă și rudele și prietenii pacientului la cei ce pot fi informați despre evoluția investigațiilor, diagnosticului și tratamentului, evident, cu acordul pacientului. Legea nr.46/2003 permite, la art.11, o a doua opinie din partea unui medic, însă, practic, îți este interzis să ai acces la foaia de observație, care conține informațiile pe care ai putea să le prezinți altui specialist.

Deși legea permite, absența unor norme de aplicare face ca singura modalitate legală prin care se poate permite accesul la informațiile din foaia de observație să fie cea de a chema un notar la capul bolnavului care să certifice că aceasta este dorința pacientului, modalitate greu de aplicat și costisitoare.

Situația devine și mai complicată în cazul pacienților decedați, întrucât Legea nr.46/2003 asigură protecția instituțiilor și cadrelor medicale față de orice acuzație de malpraxis din partea familiei. Prevalându-se de articolele 21 și 22 din Legea nr.46/2003 instituțiile medicale refuză să ofere soției sau soțului supraviețuitor sau rudelor de gradul întâi informații privind starea pacientului la prezentare și pe durata spitalizării, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul fără consimțământul expres al acestuia.

Cazul Toni Tecuceanu e un alt exemplu elocvent în acest sens. În timp ce instituțiile și cadrele medicale, care teoretic ar fi trebuit să-i asigure confidențialitatea datelor personale, defilau pe la televizor cu diverse diagnostice, evoluții și prognostice, familiei, care acuză spitalul și medicii de malpraxis, îi este refuzat de ani de zile accesul la dosarul medical.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Nu au dat și nu dau!;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nu au dat și nu dau!"

Nu au dat și dau vreun leu pentru construcția spitalului de urgență, dar au crescut de șapte ori fondurile pentru biserici. Urgențele sunt o mizerie, copiii nu au vaccinuri și nici aparate pentru ventilație mecanică, bolnavii de cancer primesc doar apă chioară pe care dau bani grei din buzunar. Dacă nu ne mobilizăm, vom avea spital de urgențe la Sfântu-așteaptă!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Un nou proverb legislativ;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un nou proverb legislativ"

Un nou proverb legislativ spune că cine fură azi un doctorat mâine va fura un stat. Poți plagia și te poți acoperi, ca tot ofițerul, scuze!, premierul, prin ordonanță de urgență. Curat neconstituțională! Dar cine să o atace? Așa-zisul avocat al poporului?! Aș râde, dacă n-ar fi de plâns!

Mă mir cum de nu le-a trecut asta până acum prin cap. Genial! Un adevărat cadou de sărbători. Fiecare infractor cu ordonanța lui și, dacă îmi este permisă o sugestie, poate să-i poarte chiar și numele. Însă mai bine să nu le dau alte idei la început de an. Neconstituționale, evident, ca și această ordonanță. Oare ce facultate a absolvit?!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Pas cu pas;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Pas cu pas"

Pe 13 decembrie, la Târgu Mureș, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a spus ceea ce nici măcar László Tökés nu ar îndrăzni să spună în public: "Trebuie să continuăm pe această cale pas cu pas pentru a recupera pământul natal. Această alianță (UDMR) a fost creată acum 25 de ani ca să lucreze pentru noi și după 25 de ani e nevoie de această alianță."

Conform art. 394 din Codul penal, trădarea reprezintă fapta cetățeanului român de a intra în legătură cu o putere sau cu o organizație străină ori cu agenți ai acestora, în scopul de a suprima sau știrbi unitatea și indivizibilitatea, suveranitatea sau independența statului, prin: subminare economică, politică, și ajutarea unei puteri străine pentru desfășurarea unei activități ostile împotriva securității naționale, și se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

În urma acestor declarații considerăm că a venit vremea ca Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituțională pentru a constata că ONG-ul numit UDMR nu poate avea reprezentanți în Parlament pentru că nu este partid politic, ci doar un ONG pentru putere. Să terminăm acum cu asta!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Penibil și cinic;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Penibil și cinic"

Demisia! Cei de la Siutghiol puteau fi salvați dacă se intervenea la timp. Strigătele de ajutor ale supraviețuitorilor prăbușirii elicopterului SMURD puteau fi auzite de pe mal - e afirmația făcută astăzi de procurorul general al României, Tiberiu Nițu, pe baza concluziilor experților, ce demontează fără echivoc declarațiile ministrului pesedist Arafat, cel responsabil direct de intervențiile în situațiile de urgență, ce a susținut chiar înainte de începerea anchetei că este imposibil ca strigătele de ajutor ale supraviețuitorilor să fie auzite de pe mal, argumentând cu experiențele pe care le-a făcut cu cei de la ISU.

Fără să-l fi întrebat încă vreun procuror despre pierderea celor cinci vieți, pesedistul Arafat și-a pus subordonații la zbierete experimentale, a căror valoare este egală cu a frecției Diana în medicina de urgență. Penibil și cinic. Cei care ar trebui să-și dea demisia pentru organizarea dezastruoasă de la Siutghiol și din Apuseni au încercat din nou să-și ascundă mizeriile sub preș, utilizând fără jenă câțiva subordonați a căror voce era estompată de eventuala pierdere a locului de muncă și care nu vor striga niciodată precum cei urlă după ajutor amenințați de spectrul morții.

Minciuna are picioare scurte!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Procurorul CSAT;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Procurorul CSAT"

Procurorul general, membru permanent în CSAT? De