Plen
Ședința Camerei Deputaților din 24 februarie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.23/06-03-2015
Video in format Real MediaVideo - Real Media
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video
Video in format Real MediaTransmisie în direct
format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
Video in format Real Media17-10-2017
Video in format Real Media16-10-2017
Video in format Real Media11-10-2017 (comună)
Arhiva video:2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 24-02-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 februarie 2015

    Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,35.

Lucrările au fost conduse de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Bună dimineața.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică intitulată Sărbătorim Dragobetele tineretului ieșean pentru a întâmpina primăvara;

O să începem ședința noastră de astăzi consacrată declarațiilor politice și, pentru că avem o doamnă în sală, am să-i dau cuvântul doamnei deputat Bogdănici Camelia.

Vă rog, doamnă deputat.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineața, domnilor colegi.

Am două declarații politice: "Spitalele publice în România au nevoie de voluntari". Dar voi citi, pentru că sunt prima, "Sărbătorim Dragobetele tineretului ieșean pentru a întâmpina primăvara", pentru a vă spune la mulți ani tuturor și pentru a vă reaminti să dați un telefon soțiilor, prietenilor și, pentru că sunteți mai mulți bărbați în sală, bineînțeles, și partenerilor dumneavoastră.

Stimată doamnă președinte,

Stimați colegi,

Sărbătoarea Dragobetelui are rădăcini foarte vechi datând din vechea Dacie. Se spune că pentru daci Dragobetele are aceeași însemnătate ca Zeul Cupidon pentru romani sau ca Eros pentru greci.

Dragobetele, numit și Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet.

Relatări din mediul rural descriu ziua lui Dragobete ca fiind un vechi obicei, cu prilejul căruia fetele și băieții se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămâioasă, pe care le așezau la icoane.

După anul 1990, țara noastră a importat Valentine’s Day, o sărbătoare occidentală cu aceeași semnificație ca Dragobetele. Nu sunt împotriva sărbătorilor occidentale marcate și în România, dar mărturisesc că sunt adepta păstrării tradițiilor autohtone. Dragobetele, sărbătoare denumită și Cap de primăvară, desemna în trecut revigorarea naturii, și nu numai, ci și a omului, care, cu această ocazie, se primenea.

Organizația de Tineret a UNPR Iași se înscrie în spiritul acestei frumoase sărbători și marchează Dragobetele, oferind în câteva ore ieșenilor flori, alături de călduroase urări de sănătate și bucurie.

Mărturisesc că mă bucur foarte mult să văd că tinerii respectă și promovează tradițiile și obiceiurile autentice.

În încheiere, doresc să le urez tuturor românilor o primăvară frumoasă, presărată cu sănătate și multe bucurii!

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Camelia Bogdănici.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi.

Este o zi importantă, trebuie s-o sărbătorim și noi, așa cum fac toți românii.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Mircea Lubanovici - declarație politică intitulată Suntem pregătiți pentru reintegrarea copiilor români care se întorc în țară?;

Domnul deputat Mircea Lubanovici.

Vă rog foarte mult.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

"Suntem pregătiți pentru reintegrarea copiilor români care se întorc în țară?"

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule președinte,

Suntem cu toții de acord că una dintre problemele majore cu care țara noastră se confruntă constă în plecarea românilor în străinătate. Faptul este recunoscut și de actuala putere, având în vedere nenumăratele declarații ale guvernanților prin care încurajează reîntoarcerea acasă a românilor din afara granițelor.

Prin declarația politică de astăzi doresc să lansez întrebarea dacă România este pregătită realmente pentru reintegrarea cetățenilor români din diaspora. Și aici mă refer la cazul distinct al copiilor români care au studiat în alte țări și trebuie reintegrați în sistemul educațional românesc. Indiferent că vorbim de copiii care s-au născut în România și apoi s-au alăturat părinților în alte țări, fie ca s-au născut în afara României, reîntoarcerea familiei în țară a dat naștere la o serie de provocări pe care noi trebuie să le rezolvăm cu eficiență.

Astfel, studiile din domeniu au arătat că o bună parte din acești copii au probleme de adaptare la sistemul de învățământ românesc. În afara impedimentelor cauzate de cunoașterea insuficientă a limbii, ei se confruntă și cu dificultăți emoționale, comportamentale sau de atenție, iar toate acestea nu fac decât să afecteze în mod negativ performanțele lor școlare. Este firesc să ne punem întrebarea: cum îi ajută școala românească pe acești copii?

În primul rând, îi obligă să repete un an școlar, pentru că învățământul nostru este considerat ca fiind unul extrem de performant. Nu îmi doresc să dezbat subiectul performanței învățământului de data aceasta, dar copiii care se reîntorc în școala românească ne arată din plin eșecurile programei actuale de învățământ, prin faptul că ei percep pe deplin discrepanțele majore atât în ceea ce privește materia școlară, cât și modalitatea de abordare a sa sau relaționarea elev - profesor.

Stimați colegi,

Este evident că atât noi, în calitate de parlamentari, cât și guvernanții, avem responsabilitatea pentru a crea un cadru legal care să faciliteze reintegrarea acestor copii în societatea și școala românească.

În ultimii cinci ani, 27.000 de copii s-au reîntors în țară, iar dintre aceștia, 6.000 au probleme de adaptare în România. Consider că școala românească, atât prin programă, cât și prin cadrul didactic, trebuie să înlesnească rezolvarea problemelor acestor copii.

Acum, mai mult ca oricând, Ministerul Învățământului trebuie să constituie o echipă formată din specialiști care să conceapă un manual special de învățare a limbii române. Să nu uităm că în prezent acest lucru este lăsat în mare măsură în sarcina părinților și a celor mici, prin eforturile pe care le presupun meditațiile suplimentare în afara școlii.

Trag un nou semnal de alarmă cu acest subiect important și sper să fiu auzit de data aceasta, până nu este prea târziu.

În condițiile în care susținem ori de câte ori este posibil reîntoarcerea românilor în țară, nu mi se pare firesc ca, atunci când acest lucru se întâmplă, să îi lăsăm să se descurce singuri într-o chestiune extrem de importantă pentru viitorul lor. De aceea, susțin cu tărie că avem nevoie de un manual special de învățare a limbii române și cursuri suplimentare realizate în cadrul școlii, nu în afara ei. Mai mult decât atât, suntem datori să le asigurăm acestor minori consilierea psihologică. Suntem datori, stimați colegi, să investim în viitorul acestor copii, să nu uităm că succesul lor înseamnă dezvoltarea țării.

Sper ca apelul meu către guvernanți și către dumneavoastră, stimați colegi, să nu treacă neobservat. Problematica pe care v-am adus-o în atenție are un impact pe termen lung asupra societății românești și ne obligă să găsim soluții adecvate și performante cât mai repede posibil.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Sunt deputatul PDL Mircea Lubanovici.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ioan Stan - considerații referitoare la discursul politic;

Urmează domnul deputat Ioan Stan, după care domnul deputat Márton Árpád-Francisc.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Stan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Bună dimineața tuturor colegilor.

Permiteți, vă rog, să dau citire declarației politice.

Doamnelor și domnilor colegi,

Ca unul care și-a păstrat ancorajul politic neschimbat, fără sincope ori afilieri de conjunctură, atitudine strâns legată de coloana vertebrală, dotare pe care o ai ori n-o ai, mărturisesc oarece dificultăți în a pricepe discursul politic al unora dintre confrații mei, pe care-i știam până mai ieri legitimați la un partid politic și pe care-i regăsesc azi luptători neînfricați sub alte stindarde.

Oamenii la care mă refer trec voios de la partidul care i-a consacrat deputați la un alt partid, pe care nu demult îl tratau cu dispreț și desconsiderare.

E adevărat, dumnealor fac ce fac și foștii lor stăpâni. Încearcă să-și ascundă urmele, părăsind uniforma portocalie pentru o altă culoare, încă nedefinită, doar-doar li se vor uita cele păcate. Din acest punct de vedere, o camuflare silențioasă le-ar fi fost, poate, de folos. Dar nu, năravul din fire n-are lecuire, zice pățitul popor român și are dreptate! Așa că domnii deputați dau înainte cu ce au fost îndoctrinați în anterioara jurisdicție politică, ies la drumul mare și dau să muște, înverșunați și necătând că nu mai au dinți.

Dac-ar fi să le credem lamentațiile date publicității zilele trecute într-un cotidian, despre poporul român, de grija căruia domnii deputați n-au liniște și visează urât și colorat în roșu, noapte de noapte... poporul român, așadar, se zbate în coordonatele unui trai pe lângă care cea mai agresivă criză economică este o diafană adiere.

Binevoiesc domnii parlamentari să declare că politica Guvernului Ponta este o aglomerare de promisiuni fără acoperire, începând de la bugetul cu prevederi neacoperitoare pentru nevoia de investiții, continuând cu bocirea primăriilor sărace, trecând prin evaziunea fiscală ajunsă la cote greu de imaginat și terminând cu chemarea la lupta pentru eliberarea României de sub jugul unui "guvern nociv". Personal, declar că emoția mă copleșește și-mi dau lacrimile. De jenă!

Cetățenii sus-amintiți vorbesc fără sfială, din considerații ordonate politic și care contravin flagrant unei realități argumentate de cifre, despre trei ani de guvernare dezastruoasă. Nici mai mult, nici mai puțin! De fapt, despre cei trei ani de creștere economică consecutivă, la care, conform previziunilor, nu ale noastre, ci ale unor instituții specializate, se va adăuga, ca al patrulea, anul 2015, cu o creștere economică de 2,2 până la 3,1%. Este, de asemenea, vorba de cei trei ani în care guvernarea "dezastruoasă" a găsit banii și a plătit arieratele societăților lăsate fără acoperire de politica stăpânilor domnilor deputați. Este, la fel, vorba despre acei ani în care guvernarea Ponta a asigurat creștere economică dând înapoi salarii, pensii, indemnizații sugrumate de camarila portocalie în disperata ei foame de resurse financiare, ani în care rata șomajului a atins minimul, și asta fără a crește taxele și impozitele cum fals se arată îngrijorați domnii deputați ieri PDL-iști, azi PNL-iști. Este vorba despre acei ani în care, în guvernarea Ponta, rata de absorbție a fondurilor europene a fost mărită de zece ori (de la 6% la coeziune și 40% la agricultură la 52% la coeziune și peste 80% la agricultură). Sau mai este cazul să le aduc aminte cine suportă plata celor 20 de miliarde de euro împrumutate de la Fondul Monetar Internațional, care în marea majoritate au fost rambursate?

Știu că trebuie să mă opresc, pentru că nu vă pot reține atât cât ar dura să punctez fiecare pas înainte făcut de România în anii guvernării Ponta. Dar v-am vorbit timp de aproape trei mandate de la această tribună despre spitalul din Fălticeni, instituție vitală pentru mai bine de 150.000 de oameni trăitori în arealul de acoperire.

Din acest motiv, nu pot încheia fără a vă spune că anul acesta, ca de trei ani încoace, Guvernul, primul-ministru Ponta și-a respectat promisiunile, alocând construcției aflate tot mai aproape de finalizare sumele necesare.

Nu mai am, din păcate, vârsta care să-mi îngăduie a mă număra printre "lupii tineri" ai PSD, incriminați de domnii deputați pentru rezultatele guvernării Ponta. Îi rog doar să ia aminte că nici printre cei părăsiți de memorie nu mă aflu și nici de morbul nevederii nu sufăr.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Márton Árpád-Francisc - declarație politică referitoare la necesitatea protejării limbii materne a minorităților naționale din România;

Doamna Rodica Nassar:

Domnule deputat Márton Árpád-Francisc, vă rog.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă vicepreședinte,

Doamnelor și domnilor deputați, și eu mă voi referi la o zi importantă.

În 1952, în Pakistan, s-a declarat ca singura limbă oficială limba urdu. În Bangladesh, care pe atunci era parte integrantă din Pakistan, au avut loc manifestări, pentru că cei de acolo aveau limba maternă bengaleza. Pe data de 21 februarie, la Dhaka, a avut loc o mare demonstrație pentru a fi recunoscută și bengaleza limbă oficială, dar forțele de ordine au intervenit brutal și 5 protestatari au fost uciși. În Bangladesh, de atunci, ziua de 21 februarie este sărbătorită ca zi a mișcării limbii bengaleze. În 1999, UNESCO, la propunerea celor din Bangladesh, a recunoscut ziua de 21 februarie ca Zi internațională a limbii materne. Prin aceasta, organizația a dorit să atragă atenția asupra bogăției lingvistice a globului pământesc. Actualmente, omenirea vorbește în mai mult de 6000 de limbi. Jumătate dintre acestea sunt însă în pericol. Se zice că din două în două luni moare o limbă vorbită.

Această zi a fost sărbătorită prima dată în anul 2000 în lumea întreagă, mai puțin la noi. Nici anul acesta nu s-a pomenit de existența acestei zile, deși teoretic există un cadru legal prin care se garantează protejarea limbii materne a minorităților naționale din România (prevederi constituționale, Legea învățământului, Legea administrației publice locale, ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale și Minoritare, anumite prevederi din legislația privind justiția), numai că, din când în când, chiar cu încălcarea prevederilor legale, se pun piedici folosirii limbii materne. Deși în justiție folosirea acestei limbi scris și oral nu ar trebui să fie realizată pe cheltuiala justițiabilului, astăzi în civil se poate realiza doar astfel. Deși există prevederea legală conform căreia acolo unde mai mult de 20% dintre locuitorii unei UAT aparțin unei minorități naționale, membrii acestei comunități își pot folosi limba maternă în relația cu autoritățile publice, acestea refuză, în unele cazuri, să se conformeze legii, iar instanța le dă dreptate prin diferite tertipuri. Există școli și universități cu limbă de predare și în limba unor minorități, în care inscripțiile însă nu sunt bi- sau trilingve. Deși există posibilitatea de a studia toate materiile în limba maternă, în anumite universități, chiar multiculturale, se refuză această formă de învățământ. Mai mult, sunt amendate persoanele care încearcă să militeze pentru a pune în practică bilingvismul garantat de lege. Deci nu este de ajuns să avem legi, ele trebuie să fie respectate. Mai nou, apar deputați care încearcă să interzică prin regulament colegilor minoritari ca la depunerea jurământului să rostească formula religioasă și în limba maternă, conform crezului fiecăruia: "Isten őket úgy segítse".

Așa să le ajute Dumnezeu.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Corneliu-Florin Buicu - declarație politică cu tema Modificarea Legii partidelor politice - un prim pas spre exercitarea dreptului de asociere;

Urmează domnul deputat Florin-Corneliu Buicu, după care domnul deputat Vasile Gudu și domnul deputat Sorin-Avram Iacoban.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulțumesc, doamnă vicepreședinte.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Declarație politică - "Modificarea Legii partidelor politice - un prim pas spre exercitarea dreptului de asociere"

Am să vorbesc în declarația mea politică de astăzi despre propunerea legislativă inițiată de colegul meu, domnul deputat Mihai Sturzu, al cărei cosemnatar sunt și prin care se dorește înlesnirea participării politice a cetățenilor români la viața politică.

Încă de la început, partidele au fost organizații formate din persoane care au împărtășit aceleași concepții ideologice, subscriind la un set comun de valori și care au acționat pentru cucerirea puterii în vederea aplicării programului lor politic. Conform acestei definiții generale, fiecare partid exprimă o filosofie politică, are un anumit mod de organizare, un statut, un program, organe de conducere și are drept scop cucerirea puterii politice, astfel încât grupurile reprezentate să distribuie avantajele materiale și simbolice obținute la nivel social.

Dacă în anul 1990 erau necesari 251 de membri fondatori pentru înființarea unui partid politic, prin Decretul din 31 decembrie 1989, numărul a ajuns astăzi la 25.000 de membri fondatori. România are cea mai restrictivă lege privind înființarea partidelor politice din Uniunea Europeană, comparativ cu alte țări ale Uniunii Europene, unde se poate înființa un partid cu până la 10 membri, precum în Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Regatul Unit al Marii Britanii, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia. În Bulgaria sunt suficienți 50 de membri, în alte țări, câteva sute de semnături, iar în Polonia și Estonia, 1000. Limita maximă este atinsă în Kazakhstan, unde sunt necesare 50.000 de semnături.

Înființarea partidelor politice este considerată a fi parte a libertății de asociere, fapt exprimat expres de textul Constituției României, art. 40 alin.(1), care prevede că "Cetățenii se pot asocia liber în partide politice". Aceeași viziune este împărtășită și de sistemul de protecție a drepturilor omului din cadrul Consiliului Europei. Art. 11 al Convenției europene a drepturilor omului prevede că orice persoană are dreptul la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a constitui sindicate și de a se afilia la sindicate.

Propunerea a fost depusă la Parlament și va fi dezbătută de Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, unde suntem încrezători că va primi girul specialiștilor. Sunt atât de mulți specialiști, de oameni care au idei inovatoare, de tehnocrați care poate nu au timp să strângă atâtea semnături, însă au idei viabile. În spiritul tuturor acestora s-a născut propunerea legislativă și eficacitatea ei se va vedea în timp.

Partidul Social Democrat este un partid al minților deschise, care a promovat întotdeauna proiectele tinerilor parlamentari și i-a susținut în demersurile și proiectele lor, dovedind astfel o atitudine pozitivă în ceea ce privește reformarea întregului sistem politic din România.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Vasile Gudu - declarație politică: Incompetența Guvernului Ponta, confirmată de raportul Curții de Conturi;

Urmează domnul deputat Vasile Gudu.

Vă ascultăm.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Gudu:

Am două declarații politice astăzi.

Prezint în fața dumneavoastră doar una dintre ele, cealaltă o voi depune la secretariat. Am intitulat-o "Incompetența Guvernului Ponta - confirmată de raportul Curții de Conturi".

Disprețul premierului Victor Ponta și al actualei guvernări față de banul public se vede cu ochiul liber din raportul anual pentru 2013 al Curții de Conturi a României, din care rezultă că, prin nu mai puțin de 38 de hotărâri de guvern, au fost alocate fonduri uriașe în mod netransparent, singurul criteriu fiind cel politic. Din conținutul acestui raport, rezultă că nu s-a putut identifica modul în care au fost utilizate aceste fonduri de către baronii locali.

Curtea de Conturi confirmă proasta guvernare Ponta: bugetul public, păgubit cu peste 1,1 miliarde de euro în 2013. Raportul Curții de Conturi pe anul 2013 confirmă, din păcate, o tristă realitate: modul iresponsabil, ineficient și discreționar în care sunt cheltuiți banii publici de către premierul Victor Ponta și actuala guvernare. Potrivit Curții de Conturi, bugetele publice au fost păgubite în 2013 cu peste 1,1 miliarde de euro, adică cu aproape o treime mai mult decât în anul anterior. În acest sens, cităm din raportul Curții de Conturi: "Impactul financiar al neregulilor constatate (...) în anul 2014, comparativ cu cel înregistrat în anul 2013, este mai mare cu 1.186,8 milioane de lei, respectiv cu 30,4%, și anume: 422,5 milioane de lei veniturile suplimentare și cu 764,3 milioane de lei prejudiciile".

Incompetența actualilor guvernanți reiese din fundamentarea nerealistă a proiectului de buget, precum și din rectificările operate, care au dus la diminuarea veniturilor bugetului de stat, la reducerea creditelor bugetare și la majorarea deficitului bugetar. Una dintre practicile cele mai nocive a fost alocarea de sume importante din Fondul de rezervă bugetară fără criterii clare și transparente, acest fond funcționând practic ca un buget paralel, fără control parlamentar.

Deși Legea finanțelor publice locale stabilește că banii din Fondul de rezervă bugetară pot fi acordați doar pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute, Guvernul a aprobat numeroase derogări pentru a aloca bani din această sursă, în special primarilor săi. Sumele au fost repartizate prin ordin al vicepremierul Liviu Dragnea și fără ca lista primăriilor beneficiare să mai fie publicată în Monitorul Oficial.

În practică, nu a existat nici măcar un control al Ministerului Finanțelor prin care să fie verificat dacă obiectivul final prevăzut în documentul de alocare a sumelor respective a și fost îndeplinit. Instituția care a prejudiciat însă cel mai mult bugetul de stat a fost ANAF, prin lipsa de performanță a administrației fiscale și incapacitatea de a contracara fenomenul de evaziune fiscală.

Situația este cu atât mai gravă cu cât alimentarea Fondului de rezervă a fost făcută la rectificările bugetare prin tăierea banilor pentru investiții publice, care a implicat tăierea efectivă a locurilor de muncă din sectorul privat. Responsabilitatea utilizării banilor din Fondul de rezervă revine prim-ministrului, deoarece acest fond este la dispoziția Guvernului, în sensul art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, și nu este un fond la dispoziția miniștrilor.

În ceea ce privește bugetul asigurărilor sociale de stat, în mare parte acesta a fost subvenționat de la bugetul de stat, ceea ce înseamnă că un sfert din fondurile necesare plății pensiilor s-a asigurat de la bugetul de stat. Principala cauză a fost gradul scăzut de colectare a contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori și angajați.

Din raportul Curții de Conturi reiese o insuficientă preocupare din partea entităților publice pentru asigurarea acurateței datelor din situațiile financiare și pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiară. Fondurile și patrimoniul public al statului sunt gestionate într-un regim în care performanța utilizării lor nu este un criteriu prioritar.

Situația reieșită din raportul Curții de Conturi frânează în mod grav și nepermis dezvoltarea și modernizarea țării. România are nevoie de o schimbare de paradigmă, prin care administrația publică să devină una eficientă, transparentă, gândită pentru a răspunde nevoilor reale, cerințelor și așteptărilor cetățeanului contribuabil. România are nevoie de un guvern capabil care dorește și poate să-și asume acest obiectiv. Un viitor guvern al Partidului Național Liberal va duce la îndeplinire acest deziderat.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

Mulțumesc, doamnă președinte.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Sorin-Avram Iacoban - declarație politică intitulată Etnobotanicele și așa-zisele droguri legale de supt vieți;

Doamna Rodica Nassar:

Domnule deputat Sorin-Avram Iacoban, vă ascultăm.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Pentru stenogramă, astăzi voi depune două declarații politice, una intitulată "Dușmanul nostru din alimentele consumate, aditivii alimentari", iar cealaltă pe care, cu voia dumneavoastră, o voi prezenta se numește "Etnobotanicele și așa-zisele droguri legale de supt vieți".

Dragi colegi,

Anul 2015 a debutat cu o avalanșă nedorită de tineri intoxicați cu etnobotanice. Nu există un an liniștit, să nu se precizeze de existența unui caz foarte grav datorat consumului de etnobotanice. Este de notorietate cazul elevului din Pitești care a ajuns la spital după ce a leșinat din cauza consumului de etnobotanice la școală și, de asemenea, cel al elevului din Iași, care a ajuns în stare gravă la spital, după ce ar fi consumat tot etnobotanice la doar 15 ani.

Autoritățile declarau: "Elevul era palid la față, stătea cu capul pe bancă și nu reacționa la niciun stimul. Starea lui era gravă".

Am fost surprins să aflu că, în timp ce tineri noștri se otrăvesc și își pun viața în pericol, autoritățile școlare se gândesc să le scadă nota la purtare, iar inspectorii de la Centrul antidrog se gândesc să intensifice lecțiile despre efectele foarte grave pe care consumul de etnobotanice îl poate crea în rândul adolescenților. Sunt bune și aceste măsuri, dar, după cum vede, sunt puțin eficiente. Dar oare nu credeți că trebuie să aflăm cum au ajuns în posesia elevilor asemenea substanțe?

Degeaba atrag medicii atenția că un consum de etnobotanice poate afecta grav organele interne, mai ales creierul și inima. Dacă autoritățile din domeniu nu înțeleg să-și facă treaba, vom asista la adevărate tragedii în România în rândul tinerilor.

Tot de notorietate este faptul că alți doi adolescenți din Iași au fost găsiți în ultima săptămână fără cunoștință din cauza consumului de etnobotanice, că un tânăr din Galați în vârstă de 17 ani a fost găsit în comă tot din această cauză, consumul substanței interzise având loc în căminul liceului unde învăța.

Numai în Galați, în luna ianuarie, peste 60 de persoane, în majoritate elevi, au ajuns la unitățile de primiri urgențe ale spitalelor din oraș, în urma consumului de etnobotanice fabricate din substanțe extrem de periculoase, uneori asociate cu tranchilizante de uz veterinar. Efectele consumului de etnobotanice nu se rezumă doar la corpul celui ce le consumă, ci pot transforma consumatorul într-un veritabil infractor. Astfel, tot săptămâna trecută am putut afla că un tânăr drogat cu etnobotanice și-a înjunghiat cel mai bun prieten și s-a aruncat apoi de la etaj.

Sunt alarmat, dragi colegi, de faptul că destinatarii acestor substanțe periculoase sunt tinerii sub 18 ani, din ce în ce mai mulți liceeni se intoxică cu astfel de droguri în căutarea unor clipe de neuitat, dar nu realizează că își pun viața în pericol. Faptul că autoritățile medicale în domeniu au confirmat că noile etnobotanice nu sunt doar substanțe halucinogene, ci afectează direct inima, cu efecte secundare care pot fi fatale, trebuie să ne oblige la măsuri urgente.

Comisarul-șef Marius Oprișan de la Centrul Național Antidrog Constanța declara recent: "Apar tot felul de substanțe noi cu proprietăți psihoactive, combinația chimică a acestora schimbându-se foarte des, practic necunoscându-se efectele lor, de aici apărând și problema medicală".

De exemplu, la Constanța, săptămânal, vin 8-10 consumatori la Camera de gardă, cei mai mulți dintre ei fiind în comă.

La Galați, în ultimele două săptămâni, a fost înregistrat un număr de 44 de cazuri de intoxicații cu etnobotanice cu efecte devastatoare la nivel neurologic.

În urma analizelor de laborator, s-au găsit intoxicații cu substanțe halucinogene în combinație cu acetona și otrava de șobolani. În acest moment, în lege este interzisă funcționarea magazinelor care comercializează etnobotanice, unele substanțe fiind incluse pe lista neagră, deci interzise. Însă comerțul pe internet nu este sub control. Din păcate, acest lucru favorizează creșterea unei generații amețite de substanțe, de asemenea substanțe, consumul în rândul minorilor mărindu-se de 5 ori în ultimul an.

Explicația dată de procurorul-șef DIICOT Iași ar trebui să ne îngrijoreze profund. Astfel, magistratul declara: "Internetul este un spațiu liber, pe care poate comanda oricine ceea ce își dorește". În momentul în care nu este interzis, înseamnă că este permis.

Etnobotanicele sunt de fapt droguri psihoactive legale, constând din amestecuri de ierburi uscate și diverse părți de plante, preparate în combinație cu agenți chimici, care mimează efectele cannabisului, la care se adaugă și anumiți aditivi aromatizanți. Sunt interzise de la comercializare în majoritatea țărilor din Europa - Germania, Franța, Irlanda, Letonia - și se adresează în special categoriei de vârstă sub 18 ani.

Problema principală a acestor substanțe este că unele sunt ilegale, iar altele sunt, dimpotrivă, legale.

Nu vorbim aici despre drogurile obișnuite la consum care pot fi ușor interzise prin existența unor liste negre, ci vorbim despre combinații între plante care luate individual nu constituie pericol, ele devenind periculoase în compoziție cu alte plante sau substanțe.

Astfel, dacă unele produse, amestecuri de plante sunt declarate interzise, nu durează o lună până să apară alte amestecuri care, deși au același efect nociv, nu sunt cuprinse în lista interzisă. În acest fel, prin combinații nenumărate, se poate păcăli lista de substanțe interzise.

Dragi colegi,

Consider că regimul traficului de substanțe interzise trebuie înăsprit în ceea ce privește deținerea de substanțe interzise, cât și în ceea ce privește comercializarea sau distribuirea sub orice fel sau consumul acestora. Majorarea limitelor de pedeapsă, mai ales a limitelor maximului special trebuie urgentată.

De asemenea, cei care sunt victime ale consumului voluntar de etnobotanice și care beneficiază de intervenție medicală de urgență, ulterior administrării acesteia, să-și achite intervenția medicală din propriul buzunar, dacă sunt majori, iar dacă sunt minori intervenția să fie achitată de reprezentanții legali ai minorului. Nu este normal ca statul român să asigure din bani publici intervenția medicală de urgență pentru cei care în mod voluntar doresc să se otrăvească.

În speranța că mă veți susține în aceste demersuri legislative, cu deosebit respect, Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iași.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulțumim și noi.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică cu titlul Șapte măsuri de redresare a economiei naționale;

Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe, după care o să-l rog pe domnul deputat Angel Tîlvăr.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea de astăzi se intitulează "Șapte măsuri de redresare a economiei naționale".

Criza mondială recentă ne-a dovedit din nou că un sistem economic internațional influențat de mercantilism și lăcomie, un mod de a gândi economia din perspectiva intereselor monopolurilor ilegitime și a statului care acționează în mod subiectiv nu poate fi decât o sursă recurentă de criză și o frână în calea unei piețe libere reale, concentrate pe jocul cerere-ofertă și pe capacitatea antreprenorială de a câștiga avantaje de piață ca urmare a competiției libere și neîngrădite.

Marea criză și recesiunea mondială au dovedit din nou șubrezimea sectorului 4 al economiei mondiale contemporane, sectorul economiei virtuale determinate mai mult de speculații și mai puțin de producție și parametri cuantificabili în mod real.

În contextul politicilor guvernamentale din ultimii ani, care în mod eronat au mizat pe austeritate și pe practici etatiste, vin în fața dumneavoastră cu 7 propuneri care au drept scop susținerea pieței libere în România.

O măsură necesară înviorării mediului economic românesc o reprezintă introducerea TVA-ului regresiv, punctul 1, astfel că la produsele de lux consider că un TVA de 19% ar fi absolut rezonabil. De asemenea, ar trebui stabilit un TVA general de 14%, un TVA la bunurile de larg consum de 9% și un TVA pentru produsele de primă necesitate de 0%.

2. Creșterea redevențelor la resursele de petrol și gaze și la cele minerale mi se pare, de asemenea, un factor generator de capital pentru economia națională.

Nu consider suprataxarea ca fiind o variantă bună și cred că eliminarea accizei de 0,7 eurocenți dublată de politici de simplificare a accizării, coroborate cu o creștere a redevenței calculate pe unitate de producție care să ajungă până la o medie de 18-20% din venitul brut existent în domeniul industriei exploatatoare a hidrocarburilor on- shore reprezintă o formă de politică economică cu un impact real sub aspectul armonizării celor patru tipuri de interese prezente în industria extractivă: interesul companiilor exploatatoare, interesul statului, interesul comunităților locale și interesul cetățeanului consumator de bunuri și servicii.

3. În aceste vremuri în care economia mondială este deosebit de fragilă și în care crizele se transmit de la Vest la Est mai ceva decât valurile tsunami, cred că un rol deosebit îl dețin încurajarea capitalului autohton și susținerea investițiilor directe în bunuri și servicii performante.

Experiența ultimilor ani ne-a demonstrat cât de multe ravagii pot genera capitalurile speculative și cum afirmația de acum 100 de ani a lui Vintilă Brătianu, care spunea că rolul capitalului străin este de a fi un adjuvant al economiei românești, iar necesitatea lui principală se găsește în investițiile directe, redevine de actualitate.

Ca atare, Guvernul României are obligația de a recapitaliza CEC-ul, bancă al cărei rol în ceea ce înseamnă stimularea creditării IMM-urilor și a agriculturii trebuie extins și evidențiat tot mai mult, tot mai clar, dublat de recapitalizarea EximBank-ului, bancă al cărei scop fundamental urmând a fi creditarea industriei și a marelui comerț.

4. Economia românească trebuie regândită pe cei 3 piloni, cei 3 D: defiscalizare, prin reducerea taxelor și a impozitelor, simplificarea procesului de colectare bugetară, unificarea sistemelor de taxare și, mai ales, stimularea mediului de afaceri productiv prin reduceri fiscale pentru întreprinzătorii care creează locuri de muncă și care sunt contribuabili stabili la bugetul public; debirocratizare - menită să reducă numărul de autorizații, avize și volumul de documentație, cerute în procedurile de înființare/desființare a companiilor private, prin transparentizare și simplificare a legislației aferente mediului privat și mai ales a practicii procedurale din domeniile care implică relații contractuale și de schimb; dereglementare - având ca scop o mai mare circulație a bunurilor și capitalurilor, reducerea dependenței întreprinzătorului în raport cu statul, cât și inițierea unui proces de desființare și unificare a agențiilor publice care au prerogativa executivă de a interveni în economia românească.

5. Reducerea jugului fiscal aplicat întreprinzătorilor români prin eliminarea controalelor excesive la societățile comerciale și înlocuirea lor cu un unic control anual tip audit intern.

6. Cred că Ministerul Economiei ar trebui să transforme datoriile tuturor companiilor foste publice ale căror privatizări au eșuat în acțiuni deținute de minister la respectivele societăți, iar ca pas următor statul român ar trebui să ia măsura de a porni o mare campanie de privatizare prin subscripție publică de acțiuni deschisă atât persoanelor fizice, cât și juridice, în cotă de până la 49% din totalul capitalului deținut acolo unde statul este acționar integral și în proporție de până la 30% din total acolo unde statul este acționar majoritar. Acest fapt ar crește gradul de capitalizare necesar investițiilor și dezvoltării bazei materiale, ar reprezenta o alternativă la gestiunea greoaie de acum și ar da șansa bursei românești să devină un motor real al capitalismului românesc.

7. Schimbarea legislației BNR în vederea introducerii pe baza Constituției și a legislației a prevederii normative conform căreia BNR-ul are capacitatea și obligația de a împrumuta statul român la dobândă de 0%. Acest fapt ar duce la reducerea substanțială a dependenței României față de împrumuturile externe și mai ales față de FMI, instituție monetară transnațională ale cărei politici de austeritate au generat în economia românească declinul productivității, reducerea consumului, reducerea gradului de capitalizare și, nu în ultimul rând, falimentarea micilor întreprinzători.

Austeritatea impusă prin acorduri precum cel cu FMI constrânge dezvoltarea și reduce dinamica economică până la acel nivel în care o țară devine total dependentă de un raport bizar dintre creditul extern neperformant și statul-tutelă care intervine spre a reglementa și a revizui domeniu după domeniu de activitate într-un efort care popular poate fi sintetizat drept trai pe datorie.

Singura șansă reală de dezvoltare pentru România o reprezintă economia libertății, concentrată pe responsabilitate individuală, concurență liberă și transparentă, stat-arbitru în loc de stat-jucător și, nu în ultimul rând, axată pe creșterea dinamicii capitalului la nivelul întreprinzătorilor din economia reală.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Angel Tîlvăr - declarație politică referitoare la o recentă și injustă prezentare a românilor din Marea Britanie;

Domnul ministru Tîlvăr, aveți cuvântul.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc frumos, doamnă președinte. Și mulțumesc tuturor colegilor.

Vă rog să-mi permiteți astăzi în calitate de deputat să fac această declarație politică.

Doamnelor și domnilor,

Declarația politică pe care o fac astăzi se referă la o recentă și injustă prezentare a românilor din Marea Britanie. Mă refer la serialul documentar realizat și difuzat de canalul de televiziune Channel 4, iar primul episod a produs o justificată revoltă și o legitimă indignare în rândul comunității românești din Marea Britanie.

Dar se cuvine să amintesc faptul că nu este prima dată când prezentarea românilor stă sub semnul neadevărului.

De aceea consider că și în Parlamentul României trebuie să afirmăm răspicat că nu putem accepta ca românii să fie prezentați... să fie portretizați în personaje negative prin intermediul unor cazuri a căror relevanță este exagerată, pentru că există pericolul alimentării sentimentelor xenofobe și al populismului antieuropean.

În sprijinul spuselor mele stau date relevante. Astfel, cifrele statistice extrase din "Office for National Statistics" ne spun lucruri care contrazic abordările care forțează efecte ieftine. Astfel - și spun acest lucru în contextul în care la sfârșitului anului 2013 se vorbea despre o adevărată invazie a românilor în Marea Britanie - de fapt românii reprezintă a 16-a comunitate ca mărime în Regatul Unit.

Românii din Marea Britanie sunt o forță de muncă dinamică și activă. 75% dintre ei au vârste cuprinse între 20 și 44 de ani, ceea ce în termeni de resurse umane reprezintă un câștig pentru țara în care se află, iar rata de ocupare a românilor care trăiesc în Marea Britanie este de aproximativ 78%. Aceasta face ca românii să acopere mai mult - și subliniez, mai mult - decât cheltuielile efectuate de bugetul pentru servicii sociale, iar pentru același tip de muncă există un singur nivel salarial. Deci românii nu iau muncile nimănui, ci, dimpotrivă, uneori fac munci pe care alții nu vor să le facă.

Doamnelor și domnilor,

Ca parlamentari avem la dispoziție numeroase instrumente de diplomație parlamentară. Avem mulți colegi care fac parte din delegațiile Parlamentului României în adunările parlamentare ale tuturor organizațiilor europene importante. Avem numeroase contacte de natură parlamentară sau colegi europarlamentari. Vă invit și trebuie să folosim toate aceste ocazii pentru a prezenta ceea ce merită toți oamenii, indiferent de țara în care trăiesc - adevărul.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi, domnule ministru.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Grigore Crăciunescu - declarație politică intitulată: Cuantumul indemnizației pentru hrana bolnavilor din spitale, nemodificat din 2008;

Domnul deputat Grigore Crăciunescu.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Grigore Crăciunescu:

Bună dimineața.

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Cuantumul indemnizației pentru hrana bolnavilor din spitale, nemodificat din 2008".

Ministerul Sănătății nu a actualizat Hotărârea de Guvern nr. 429/2008 prin care s-a stabilit cuantumul de hrană alocat bolnavilor din spitale, așa cum prevede Legea nr. 247/2002 care legiferează Ordonanța de Guvern nr. 80/2001. Acest fapt are repercusiuni foarte mari asupra stării de sănătate a bolnavilor din spitale, știut fiind că o alimentație corespunzătoare bolii de care suferă bolnavul are efecte benefice în procent mare asupra evoluției bolii și a perioadei de vindecare. Succesul tratamentului, așadar, este dat și de o alimentație corespunzătoare.

În acest moment, un bolnav de TBC sau de HIV/SIDA, adult, beneficiază de o alocație de 13 lei, iar un copil de 11 lei. În cazul unei hepatite neoplazice, un adult beneficiază de o alocație de 11,5 lei, iar un copil, de 13,6 lei. În cazul unui diabetic, suma alocată este de 12 lei pentru un adult, iar pentru un copil se alocă 14,5 lei. O situație mult mai gravă este în cazul unui adult care este internat în spital și primește hrană la comun, termen utilizat în spitale; acesta beneficiază de o alocație de hrană de doar 7 lei.

Întrebarea care se pune este următoarea: ce și cum face un manager de spital ca această sumă să ajungă pentru 3 mese pe zi, dacă luăm în calcul evoluția prețurilor în ultimii 7 ani, de când valoarea acestui cuantum pentru hrană nu a mai fost alocat?

Analizând rata inflației pe acești ani, vom constata că prețurile au crescut cu 33,7%. La această cifră trebuie adunată și creșterea TVA-ului de la 19% la 24%, din anul 2009. Acești factori au influențat prețurile de achiziție a materiilor prime și a produselor alimentare necesare producerii hranei bolnavului.

Semnalăm încă un fapt, și anume că nu este prins în buget cuantumul alocației de hrană pentru bolnavii în regim de hemodializă, deși programul de dializă se desfășoară între 4 și 6 ore.

Adunând rata inflației pe această perioadă, la care adăugăm 5%, procentul cu care a crescut TVA-ul, rezultă că trebuie să realizăm o indexare a valorilor actuale ale cuantumului de hrană cuprinsă între 23 și 50%, în funcție de specificul bolii. O atenție deosebită trebuie avută la alocarea sumei necesare pentru copiii nou-născuți în maternități, alimentați artificial sau natural.

Considerăm o prioritate pentru Ministerul Sănătății reașezarea valorii indemnizației de hrană a bolnavilor din spital, în concordanță cu evoluția prețului, ca o expresie a grijii față de omul aflat la un moment dat în postura de bolnav internat într-o unitate spitalicească.

Vă mulțumesc.

Deputat Grigore Crăciunescu, Colegiul nr.11 Iași.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ion Eparu - declarație politică cu privire la Raportul Tineri în România: griji, aspirații, atitudini și stil de viață - Partea I - Despre abordarea situației profesionale;

Domnul deputat Eparu Ion.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc foarte mult, doamnă președinte de ședință.

Stimați colegi,

Încerc, ca de fiecare dată, să mă încadrez în cele 3 minute alocate.

De curând am primit un raport intitulat "Tineri în România: griji, aspirații, atitudini și stil de viață", care reprezintă un raport făcut de Centrul de Sociologie Urbană și Regională. Și pentru că ce am citit acolo mi s-a părut extrem de interesant, și ca o dovadă de recunoștință pentru că ni se pun la dispoziție asemenea date importante, m-am gândit să prezint o declarație politică, de fapt o să prezint 3 declarații politice, într-o serie, una astăzi, una săptămâna viitoare și peste două săptămâni cea de-a treia, toate înseriate și cu referiri la materialul de care vorbeam.

Din materialul pe care l-am studiat am aflat astfel că tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani reprezintă 18,8% din populația rezidentă a României, conform datelor de la cel mai recent recensământ, cel din 2011, iar rata șomajului în rândul tinerilor din România a fost de 24,3% în trimestrul 2 al anului 2014, puțin peste media europeană, care este de 22%. Aproape trei sferturi dintre tinerii între 14 și 29 de ani și jumătate dintre tinerii de peste 18 ani din România locuiesc cu părinții, ei nu sunt încurajați și nici nu au șansa de a părăsi casa părinților pentru a-și începe propria viață, de la 18 ani sau după terminarea liceului.

În percepția tinerilor, principalele trei probleme cu care se confruntă țara în acest moment sunt următoarele: corupția, sărăcia și locurile de muncă, adică șomajul. Relațiile personale sunt considerate esențiale pentru găsirea unui loc de muncă, urmate de experiența profesională și de pregătirea educațională. De aceea, migrația externă este o opțiune pentru tineri în acest moment. O treime dintre respondenți afirmă că, peste 10 ani, se văd ca persoane realizate într-o altă țară, și nu în România. Mai mult, aproape 40% dintre respondenți afirmă că și-ar dori să emigreze, chiar și dacă numai temporar, pentru studii sau pentru muncă.

Cei mai mulți dintre respondenți, adică 63%, nu au planuri de a-și deschide o afacere proprie în următorii 2 ani. Cele mai frecvente afaceri la care se gândesc tinerii acum sunt în domeniul comerțului, al agriculturii, al construcțiilor sau IT. Pe măsură ce avansează în vârstă, tinerii se gândesc din ce în ce mai serios la deschiderea unei afaceri, astfel încât 30% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani fiind siguri că vor deveni antreprenori în următorii doi ani. Observăm, de asemenea, o diferență semnificativă între femei și bărbați, cei din urmă fiind mai hotărâți să-și deschidă propria afacere.

Cifrele arată că tinerii din această generație nu vor să aibă mai mult de 2 copii. Aproape jumătate dintre tineri își consideră părinții ca făcând parte din clasa de mijloc. Referitor la veniturile tinerilor, acestea diferă în mod substanțial și cresc odată cu vârsta, bărbații câștigând mai mult decât femeile, orășenii mai mult decât cei de la sat, tinerii din București cel mai mult și cei din Moldova cel mai puțin, conform raportului. Salariul continuă să fie cel mai important criteriu pentru alegerea unui loc de muncă, dar este urmat îndeaproape de criteriul siguranței locului de muncă.

Eu cred că este necesar să luăm în considerare un astfel de studiu, rezultatele sale, astfel de statistici, întrucât ele relevă situația acestei generații, da, și prezintă aspecte de care cred că trebuie să ținem cont în deciziile pe care le luăm.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Profesor universitar Ion Eparu, deputat în Colegiul nr. 10, Circumscripția nr. 31.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat Eparu.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Vasile Popeangă - declarație politică cu tema: Cui folosesc atacurile la Biserica străbună;

Urmează domnul deputat Vasile Popeangă, după care doamna deputat Zaharcu Neviser.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Popeangă:

Mulțumesc, doamnă președinte de ședință.

Dragi colegi și colege,

Declarația mea politică se intitulează "Cui folosesc atacurile la Biserica străbună".

De o vreme încoace bântuie pe rețelele de socializare o grămadă de postări în care ni se povestește despre multele mii de biserici care au invadat România și din cauza cărora săracele școli și spitale nu mai au loc.

Statistic, cred că 90% dintre aceste postări sunt făcute de oameni aflați sub influența unor mijloace media ce au și publicat în ultima perioadă astfel de articole din care răzbătea această idee.

Consider că ar fi bine să explicăm câteva lucruri acestor persoane, asupra cărora mijloacele media antepomenite nu suflă o vorbă măcar.

Nu sunt - așa cum circulă vorba - 18.300 de biserici și lăcașuri de cult, ci 18.434, ridicate de-a lungul secolelor, nu alaltăieri sau în guvernarea PSD-istă. Așa ne zice Secretariatul de Stat pentru Culte, și nu un copist cu agenda la vedere. Și nu, nu sunt, așa cum ridicol lasă articolele acestea să se înțeleagă, peste 18.000 de lăcașuri de cult ortodoxe.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Să sperăm.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Popeangă:

Cifra cu pricina indică toate lăcașurile de cult - creștine, penticostale, evanghelice, baptiste, greco-catolice, romano-catolice, iehoviste ș.a.m.d., în total 16 culturi legalizate în România.

Drept urmare 5.464 dintre acestea nu sunt lăcașuri de cult ortodoxe. Evident că BOR are cele mai multe lăcașuri de cult, dar între 18.434 (iar nu 18.300, cât specifică imprecis materialele care se doresc a avea maximă credibilitate) și 12.968 (cât aparțin în realitate BOR-ului) este o diferență de vreo 5.464 de lăcașuri de cult, adică aproape o treime. Aș zice că proporțional BOR-ul are prea puține lăcașuri, cât timp 86,5% dintre cetățenii români se declară ortodocși, iar aici vedem că bisericile și mănăstirile ortodoxe reprezintă doar 70,1% dintre acestea.

În plus, comparația cu spitalele și cu școlile este de-a dreptul confuzantă. Școlile nu se raportează la numărul de locuitori, ci la numărul de copii, într-o dramatică scădere, din păcate.

La fel, niște statistici ne-ar ajuta să vedem câte paturi de spital avem, iar nu câte spitale și care este raportul acestora cu numărul de internări anuale. Dacă ne pomenim că nu sunt atât de insuficiente cum se dorește a scoate în relief de către autorii materialelor de presă ce ne facem?! Și uite că nu ne mai iese comparația aceasta gonflată. Nu pare să conteze că, în ceea ce o privește, o biserică, o mănăstire, oricare dintre cele sub 13.000, se adresează - ca și suratele de alte confesiuni, religii - nu exclusiv copiilor, nici exclusiv bolnavilor care au nevoie de analize, consultații și mai ales internare și operație, ci tuturor categoriilor de oameni - bătrâni, copii, adulți, femei, bărbați, sănătoși și bolnavi, educați sau ba.

Pare a fi mai fain să construim temeinic o platformă a urii prin asocieri forțate ușor de dovedit ca false și ca mincinoase.

Prin urmare, ceea ce ar trebui să ne revolte nu este numărul de lăcașuri de cult, ci numărul de fițuici manipulatoare și de pseudojurnaliști care altminteri se definesc ca o putere în stat, dar nu se dovedesc a fi decât centri de dezinformare și surse de vrajbă și de ură.

Este o campanie murdară împotriva religiei, deoarece acești oameni nu fac intenționat diferența între religie și biserică. Împotriva bisericii nu se poate lupta. Ar fi un nonsens să lupți împotriva ta! Iar referitor la elementele cu care se compară, a luat cineva o inițiativă să facă o școală sau un spital și i s-a interzis?

Invit pe oricine să meargă în școli, orfelinate, spitale, cămine pentru bătrâni gestionate de Biserică și o să vedeți diferența între stat și BOR. Când gospodarul este vrednic și gospodăria înflorește. Și atunci, cui folosesc atacurile acestea furibunde la Biserica străbună?! Ori nici la aceasta nu mai avem dreptul?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Neviser Zaharcu - declarație politică intitulată: Să contribuim la schimbarea percepției românilor față de noi înșine;

Doamna Rodica Nassar:

Doamna deputat Zaharcu. După care o să-l ascultăm pe domnul deputat Ovidiu Raețchi, Grupul parlamentar al PNL.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Neviser Zaharcu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor deputați,

"Să contribuim la schimbarea percepției românilor față de noi înșine".

Ieri a început marele și sfântul post al Paștelui, un bun prilej pentru fiecare dintre noi la reflecție, la analiză, la moderație, toleranță și realism, la curățire sufletească și trupească, la civism, bună înțelegere, dărnicie și normalitate! Și, nu în ultimul rând, un moment oportun pentru responsabilitate, socială, politică și familială. Responsabilitate și responsabilizare!

În zilele noastre este extrem de greu să mai găsim știri pozitive pe micile ecrane și în mass-media. Nu pentru că ele nu ar exista, nu pentru că românii sunt cei mai răi europeni, așa cum eronat și urât vorbesc englezii despre noi, nu pentru că tinerii nu ar avea modele de urmat, oameni care au reușit prin munca și puterile lor să răzbată în viață. Nu, nu, nu! Ci pentru că majoritatea covârșitoare a mass-media autohtonă se zbate să supraviețuiască și, pe fondul greutăților întâmpinate, livrează în proporție uriașă pâine și circ, Și, har Domnului, subiecte de pâine și circ există toată ziua, cu duiumul!

Am avut parte de 10 ani de controverse, ură, învrăjbire, dușmănii transpartinice și între diferite categorii sociale, cele mai multe artificiale. Am zis, în noiembrie anul trecut, că a dat Domnul să scăpăm definitiv de rele. Dar, precum vedem, malaxorul cotidian ne aduce în prim-plan doar informații de cancan, fie el politic, social, sau cultural, iar dacă știrile nu se pretează calapodului de tabloid, ne străduim și reușim să le transformăm. Oare chiar asta își doresc românii? Pare greu de crezut, dar cam așa este.

În puzderia de informații legate de zăngănitul cătușelor, de cercetări, arestări preventive, în închisori sau la domiciliu, denunțuri și denunțări, prietenii sfărâmate pentru bani, corupție generalizată, răfuieli, devalizări etc., etc., o știre pozitivă, strecurată nu știu cum între atâtea rele, mi-a atras atenția. Informația ne spune că 14 tineri din Iași au renunțat la locurile lor de muncă pentru a bate România la pas și a-i descoperi frumusețile, minunățiile locurilor, dar și oamenii speciali ai fiecărei localități, despre care, evident, nimeni nu știe, poate doar vecinii și rudele.

Cei 14 tineri temerari din grupul "Zigzag prin România" au început vara trecută să străbată țara în lung și-n lat și vor continua călătoria încă patru ani pentru a ne prezenta, la finalul ei, o altă față a minunatei noastre țări și a oamenilor ei. Mi se pare extraordinară ideea și cred că statul român ar trebui să încerce să se implice în realizarea demersului nobil al acestor tineri entuziaști.

Ceea ce este cu totul special în acest proiect este faptul că tinerii moldoveni ascultă poveștile oamenilor din ținuturile prin care trec. Cred că, pe lângă multe altele, de așa ceva au nevoie românii, să fie ascultați. Să aibă șansa de a-și spune păsurile. Să se poată bucura și întrista deopotrivă împreună cu alți semeni ai lor, cărora le pasă dezinteresat.

Este fantastic ceea ce a spus Alex, coordonatorul acestui grup insolit pentru viața cotidiană agitată a românilor din zilele noastre: "Scopul nostru este să contribuim la schimbarea percepției românilor față de noi înșine." Ei, doamnelor și domnilor deputați, o asemenea idee generoasă merită premiată. Reiau și subliniez: să contribuim la schimbarea percepției românilor față de noi înșine. Absolut fantastic!

Am dat acest exemplu pentru că el poate avea valoare de simbol. Dacă fiecare dintre noi și-ar propune schimbarea percepției despre el individual și despre noi ca grup, comunitate, popor și națiune, atunci cred că altfel ne-am simți atât la modul general, cât și în particular.

Într-un asemenea scenariu, cred că le-ar fi greu și sofisticaților englezi să ne mai râdă în față și să ne mai ia peste picior. E vorba de identitatea noastră națională, de mândria de a fi român, de răspundere și responsabilitate, de schimbarea percepției, adică de modificarea mentalităților noastre despre noi înșine și despre semenii noștri. Într-un singur cuvânt, de deșteptare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, doamnă deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ovidiu Alexandru Raețchi - mesaje despre Tunisia, Liban și Kuwait;

Îl ascultăm acum pe domnul deputat Ovidiu Raețchi, Grupul parlamentar al PNL, după care urmează doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu, Grupul parlamentar al PSD.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ovidiu Alexandru Raețchi:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Și salut faptul că aproape de data de 8 martie avem o doamnă președinte de ședință.

Aș dori să încep prin a repara o scăpare a Ministerului de Externe în raport cu un partener important și tradițional: Tunisia. Tunisia - acolo unde a început Primăvara Arabă - traversează de câțiva ani un proces complicat, dar lăudabil de democratizare. A reușit să aleagă o Constituantă eficientă, un nou președinte și, mai nou, un nou Parlament.

Privirile întregii lumi se îndreaptă spre Tunisia ca spre un reper al democratizării în lumea arabă. Așadar, de la tribuna Parlamentului, felicitări pentru poporul și liderii politici tunisieni, pentru efortul lor de schimbare politică profundă. Și felicitări doamnei ambasador Boutheina Labidi pentru modul în care promovează intereseze țării sale în România.

În al doilea rând, sărbătorim pe 25 februarie Ziua Națională a Kuwaitului și salut pe această cale importanta comunitate română din Kuwait, pe care o reprezint în Parlament, cât și pe Excelența Sa Mubarak Mohammed Alsuhaijan, ambasadorul Kuwaitului în România.

În sfârșit, doresc să anunț comunitatea română din Liban că, grație eforturilor lor, familia Dabab - de refugiați români din Siria - se află în România și facem eforturi pentru a-i integra, găsindu-le o locuință și locuri de muncă.

Acești români a căror casă din Siria a fost distrusă în războiul civil și care au supraviețuit trei ani la Tripoli, în Liban, au primit un ajutor excepțional din partea comunității noastre din Liban. Și vreau să le mulțumesc pentru asta, de la tribuna Parlamentului, doamnei Adina Cristina Hamdan, Nathaliei Denise Bekai, Ancăi Cheaito, Claudiei Nicoleta Păun Saadeh, Doinei Ishac, Luminiței Crăciun, lui Carmen Beyrouti, Rodicăi Jaafar și lui Octavian Gheorghiu, precum, desigur, și diplomaților români la Beirut - Mădălin Iamandei și domnul ambasador Victor Mircea.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică: Cum se poate opri exodul medicilor români;

Doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu.

Urmează domnul deputat Irimie Vicențiu-Mircea, Grupul parlamentar al PC-PLR și domnul deputat Benga Ioan, Grupul parlamentar al PSD.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Distinși parlamentari,

Obiectul declarației de astăzi este: "Cum se poate opri exodul medicilor români."

Sistemul medical românesc produce cadre medicale de excepție pentru întreaga Europă și pentru întreaga lume. Nu este un secret că tinerii absolvenți de medicină caută să plece cât mai repede din țară și să ia calea Occidentului pentru salarii mai bune și pentru condiții mai bune în care să își practice meseria. Exodul medicilor este poate cea mai gravă problemă a unui sistem de sănătate cu rezultate deosebite, dar cu carențe insurmontabile pentru mulți dintre aceștia.

Potrivit unor estimări, România a oferit în ultima decadă medici pentru Europa în valoare de 600 de milioane de euro. 60% dintre medicii între 38 și 40 de ani aleg să plece din țară. Acest exod al medicilor lasă sistemul de sănătate golit de cadre școlite după standardele secolului XXI. În fiecare an, aproape 3.000 de specialiști părăsesc România.

În țări învecinate precum Ungaria și Slovacia, care se confruntă cu aceeași problemă, s-a impus semnarea unui contract între stat și proaspeții absolvenți de medicină, prin care să fie prevenită plecarea acestora în alte țări. Astfel, tânărul medic se angajează în fața statului ca după absolvire să profeseze pentru o perioadă determinată pe teritoriul țării, iar în cazul în care nu își îndeplinește angajamentul, acesta este obligat să își plătească școlarizarea.

Nu consider că tinerii absolvenți de medicină pot fi constrânși să semneze un asemenea tip de contract, însă statul român trebuie să găsească soluții prin care aceștia să rămână să profeseze în spitalele românești. În lipsa unor soluții pentru a stopa exodul medicilor, în câțiva ani, unitățile medicale românești vor funcționa la cote de avarie. Primele semne se văd deja în mediul rural. În multe sate și comune din țara noastră nu există un medic primar sau de urgențe care să aibă în grijă populația. Deși multe spitale ce au fost închise de guvernarea Boc au fost redeschise în ultimii doi ani, măsurile de austeritate încă mai lasă urme pe un sistem de sănătate în declin.

În acest sens, am făcut demersuri pentru extinderea unităților de asistență medico-socială în mediul rural și pentru încurajarea medicilor să practice medicina mai ales în zonele defavorizate de la sate în vederea rezolvării nevoilor medicale și sociale ale populației, în funcție de caracteristicile și specificul fiecărei localități.

Am constatat că Ministerul Sănătății a propus un program prin care să stimuleze cu sporuri cuprinse între 100% și 200% medicii de familie care acceptă să lucreze în mediul rural. Astfel, autoritățile locale vor putea să direcționeze bani din fondurile disponibile către bugetul de cheltuieli de personal al unității sanitare pe care îl au în subordine.

Fac pe această cale un apel către administrația centrală, către Executiv și Legislativ, către asociațiile de medici și asociațiile de pacienți să se așeze la masa negocierilor pentru a găsi soluții viabile pentru a stopa exodul medicilor și pentru a crește numărul de medici care să își desfășoare activitatea în mediul rural, în special în cadrul unităților de asistență medico-socială. Sunt ferm convinsă că prin dialog și printr-o analiză onestă a sistemului, se poate ajunge la o strategie pe termen mediu și lung, prin care să ne ținem medicii în țară și în același timp să beneficieze și populația din mediul rural de servicii medicale la standarde înalte.

Vă mulțumesc.

Deputat Tamara Ciofu, Colegiul nr.6, Botoșani.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Vicențiu-Mircea Irimie - despre Situația moților din Munții Apuseni;

Domnul deputat Irimie Vicențiu-Mircea, vă ascultăm.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Situația moților din Munții Apuseni".

Doamnelor și domnilor,

Situația din Apuseni este diferită de cea din alte regiuni împădurite, pentru că din cauza altitudinilor mari oamenii de aici trăiesc aproape exclusiv de pe urma prelucrării lemnului.

Există o lege, Legea nr.33/1996, mai cunoscută drept Legea moților, care dă localnicilor dreptul să cumpere anual, din pădurile statului, între 10 și 15 mc de lemn de familie. Moții transformă trunchiurile fie în scândură bună de construit, fie în obiecte artizanale pe care le vând în târgurile din țară.

Astăzi, spun moții, nimeni aproape nu-și mai aduce aminte de Legea moților. E drept, sunt 19 ani, dar oare dacă mineritul aproape a dispărut, iar investitorilor străini, care vor să revigoreze mineritul, li se bagă bețe în roate, spunându-li-se că moții pot trăi și din confecționarea unor obiecte de artizanat, coșuri de nuiele etc., de ce o lege odată votată este dată uitării?

Stimați colegi,

Mă aflu permanent în contact cu locuitorii comunelor și satelor din zona de munte. În felul acesta, îmi sunt cunoscute toate nevoile și neajunsurile lor. Am constat personal starea jalnică a drumurilor, dar și faptul că, în perioada de toamnă-iarnă, multe așezări moțești rămân izolate, în voia sorții.

Este necesar ca problema moților și respectarea Legii nr.33/1996 să reprezinte o prioritate în programul actual de guvernare.

Este nevoie de soluții viabile, domnilor colegi, trebuie să continuăm și să intensificăm eforturile pentru a contribui la ameliorarea traiului moților, pentru a readuce la viață această zonă importantă a țării.

Sunt deputat al Partidului Conservator de Turda, Mircea Irimie.

Doamnă președinte, domnilor colegi, mai depun o declarație politică cu titlul: "Problemele asistenților maternali".

Vă mulțumesc.

O zi bună!

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ioan Benga - declarație politică: Tensiunile din Ucraina și influența acestora asupra României;

Domnul deputat Benga Ioan, Grupul parlamentar al PSD, după care o s-o ascultăm pe doamna Andreea-Maria Paul, Grupul parlamentar al PNL.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Benga:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se numește "Tensiunile din Ucraina și influența acestora asupra României."

Conflictul din Ucraina a ajuns la punctul de fierbere, iar noi trebuie să înțelegem că vorbim despre cel mai mare vecin pe care îl avem la hotare.

Consider că evoluțiile din Ucraina contează sub o serie de aspecte, însă de departe sub două aspecte acestea îngrijorează: pentru relația bilaterală directă România-Ucraina, este cel mai mare vecin direct al României, și pentru că avem interese legate de raportarea la Republica Moldova, care are doar doi vecini, România și Ucraina. Orice evoluții neașteptate în Ucraina ne afectează nu doar direct, ci și prin ricoșeu, prin posibilele influențe asupra atitudinii politice și opțiunilor interne din Republica Moldova.

Situația economică proastă în care se află Ucraina, conform indicatorilor pe care i-am analizat recent, face ca Ucraina să nu își permită să întoarcă fața sau spatele uneia sau celeilalte. Situația este atât de rea din punct de vedere economic, încât numai deschiderea totală și colaborarea totală pe toate piețele pe care le are o să îi aducă practic prosperitate. Sigur că din punctul de vedere al exploatării resurselor Ucrainei, piața vestică poate fi bună, în schimb, pentru vânzarea produselor finite nu, pentru că nu au competitivitate. Nu cred că poate să existe o variantă ori-ori din acest punct de vedere.

Privind probabilitatea unui scenariu în care factorul militar va fi prezent în continuare în evoluțiile ulterioare din spațiul ucrainean, cred că în situația în care comunitatea internațională, inclusiv Ucraina, identifică posibilitatea escaladării conflictelor într-o formă violentă, nu neapărat dorită de poporul ucrainean, ci indusă de diferiți actori, se poate utiliza instrumentul militar, dar în conformitate cu dreptul internațional, în condiții de imparțialitate. Consider, așa cum au abordat și alți reputați analiști de politică europeană și teoreticieni ai geostrategiei secolului XXI, că nu există nicio șansă de implementare a soluțiilor politice fără asigurarea stabilității.

Fac încă o dată apel la istoria universalității, pentru a înțelege și mai bine criza care se adâncește în estul Ucrainei, amintindu-vă că de la tratatul de la Peraiaslav, din 1654, Ucraina nu s-a bucurat decât de foarte puține momente de independență față de Rusia, și atunci în situații geopolitice extrem de tensionate, precum ultimele zile ale Primului Război Mondial, după Revoluția din 1917. Astăzi, naționaliștii ruși privesc conceptul de independență ucreaineană ca o aberație, o consecință nefericită a ceea ce Putin a numit cel mai mare dezastru geopolitic al secolului: prăbușirea Uniunii Sovietice. Se spune că vechile obiceiuri mor greu.

Pentru mulți ruși, Ucraina e un soi de "membru fantomă", pe care îl simți acolo chiar și la mult timp după amputare. Ideea că Ucraina poate fi într-adevăr o națiune este ciudată pentru mulți ruși. De aceea, mergând pe ideea că percepția asupra istoriei condiționează politica, e important să înțelegem care este perspectiva rusă asupra istoriei ucrainene, și cea ucraineană asupra propriei sale istorii.

Eu nu voi mai reveni cu prezentarea unui scenariu de divizare a Ucrainei pentru că nu face obiectul declarației mele politice. Dacă ne întoarcem în urmă cu exact doi ani și ne abatem pe textul de politică externă a Rusiei din februarie 2013, vom găsi multe menționări ale principiului integrității teritoriale, ceea ce spune că Rusia își simte integritatea teritorială amenințată. Voi trece în revistă câteva elemente care susțin această poziție. Rusia nu e interesată să-și antagonizeze Ucraina, ea are nevoie de o Ucraină slăbită, la frontieră, pe care să o poată controla din punct de vedere economic și poate militar. Este mult mai ușor să controlezi sistemul energetic al Ucrainei într-o țară unită decât să ai un Est pe care îl controlezi și un Vest care poate închide robinetul la conducta Drujba. Astfel, dacă se întâmplă acest lucru, Ucraina nu mai e folositoare.

Desigur, calea dialogului diplomatic prin implicarea principalilor actori politici mondiali a creat premisele unui vremelnic recul al violențelor, dar întrebarea este până când.

Din data de 15 februarie, după ce patrulaterul forțelor politice s-a pus la aceeași masă, situația militară a generat un armistițiu. Rămâne în continuare problematica politică, care este nerezolvată în acest moment. Un lucru este cert, sancțiunile împotriva Rusiei au creat o anumită nervozitate și probleme economice datorită scăderii prețului petrolului în ultimele luni, iar în partea cealaltă un anumit tip de interese pe care americanii au încercat să le genereze prin crearea unei platforme de relaționare militaro-strategică dinspre România, Polonia, Turcia, spre zona Rusiei. Iar Rusia, pe de altă parte, a încercat în mod evident prin evoluțiile din Ucraina, evoluțiile recente din Grecia pe care încearcă să le folosească în scop propriu și printr-un anumit blocaj care s-a văzut în Republica Moldova în ceea ce privește formarea guvernului, păstrarea unei anumite zone tampon și de aici cele două abordări divergente. Din păcate, România este foarte aproape de toată această zonă de conflict și va trebui să urmărim cu atenție, să dăm dovadă de înțelepciune legat de ceea ce se va întâmpla în perioada următoare.

Rămân la credința că este de o importanță deosebită pentru întreaga zonă politică românească să își rezerve timp pentru a analiza situația din zona de conflict, să fim preocupați de modul în care aceasta poate escalada, deoarece situația tensionată din Ucraina, care prezintă riscuri majore de contaminare la nivel regional, generează efecte negative care modifică echilibrul geostrategic. De asemenea, situația geografică a Ucrainei față de România determină o atenție sporită asupra acțiunilor pe care țara noastră trebuie și poate să le întreprindă. Modul în care se vor configura lucrurile pe termen lung la nivel regional va influența și statutul României pe scena internațională.

Vă mulțumesc,

Deputat Ioan Benga, Colegiul nr.1, Reșița.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Politici publice pro cetățean și pro business lansate în dezbaterea Comisiei economice a Partidului Național Liberal;

Doamna deputat Andreea-Maria Paul. Urmează domnul deputat Moldovan Ioan, Grupul parlamentar al PC-PRL.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua, doamnă președinte.

Și eu mă bucur să avem o doamnă în fruntea Camerei Deputaților.

Prima declarație politică are tema: "Politici publice pro cetățean și pro business lansate în dezbaterea Comisiei economice a Partidului Național Liberal" și o fac în contextul în care, pe data de 28 februarie, Partidul Național Liberal, prin vocea premierului guvernului alternativă desemnat - Cătălin Predoiu - va lansa în dezbatere publică programul alternativ de guvernare.

Vreau să vă spun că, în această Comisie economică pe care o coordonez, a Partidului Național Liberal, am organizat șase dezbateri cu mediul de afaceri. Și mă raportez la ultima dintre ele.

Comisia economică a PNL a lansat vineri, 20 februarie, în dezbatere publică politicile viitorului program de guvernare pro cetățean și pro business al PNL. Cele mai importante solicitări ale reprezentanților mediului de afaceri și ai asociațiilor patronale consultați sunt legate de zece teme pe care le-am structurat, zece teme cheie:

  1. Stimularea capitalului autohton și tratament egal în relațiile cu statul și cu investitorii străini.

    Vă dau un exemplu concret. Investitorul român Micula a fost dat cu capul de toți pereții de către instituțiile statului român. Investitorul străin, suedez, de data aceasta, Micula execută statul român cu sute de milioane de euro.

  2. Evitarea "cadourilor otrăvite" fiscale, predictibilitate și angajament ferm asumat pentru menținerea stabilității economice.

    Cu alte cuvinte, toată lumea vrea relansare fiscală și noi, ca economiști de dreapta, nu putem decât să îmbrățișăm astfel de propuneri, dar nu atunci când îmbracă în forma minciunii sau a fanteziilor sau a cadourilor otrăvite.

  3. Inițiativele personale și creativitatea antreprenorială trebuie susținute și nu puse în pericol, așa cum prevede proiectul noului Cod fiscal.

    Mediul de afaceri este foarte revoltat pentru presiunea fiscală pe care o propune noul Cod fiscal Vâlcov-Ponta în ceea ce privește talentul, creativitatea, drepturile de autor și persoanele fizice autorizate.

  4. Încurajarea cercetării, inovării și transferului tehnologic pentru industrie.
  5. Scurtarea termenelor de judecată în procesele economice și înființarea tribunalelor comerciale.

    Este incredibilă viteza cu care poate să se mobilizeze o procedură legată de Parchet, de Justiție, de Instanță în cazul unor persoane, dar în cazul chestiunilor ce țin de economie, contracte comerciale, aceste procese pot să depășească, din păcate, ei bine și cinci, șase, șapte, uneori chiar opt ani.

  6. O politică a subvențiilor predictibilă și corect făcută.
  7. Combaterea evaziunii fiscale pentru a elibera resurse noi în economie.
  8. Stimularea autorităților publice locale să genereze incubatoare de afaceri.
  9. Modificarea structurii salariale publice și redarea demnității funcționarului public, fără a majora anvelopa salarială, pentru a evita tentația corupției în administrația publică.
  10. A zecea solicitare a mediului de afaceri: Garanția politică a schimbării mentalității decidentului public, măsuri imediate, onestitate și pragmatism, având în vedere nivelul actual ridicat al așteptărilor.

Deci nimeni nu se mai lasă păcălit de populism sau de electorialism, cum spunea președintele României, Klaus Iohannis.

Cele 15 obiective de guvernare elaborate de Comisia Economică a Partidului Național Liberal, fiecare dintre ele însoțit de un plan detaliat de acțiuni concrete, sunt, în sinteză, următoarele:

  1. Relația dintre contribuabil și stat - prioritate a guvernării PNL.
  2. România achizițiilor și a concesiunilor publice eficiente.
  3. România -punct nodal în sistemul energetic european.
  4. România prosperă prin industrie.
  5. Crearea de noi locuri de muncă prin stimularea întreprinderilor mici și mijlocii.
  6. Transformarea pieței de capital din piață de frontieră în piață emergentă.
  7. Prosperitate prin creativitate: România - fabrică de idei creative.
  8. IT&C: motor de dezvoltare economică pentru România.
  9. Economia de mâine se construiește cu deșeurile de azi.

    Deci un capitol integral dedicat economiei circulare.

  10. Economie sănătoasă cu o industrie agroalimentară competitivă.
  11. România turismului bine făcut.
  12. Calitate în industria construcțiilor.
  13. România - exportator net de bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată.
  14. Eficientizarea companiilor de stat.
  15. Investim în tineri pentru un viitor prosper.
 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Maria-Andreea Paul - prezentarea pe scurt a temelor declarațiilor depuse;

Doamna Maria-Andreea Paul:

Celelalte două declarații politice, le citesc doar temele, pe care le-am depus.

"În pragul sfârșitului guvernării PSD, premierul Ponta cântă relaxarea fiscală". A promis 1 milion de locuri de muncă, a promis - nu le-a făcut. A promis 10 miliarde de euro investiții străine directe, a promis - nu le-a făcut. A promis relaxare fiscală în fiecare campanie electorală, a promis.

În schimb, a venit cu peste 30 de taxe noi și impozite majorate.

Astăzi, însă, promite pentru viitor, adică pentru sfântul așteaptă, o relaxare fiscală.

A treia declarație politică: "Noul val al electoratului va mătura politica demagogică și minciuna PSD în timp ce justiția mătură hoții, indiferent de unde provin ei".

Și aici, sigur că fac o foarte scurtă remarcă: asist cu mare regret la atacurile la persoană cu care înțelege să răspundă PSD la luarea de poziție pe care am avut-o față de gravele nereguli semnalate în raportul Curții de Conturi pentru anul 2013. Pe scurt, 1,1 miliarde euro irosite, prost cheltuite sau abuzate.

Vă mulțumesc mult.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ioan Moldovan - declarație politică: Agricultura rămâne unul din motoarele de creștere economică a României;

Domnul deputat Moldovan Ioan. Vă anunț că mai sunt trei colegi care și-au anunțat prezența și ar dori să susțină declarațiile politice. Dacă am putea să comprimăm puțin, cred că reușim să-i ascultăm pe toți.

Domnul deputat Bălan Ion, domnul deputat Guran Virgil și colegul nostru, domnul deputat Longher Ghervazen.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ioan Moldovan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

"Agricultura rămâne unul dintre motoarele de creștere economică a României"

În acest an, ca și anul trecut, agricultura rămâne unul dintre motoarele de creștere economică pentru România.

Anul trecut, valoarea producției agricole în România a totalizat 15,48 miliarde de euro, reprezentând 3,95% din valoarea producției totale din Uniunea Europeană, care este de 392,3 miliarde de euro. Pe această cale vreau să-i transmit felicitări ministrului agriculturii și colectivului pe care-l conduce.

Un lucru important de știut este acela că România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană după contribuția culturilor de câmp la totalul producției agricole, urmată de Grecia (69%), Bulgaria (65%) și Croația (62%), în timp ce creșterea animalelor este activitatea agricolă predominantă în Irlanda (70% din valoarea producției totale), Danemarca (63%) și Finlanda (60%). De altfel, creșterea animalelor a contribuit cu 26% la valoarea producției agricole din România, în timp ce serviciile și activitățile anexe cu 1%.

Astfel, potrivit datelor Eurostat, în România, 73% din valoarea totală a producției agricole a fost generată de producția vegetală, dintre care culturile de cereale au reprezentat 25%, iar culturile de legume, fructe și plante horticole 29%. Clasamentul țărilor, potrivit Eurostat, a căror producție agricolă depășește 10 miliarde de euro este completat de Olanda, cu o producție agricolă în valoare de 26,75 miliarde de euro (6,8% din total), Polonia 22 de miliarde de euro sau 5,75% din total), România și Danemarca 10,46 de miliarde de euro sau 2,66% din total).

În încheiere, stimați colegi, vreau să subliniez atât importanța pe care o reprezintă agricultura, ca sector de primă importanță în România, cât și contribuția pe care o are în economia națională.

Vă mulțumesc.

Deputat Ioan Moldovan, Colegiul nr.7, Cluj.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ion Bălan - declarație politică: Înscrierea la clasa pregătitoare, o nouă probă de foc pentru părinți;

Domnul deputat Bălan Ion, Grupul parlamentar al PSD, se pregătește domnul deputat Guran Virgil, Grupul parlamentarilor independenți.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion Bălan:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează: "Înscrierea la clasa pregătitoare, o nouă probă de foc pentru părinți"

Stimați colegi,

Ieri a început înscrierea în clasa pregătitoare a celor mai mici școlari, ocazie pentru părinți să se lovească de primele neajunsuri ale sistemului de învățământ din România. Spun acest lucru pentru că aud, de la an la an, de lipsa locurilor suficiente în școli, de lipsa resursei umane suficiente sau pregătite adecvat - numărul suplinitorilor este uriaș în comparație cu nevoia de dascăl specializat, calificat pe post.

Este dat startul, așadar, unei adevărate curse pentru cele mai bune școli sau pentru cele mai adecvate copiilor noștri. Motiv pentru care sunt foarte multe cazuri în care părinții își iau vize de flotant la alte adrese sau fac alte artificii care să-i ajute să-și înscrie copiii la școala pe care o doresc. Și toate aceste anomalii se petrec din cauza faptului că de-a lungul anilor nu s-a reușit dimensionarea sistemului educațional la cererea existentă, nu s-a înțeles politica de adaptare la realitatea din teren, așa cum se întâmplă în alte țări, unde lucrurile sunt clare și opțiunile părinților se fac în deplină cunoștință de cauză, fără surprize din partea ministerului de resort și fără să resimtă înscrierea copilului la școală ca pe o loterie la care au sau nu norocul să li se confirme alegerea.

În ciuda acestor realități care trenează de ani de zile și care încă nu și-au găsit rezolvarea, cei mici așteaptă cu emoție prima întâlnire cu școala, iar acțiunea "porțile deschise" în diverse școli, care a avut loc zilele acestea, a fost bine-venită pentru cei care au dorit să facă deja cunoștință cu mediul în care vor învăța începând cu luna septembrie. Este cu atât mai important pentru noi toți să înțelegem importanța tratării cu prioritate a acestei probleme. Prin acest lucru înțeleg finanțare adecvată, exigență crescută la selecția resursei umane, programe naționale de pregătire profesională subvenționate, testarea periodică a cadrelor didactice, investiții în unitățile de învățământ și punerea la dispoziția elevilor a unor școli civilizate, cu apă curentă, căldură și săli de clasă de secol XXI.

Le doresc succes părinților în această etapă a înscrierilor și nouă, tuturor, o mai bună înțelegere a adevăratelor priorități ale României.

Vă mulțumesc.

Deputat Ion Bălan, PSD Tulcea.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Virgil Guran - declarație politică cu titlul: De ce nu prosperă România?;

Doamna Rodica Nassar:

Îl ascultăm acum pe domnul deputat Guran Virgil. Și ultimul coleg prezent în sală, domnul deputat Longher Ghervazen.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Vă mulțumesc.

Declarația politică: "De ce nu prosperă România?"

Este o întrebare pe care ne-o punem de 25 de ani și la care, din păcate, încă nu s-a găsit un răspuns coerent.

În primul rând, cred că România nu prosperă pentru că întotdeauna a fost condusă de către Guvern și nu de către Parlament, așa cum prevede Constituția, așa cum ar fi normal într-un stat de drept.

Vedem pe cei care vin la guvernare, vedem miniștri care ajung în fruntea unor guverne, în fruntea unor ministere, dar, din păcate, sunt inerți, din păcate, acele ministere sunt conduse de funcționari care sunt de 25 de ani, alții chiar de 30 de ani și nu observăm o reformă concretă.

De fapt, cred că noi - și nu cred, sunt sigur - nu avem efectiv un proiect de țară. La noi nu există un plan de dezvoltare a acestei țări. Fiecare guvern, când vine, are impresia că a descoperit ceva nou și face niște experimente prin anumite legi pe care le promovează prin noi, parlamentarii, și, din păcate, de multe ori, o mare parte dintre noi nu reacționează când văd că aceste legi nu au o logică, când văd că aceste legi nu pot să ajute la dezvoltarea țării.

Am mai spus-o și o repet: în Parlamentul României sunt mulți oameni capabili, mulți oameni care au o experiență vastă în diferite domenii, dar, din păcate, nu sunt lăsați să-și dezvolte aceste idei, nu sunt lăsați să promoveze aceste idei, nu sunt lăsați să lucreze și să gândească pentru rezolvarea problemelor țării.

În momentul de față, cred că există două soluții. O soluție ar fi ca acești parlamentari de bună-credință să aibă curajul să schimbe acei șefi care vin, dau directive și, din păcate, au dat chix întotdeauna sau aproape întotdeauna prin ideile lor, prin promovarea acestor idei și prin interesele pe care le-au promovat. Mă refer la o acțiune concentrată a celor care sunt în eșalonul doi al partidelor și să promoveze în fruntea partidelor oameni care știu ce au de făcut, oameni care au curajul să ia măsuri și oameni care nu se tem pentru funcția lor și să nu mai execute necondiționat orice ordin.

Personal, în interiorul partidelor - celor două partide în care am fost de când sunt parlamentar - am încercat acest lucru, dar vă spun cu certitudine că este aproape imposibil să schimbi această ordine de zi.

A doua soluție este aceea de a apărea în sfârșit un partid care să țină la valorile naționale, care să se bată pentru rezolvarea problemelor țării, fără să mai promoveze anumite interese personale, un partid în care să nu mai fie primiți clasicii luptători pentru binele poporului, oameni pe care-i vedem de prin '90 până în prezent conducând în diferite partide, în diferite guverne și în diferite ipostaze, dar care au demonstrat foarte clar că nu au performanță.

Personal am optat pentru acest lucru și împreună cu - sper - cât mai mulți colegi vom realiza un astfel de partid, în care meritele și capacitatea să fie pe primul plan, un partid în care oamenii să poată să-și spună părerea și să conteze ceea ce doresc și ceea ce gândesc.

Acest partid se numește: Partidul România Unită.

Vă mulțumesc.

Deputat de Prahova, Guran.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim, domnule deputat.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS   Ghervazen Longher - intervenție legată de comemorarea a 100 de ani de la luptele legiunilor poloneze de la Cârlibaba;

Urmează domnul deputat Longher Ghervazen, după care vom încheia ședința noastră de astăzi.

Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Domnul Ghervazen Longher:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

La începutul lunii februarie, Uniunea Polonezilor din România împreună cu Ambasada Republicii Polone la București au organizat comemorarea a o sută de ani de la luptele legiunilor poloneze de la Cârlibaba.

În timpul Primului Război Mondial, în zona Cârlibaba au avut loc lupte grele între trupele Brigăzii a II-a a Legiunilor Poloneze și armata rusă. Victoria legioniștilor polonezi a avut o uriașă însemnătate pentru evoluția frontului austro-rus în Carpații Orientali. În timpul luptelor de la Cârlibaba au murit 12 legioniști polonezi.

La 17 ani de la bătălie, pe mormântul legioniștilor căzuți în timpul luptelor, aflat în apropierea bisericii Sfântul Ludovic din localitate, pe locul unei cruci de lemn a fost ridicat un monument din beton în formă de cruce. În 2007, la inițiativa Societății Carpatice, monumentul a fost renovat și a fost pusă o tăbliță cu text bilingv - în limba română și limba polonă.

Festivitățile au început cu o slujbă religioasă dedicată soldaților polonezi căzuți în 1915, celebrată de părintele Stanislav Cucharec împreună cu preoții decanatului de Bucovina precum și cu părintele Alois Ișvanca, parohul bisericii Sfântul Ludovic din Cârlibaba. În predica sa, părintele a vorbit despre valorile după care ar trebui să se conducă toți oamenii: Dumnezeu, onoare și patrie, precum și importanța omagierii strămoșilor, mai ales a celor care au luptat pentru libertatea noastră. După liturghie, liceenii Colegiului Alexandru cel Bun din Gura Humorului, secția de limbă polonă au prezentat un material care ne-a ajutat să trăim evenimentele petrecute acum o sută de ani.

În același timp, în curtea bisericii, cele trei plutoane din Batalionul 81 Mecanizat Bistrița erau deja aliniate așteptând următorul moment al ceremoniei. Ajunși în fața monumentului, sentimentul de patriotism a fost accentuat încă o dată de fanfara care a intonat Imnul Poloniei și Imnul României. Depunerea de coroane de flori din partea instituțiilor a fost urmată de defilarea Gărzii de Onoare, iar orchestra a interpretat și Marșul Brigăzii I.

La ceremonial au participat Excelența Sa domnul Marek Szczygieł, ambasadorul Republicii Polonia la București, colonelul Tomasz Domański -atașatul militar la București, Adam Szczypek - reprezentantul Biroului pentru problemele combatanților și ale persoanelor represionate din Varșovia, președintele Uniunii Polonezilor din România, colonel Mugurel Anton - comandantul Centrului Militar Județean Suceava, generalul Ovidiu-Liviu Uifăleanu - comandantul Brigăzii 81 Mecanizată "General Grigore Bălan", reprezentanți ai autorităților județene și locale, primarul comunei Cârlibaba - Gabriel Danciu, reprezentanții comunităților poloneze din România și locuitorii comunei Cârlibaba.

Manifestările organizate de Uniunea Polonezilor din România împreună cu Ambasada Republicii Polone la București au avut ca scop rememorarea evenimentelor desfășurate în urmă cu o sută de ani pe aceste meleaguri, dar și evenimente ce evocă luptele legioniștilor polonezi căzuți departe de patrie.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Real Media Video in format Flash/IOS    

Doamna Rodica Nassar:

Mulțumim și noi.

Mulțumim tuturor colegilor care au fost prezenți.

Declar închisă ședința noastră de astăzi.

 
       

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
      Mircia Muntean - declarație politică cu tema Moțiunea de cenzură, o dovadă a inconsecvenței și neseriozității politice;

Domnul Mircia Muntean:

"Moțiunea de cenzură, o dovadă a inconsecvenței și neseriozității politice"

Această nouă moțiune de cenzură a "monstruoasei coaliții" numită PNL nu este nimic altceva decât o dovadă vie a inconsecvenței politice probate de liberali și de liberali-democrați, dar și a lăcomiei și disperării lor. De ce spun asta? Pentru că alături de liberali ne-am angajat, nu mai târziu de 2012, în fața tuturor românilor, cu obiectivele necesare unei bune guvernări și, cât au fost lângă noi la putere, nu au contestat niciun punct al strategiei noastre de guvernare. În schimb, cum au dispărut din arcul puterii au și început să denunțe fix strategia guvernamentală la care și ei și-au adus aportul, mai întâi doar vocal, dar pe mai multe voci. Apoi, simțind că opoziția e plictisitoare, au ridicat tonul și mai mult și au început să bombardeze cabinetul Ponta cu moțiuni simple și de cenzură, scrise pe genunchi și nicidecum având un suport pertinent.

Dacă nu au reușit să provoace decât valuri mici în media, fără prea mare ecou, s-au concentrat pe campania electorală pentru prezidențiale și nu doar pentru a câștiga președinția României, ci pentru a arunca țara în haos. Nu știu cât de tare se bucură unii colegi de la PNL și PDL sau dacă chiar se bucură pentru victoria lui Klaus Iohannis în alegeri, însă, cu siguranță, aceștia și-au făcut și-și fac în continuare numeroase calcule politice ca să alunge PSD și pe partenerii noștri de la guvernare, chiar și cu riscul că România va fi din nou într-un mare impas și va ajunge de râsul lumii. Da, din disperare și lăcomie s-au decis să introducă o nouă moțiune de cenzură, cu care tot amenință de vreo două luni. Tot din aceste motive care nu sunt deloc în slujba României vreunui "lucru bine făcut", ci, din contră, a României oportunismului penelistoid, opoziția a decis să vâneze funcții de conducere cu orice preț. Deși liderii PNL se laudă peste tot pe unde apucă și pe la cine își mai pierd timpul și catadicsește să-i asculte că vor să facă o altfel de politică, faptele lor îi contrazic. Nu vreau să aduc acum vorba de numeroșii lor colegi care rup ușile pe la DNA și înfundă arestul preventiv.

Prin lupta acerbă susținută pentru schimbarea președintelui Senatului și prin tratativele duse pentru atragerea de noi colegi deputați în barca PNL, liberalii demonstrează doar că pe agenda lor nu figurează deloc soluțiile pe care românii le așteaptă. Ei doresc doar să preia puterea pentru a avea ce funcții să împartă între ei, nu pentru a guverna țara.

N-am auzit de la niciunul din cei doi copreședinți ai partidului, doamna Gorghiu sau domnul Blaga, care sunt prioritățile legislative ale PNL pentru noua sesiune parlamentară, cum doresc să le îmbunătățească viața românilor parlamentarii liberali prin diverse proiecte de acte normative. Am auzit doar de moțiunea de cenzură a opoziției, de schimbarea guvernului, de guverne din umbră sau fantomă formate din membri PNL și de luptele intestine pe funcții din această construcție politică.

Dacă liberalii europeni, la fel ca și toate celelalte familii politice ale bătrânului continent, își fixează niște ținte la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, conducerea PNL face dovada că și-a făcut temeinic lista pentru sezonul de vânătoare pentru funcții și parlamentari. Confirmarea aprecierilor mele rezultă și din faptul că liberalii resping orice formă de dialog instituțional și de colaborare parlamentară cu majoritatea actuală. Numai negocierile pentru voturile necesare răsturnării majorității în cele două Camere ale Parlamentului și apoi ale guvernului au trecere la conducerea bicefală a PNL. Acest comportament deloc democratic, nu mai vorbesc de politically correct, demonstrează că PNL urmărește propria agendă, și nu pe cea impusă de votul românilor. Stau și mă întreb oare ce cred propriii lor votanți și ce sentimente de dezamăgire crâncenă îi încearcă pe acești români. Comportamentul reprobabil al colegilor liberali aruncă încă o pată întunecată pe obrazul democrației românești, atât de blamată din exterior, dar prea puțin susținută să evolueze spre o direcție bună.

Ca și concluzie, cred că ar trebui să ne concentrăm toată atenția asupra rolului nostru de aleși puși în slujba cetățenilor care ne-au trimis în aceste funcții și să le protejăm interesele prin proiecte pertinente de lege, lăsând la o parte diferendele personale sau războaiele pentru funcții și putere.

      Gheorghe Ciobanu - declarație politică intitulată Noul Cod fiscal oferă garanții pentru un deceniu de creștere economică pentru România;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Noul Cod fiscal oferă garanții pentru un deceniu de creștere economică pentru România"

Perioada 2009-2012, cunoscută drept guvernarea Băsescu- Boc-Udrea, a adus cu sine mai multe frâne care au fost puse economiei naționale. Cea mai notabilă dintre acestea a fost majorarea TVA-ului de la 19% la 24%, ceea ce a dus la o scumpire accelerată a prețurilor și o scădere a consumului populației. Unul dintre angajamentele asumate de Uniunea Social-Liberală în 2012 a fost tocmai acela al reducerii fiscalității, ca propunere importantă fiind revenirea TVA la 19%.

Din această perspectivă, noul Cod fiscal reprezintă dovada cea mai clară că actualul Guvern condus de Victor Ponta își respectă promisiunile făcute electoratului. Reducerea TVA la 20% din 2016, urmată de scăderea cotei unice de la 16% la 14% și eliminarea anumitor taxe și impozite echivalează cu a oferi economiei naționale șansa de a respira liber și a produce bunăstare pentru români. Practic, noul Cod fiscal reprezintă o revoluție în ceea ce privește abordarea problematicilor fiscal-economice, putând să fie baza unui deceniu de creștere și avans, așa cum s-a întâmplat între 2000 și 2008.

Noul Cod fiscal reprezintă o schimbare de paradigmă: statul nu-i mai cocoșează cu taxe pe cei care sunt de bună-credință și își plătesc impozitele, ci încearcă să reducă fiscalitatea astfel încât cei care nu sunt bun-platnici să găsească motive pentru a o face. Greutatea nu va mai cădea în sarcina "fraierilor care își achită obligațiile către stat", ci pe ANAF care trebuie să facă în așa fel încât să se îmbunătățească semnificativ colectarea. E proba unei mentalități corecte de care România are mare nevoie dacă își dorește să mai țintească avansuri economice anuale mai mari de 5%.

Scăderea accizelor și renunțarea la impozitul pe clădiri speciale dovedesc și ele că Guvernul este în stare să învețe din greșeli, distinge foarte clar ce se poate și ce nu se poate face. Actualul Executiv preferă o Românie care să consume și să se dezvolte, cu operatori economici privați care să-și permită să facă investiții și să genereze locuri de muncă, în detrimentul unui sistem ermetic care descurajează inițiativa privată și îi împovărează inutil pe cei din mediul de afaceri. Din multe puncte de vedere, Cabinetul Ponta se dovedește a fi vizionar, având o abordare liberală, rezultat al angajamentelor politice luate în fața electoratului în 2012, când USL a câștigat cu aproape 60% alegerile.

Pentru că am adus vorba de chestiuni de natură politică, merită subliniat caracterul profund de dreapta pe care îl are acest Cod fiscal. Credem că, într-o foarte mare măsură, el răspunde activ tuturor așteptărilor societății și nu e posibil ca Partidul Național Liberal să nu susțină această formulă prezentată public de prim-ministru și de ministrul finanțelor, Darius Vâlcov. Dacă PNL, prin absurd, s-ar împotrivi acestui nou Cod fiscal, înseamnă că ar renunța la propriile principii și valori vânturate în spațiul public. De aceea, cred că unul dintre atuurile principale ale acestui demers va fi tocmai existența unui consens de natură politică. Reducerea fiscalității și crearea unui cadru propice investițiilor străine, dar și a celor cu capital românesc, generatoare de bunăstare și de locuri de muncă, reprezintă dezideratul întregii clase politice, iar el poate fi realizat prin implementarea noului Cod fiscal.

În ceea ce privește negocierile cu FMI pe acest proiect, trebuie spus că acestea s-au purtat doar la un nivel preliminar. Fondul se comportă ca o bancă, nefiind dispus să renunțe la venituri sigure în detrimentul unor oportunități economice uriașe. Din această perspectivă, mă bucură și aici schimbarea de atitudine a Guvernului, care nu se mai leagă cu lanțuri și cătușe de FMI, ci încearcă să negocieze în picioare, cu demnitate, nu în genunchi, așa cum s-a întâmplat în timpul guvernării Băsescu-Boc-Udrea. Acest Cod fiscal este preferabil ca garanție de dezvoltare economică în detrimentul unui acord cu FMI.

      Iacob Pușcaș - declarație politică cu titlul Solidaritate cu românii din Valea Timocului;

Domnul Iacob Pușcaș:

"Solidaritate cu românii din Valea Timocului"

Se constată cu regret că în acest sfert de veac postcomunist autoritățile române au făcut eforturi insuficiente pentru întrajutorarea în general a românilor din afara granițelor țării, iar în mod special m-aș referi la cei 75.000 de români timoceni din Serbia, răspândiți, conform statisticii oficiale, în aproape 300 de localități din 4 județe. Situația lor, a acestor confrați de care ne leagă o identitate de neam comună, este cu atât mai refractară cu cât, atât la nivelul politicii de stat, cât și al mass-mediei, se militează prea puțin pentru recunoașterea oficială a identității celor 45.000 de vorbitori ai dialectului daco-român așezați în Valea Timocului (spre deosebire de cei 30.000 de români din Voievodina, care beneficiază de drepturi politice și religioase).

Din păcate, în ciuda legislației de la Belgrad, această numeroasă populație românească, stratificată în două zone distincte, este tratată în mod discriminator: doar românii timoceni din nord-estul Serbiei nu beneficiază de învățământ de stat în limba maternă și nu au voie să oficieze slujba ortodoxă în limba română. Prin această situație nefavorabilă, care ilustrează și absența coeziunii sentimentului național, se poate conchide nu numai că avem tendința de a fi într-un anume fel refractari la înțelegerea mersului istoriei contemporane, dar lasă de dorit și solidaritatea pe temeiul căreia românii noștri din Valea Timocului nu ar fi exclus să aibă conștiința că abandonarea lor este echivalentă de fapt cu anularea reperelor identitare.

Nutresc convingerea că, în temeiul echității, demnității și solidarității noastre naționale, ministerele de resort ale Guvernului României vor găsi mijloacele politice potrivite pentru intensificarea relațiilor diplomatice dintre România și Serbia, așa încât și comunitatea românească din Valea Timocului să își poată manifesta plenar tradițiile și obiceiurile populare.

      Constantin Mazilu - declarație politică cu tema Numărul cazurilor de cancer va crește cu aproximativ 70% în următoarele două decenii;

Domnul Constantin Mazilu:

"Numărul cazurilor de cancer va crește cu aproximativ 70% în următoarele două decenii"

Mi-am propus să vă vorbesc astăzi despre o problemă care îi afectează pe din ce în ce mai mulți oameni la nivel mondial și nici pe români nu vrea deloc să-i ocolească - cancerul. Această maladie, fatală de cele mai multe ori, reprezintă una dintre principalele cauze ale morbidității și mortalității la nivel mondial, cu aproximativ 14 milioane de cazuri noi și 8,2 milioane de decese, subliniază Organizația Mondială a Sănătății, într-un articol publicat recent pe site-ul său, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului. În România, conform Centrului Național de Statistică și Informatică în Sănătatea Publică, în perioada ianuarie-iunie 2013 s-au înregistrat 31.186 cazuri noi de cancer, comparativ cu 28.598 cazuri noi de cancer în aceeași perioadă a anului 2012. O statistică a Organizației Mondiale a Sănătății publicată în 2011 a situat România pe locul 47 din 50 de țări în ceea ce privește numărul total de cazuri de cancer, respectiv 205 cazuri la 100.000 de locuitori.

În declarația mea nu vreau să marchez doar ziua dedicată luptei împotriva acestui flagel tăcut, ci să îi încurajez pe cei care se confruntă cu o problemă atât de gravă, să le aduc un omagiu celor care au descoperit prea târziu că sunt afectați de această boală letală, dar și să militez pentru respectarea drepturilor tuturor la sănătate și la viață, indiferent de costurile pe care le presupune această înfruntare. De asemenea, susțin accesul egal al tuturor pacienților la cele mai noi terapii împotriva bolii, precum și toate politicile coerente pentru diminuarea acestui fenomen dezastruos, și asta, mai ales, în contextul sumbru preconizat de OMS, conform căruia numărul cazurilor de cancer va crește cu aproximativ 70% în următoarele două decenii. De asemenea, potrivit OMS, se estimează că cifra îmbolnăvirilor de cancer pe an va ajunge de la 14 milioane în 2012 la 22 de milioane în următorii 20 de ani.

Mulți dintre apropiații noștri sunt deja afectați de creșterea numărului de boli incurabile, în principal de cancer. Ceea ce mi se pare mie nedrept este că, deși multe forme de cancer pot fi vindecate dacă sunt depistate la timp, mulți dintre semenii noștri mor cu zile din diverse motive, de la neștiință la dezinteres manifestat față de propria sănătate, până la subfinanțarea sistemului sanitar sau chiar nepăsarea unor cadre medicale. Să nu uităm că, pe termen lung, prevenirea bolilor costă statul mai puțin decât tratamentele făcute târziu și cu șanse reduse de vindecare a pacientului.

Conform cercetării realizate de Organizația Mondială a Sănătății, cele cinci tipuri de cancer cel mai frecvent diagnosticate în 2012 la bărbați au fost cancerul pulmonar, de prostată, de colon, de rect, de stomac și de ficat, în timp ce la femei, cele mai frecvente au fost cazurile de cancer la sân, de colon, de rect, de col uterin și de stomac. Per ansamblu, în același an 2012, cele mai multe decese cauzate de cancer au fost cele provocate de cancerul pulmonar (1,59 milioane de decese), de cancerul la ficat (745.000 decese), de cancerul de stomac (723.000 decese), de cancerul colorectal (694.000 decese), de cancerul de sân (521.000 decese) și de cancerul esofagian (400.000 de decese). Din păcate, s-a ajuns la situația în care fiecare dintre noi are un bolnav de cancer în preajma sa, fie coleg, rudă apropiată sau îndepărtată, fie vreun prieten ori vecin. Cel mai frecvent tip de cancer în rândul femeilor din țara noastră, cu vârste cuprinse între 15 și 44 de ani, este cancerul de col uterin, România aflându-se pe primul loc în centrul și sud-estul Europei atât în privința incidenței, cât și a mortalității provocate de această boală. Statisticile oficiale arată că la nivel mondial cancerul de col uterin ia o viață la fiecare două minute și se estimează că boala provoacă anual 275.000 de decese. La noi, la fiecare 5 ore, o femeie moare de cancer de col uterin, o boală ce poate fi prevenită prin vaccinare.

Drept concluzie, aș dori să reiterez faptul că orice calcule financiare am face, în prim-plan se află viețile semenilor noștri și dreptul lor la sănătate și la o viață normală, care trebuie respectat indiferent de considerentele și costurile economice.

Dacă vom spulbera miturile dăunătoare și ideile preconcepute despre cancer, iar creșterea nivelului de educație și al gradului de conștientizare în ceea ce privește cancerul vor crește, aceste aspecte pot conduce la schimbări pozitive la nivelul individului, comunității și al politicilor, astfel încât preocuparea pentru combaterea cancerului să fie permanentă.

      Scarlat Iriza - declarație politică intitulată Codul fiscal, între mit și realitate;

Domnul Scarlat Iriza:

"Codul fiscal, între mit și realitate"

Proiectele de lege privind noul Cod fiscal și noul Cod de procedură fiscală au fost lansate săptămâna trecută în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanțelor. Acestea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016. Principalele propuneri din noul Cod fiscal vizează cota TVA standard care scade de la 24% la 20% din 2016 și la 18% din 2018, impozitul pe dividende și pe construcții speciale, de a căror eliminare vorbim din 2016, reducerea accizei la motorină și la benzina fără plumb. Totodată, microîntreprinderile vor plăti impozit pe venit de 1% dacă au peste doi salariați inclusiv, 3% dacă au un salariat, 3% și 1.530 lei trimestrial dacă nu au salariați, 3% dacă nu au nici salariați, nici activitate. Nu trebuie uitat nici de CAS la angajat, care va scădea de la 10,5% la 7,5% de la 1 ianuarie 2017. Tot de la această dată se va reduce și contribuția la angajator de la 15,8% la 13,5%. Cota de TVA pentru carne, pește, legume și fructe va ajunge de la 24% la 9% în 2016. PFA și PFI vor plăti toate contribuțiile plafonat la cinci salarii medii lunar pentru veniturile realizate. În plus, consiliile locale pot majora impozitul pe teren cu până la 500% pentru clădirile și terenurile neîngrijite din intravilan, precum și pentru terenul agricol din extravilan care nu e lucrat timp de doi ani consecutiv.

Proiectul este considerat mult prea de dreapta și trezește suspiciuni la o minimă analiză a contextului politic actual. Lipsa de încredere în care se zbate Victor Ponta și echipa lui îngreunează finalizarea inițiativei fiscale. De fapt, planul este văzut ca o încercare de supraviețuire în fața presiunii liberale. Nimic din ce este asociat cu actualul Guvern nu mai are trecere în fața oamenilor care s-au săturat să fie cobaii unor amatori.

Principalul semn de întrebare cu privire la noul Cod fiscal este cu ce va fi acoperit deficitul generat de măsurile propuse. Soluția pare a fi eterna economie subterană, rămâne de văzut însă dacă autoritățile vor avea capacitatea să colecteze respectivele resurse și să diminueze evaziunea fiscală.

      Raluca Turcan - declarație politică: - Ministerul Educației a intenționat să desființeze circa 5000 de posturi din învățământul preuniversitar;

Doamna Raluca Turcan:

"Ministerul Educației a intenționat să desființeze circa 5000 de posturi din învățământul preuniversitar"

La presiunea opiniei publice, ministrul a retras proiectul care urma să fie impus, ca și celelalte ordonanțe de urgență, pe furiș, netransparent, fără dezbatere publică. Astfel, urmau să dispară posturi de secretari, administratori, îngrijitori, bucătari. În plus, o mare parte din contabili își vor pierde indemnizațiile, iar directorii de grădinițe vor trebui să aibă grijă de o grupă de copii cu normă întreagă.

Toate aceste decizii urmau să fie luate în contextul în care PSD a promis deblocarea posturilor din învățământul didactic, nondidactic și măriri salariale.

Așadar, în loc să crească bugetul educației, guvernanții PSD au făcut câteva calcule contabilicești:

  • comasări de clase;
  • reducerea posturilor nondidactice în defavoarea elevilor;
  • încărcarea normei didactice a directorilor.

Rezultatul e scăderea calității învățământului.

Prin aceste măsuri, PSD recunoaște că educația este subfinanțată, PSD nu are soluții pentru creșterea finanțării educației. PSD este blocat la vârful Ministerului Educației într-o lipsă de viziune și soluții.

Creșterea salarială trebuie să fie rezultatul unei economii care funcționează, nu rezultatul unei reduceri cu creionul chimic, fără viziune.

Salariile din educație sunt foarte mici, însă creșterea salarială trebuie făcută pe baza unor criterii de performanță, cu premierea muncii și rezultatelor, nu prin tăieri de posturi și economii care fragilizează școala.

Ministerul Educației, prin măsurile vizate, poate bloca funcționarea normală a școlilor. Țara este împânzită de școli care au nevoie de fochiști, șoferi, paznici. Prin formulele contabilicești ale ministerului și prin desființarea acestor posturi, PSD pune școala pe butuci. În loc să crească costul standard per elev, care este în jur de 2500 lei, PSD șantajează directorii de școli, care au fost numiți temporar pe post, să accepte încadrarea în această sumă. Sistemul educațional nu se poate descurca cu acești bani.

Am depășit jumătate din anul școlar și este evident că finanțarea trebuie suplimentată. PSD trebuie să recunoască că nu a acordat o finanțare corectă pentru educație și încearcă să-și scoată cămașa pe spezele elevilor, profesorilor și părinților.

PNL consideră că soluția nu este obligarea directorilor la încadrarea în costul per elev, ci creșterea finanțării, salarizarea pe bază de performanță, eficiență și echitate în cheltuirea banilor publici.

PNL solicită Ministerului Educației o dezbatere publică și transparentă pe chestiunea finanțării educației, a normelor didactice și a salarizării din sistem.

Solicit ministrului educației retragerea de urgență a acestui ordin!

PNL cere suplimentarea bugetului educației, de urgență, cu minim 1% din PIB pentru a nu bloca anul școlar. În acest moment, România are alocat pentru educație cel mai mic buget din Europa - 3,54%, și nu 6% cât prevede legea.

PNL cere încetarea șantajului asupra directorilor de a accepta un buget sub limita subzistenței. Conform Constituției, învățământul este gratuit, însă PSD ignoră legea fundamentală.

      Raluca Turcan - declarație politică: - Guvernul PSD va rămâne în memoria publică drept «Guvernul fără Abecedar»;

Doamna Raluca Turcan:

"Guvernul PSD va rămâne în memoria publică drept «Guvernul fără Abecedar»"!

A început semestrul doi, iar elevii de clasele întâi tot nu au abecedarul pe bănci! Ministrul educației s-a angajat ferm că elevii vor avea abecedare în prima zi a semestrului doi și nu s-a ținut de cuvânt. Angajamentul nerespectat înseamnă cel puțin asumarea unor calendare nerealiste privind centralizarea necesarului de abecedare pentru școli.

La nivel național este o degringoladă totală în mobilizarea pentru rezolvarea problemei abecedarelor.

În județe importante precum Sibiu, Timișoara, Ilfov, Dâmbovița sau Hunedoara sunt școli care nu au primit niciun abecedar.

În majoritatea județelor depozitele inspectoratelor sunt goale, nu există nicio carte pentru elevii de clasa I, deoarece școlilor li s-a cerut prea târziu să comunice tipurile de manuale pentru care au optat învățătorii.

În România, mii de copii nu au acces la învățământul gratuit obligatoriu. Problema abecedarelor are la bază întârzierea licitațiilor pe suspiciuni de lipsă de corectitudine în achizițiile publice și selecție a câștigătorilor.

În consecință, sute de mii de copii și învățători au fost nevoiți să scoată bani din buzunar pentru fișe xerox și auxiliare, deși învățământul trebuie să fie gratuit. Situația se poate repeta în toamna aceasta pentru clasa a III-a.

Curricula pentru clasele a III-a și a IV-a a fost aprobată cu mare întârziere, iar licitațiile pentru noile manuale încă nu au fost lansate.

PNL solicită ministrului educației aplicarea Legii educației naționale, garantarea șanselor egale la educație pentru toți copiii, așa cum prevede Constituția.

Cerem "Guvernului fără Abecedar":

  1. să rezolve problema manualelor de clasa I în toate județele, de urgență.
  2. să organizeze, de urgență, licitații corecte, transparente, cu redactarea unui caiet de sarcini care să nu mai poată fi contestat.
  3. să stabilească termene și calendare pe care să le respecte.
      Raluca Turcan - declarație politică: - Anihilarea Inspecției Muncii este un gest iresponsabil;

Doamna Raluca Turcan:

"Anihilarea Inspecției Muncii este un gest iresponsabil"

PNL condamnă politizarea și deprofesionalizarea instituțiilor publice.

În consecință, sancționăm măsura PSD de desființare a Inspecției Muncii și Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.

De asemenea, măsura PSD de creare a unui mutant instituțional, a Agenției Naționale pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială, este politicianistă, neprofesionistă și dăunătoare.

Lovitura PSD la adresa Inspecției Muncii și Agenției Naționale de Plăți și Inspecție Socială a fost dată prin ordonanță de urgență pe ascuns, fără a fi pusă în dezbatere publică, netransparent și publicată în preajma sărbătorilor.

Anihilarea Inspecției Muncii înseamnă liber la evaziune și fraudă. Inspecția Muncii este esențială în combaterea fenomenului fraudei fiscale care se ridică la 14,6% din PIB, bani suficienți pentru domenii precum educație, sănătate și dezvoltare.

Este un act iresponsabil și condamnă bugetul de stat la faliment.

Acest demers arată că Guvernul Ponta taxează oamenii cinstiți care muncesc; încurajează munca la negru; nu face niciun efort să diminueze frauda fiscală; crește sistemul birocratic în defavoarea inițiativei private; politizează toate instituțiile statului.

Prin această ordonanță de urgență a Guvernului, de fapt, PSD își impune clientela de partid plătita din banul public în organigrama noii instituții;

În consecință, PNL solicită demisia ministrului Rovana Plumb și îi cere să nu folosească Ministerul Muncii pentru interesele PSD.

Românii au nevoie de instituții independente, funcționale, instituții care să fie în folosul cetățenilor și nu să fie sursă de răsplată pentru membrii de partid ai PSD.

      Dorel Covaci - intervenție intitulată Emilia Comișel - doamna cântecului popular;

Domnul Dorel Covaci:

"Emilia Comișel - doamna cântecului popular"

Să nu uităm niciodată să ne amintim de oamenii noștri de valoare! Doamna profesor universitar, Emilia Comișel, a fost una dintre marile personalități ale culturii românești. Strălucită reprezentantă a folcloristicii românești, recunoscută unanim pe plan național și internațional, doamna profesor universitar ar fi împlinit pe 28 februarie 102 ani.

Născută în 1913, la Ploiești, a fost cuprinsă de mic copil de dragostea pentru muzică, lucru ce s-a amplificat în timp, ajungând până la devoțiunea totală față de muzică, în general, și față de cântecul popular, în mod deosebit. Dedicată cu toată ființa sa acestei pasiuni, doamna prof. univ. Emilia Comișel a stat mereu alături de discipolii săi, rupându-și din timpul său prețios ore sau poate zile întregi pentru a le transmite moștenirea cea mai de preț: folclorul românesc.

Profesor universitar renumit, cercetător etnomuzicolog, care a prestat o muncă de pionierat într-un domeniu extraordinar de frumos, dar greu de abordat din cauza complexității fenomenului muzical, dascăl cu experiență ce a știut să-și apropie studenții, inițiindu-i în tainele culturii populare orale, analist atent al domeniului, opiniile și recenziile sale concretizându-se în numeroase cărți de specialitate, președinte de juriu la cele mai importante festivaluri și concursuri folclorice, descoperitor de tinere talente și formator de cariere artistice în domeniul muzicii populare, peste tot pe unde mergea, oamenii o așteptau cu o bucurie nemărginită, căci știa să vorbească pe înțelesul fiecăruia.

Demnă urmașă a ilustrului profesor Constantin Brăiloiu, părintele etnomuzicologiei românești, doamna Emilia Comișel a luat parte la numeroase cercetări de teren alături de mentorul său, întreprinse de Școala Sociologică a lui Dimitrie Gusti, a fost cercetător principal la Institutul de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloiu al Academiei Române și la Institutul de Studii Sud-Est Europene, profesor universitar la Catedra de Folclor a Conservatorului din București, membru al Consiliului Internațional de muzică populară, al Societății Internaționale de Muzicologie, al Societății franceze de antropologie, al comitetului de organizare a Festivalului Balcanic de Cântece și Jocuri etc.

A fost una dintre cele mai harnice culegătoare de folclor. A notat peste 9.000 de melodii populare însoțite de un bogat material audio, a publicat numeroase cărți în țară și străinătate, a participat cu lucrări la congrese interne și internaționale de profil, a realizat emisiuni radiofonice și de televiziune. A publicat nenumărate studii și cărți despre folclorul din ținutul Pădurenilor, Dobrogea, Vrancea, Moldova, Valea Timocului, Banatul Voievodinei și, nu în ultimul rând, zona Făgetului (Timiș), un ținut de suflet pentru Domnia Sa.

Legătura specială cu zona Banatului s-a concretizat și prin participarea ca președinte al juriului la toate edițiile Concursului "La porțile dorului", organizat la Făget, și prin publicarea, împreună cu personalități ale culturii locale, Ion Căliman și Ioan Olteanu, a unor culegeri folclorice. A inițiat și a susținut lucrările Cercului Științific de Folclor din cadrul Universității de Vest Timișoara și a publicat mereu studii în paginile anuarului "Folclor Literar".

Pe lângă faptul că a înfăptuit o operă de editor și o operă exegetică, a desfășurat și o activitate complexă de popularizare a tezaurului folcloric românesc, de promovare a interpreților talentați ai cântecului popular.

În domeniul folclorului, doamna Emilia Comișel este un cert punct de referință atât în țară, cât și în lume. Prezența sa în celebrul dicționar "Who`s who in the world" certifică acest fapt. Numeroasele diplome primite de la Academia Română, organizații și fundații care promovează folclorul au răsplătit oarecum munca sa de o viață. Adevărata sa răsplată ar fi păstrarea și respectarea a ceea ce avem noi, românii, mai scump: tradiția populară.

O femeie cu o bogăție sufletească imensă, pe care am avut norocul și onoarea de a o cunoaște, a trăit extrem de modest și cumpătat, un om fermecător, plin de lumină, o femeie mică de statură, dar cu suflet mare și bun, energică, veselă, pasionată, disciplinată, plină de dragoste și altruism, sociabilă, deschisă, spontană, gata permanent de replică și de acțiune, hotărâtă, chiar tenace, cu o rezistență fizică de invidiat.

Doamna Emilia Comișel a trecut la cele veșnice în 18 aprilie 2010. Cu veșnică recunoștință, ne rugăm pentru odihna și pacea sufletului său și nu o vom uita niciodată pe cea care a fost "miez și răsad" pentru cultura populară românească.

      Hubert Petru Ștefan Thuma - declarație politică referitoare la proiectul Ministerului Educației Naționale;

Domnul Hubert Petru Ștefan Thuma:

Vreau să salut astăzi, aici, retragerea proiectului Ministerului Educației Naționale, la presiunea opiniei publice. Prin acest proiect, care poate ar fi fost adoptat ca și altele, netransparent, urmau să dispară din școli posturi de secretari, administratori, îngrijitori, bucătari. În plus, o mare parte dintre contabili ar fi trebuit să își piardă indemnizațiile, iar directorii de grădinițe urmau să aibă grijă de o grupă de copii cu normă întreagă.

Toate aceste decizii urmau să fie luate în contextul în care se promisese deblocarea posturilor din învățământul didactic, nondidactic și măriri salariale. Deci, în loc să crească bugetul educației, au fost făcute câteva calcule contabilicești, ale căror rezultate sunt scăderea calității învățământului prin comasări de clase, reducerea posturilor nondidactice în defavoarea elevilor sau încărcarea normei didactice a directorilor.

Țara este împânzită de școli care au nevoie de fochiști, șoferi, paznici. Prin formulele contabilicești ale Ministerului și prin desființarea acestor posturi, școala era practic pusă pe butuci.

Prin adoptarea unor astfel de măsuri considerăm că se recunoaște faptul că educația este subfinanțată și că nu are soluții pentru remedierea situației. Am depășit jumătate din anul școlar și este evident că finanțarea trebuie suplimentată. Salariile din educație sunt foarte mici, însă creșterea salarială trebuie făcută pe baza unor criterii de performanță, cu premierea muncii și rezultatelor, nu prin tăieri de posturi și economii care fragilizează școala.

Vă reamintesc că Partidul Național Liberal a solicitat Ministerului Educației o dezbatere publică și transparentă pe chestiunea finanțării educației, a normelor didactice și a salarizării din sistem. De asemenea, PNL cere suplimentarea bugetului educației, de urgență, cu minim 1% din PIB pentru a nu bloca anul școlar. În acest moment, România are alocat pentru educație cel mai mic buget din Europa - 3,54%, și nu 6% cât prevede legea.

      Raluca-Cristina Ispir - declarație politică privind absorbția fondurilor europene;

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

În urmă cu mai puțin de două săptămâni, România a intrat din nou în atenția comisarilor europeni. De data aceasta, a venit rândul uneia dintre cele mai spinoase probleme ale ultimilor ani, și anume absorbția fondurilor europene. O dată în plus actualei guvernări i-a fost atrasă atenția de către comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, că România trebuie să îndeplinească o serie de condiționalități din zone în care se remarcă slăbiciuni semnificative - precum reforma achizițiilor publice, strategia de incluziune a romilor, harta socială de care depinde absorbția unor fonduri europene din perioada de programare 2014 - 2020.

În aceste condiții, trebuie avut în vedere faptul că Ministerul Muncii trebuie să realizeze o hartă socială necesară pentru se vedea care sunt prioritățile de investiții pentru următorii ani și concentrarea fondurilor. Este absolut necesar ca România să poată atrage banii europeni pe acest domeniu în perioada de programare 2014 - 2020.

Tema absorbțiilor fondurilor europene este una sensibilă și atunci când vine vorba de administrație. În această ordine de idei, comisarul european a solicitat României un mai mare efort și în privința reformării achizițiilor publice, a modului de realizare a licitațiilor publice și în privința îmbunătățirii capacității administrative.

Din păcate, se pare că încă nu se pot da răspunsuri concrete la solicitările Comisiei Europene. Indiferent despre cine este vorba și cine poate fi tras la răspundere, să nu uităm că primii care pierd sunt cetățenii României, cei care ne-au acordat încrederea în procesele electorale ale ultimilor ani.

Din păcate nici la nivel intern, și mă refer aici la bugetul pe 2015, nu se rezolvă problema administrațiilor publice deoarece nu permite cofinanțarea proiectelor europene la nivel local, îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor români din mediul rural, dar și din mediul urban.

Consider că trebuie să găsim soluții comune în vederea rezolvării pe termen lung a problemei absorbției fondurilor europene, drept urmare, fac un apel la dialog și la colaborare pe această temă, indiferent de culoarea politică a decidenților.

      Raluca Surdu - declarație politică despre politica Partidului Național Liberal;

Doamna Raluca Surdu:

Consider că Partidul Național Liberal a demonstrat în ultimii ani că politica se poate face și altfel, dincolo de interesele personale și de grup și mai mult în interesul cetățenilor. Rezultatele ultimului sondaj efectuat de INSCOP săptămâna trecută vin să întărească această afirmație. Astfel, PNL se clasează pe primul loc în preferințele electoratului, cu mai mult de 44 de procente din opțiunile exprimate de votanți, în creștere față de decembrie 2014.

Alături de colegii mei liberali vreau să transmit celor care ne-au votat și celor care ne acordă în continuare încrederea lor că am perceput corect semnalul transmis clasei politice. Ne vom asuma și de acum încolo schimbarea de conduită, de mentalitate și de atitudine, așa cum au fost cerute de electorat prin votul din noiembrie 2015, atunci când au ales un președinte care a făcut parte din rândurile noastre.

Așa cum a promis prin reprezentanții săi, PNL a demarat deja un proces de reformă internă, arătând astfel că a înțeles semnificația votului din 16 noiembrie. Mai mult decât atât, contribuția majoră a liberalilor la reformarea profundă a instituțiilor politice este o prioritate a anului 2015. Sunt ferm convinsă că prin astfel de acțiuni se vor crea proiecte pozitive, iar instituții precum Parlamentul României vor redeveni în timp fundamente reale ale democrației. Numai astfel vom reuși o schimbare de mentalitate orientată către cetățean.

Apelul președintelui Klaus Iohannis și al PNL la renunțarea la activități populiste și fără substanță, dedicate exclusiv câștigurilor concretizate în voturi, la stoparea demagogiei, la restabilirea dialogului, ar trebui însușit, în mod normal, de toți cei care vor să conteze pe scena politică reală, aceea unde spectatorii, electoratul votează păstrarea sau nu a unui actor sau a altuia în prim-plan. Acest nou model de a face politică trebuie să fie îmbrățișat de toți politicienii, dar mai ales de către actuala majoritate parlamentară, inclusiv de colegii noștri de la guvernare. Trebuie să uităm în anii care vin de acțiunile și interesele electorale meschine și de conjunctură. România ar trebui să profite la maximum de resetarea politică decisă de cetățeni prin votul din 16 noiembrie 2014.

      Ioan Balan - declarație politică intitulată Râurile de lapte și miere vor inunda România sub PSD - Nu de astăzi! Poate din 2020!;

Domnul Ioan Balan:

"Râurile de lapte și miere vor inunda România sub PSD - Nu de astăzi, poate din 2020!"

Dacă nu ar fi jignitor la adresa tuturor românilor, am spune că spectacolul de proastă calitate în care au jucat miercurea trecută doi actori netalentați, Victor Ponta și Darius Vâlcov, a fost cel puțin comic, atunci când cu mare fast au anunțat cum se vor îneca românii în râurile de miere și de lapte și nu vor mai putea mânca munții de cozonaci care vor veni peste ei. 14% cota unică, TVA redus la 18%, fără taxa pe stâlp și fără acciză suplimentară la combustibili! Cred, totuși, că au uitat de milionul de locuri de muncă pe care îl promit de peste trei ani, dar, stați liniștiți, aceste lucruri nu se vor implementa prea curând. Poate în 2020 și numai dacă economia nu se va prăbuși de tot până în acel an!

Și, cu toate acestea, nu vă sună cunoscute aceste măsuri? Dacă aveți curiozitatea, veți depista că în procesul legislativ al Parlamentului se află inițiativele noastre, ale celor din PNL, printre care mă aflu și eu, și care prevăd toate aceste măsuri: eliminarea accizei Ponta la benzină (PL-x 374/2014), eliminarea absurdei taxe pe stâlp, care este de fapt taxa pe investițiile private (PL-x 373/2014), reducerea în două etape a TVA (Pl-x 544/2014), reducerea cotei unice de impozitare (Pl-x 665/2013).

Știți ce a spus Guvernul despre aceste inițiative când i s-a cerut punctul de vedere? Ghiciți!? Vă spun eu! Măsurile nu se pot susține bugetar. Oare ce miracol s-a întâmplat în doar câteva săptămâni care să-l determine pe Victor Ponta să plagieze toate proiectele opoziției și să le vânture în fața populației sub titlul pompos de reformă fiscală. De fapt, cunoaștem cu toții că domnul Victor Ponta are un mare talent în a minți cu seninătate și în a plagia tot ce-i pică-n mână, nu doar teze de doctorat, ci și ideile sau proiectele opoziției: scutirea de impozit a profitului reinvestit, reducerea CAS și multe altele.

Victor Ponta încă mai trăiește iluzia că românii mai pot fi păcăliți cu minciuni și promisiuni care se vor împlini după 2020. Victor Ponta încă își bate joc de speranțele oamenilor necăjiți de viața grea. Victor Ponta nu înțelege că economia României are nevoie de relaxare fiscală imediată, mâine și nu în 2020, dacă nu dorește cumva ca agenții economici deja împuținați să dispară cu totul, iar numărul șomerilor să-l depășească pe cel al angajaților. Victor Ponta nu mai are nici cea mai mică credibilitate, pentru că orice promisiune făcută în fața românilor s-a transformat în realitate în opusul acesteia: relaxarea fiscală promisă în 2012 s-a transformat în cele peste 40 de impozite și taxe adoptate de guvernele sale, iar milionul de locuri de muncă s-au transformat într-un șomaj mai mare decât în plină criză economică, în 2009-2010.

Domnule Victor Ponta, știți că în foarte scurt timp românii vă vor azvârli de la guvernare și vă vor trece în lista rușinii unei generații care a eșuat lamentabil, prin impostură și diletantism în politică și la guvernare! De aceea vă agățați cu ultimele puteri de orice scamă care v-ar mai putea menține în scaunul de prim-ministru, măcar și pentru o zi în plus. Ceea ce vă pot asigura este faptul că orice ați face, orice ați mai promite, sunteți deja cel mai necredibil om politic din România.

      Mircea Man - declarație politică cu tema Românii - victimele unor campanii de discreditare. Europa tace!;

Domnul Mircea Man:

"Românii - victimele unor campanii de discreditare. Europa tace!"

Uniunea Europeană, din care și România face parte s-a concentrat permanent pe consolidarea democrației, pe combaterea rasismului și a discriminării, garantând drepturile politice și civile ale tuturor cetățenilor europeni.

Transformările economice, politice și sociale din ultimul deceniu au afectat aproape toate categoriile sociale ale populației din spațiul Uniunii, un efect extrem de vizibil fiind migrația intracomunitară. Nici românii nu au făcut excepție, căutând șansa la o viață mai bună printr-un loc de muncă mai bine plătit în străinătate. Nu de ieri și nu de astăzi, presa din unele state membre duce campanii dure de discreditare la adresa cetățenilor români, uitând că în aceste țări nu sunt doar hoți și infractori, ci oameni valoroși care muncesc cinstit, care produc valoare pentru țările care îi găzduiesc.

Pamfletele de tipul "S'il vous plait monsieur!" sau scurt metraje denigratoare precum cele realizate recent de Channel 4, nu aduc nici mai multă înțelegere între cetățenii europeni și nici mai multă prosperitate pentru vreun membru al Uniunii Europene. Astfel de campanii aduc în schimb mai multă ură, mai puțină șansă de integrare între popoarele europene și mai mult avânt pentru mesajele și grupurile extremiste.

Apreciez demersurile atât ale diplomaților români din străinătate, dar și reacția diasporei românești în a apăra imaginea unei populații pe umerii cărora se dezvoltă statele lor. Nu apreciez însă lipsa de reacție a autorităților europene, tăcere care nu face decât să alimenteze suspiciunea de complicitate a acestora.

Uniunea Europeană și statele ei membre au mult prea multe probleme complexe și urgente asupra cărora să-și concentreze eforturile: sărăcia endemică, lipsa locurilor de muncă pentru tineri, finanțarea bugetelor și a datoriilor publice. Tolerarea unor campanii care să producă tot mai multă ură între proprii cetățeni nu va ajuta pe nimeni: nici Uniunea, nici statele membre și cu siguranță nici pe migranți. Am încredere că diplomația va învinge, iar astfel de denigrări între cetățenii aceluiași spațiu, Uniunea Europeană, să fie doar o pagină neagră a istoriei noastre comune.

      Vasile Iliuță - declarație politică intitulată Dacă nu se rezolvă problema sărăciei, oamenii politici din România trebuie să plece acasă. Altfel, vor fi măturați de o altă revoluție!;

Domnul Vasile Iliuță:

"Dacă nu rezolvă problema sărăciei, oamenii politici din România trebuie să plece acasă. Altfel, vor fi măturați de o altă revoluție!"

De foarte multe ori, imaginea Parlamentului este percepută negativ, poate și pentru că există un plan de discreditare, dar și din cauza unor realități crunte care bântuie România contemporană: imaginea parlamentarilor trebuie compromisă, iar în multe cazuri unii politicieni fac tot ce depinde de ei ca lucrul acesta să fie confirmat. Nu fac parte din această grupare și de aceea mă deranjează generalizările care se fac în privința incorectitudinii politicienilor.

Cu atât mai mult, trebuie să ne intereseze nu doar imaginea politicienilor, în general, ci și ce trebuie să facem pentru a schimba această imagine. Iar problema fundamentală a realității românești, care trebuie să preocupe întreaga clasă politică din România, o reprezintă sărăcia, pentru că datele statistice sunt mai mult decât îngrijorătoare, iar dincolo de statistică, mergând pe jos, prin România, prin orașele mai mari sau mai mici, dar mai ales prin satele românești, sărăcia te sperie, pur și simplu! Gradul de sărăcie în România a ajuns la aproape 50%, în creștere permanentă față de fiecare an precedent. Sunt indicatori care plasează România pe primul loc în Europa la sărăcie.

Unii ne dau șansa de a fi totuși pe locul 2, după Bulgaria, însă, rețineți, despre Albania nu se vorbește. Mai mult decât atât, România are cea mai mare cotă a Uniunii Europene de populație care trăiește în zonele rurale (45% din totalul populației), iar conform datelor statistice, riscul de sărăcie extremă este de 4 ori mai mare în zonele rurale, în comparație cu cele urbane.

În ceea ce privește disparitățile regionale, regiunile cu cele mai mari rate de persoane aflate în sărăcie sunt Nord-Estul, Sud-Vestul Olteniei, Sud-Estul și Muntenia-Sud. Zonele urbane afectate de sărăcie includ în primul rând orașele mici, care se confruntă cu absența locurilor de muncă, cu îmbătrânirea populației, cu depopularea acestor localități, orașele monoindustriale devenind în mare măsură, fără nicio industrie în prezent. Ca să nu mai vorbim de așa-zisele orașe agricole, care încearcă să ascundă, sub masca unui centru rămas tot de pe vremea lui Ceaușescu, sărăcia existentă în prezent. Orașele mici concentrează sărăcia din cauza infrastructurii fizice sărace (transport, sănătate, educație). Pe lângă toate acestea, sunt puternic afectate toate localitățile de dispariția, în acești 25 de ani, a peste 2.300 de fabrici, uzine, ori ateliere care asigurau locuri de muncă, dar și un echilibru economic pentru toate localitățile României.

Ce să mai vorbim despre satele izolate din munte ori cele care nu mai au practic locuitori, pentru că au plecat, cu toții, în străinătate. Singura șansă de a evita sărăcia în România aceasta este să pleci din țară. De aici alte drame, de data aceasta în familii, copii crescuți fără părinți, familii întregi ieșite dintr-un univers și intrate în altul, părinți, bunici care mor în singurătate și, mai ales, în sărăcie. Toate acestea sunt realități concrete. Din punct de vedere teoretic, stăm bine: s-au stabilit planuri an de an pentru eradicarea sărăciei, planuri, numai pe hârtie...pentru că, atunci când mă întâlnesc cu oamenii, în sate și orașe, majoritatea își duc mâna la burtă, arătând că le este foame!

Acestea sunt realitățile românești, asta-i România! Iar dacă politicienii - aceia care probabil de-aia au venit în Parlamentul României, să se ocupe de binele societății - ... dacă politicienii nu vor înțelege, nu vom înțelege că sărăcia este un mare pericol și că ea poate duce, în orice moment, la o adevărată explozie socială, mai bine plecăm acasă!

      Maria-Andreea Paul - declarație politică: - În pragul sfârșitului guvernării PSD, premierul Ponta cântă relaxarea fiscală;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"În pragul sfârșitului guvernării PSD, premierul Ponta cântă relaxarea fiscală"

În noul proiect de Cod fiscal lansat în dezbatere publică, Guvernul Ponta recunoaște, fără să vrea, enormitatea greșelilor făcute în cei trei ani de guvernare. Este păcat însă că, din interese politice personale, de supraviețuire, Guvernul încearcă din nou să-i înșele pe români.

După avalanșa de taxe noi și impozite majorate de către PSD, noul Cod fiscal supus dezbaterii publice propune următorului guvern exact ceea ce PSD s-a dovedit incapabil să facă: relaxarea fiscală. Guvernul a aruncat pe piață o foaie de promisiuni liberale doar de formă, în fapt populiste și fără fundamentare economică și bugetară.

Acest joc electoral continuă modul iresponsabil de a guverna al PSD, fără a face nimic concret pentru oameni, ci doar cu promisiuni în locul faptelor. Acum propune reducerea TVA la 20% în 2016, apoi la 18% din 2019, alături de cota unică de 14%, tot din 2019, taxarea inversă la construcții, impozit pe dividende - 0%. Pe de altă parte, extinde CAS și CASS tuturor persoanelor fizice care realizează venituri, introduce impozitul pe microîntreprinderi de 1% la firmele cu doi angajați, 3% la firmele cu un angajat, 3% la care se adaugă un forfetar trimestrial de 1.500 lei la firmele cu niciun angajat, se triplează impozitele pentru mașinile mici etc.

Realitatea economică arată că, fără reformă structurală, fără reforma companiilor de stat și fără îmbunătățirea colectării, la buget vor rămâne miliarde de lei neacoperite. O șansă se transformă astfel într-o aventură în care guvernarea Ponta îi va târî pe toți românii.

Proiectul noului Cod fiscal nu este însoțit de o analiză care să releve impactul potențial pe care îl va avea asupra nivelului de trai, creșterii economice, cheltuielilor și încasărilor bugetare. Rezultatul va fi introducerea de taxe noi, așa cum s-a întâmplat deja cu cele peste 30 de taxe noi și impozite majorate în ultimii 3 ani de guvernare, așa cum s-a întâmplat cu taxa pe stâlp sau supraacciza la carburanți.

PNL va răspunde în scurt timp propunerilor aventuriste ale PSD cu un program complet de măsuri, coerent și echilibrat, cu o fiscalitate rezonabil scăzută, dar durabilă.

      Iulian Vladu - declarație politică: - Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița, model de eșec marca PSD;

Domnul Iulian Vladu:

"Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița, model de eșec marca PSD"

Dintr-un proiect de mare succes, Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița are toate premisele să ajungă un eșec răsunător al guvernării PSD. Cu cel mai mare preț din țară la apă și canalizare, județul Dâmbovița riscă acum nu numai să nu beneficieze de investițiile finanțate din fonduri europene, dar și să intre în faliment.

PSD Dâmbovița și-a asumat în anul 2012 conducerea Companiei de Apă, pe care a transformat-o într-o regie de partid. În locul specialiștilor, asimilați cu dușmanii politici, au fost angajați lipitori de afișe, pensionari încadrați cu jumătate de normă, oameni care au sufocat bugetul instituției cu cereri nelimitate de ore suplimentare. De asemenea, pentru o parte dintre liderii PSD, Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița nu a fost altceva decât oportunitatea derulării afacerilor de clan.

Incompetența politrucilor PSD este plătită cu vârf și îndesat de dâmbovițeni: în anul 2014 prețul canalizării a crescut cu 40%, iar în 2015 au fost majorate cu 3% tarifele la apă și canal. Instituția avea obligația ca în prețul serviciilor furnizate, să prevadă cota de participare la finanțarea BERD pentru investițiile în infrastructură. În ciuda prevederilor contractuale foarte clare și a avertismentelor opoziției, acest lucru nu s-a întâmplat, pe principiul "După noi, potopul". Astfel, deși în 2012 Compania de Apă avea importante lichidități în conturi, astăzi asistăm la proporțiile dezastrului: județul Dâmbovița are toate șansele să piardă cea de-a doua tranșă a celui mai mare proiect accesat pe fonduri europene, iar 40% dintre localități să nu mai beneficieze de rețele de apă și canalizare.

Compania de Apă Târgoviște-Dâmbovița este, la scară redusă, exemplul perfect de management social - democrat, presărat cu eșecuri pe toată linia. Minciuna, incompetența și, mai ales, reaua voință se decontează în buzunarele găurite ale unor cetățeni condamnați la șomaj și sărăcie.

În loc să-și asume dezastrul, Partidul Social Democrat încearcă să convingă opinia publică de justețea majorării, la infinit, a prețurilor la un serviciu din ce în ce mai slab calitativ, care a produs și victime în unele zone ale județului. Prin urmare, înlocuirea calității și a performanței cu activul de partid nu poate da decât un astfel de rezultat: sfidarea și sărăcirea populației.

      Iulian Vladu - declarație politică: - Spitalul orășenesc Găești, la resuscitare. Criza sistemului sanitar lovește fără milă spitalele mici;

Domnul Iulian Vladu:

"Spitalul Orășenesc Găești, la resuscitare. Criza sistemului sanitar lovește fără milă spitalele mici"

Deși a ieșit în mod dirijat din atenția opiniei publice, criza sistemului sanitar se acutizează în fiecare zi. Spitalele mici, de provincie, sunt tributare unei politici de finanțare menite să le îngroape în datorii și neputință, spre disperarea pacienților care nu dispun de mijloacele materiale necesare pentru a-și asigura tratamentul în clinici private sau chiar peste granițe.

Un exemplu relevant în acest sens este Spitalul Orășenesc Găești din județul Dâmbovița, care, după desființarea unității spitalicești din Titu, deservește aproximativ 90.000-100.000 de cetățeni din 26 localități, la care se adaugă urgențele înregistrate pe Autostrada București-Pitești, între kilometrii 5-80. Înființat în 1907, Spitalul Găești riscă să intre în comă și să moară în 2015, întrucât se află în imposibilitatea de a se mai autofinanța.

Pentru a spori dramatismul situației, mai trebuie menționat că în ultimii ani în această instituție au fost investite sute de mii de lei, ca urmare a câștigării unui proiect cu fonduri europene, dar și ca urmare a repartizării de fonduri guvernamentale, destinate dotării cu aparatură medicală. Astăzi, Spitalul Găești este aproape în întregime renovat, are aspect european, aparatură modernă, dar încă insuficientă.

Odată cu majorările salariale operate de la 1 ianuarie 2015, costurile cu personalul ale Spitalului Orășenesc Găești se ridică la 92% din veniturile estimate. Este vorba, firește, despre venituri salariale la limita subzistenței, despre medici plătiți mizerabil, despre rezidenți care-și lasă speranțele la ușă, deși probabil ar opta pentru a-și dezvolta aici o carieră. Dezechilibrul financiar este cel mai grav din ultimii 7 ani, iar soluțiile sunt departe de a fi mulțumitoare pentru cei peste 200 de angajați ai spitalului, cât și pentru cei aproximativ 100.000 de oameni deserviți. Probabil că, așa cum se întâmplă în foarte multe colțuri ale țării, pacienții vor fi trimiși să-și cumpere medicamentele din farmacii, iar asistentele medicale vor achiziționa din salariile lor materiale dezinfectante. Anul acesta ar trebui demarate procedurile de acreditare ale Spitalului Găești înființat, așa cum spuneam, în anul 1907, care însă ar putea însemna începutul sfârșitului acestei instituții.

Criza Spitalului Găești nu este singulară, în Dâmbovița Spitalul Orășenesc Pucioasa a anunțat că închide Secția de Pediatrie, lăsând copiii din întreg nordul județului fără asistență medicală de specialitate. Toate acestea se întâmplă sub ochii unei administrații locale și județene preocupate cu prioritate de jocuri politice mărunte, și nu de problemele reale ale comunității locale.

Prin urmare, consider că eforturile pentru salvarea spitalelor din provincie ar trebui să devină o preocupare importantă inclusiv pentru Parlament și Guvern, chemate astăzi să găsească soluții pentru milioanele de pacienți dependenți de sistemul sanitar românesc, lovit din toate părțile.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Ponta a realizat după trei ani de guvernare dezastruoasă că propunerile PNL în materie de fiscalitate trebuie preluate;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ponta a realizat după trei ani de guvernare dezastruoasă că propunerile PNL în materie de fiscalitate trebuie preluate"

Săptămâna trecută Guvernul a anunțat introducerea în primă lectură a Proiectului de Lege privind Codul fiscal, aplicabil din anul 2016, care aduce schimbări importante pentru cetățeni și, mai ales pentru domeniul economic în România.

Principalele modificări vizează:

1. Scăderea TVA pentru a susține economia și veniturile clasei de mijloc:

a. 20% de la 1 ianuarie 2016; 18% de la 1 ianuarie 2018;

b. 9% la carne, pește, legume și fructe de la 1 ianuarie 2016;

c. introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel.

2. Scăderea cotei unice:

a. 14%, de la 1 ianuarie 2019 atât pentru impozitul pe venit, cât și pentru impozitul pe profit.

3. Reducerea fiscalității pentru microîntreprinderile active, în paralel cu penalizarea microîntreprinderilor fără angajați:

a. 1% pentru microîntreprinderile cu peste 2 salariați;

b. 3% pentru microîntreprinderile cu un salariat;

c. 3%+1530 lei trimestrial, pentru microîntreprinderile fără salariați.

4. Eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016. Măsura ajută la eliminarea dublei impozitări, la creșterea competitivității României și la menținerea în țară a capitalului. Scăderea accizei la mai multe produse, inclusiv benzină și motorină; Scăderea accizei la alcool, bere și vinuri spumoase, o mare parte din consum se realizează din producția națională, în paralel cu creșterea accizei la băuturile fermentate liniștite.

5. Reducerea cotei contribuțiilor de asigurări sociale de stat pentru condiții normale de muncă, din 2017:

a. Reducerea contribuțiilor la angajat, de la 10,5% la 7,5%, de la 1 ianuarie 2017;

b. Reducerea contribuțiilor la angajator, de la 15,8% la 13,5%, de la 1 ianuarie 2017.

6. Creșterea sumei neimpozabile pentru veniturile din pensii la determinarea impozitului pe venit - în prezent plafonul neimpozabil este de 1.000 de lei, iar acesta va crește la 1.050 de lei în anul 2016 și cu câte 50 de lei în fiecare an fiscal, până se va ajunge la valoarea de 1.200 lei lunar.

7. Extinderea bazelor impozabile în cazul contribuțiilor de asigurări sociale și contribuțiilor de asigurări de sănătate și plafonarea acesteia la 5 câștiguri salariale medii brute pe țară. Eliminarea impozitului pe construcții, începând cu 1 ianuarie 2016, măsură necesară pentru creșterea investițiilor și a competitivității interne.

8. Neimpozitarea totală a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajaților.

9. Mărirea marjelor în care autoritățile locale pot decide cu privire la impozitele și taxele locale (pentru o mai mare descentralizare a deciziei).

10. Eliminarea a 19 taxe și impozite.

11. Pentru cei cu venituri reduse din salarii (de până la 1.000 lei/lună brut) a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere, de la un maxim de 650 lei/lună la 800 lei/lună.

12. Reducerea impozitului cu 50% pentru mijloacele de transport hibride.

13. Se introduce reglementarea principiului in dubio contra fiscum (în caz de dubiu cu privire la norma fiscală, interpretarea se face în favoarea contribuabilului).

Mă bucur să văd că Guvernul recunoaște enormitatea greșelilor făcute în cei trei ani de guvernare, preluând propuneri ale PNL precum eliminarea taxei pe clădirile speciale și a supraaccizei la carburanți în proiectul noului Cod fiscal.

Le propun să respectăm totuși puterea legislativă. Întrucât în procedură parlamentară avem două proiecte legislative ce privesc eliminarea celor două taxe, consider că PSD ar trebui să fie în asentimentul nostru și să adoptăm aceste proiecte legislative cu amendarea lor că vor fi aplicabile din 1 ianuarie 2016.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Rovana Plumb îngroapă deliberat proiectul Legii economiei sociale prin care ar fi facilitată integrarea pe piața muncii a persoanelor din grupurile vulnerabile;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Rovana Plumb îngroapă deliberat proiectul legii economiei sociale prin care ar fi facilitată integrarea pe piața muncii a persoanelor din grupurile vulnerabile"

Rovana Plumb îngroapă deliberat proiectul Legii economiei sociale prin care ar fi facilitată integrarea pe piața muncii a persoanelor din grupurile vulnerabile.

În cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială se află în dezbatere un proiect legislativ privind economia socială a cărui inițiator este Guvernul.

Amintesc faptul că pe circuitul parlamentar există un proiect propriu al Legii economiei sociale, depus înainte de promovarea proiectului de către guvernul Ponta și care prevede și facilități clare pentru încurajarea dezvoltării reale a economiei sociale. Dar Guvernul a ținut să specifice că nu îl susține, că are propriul proiect legislativ, proiect care acum e tergiversat în detrimentul grupurilor vulnerabile.

Avem pe circuitul parlamentar două proiecte legislative ce au același obiect, dar ce au urmat două circuite parlamentare diferite: Pl-x 25/2014, al cărui inițiator sunt, a fost trimis pentru dezbatere și raport comun la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și la comisia pentru industrii și servicii; Pl-x 335/2014, al cărui inițiator este Guvernul, a fost trimis pentru dezbatere și raport comun la Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și la Comisia pentru industrii și servicii.

În prezent, Pl-x 25/2014 se află pe ordinea de zi a plenului cu raport de respingere, iar Pl-x 335/2014 la dezbatere în cadrul comisiilor.

Doamna ministru Rovana Plumb tergiversează deliberat adoptarea acestei legi în condițiile în care, în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru Muncă și Protecție Socială din Camera Deputaților, în prezența ministrului muncii, proiectul a fost din nou amânat pe motivul absenței unui reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice.

Ca mai toți miniștrii Guvernului Ponta și doamna Plumb amână pe termen nedefinit participarea la dezbaterea proiectelor legislative importante. Proiectul legislativ privind economia socială a avut termen de depunere a raportului de către comisia de fond septembrie 2014 și a tot fost amânat de către comisie din toamnă, întrucât doamna ministru nu putea participa.

Pe de altă parte, nu e de mirare că proiectul propus de Ministerul Muncii a suscitat nenumărate reacții negative din partea societății civile, având în vedere că nu este viabil, că de fapt îngroapă șansa dezvoltării pilonului social al economiei, dezavantajează întreprinderilor sociale și că nu prevede facilități pentru încurajarea apariției întreprinderilor sociale.

În plus, proiectul de lege privind economia socială promovat de Ministerul Muncii este un exemplu clasic de cum Guvernul sabotează Parlamentul. În condițiile în care proiectul depus de mine era mai avansat din punct de vedere al procedurilor, în loc să preluăm prin amendamente completări la el, s-a preferat blocarea lui pentru a fi promovat cel al Guvernului.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Necesitatea acceptării amendamentelor PNL la OUG nr.94/2014;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Necesitatea acceptării amendamentelor PNL la OUG nr. 94/2014"

Am participat săptămâna trecută la ședința Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților pentru a susține amendamentele pe care le-am formulat împreună cu reprezentanții Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Arad la PL-x 1/2015, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94 din 2014 privind modificarea și completarea Legii nr. 1 din 2011, precum și modificarea OUG nr. 75 din 2006 privind asigurarea calității educației.

Ordonanța de urgență nr. 94/2014 este cea prin care se oferă posibilitatea renunțării la titlul de doctor (astfel spală doctoratul plagiat al primului ministru), introduce o serie de discriminări în rândul cadrelor didactice, premiază și politizează ARACIS pentru faptul că nu a fost în stare să organizeze alegeri în ultimii ani și îngenunchează învățământul dual.

O.U.G. nr. 94/2014 limitează dreptul absolvenților de studii generale să urmeze o școală profesională. Aceasta stabilește ca termen de finalizare a învățământului dual vârsta de 18 ani. Se limitează astfel durata școlii profesionale la 2 ani, ceea ce cred că este o durată insuficientă pentru pregătirea unui tânăr într-o meserie, mai ales în cele cu un grad ridicat de dificultate.

Amendamentele depuse de PNL privesc și situația învățământului dual și nevoia de a prelua bune practici din modele de succes, cum este de exemplu cel german.

Astăzi acest proiect va fi reluat spre dezbatere de către colegii din Comisia pentru învățământ și am speranța ca măcar o parte din amendamentele propuse să treacă și să primească un vot de adoptare în dezbaterile în cadrul comisiei. Sper ca forma acestei ordonanțe să fie schimbată prin amendamente și să nu distrugem ceea ce mai avem încă bun în învățământ.

      Mihai Deaconu - declarație politică intitulată De ce nu vă interesează rezolvarea fenomenului violenței din școli?;

Domnul Mihai Deaconu:

"De ce nu vă interesează rezolvarea fenomenului violenței din școli?"

Revin cu un subiect vital, din punctul meu de vedere, bunului mers al școlilor din România și viitorului tinerilor noștri, dar care, din motive pe care nu pot să le înțeleg pe deplin, este ignorat de o mare parte a clasei politice. Am mai vorbit despre violența din școlile românești, un fenomen care de ceva vreme nu descrește în intensitate și căruia autoritățile nu i-au găsit până acum soluții eficiente.

Violența în școli este un fenomen care are rădăcini adânci, în sensul existenței unor cauze sociale și psihologice și a unor efecte care se vor resimți pe termen lung asupra noii generații. De aceea, trebuie să începem să o tratăm acum, orice minut fiind prețios.

Până acum, din informațiile pe care le dețin, există câteva tentative, private și de stat, de a găsi o ieșire din această situație în care se află copiii noștri, dar ele nu sunt generale, la nivelul țării, ceea ce înseamnă că șansa lor de reușită este scăzută. Mi se pare admirabil și salut inițiativele ONG-urilor în acest sens, precum introducerea materiei de educație juridică în programa de învățământ, dar este de asemenea rușinos ca statul să nu ia principalele măsuri în acest sens.

Soluții există și câteva foarte importante au fost deja propuse de parlamentari ai opoziției. De exemplu, introducerea cartelei de acces în instituțiile de învățământ ar reprezenta un mare pas înainte realizat cu un cost minim, fiind eliminate din școli persoanele din afară, adesea instigatoare. De asemenea, instalarea unui buton de panică în instituțiile de învățământ ar crește considerabil siguranța elevilor și profesorilor. Aceste două inițiative, aparținând colegului meu Tudor Ciuhodaru, au fost însă respinse definitiv de către dumneavoastră. Mai mult, o propunere legislativă vizând obligativitatea portului uniformei școlare, venită din partea parlamentarilor puterii, dar susținută și de către oameni din opoziție, a fost respinsă la Senat. De ce nu vă interesează, domnilor, rezolvarea problemei violenței în școli?

Această nepăsare este alarmantă și ne va costa pe toți foarte curând. Ne va costa atât financiar, un argument cu care poate rezonați mai mult, având în vedere că adesea motivația respingerii unor propuneri de acest gen este veșnicul nu există bani, dar ne va costa și social. Vom avea mai mulți tineri în penitenciare, vom avea o generație care nu știe să își înfrâneze, în definitiv, un instinct nerațional și să găsească prin comunicare căi de rezolvare a unor probleme. Ce așteptăm în definitiv?

Voi continua susținerea acestei cauze până când toți parlamentarii, dincolo de argumente care nu stau în picioare, vor acționa în consecință, dând un vot pozitiv unor propuneri de care tânăra generație are nevoie.

      Victor-Gheorghe Manea - declarație politică cu titlul OUG nr.55/2014, punct și de la capăt;

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

"OUG nr. 55/2014, punct și de la capăt"

Traseismul politic, această boală fără sfârșit pe care mulți au încercat s-o extirpe, cel puțin la nivel teoretic, iată că a cunoscut în timpul ultimei campanii electorale prezidențiale o contorsionare fără precedent, prin legalizarea ei pe o perioadă de câteva zeci de zile, printr-o ordonanță de urgență fără precedent dată de Guvernul Ponta. Este ca și cum o faptă este considerată infracțiune da capo al fine, însă, atunci când ai un interes, suspenzi și exonerezi această etichetă și pe o perioadă limitată de timp o legalizezi.

Prin această ordonanță, Guvernul Ponta consfințește faptul că migrația politică este în principiu un lucru rău, dar în fapt este un lucru bun atunci când o folosești pe o perioadă determinată de timp ca pe o veritabilă unealtă de înșurubare la putere.

Săptămâna trecută, în cadrul ședinței Comisiei juridice, de disciplină și imunități a Camerei Deputaților s-a votat Legea de respingere a vestitei Ordonanțe nr. 55/2014.

Amendamentele deputaților liberali, necesare pentru a se pune în acord legea de respingere a ordonanței traseiștilor cu solicitările Curții Constituționale, au fost respinse de majoritatea deputaților din arcul puterii. În fapt, prin respingerea acestor amendamente susținute de deputații PNL, prin care aleșii locali migratori își pierdeau mandatele, legea este vidată în însăși conținutul ei. Curtea Constituțională a stipulat foarte clar faptul că "Parlamentul urmează să reglementeze, prin legea de respingere, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a O.U.G. nr. 55/2014 pentru a le pune în acord cu decizia CCR".

Găsirea unor subterfugii, eludarea cu rea intenție a deciziei Curții Constituționale de către PSD, pe principiul votăm Legea de respingere, dar nu și efectele ei, este un lucru extrem de pernicios, întrucât el semnifică, nici mai mult, nici mai puțin, decât legalizarea traseismului politic.

      Ioan Oltean - declarație politică: - Autostrada Nordului;

Domnul Ioan Oltean:

"Autostrada Nordului"

Declarația mea politică de azi este un apel la prim-ministrul Victor Ponta, la ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus și la toți membrii Executivului de a ne susține pe noi, parlamentarii din Nordul țării, într-un demers dificil, acela de modificare a Masterplanului General de Transport, în sensul respectării Legii nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea I - Rețele de transport, în care se propunea legarea Ardealului de Bucovina prin autostrada Petea-Satu Mare-Baia Mare-Mireșu Mare-Dej-Bistrița-Vatra Dornei-Suceava.

Domnule prim-ministru, domnule ministru al transporturilor, vă rog să nu izolați Nordul și să ne sprijiniți în retrasarea pe harta drumurilor țării a traseului tradițional care leagă Transilvania de Bucovina, cel mai folosit coridor european în relația Vest-Est de-a lungul vremii, încă din anul 1817, coridor pe care considerăm că trebuie să îl menținem actual și în zilele noastre, un drum care trece prin inima Europei, așa cum este considerat și atestat oficial Maramureșul și se deschide către Bucovina, către limita de est a Europei.

Construirea de autostrăzi trebuie să fie una dintre prioritățile oricărui guvern, indiferent de culoarea sa politică, având în vedere importanța autostrăzilor pentru mediul de business, dar și pentru populație, în sens larg și, mai ales, pentru menținerea unei uniformități a dezvoltării regionale în România, în primul rând prin dirijarea fluxului economic către zonele mai puțin dezvoltate, fiind evident că fluxurile de investiții urmăresc infrastructura de transport. În mod evident, la nivel european dezvoltarea economică se face pe o axă Vest-Est, iar pentru România acest lucru ar trebui să focalizeze atenția construirii pe aceeași axă, continuând drumul european care să lege Europa, prin autostrada M3 din Ungaria, de Ardeal și făcând legătura cu Bucovina, prin pasul Tihuța. Realizarea unei autostrăzi pe un Coridor European (E58) este o prioritate europeană și trebuie să fie și una națională, mai ales având în vedere dezvoltarea economică la nivel european, dar și importanța geostrategică a unui culoar european până la granița cu Rusia, în contextul deschiderii spre Europa a Republicii Moldova și a Ucrainei.

Cu toate acestea, în Masterplanul General de Transport prezentat de ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus, la data de 13 ianuarie 2015, nu se regăsește între prioritățile Guvernului un traseu între două regiuni istorice extrem de importante ale României, Bucovina și Ardealul, legate tradițional prin Pasul Tihuța, DN 17, Bistrița-Vatra Dornei-Suceava, în condițiile în care guvernele anterioare au luat în calcul această posibilă legătură între Ardeal și Nordul Moldovei. Astfel, o variantă care să lege Transilvania de Moldova prin Bistrița-Suceava, a fost luată în calcul încă din iulie 1996 când premier era domnul Nicolae Văcăroiu. Atunci, prin Legea nr. 71 din 12 iulie 1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea I - Căi de comunicație, una din autostrăzile prevăzute era Cluj Napoca-Dej-Bistrița-Suceava-Botoșani -Ștefănești.

În anul 2006 Guvernul condus de domnul Călin Popescu Tăriceanu a venit cu un nou plan de transport, aprobat prin Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea I - Rețele de transport. În varianta din anul 2006 se propune legarea Ardealului de nordul Moldovei prin autostrada Petea-Satu Mare-Baia Mare-Mireșu Mare-Dej-Bistrița- Vatra Dornei-Suceava. Traseul Satu Mare-Suceava, identificat împreună cu Uniunea Europeană, este considerat a fi unul prioritar și urma a fi realizat până în anul 2015 și în continuare, conform Strategiei pentru transport durabil a Guvernului României pe perioada 2007-2013 și 2020, 2030, anexa nr.7, din martie 2008.

Noul Masterplan General de Transport pune Nordul într-o situație critică din punct de vedere al dezvoltării economice, îl condamnă la izolare, reduce fluxurile de investiții în zonă și împiedică dezvoltarea durabilă a regiunii. Izolarea geografică a nordului țării, decalajul de dezvoltare între această zonă și restul țării se va majora. Moldova este cea mai subdezvoltată regiune a țării, cu un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 40% mai mic decât media pe țară și principala sursă de emigrație din țară, iar izolarea ei de vest nu va face decât să crească și mai mult gradul de sărăcie și depopulare. Lipsa unei infrastructuri adecvate va scădea calitatea vieții din Ardealul de nord, va reduce investițiile străine și implicit crearea de locuri de muncă.

O autostradă care să lege Ardealul de Bucovina ar duce la dezvoltarea economică a zonei. Autostrada ar favoriza deschiderea regiunilor pentru industrie, economie, transport rutier și turism, ca acestea să se poată dezvolta pe deplin atât în context intern, dar și internațional. Conectarea infrastructurii de autostrăzi cu Europa Occidentală este de o maximă importanță, mai ales pentru multe dintre firmele din România care sunt multe dintre ele companii exportatoare.

Cetățenii din cele cinci județe din Nord care așteaptă construirea autostrăzii promise din anul 2006 fac un apel la întreaga clasă politică să înțeleagă importanța economică și socială, ca și contextul internațional al unui traseu Petea-Satu Mare-Baia Mare- Mireșu Mare-Dej-Bistrița-Vatra Dornei-Suceava, cu deschidere mai departe, spre Republica Moldova, să respecte legile țării și proiectele asumate în trecut și să reintroducă pe lista de priorități o Autostradă a Nordului. Sunt peste 2,4 milioane de oameni care așteptă sprijinul dumneavoastră, care speră că nu îi veți condamna la izolare, care speră că vă pasă de fiecare dintre ei, de dezvoltarea economică, socială și turistică a României, de calitatea vieții fiecăruia dintre cetățenii acestei țări.

      Ioan Oltean - declarație politică: - Revenirea Monitorului Oficial sub autoritatea Camerei Deputaților;

Domnul Ioan Oltean:

"Revenirea Monitorului Oficial sub autoritatea Camerei Deputaților"

Lupta sistematică, patologică cu instituții funcționale, incomode pentru guvern reprezintă un derapaj sistematic și deosebit de grav la adresa democrației și statului de drept. Instituția Monitorului Oficial a fost supusă atacurilor abuzive ale Guvernului Ponta, odată cu adoptarea Ordonanței de urgență nr. 36 din 27 iunie 2012 privind unele măsuri de reorganizare și pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, prin care s-a decis abuziv trecerea Monitorului Oficial de la Camera Deputaților în subordinea Guvernului. Pe lângă pretextele jenante cu care guvernul și-a motivat gestul, cum ar fi vacanța parlamentară perioadă în care Monitorul Oficial ar fi rămas abandonat sau publicarea gratuită pe internet a ediției Monitorului doar în cazul în care acesta ar fi fost sub autoritatea Guvernului, caracterul de urgență este fals motivat de Guvernul Ponta.

Monitorul Oficial a funcționat cel puțin din 1990 încoace în subordinea Parlamentului fără disfuncționalități majore reclamate și fără apariția vreunei schimbări semnificative de dată recentă care să conducă la disfuncționalități majore iminente. Desigur, în pragul febril al modificării urgentate, Guvernul Ponta nu a luat în calcul dispozițiile art. 115 alineatul 6 din Constituție, conform căruia "Ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, [...]", deși Monitorul Oficial, publicația oficială a statului în care trebuie să apară legile pentru a intra în vigoare, este o instituție fundamentală. Ordonanța de urgență nr. 36 din 27 iunie 2012 constituie un real abuz, deoarece publicarea în Monitorul Oficial constituie parte integrantă din procesul legislativ, rezervat Parlamentului. Astfel, trecerea Monitorului Oficial în subordinea Guvernului, care, conform articolului 102 din Constituție are rol executiv, încalcă principiul separației puterilor legislativă și executivă în stat, prevăzut în Constituție la art. 1 alineatul 4. De asemenea, art. 115 alin. (4) din Constituție: "Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora". Or, motivarea situației extraordinare și a urgenței nu se justifică în acest caz.

Trecerea Monitorului Oficial de la Camera Deputaților în subordinea Guvernului are ca scop manipularea momentului publicării în Monitorul Oficial a legilor, deciziilor, ordonanțelor, hotărârilor ce se dovedesc a fi incomode pentru membrii unui guvern. Trecerea Monitorului Oficial de la Camera Deputaților în subordinea Guvernului (SGG) este deci o afacere pur politică, un exemplu grăitor în acest sens, constituindu-l actele publicate după această dată în Monitor, urgentarea sau întârzierea unor decizii făcându-se în funcție de interesele politice ale Guvernului Ponta. Conducerea Monitorului Oficial a refuzat să publice în Monitorul Oficial Decizia Curții Constituționale potrivit căreia președintele țării este singurul reprezentant legal și că doar președintele îl poate mandata pe premier să-l înlocuiască în ceea ce privește participarea la Consiliul European. După ce decizia instituției care veghează la respectarea Constituției a devenit publică, membrii Guvernului Ponta s-au întrunit la Palatul Victoria și au stabilit strategia de a ocoli legea fundamentală: împiedicarea publicării acestei hotărâri în Monitorul Oficial. Dacă primul-ministru s-ar fi dus la Consiliul European de la Bruxelles după publicarea deciziei în Monitorul Oficial, ar fi săvârșit infracțiunea de uzurpare de calități oficiale. Dar impasul a fost rapid rezolvat prin trecerea Monitorului Oficial în subordinea Guvernului, prin ordonanță de urgență. Interesant este că atât decizia Curții Constituționale, cât si ordonanța de trecere a Monitorului Oficial în subordinea Guvernului nu au fost publicate în Monitorul Oficial, situație în care nimeni nu poate proba vreo infracțiune în eventualitatea declanșării unei urmăriri penale.

Revenirea Monitorului Oficial sub autoritatea Camerei Deputaților poate pune capăt atacurilor asupra instituțiilor statului de drept și asupra valorilor democratice ale guvernului Ponta. În acest scop, am înaintat o propunere legislativă de modificare a Legii nr. 202 din 9 noiembrie 1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, în sensul revenirii Monitorului Oficial sub autoritatea Camerei Deputaților, deoarece Monitorul Oficial reprezintă un instrument legislativ și care trebuie să fie subordonat puterii legislative. Aparatul de legiferare nu trebuie să fie supus unui partid sau altuia, unui guvern sau altuia, iar Camera Deputaților, ca editor al Monitorului Oficial este garantul neutralității și al respectării legii.

      Vasile Gudu - declarație politică privind Strategia Guvernului Ponta 3 în domeniul învățământului;

Domnul Vasile Gudu:

"Strategia Guvernului Ponta 3 în domeniul învățământului"

Ministerul Educației și Cercetării Științifice a anunțat prin publicarea pe site-ul ministerului că organizează, în perioada 11-20 martie 2015, concursul pentru ocuparea celor 42 de funcții de inspector școlar general. Conform ministerului de resort, concursul se desfășoară în baza metodologiei de organizare și desfășurare a acestui tip de concurs, aprobată prin OMECTS nr. 5557/7 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare. Ordinul nr. 5557/2011 a fost completat puțin în anul 2015, în sensul oferirii posibilității ca persoane aflate în prag de pensionare să ocupe aceste posturi, ordinul nefiind pus în aplicare vreodată până acum. Același minister a trimis în teritoriu adresele de înștiințare pentru participarea la concursul de inspector general și Metodologia de organizare și desfășurare a concursului. În acest sens, de frica pierderii guvernării, PSD a început operațiunea de aranjare pe posturi călduțe a clientelei de partid.

Tot acest demers sfidător pentru cerințele de calitate și competență este lipsit de profesionalism deoarece, conform metodologiei, fiecare candidat va trebui să depună un certificat medical, conform art. 234 alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011. Până în acest moment, formularul specific trebuia să fie elaborat de Ministerul Educației și Cercetării Științifice împreună cu Ministerul Sănătății, ceea ce nu s-a întâmplat. Metodologia de organizare a concursurilor nu a fost în dezbatere publică, așa cum prevede legea. Ministrul Cîmpeanu a apelat la tertipuri publicând numai câteva modificări aduse metodologiei. Metodologia privind organizarea concursului de ocupare a funcțiilor de conducere la nivelul unităților de învățământ nu este aprobată prin ordin de ministru, deși Legea educației naționale prevede la art. 361 alin. (6) obligația ministerului de a elabora în termen de 8 luni metodologiile și regulamentele specifice. Dacă ar fi fost de bună-credință, ar fi trebuit ca ministerul să fi publicat un calendar al acestor concursuri, aprobat prin ordin al ministrului, până la începutul anului școlar 2014/2015, ceea ce ar fi asigurat condiții optime pentru pregătirea și desfășurarea concursurilor. De asemenea, ministerul ar fi trebuit deja să publice calendarul organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori pentru că riscăm politizarea excesivă a învățământului. În consecință, concursurile pentru aceste posturi nu vor fi organizate nici măcar transparent. Dacă pentru examenul de titularizare există camere video în sala de examinare, pentru inspectori nu există o astfel de măsură.

În schimbul respectului față de lege, Guvernul Ponta ridică la rang de lege politizarea la vârf a școlii românești, adoptă ordonanțe de urgențe fără dezbatere publică, răsplătește clientelă politică cu posturi în învățământ. În plus, bibliografia pentru acest concurs menționează Programul de guvernare 2009-2012, ceea ce reprezintă nu doar o aberație, dar demonstrează faptul că hotărârea a fost luată subit, fără prea multă gândire. Datorită faptului că bibliografia indicată nu menționează Regulamentul de organizare și funcționare a instituțiilor de învățământ preuniversitar, actualizat în 2015, un candidat nu are cum să întocmească un plan de management educațional și administrativ bazat pe o strategie generală de dezvoltare a învățământului și corelat la situația actuală. De asemenea, candidaților din afara instituției le este îngrădit accesul la informații prin faptul că pe site-urile inspectoratelor școlare județene nu se găsesc informații despre strategiile locale și regionale în domeniul educației.

Partidul Național Liberal contestă graba cu care se organizează concursul, metodologia de concurs, precum și lipsa de transparență în organizarea acestuia. Organizarea în mare pripă a concursului reprezintă de fapt dorința PSD-ului de a acapara aceste posturi pentru mulți ani de acum încolo, nicidecum pentru a asigura un climat de normalitate și transparență în învățământ.

Guvernul Ponta nu are nicio strategie în domeniul învățământului, în afară de politizarea învățământului, dovada clară a lipsei de profesionalism și seriozitate a guvernării Ponta. Asistăm la încălcarea flagrantă a legii de către cei care trebuie să respecte legea - ministrul Cîmpeanu și premierul Victor Ponta.

Partidul Național Liberal consideră ilegală politizarea învățământului și trage un semnal de alarmă prin care solicită premierului Ponta și ministrului Sorin Cîmpeanu stoparea imediată a organizării pe genunchi a concursurilor de inspectori generali, organizarea acestora în condiții de legalitate, de transparență decizională și organizatorică.

Partidul Național Liberal se pronunță pentru transparentizarea deciziilor la vârful educației și susține principiul conform căruia numirile inspectorilor să fie făcute pe criterii clare de competență profesională, de integritate morală și recunoaștere socială, și nu pe criterii de clientelism politic.

      Florin Gheorghe - declarație politică: - De ce nu mai este UE atractivă pentru candidați?!;

Domnul Florin Gheorghe:

"De ce nu mai este UE atractivă pentru candidați?!"

Observăm cu toții cum Uniunea Europeană pierde, de la o zi la alta, din optimismul și dorința statelor candidate de a mai adera la Europa. Ucraina, Georgia, Republica Moldova sau Turcia par a nu mai avea același suflu și aceeași nerăbdare în a deveni parte din marea familie europeană ca în urmă cu câțiva ani. Mulți ar spune că acest lucru este influențat de puterea subversivă a nu știu cărui stat, alții că progresele se fac greu, cu sacrificii mari și de aceea mulți ar vrea să abandoneze acest parcurs. Eu aș spune că Uniunea Europeană începe să devină neatractivă chiar pentru propriii membri, că Uniunea Europeană s-a depărtat de proiectul visat de Monnet și Adenauer și s-a depărtat de propriii cetățeni și năzuințele reale și imediate ale acestora.

Instituțiile europene profund inerte au generat situații în care Marea Britanie a amenințat constant și consecvent că vrea să acceseze opțiunea "exit" din uniune. Astăzi, copleșită de măsurile de austeritate, de refuzul mai mult sau mai puțin justificat de a i se mai oferi finanțarea necesară pentru a rostogoli datoria publică, Grecia se alătură celor care tânjesc după reîntoarcerea în matca națională, fără niciun fel de grad de integrare cu uniunea, prin desprinderea de aceasta. Mai mult, chiar în sânul statelor fondatoare au ajuns la cote alarmante de încredere partide extremiste și lideri eurosceptici care cântă deja prohodul proiectului european.

Nu este nici pentru prima și nici pentru ultima dată când mă adresez Parlamentului pe această temă, legată de viitorul uniunii. O fac pentru că îmi pasă, pentru că sunt un eurooptimist incurabil, pentru că îmi doresc ca Uniunea Europeană să rămână acel proiect sui generis la care să se uite cu admirație toți cei care iubesc principiile și valorile democrației și ale statului de drept, la care să năzuiască toți cei care au trăit în sărăcie și își doresc prosperitatea binemeritată, în care să creadă toți cei care au trăit suprimați și vor să vadă lumina. Or, mai reprezintă astăzi Uniunea Europeană toate aceste caracteristici care să o facă atât de atractivă? După aproape șapte ani de austeritate în context de criză, în care cea mai mare parte a cetățenilor europeni au înregistrat pierderi importante de bunăstare, după ce numărul celor catalogați drept săraci absoluți aproape s-a dublat, ajungând la câteva zeci de milioane, după ce lipsa locurilor de muncă a creat tensiuni între cetățenii europeni aparținând diferitelor state membre este greu de spus că uniunea mai este la fel de atractivă pentru propriii cetățeni și puțin probabil să mai fie atractivă pentru cei care ar dori să devină membri.

Soluțiile de care are nevoie Uniunea Europeană nu pot fi soluții doar pentru unul sau altul dintre statele membre, nu pot fi soluții naționale, ci doar soluții comune, europene. Soluțiile trebuie să-i vizeze pe toți membrii în mod nediscriminatoriu. Nu putem vorbi de o uniune solidă atunci când unii membri prosperă, iar alții abia își duc de la o zi la alta cheltuielile curente. Nu putem vorbi de o Europă unită, în condițiile în care unele state își negociază în paralel interese economice mai favorabile, diferite de cele ale uniunii în ansamblu său. Nu putem vorbi de o uniune democratică, în condițiile în care instituțiile s-au îndepărtat de cetățeanul european și toate veștile rele sunt puse invariabil pe deciziile luate la Bruxelles. Nu putem vorbi de o uniunea atractivă, în condițiile în care coeziunea economică a diminuat numărul de săraci într-o parte a Europei, dar acest număr a crescut în alte părți ale vechiului continent. Vă garantez că atunci când în UE vor dispărea toate aceste provocări, când mesajele și propaganda eurosceptică vor dispărea, statele candidate vor recâștiga dorința de a deveni membre ale Uniunii Europene. Eu cred în Uniunea Europeană și sper ca liderii europeni să înțeleagă la timp nemulțumirile cetățenilor europeni.

      Florin Gheorghe - declarație politică: - Relaxarea fiscală este bună doar dacă o fac eu?;

Domnul Florin Gheorghe:

"Relaxarea fiscală este bună doar dacă o fac eu?"

Săptămâna trecută, ministrul finanțelor publice, domnul Darius Vâlcov, a prezentat public Proiectul de Cod fiscal pe care are în intenție să-l implementeze începând cu 1 ianuarie 2016. Este un proiect pe care chiar eu, personal, l-am cerut și îl așteptam de foarte mult timp și care părea că nu va mai apărea nici măcar în dezbaterea publică. Imediat ce proiectul a fost dat publicității am avut curiozitatea de a urmării care sunt principalele modificări care se vor aduce politicii fiscal-bugetare din România: reducerea graduală a TVA, reducerea cotei unice, diminuarea accizelor și multe alte măsuri bune pe care toți antreprenorii și consumatorii din România le așteaptă de ani buni și care vor sprijini relansarea economiei.

Cred că deja v-am obișnuit cu încercările mele de a fi cât se poate de obiectiv, de a aprecia favorabil politicile bune și de a sancționa fără menajamente orice derapaje ale oamenilor politici, partidelor sau Guvernului. Astfel, nu pot să nu apreciez favorabil și să susțin demersul curajos al Guvernului, care știe că o creștere de taxe se face ușor, însă coborârea acestora este o misiune extrem de dificilă, care comportă riscuri importante. Ceea ce nu pot însă accepta este opoziția fără niciun argument a unora, chiar și parlamentari, față de măsurile de relaxare fiscală. Astfel, aceștia, deși acceptă cu jumătate de gură că relaxarea fiscală propusă de Guvern este mană cerească pentru români și pentru economia românească, resping a priori aceste măsuri doar sub argumentul că aceste măsuri sunt bune doar dacă le implementează ei. "Curat murdar!", ar spune Caragiale.

Ne apropiem de împlinirea a șapte ani de când românii trăiesc tot mai greu. Sunt aproape șapte ani de când prețurile s-au tot ajustat în sus, iar veniturile s-au contractat. Sute de mii de români au ajuns în pragul disperării pentru că nu-și mai pot plăti ratele bancare, alte sute de mii de români nu-și mai pot acoperi nici măcar traiul de zi cu zi. De asemenea, sute de mii de agenți economici trag cu disperare pentru subzistența propriilor afaceri și pentru a menține locurile de muncă atât de greu create. În acest context economic, în care creșterea economică din România, deși printre cele mai mari din spațiul Uniunii Europene, nu a fost resimțită și în buzunarele românilor, consider că măsurile propuse de Ministerul Finanțelor Publice sunt tocmai gura de oxigen de care au nevoie toți românii, antreprenori, angajați sau pensionari deopotrivă.

Am încredere că Ministerul Finanțelor și-a fundamentat foarte bine aceste măsuri, pentru că ele înseamnă pierderi bugetare importante, care trebuie asigurate, în principal, printr-o colectare mai eficientă și prin diminuarea economiei subterane. De asemenea, sper ca aceste măsuri să nu fie măsuri temporare, care după 6 luni sau un an să fie abandonate, pentru că de ele depinde în mod crucial relansarea economică pe termen lung. Pentru toate aceste motive, vă anunț că voi susține în Parlament proiectul Guvernului. Sper că toți parlamentarii de bună-credință să facă același lucru, și cei care au expertiza necesară să aducă unele contribuții la ameliorarea proiectului, fără ca aceasta să însemne diluarea lui sau imposibilitatea aplicării. În ceea ce-i privește pe contestatarii acestor măsuri, le-aș aduce aminte faptul că românii au dat de fiecare dată o lecție dură celor care au avut atitudini duplicitare. De aceea, îi asigur pe aceștia că măsurile de relaxare fiscală sunt bune și dacă nu sunt propuse de ei, vor fi de actualul Guvern, pentru că România are nevoie cât mai curând de aceste măsuri corecte.

      Constantin Adăscăliței - declarație politică intitulată Abia acum România este pe mâini bune;

Domnul Constantin Adăscăliței:

"Abia acum România este pe mâini bune"

Acum 6 ani, mai precis la alegerile parlamentare din 2008, PDL-ul a candidat sub un slogan național de toată frumusețea "România, pe mâini bune", expresie care ne face să ne gândim la responsabilitate, competență, speranță; lucruri de care țara avea mare nevoie pentru că tocmai apăruse la orizont criza de peste ocean.

Din păcate, acum, românii au văzut pe ce mâini bune au dat România acelei perioade, pentru că acele mâini sunt bune acum la dat declarații și la purtat brățările DNA. Nu știu dacă guvernele Boc ar trebui blamate pentru devalizări de genul Microsoft sau ANRP sau pentru ipocrizia cu care au tăiat pensii și salarii în timp ce statul pierdea sume uriașe de bani în rețele de crimă organizată, conform rechizitoriilor DNA. Ceea ce ne-a deranjat însă în acea perioadă de tristă amintire a fost atitudinea rigidă, inflexibilă în fața criticilor și a soluțiilor adevărate anticriză, a fost aroganța care au sancționat-o cetățenii la votul din 2012. Astăzi apar în spațiul public, zi de zi, dovezi că România a fost, sub patronajul fostului președinte, un stat clientelar în care câteva firme agreate și-au înzecit veniturile fără a uita să returneze o parte din bani către filierele care ofereau protecție politică.

Guvernul condus de Victor Ponta a preluat, așadar, o moștenire dezastruoasă pe care a denunțat-o ori de câte ori a fost cazul, dar indiferent de câte bătălii politice s-au succedat din 2012, coaliția de guvernare nu și-a uitat angajamentele asumate în fața românilor. E suficientă o scurtă analiză pentru a concluziona că măsurile noastre au beneficiat de cele mai ample fundamentări și dezbateri publice din istoria postrevoluționară a României. Am aprobat cu toții atât măsurile care au reparat nedreptățile guvernelor Boc-Ungureanu, cât și cele care, într-o formă sau alta, au relansat circuite economice sau au crescut calitatea vieții cetățenilor. Exemplificăm pe scurt câteva dintre aceste măsuri: reducerea TVA la pâine, scutirea pe profitul reinvestit sau măsurile din domeniul agro-industrial.

Săptămâna trecută s-au publicat măsurile prevăzute de noul Cod fiscal, așa cum au fost trimise spre dezbatere Parlamentului, în opinia noastră, modificări așteptate, meritate, de care întreg mediul economic avea cu adevărat nevoie. Modificările cu cel mai mare impact sunt reducerea TVA la 20, respectiv 18% și la 9% pentru carne, pește, legume-fructe, reducerea CAS la angajat și angajator, diminuarea accizei la combustibil și eliminarea anumitor taxe. Termenul de 6 luni în care acest proiect va fi dezbătut în Parlament este suficient pentru promovarea și eficientizarea noului normativ fiscal.

Unii reprezentanți ai opoziției, uitând că nu mai devreme de anul trecut au susținut ei înșiși aceste schimbări, au sărit imediat împotriva prevederilor de mai sus, folosind în genere două linii de argumentație: primul argument - măsurile au caracter populist și electoral, multe intrând în vigoare în anul alegerilor locale din 2016. Îmi este greu să cred că în țara noastră, unde avem alegeri aproape o dată la 2 ani, fără a socoti parțialele, putem găsi vreun moment neatins de umbra alegerilor; al doilea argument al opoziției se referă aproape unanim la susținerea bugetară a acestor măsuri pe care paradoxal specialiștii le califică drept măsuri de dreapta, ca să nu spunem chiar liberale. Analizele MFP calculează un impact bugetar cumulat net de 6.8 miliarde lei pentru 2016, 3,1 miliarde pentru 2017, 3,1 miliarde în 2018 și 2,3 miliarde lei în 2019, când se va reduce și cota unică de la 16 la 14%. Vă propun o scurtă paralelă - creșterea TVA din 2010 a dus evaziunea fiscală din 2011 la o cotă alarmantă de 17% din PIB, reprezentând peste 25 miliarde euro, din care se estimează că 5% reprezintă creșterea TVA de la 19 la 24%. Cu alte cuvinte, efectul de împovărare a celor deja împovărați a trimis în economia subterană venituri de aproximativ 7 miliarde euro pe care bugetul nu le colectează nici în ziua de astăzi. Dacă prin aceste măsuri vom reuși să colectăm măcar o treime din acest bazin, vom acoperi și depăși fără probleme impactul bugetar estimat.

Beneficiul major, însă, este acela pe care îl vor resimți milioanele de salariați din România, și anume scăderea prețurilor la raft și creșterea puterii de cumpărare și, implicit, a calității vieții. Îmi doresc ca peste câțiva ani cetățenii să poată face o comparație între epoca Băsescu-Boc și perioada de guvernare a premierului Victor Ponta și să decidă ei în care dintre legislaturi țara a fost pe mâini bune.

      Andrei-Valentin Sava - declarație politică: - Noul Guvern de la Chișinău trebuie să adopte cât mai repede o agendă clară de reforme în care să integreze direcțiile solicitate de UE;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Noul Guvern de la Chișinău trebuie să adopte cât mai repede o agendă clară de reforme în care să integreze direcțiile solicitate de UE"

Aș vrea să aduc din nou în atenția dumneavoastră o temă de politică externă. Începând de săptămâna trecută, Republica Moldova are un nou Guvern condus de reprezentantul PLDM, Chiril Gaburici.

După cum am observat cu toții, traseul Republicii Moldova de la alegerile din 30 noiembrie anul trecut încoace nu a fost deloc unul calm și clar, lucrurile evoluând cu mult sub așteptările optimiste ale unora după scrutinul de la sfârșitul anului trecut. Din nefericire, lipsa de consens al partidelor în privința formării unei majorități a dus la o situație nedorită de instabilitate politică, dar și economică. Leul moldovenesc a ajuns la cea mai joasă cotație în raport cu euro și dolarul, de la lansarea sa pe piață, depreciindu-se cu peste 30%.

Proaspătul Guvern aduce un element de noutate față de vechea coaliție de guvernare prin faptul că actualul Guvern, condus de Chiril Gaburici, a fost format de către PLDM și PDM cu sprijinul unor parlamentari ai Partidului Comuniștilor (PCRM). Susținerea comuniștilor pentru actuala formulă guvernamentală este privită cu rezervă de multe state, inclusiv de România. Rămâne însă de văzut dacă noua coaliție va trece adevăratul test, cel al avansării procesului la care Moldova s-a angajat prin semnarea Acordului de Asociere cu UE. Sper că partidele aflate acum la conducere înțeleg că orice întârziere a acestui proces ar însemna o regresie în timp față de progresele făcute de Moldova și o înșelare a încrederii pe care populația a acordat-o forțelor pro-europene la alegerile din noiembrie.

Așadar, e nevoie ca noul Guvern de la Chișinău să reia programat eforturile de aderare la Uniunea Europeană. De altfel, reacțiile liderilor Federica Mogherini și ale lui Johannes Hahn nu au întârziat să apară. Aceștia au ținut să salute formarea noului guvern, dar și să atragă atenția asupra reformelor cheie așteptate de la acesta: întărirea justiției și combaterea corupției, reforma financiară, crearea unor politici cadru care să cuprindă toate sectoarele statului.

Sunt convins că UE va încerca să acorde un sprijin major Moldovei în calea sa spre modernizare și integrare europeană, dacă actuala putere va avea, bineînțeles, și deschiderea pentru acest lucru. Este încurajator faptul că prima vizită oficială a premierului Gaburici, anunțată duminica aceasta de președintele PLDM, va fi la Bruxelles. În actualul context geostrategic tumultuos, UE nu își mai permite ca un alt stat din vecinătatea imediată să sufere turbulențe majore. Republica Moldova trebuie să rămână un spațiu stabil, iar noul Guvern are un rol cheie în acest proces. De asemenea, sunt convins că și România va oferi sprijinul politic necesar pentru ca românii de peste Prut să vină alături de noi în rândul țărilor europene.

      Andrei-Valentin Sava - declarație politică: - Proiectul de reformă a Codului fiscal aduce atât relaxarea fiscală de care are nevoie mediul privat, cât și echitatea în sistemul de contribuții sociale;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Proiectul de reformă a Codului fiscal aduce atât relaxarea fiscală de care are nevoie mediul privat, cât și echitatea în sistemul de contribuții sociale"

Voi prezenta noua viziune asupra sistemului fiscal din România pe care o propune actualul Guvern, sub conducerea lui Victor Ponta. Ministerul Finanțelor Publice, sub coordonarea lui Darius Vâlcov, a publicat pentru dezbatere un nou proiect de Cod fiscal și un nou Cod de procedură fiscală. Primele măsuri prevăzute în acest proiect ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016.

Conform documentului supus dezbaterii, Guvernul României își propune o serie de măsuri reformatoare asupra politicii fiscale, precum:

  • scăderea accizei la carburant, alcool, bere și băuturi spumoase;
  • reducerea TVA de la 24% la 20% din 2016, respectiv la 18% din 2018;
  • eliminarea impozitelor pe dividende;
  • scăderea contribuțiilor CAS din 2017 atât la angajator, cât și la angajat: de la 10,5% la 7,5% la angajat, în 2017, și de la 15,8% la 13,5% la angajator;
  • scăderea impozitului pe venit și a celui pe profit de la 16% la 14% din 2019
  • eliminarea taxei pe stâlp;
  • eliminarea impozitului de 16% pe veniturile din dividende.

Pe lângă aceste scăderi și reduceri, avem, totodată, câteva măsuri care lărgesc baza de impozitare, și anume:

  • taxarea microîntreprinderilor fără salariați cu un impozit suplimentar, în sumă fixă trimestrială, stabilită și actualizată, în funcție de evoluția veniturilor fiscale care s-ar fi încasat la un salariu de bază minim brut pe economie. Mai exact, pentru microîntreprinderile fără salariați cota de impozitare va fi de 3% din venituri plus 1.530 de lei pentru fiecare trimestru pentru care se datorează impozit;
  • eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016;
  • introducerea obligației de plată a CAS și CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

Toate aceste măsuri sunt o încercare ambițioasă și fără precedent de a revigora sistemul fiscal din România. Am ținut să le enumăr pentru a vedea că avem de a face cu un proiect complex care nu vine și aruncă în față câteva scutiri, ci aduce o viziune comprehensivă asupra sistemului de taxe și impozite care să producă beneficii atât mediului de afaceri, dar și salariaților, obiectul general fiind creșterea economică și creșterea consumului.

Astfel, pe de o parte, proiectul prevede o serie de reduceri de taxe precum TVA sau impozitele pe dividende, dar și reducerea contribuțiilor sociale atât la angajat, cât și la angajator. Sunt măsuri care generează într-adevăr costuri negative la bugetul de stat. Pe de altă parte, însă, proiectul vine cu soluții care vor contribui la creșterea încasărilor la bugetul de stat prin impunerea plății CAS pe toate veniturile sau eliminarea deductibilității cheltuielilor CASS de la calculul impozitului pe venit. Impozitarea tuturor veniturilor este un principiu corect care aduce echitate în sistem. Orice formă de venit încadrată diferit trebuie să implice plata unor taxe corespunzătoare. Astfel, se reduce discriminarea din situația în care un angajat la o companie plătește contribuțiile corespunzătoare unui venit de 3.500 de lei, să zicem, și un alt angajat care plătește impozite pentru un venit de 2.000 de lei, dar înregistrează venituri de încă 1.500 de lei sub altă formă (la altă companie sau prin PFA) pentru care nu plătește toate contribuțiile.

Ca o noutate față de alte proiecte anterioare de modificare a Codului fiscal, proiectul de față prezintă în mod responsabil și studii de impact. Conform estimărilor, noile măsuri ar urma să atragă pentru primul an de implementare, respectiv 2016, costuri negative la bugetul de stat de 16 miliarde de lei, dintre care 11 miliarde de lei provin din reducerea TVA. O mare parte din pierderi vor fi însă recuperate ca urmare a efectelor pozitive asupra activității economice. De asemenea, scăderea TVA va descuraja evaziunea fiscală, putând crește veniturile totale din TVA.

S-au lansat o serie de acuze asupra acestui proiect, însă, din păcate, fără argumente. Una dintre ele este faptul că reprezintă un act de imagine. Mă întreb, însă, cum ar putea fi un act de imagine, atât timp cât își asumă în mod clar și cât se poate de transparent costurile negative prezentate în studiile de impact?

PSD a fost de multe ori criticat pentru grija sa față de cheltuielile sociale, iar acum este criticat că vine cu o viziune reformistă de relaxare fiscală. Cu alte cuvinte, orice măsură lansată de PSD este criticată doar pentru că este a PSD. Această atitudine nu este de dorit pentru că nu aduce niciun câștig celor pe care îi deservim.

Cred, mai degrabă, că ar trebui să privim cu maximă obiectivitate spre proiect. Sper ca cei din opoziție să lase la o parte orgoliile și să îi recunoască valoarea și viziunea reformatoare pentru România. Proiectul nu este, cu siguranță, unul perfect, dar este unul perfectibil. E nevoie să ne aplecăm cu toții asupra lui, să îl studiem cu atenție și să ne pregătim sugestiile de îmbunătățire pentru momentul când va ajunge în Parlament, moment care sper să fie cât mai curând.

      Mihai Weber - declarație politică ce are ca subiect România - către un nou model de creștere;

Domnul Mihai Weber:

"România - către un nou model de creștere"

La un sfert de secol de la Revoluția din 1989, România se află în fața unui moment de bilanț. Țara a reușit să se integreze politic în familia democrațiilor occidentale, dar mai are de parcurs un drum în ceea ce privește modernizarea și dezvoltarea economică. Pentru aceasta este nevoie de ajutorul nostru, al tuturor celor care doresc să contribuie la realizarea cât mai rapidă a celor două obiective, acest lucru fiind posibil prin unitate și muncă. Trebuie să luptăm pentru a-i oferi României un nou model de creștere, care să poată fi susținut pe o perioadă nedeterminată de timp.

Bineînțeles, acest lucru a fost făcut încă din 2012 până în prezent. Guvernul Ponta, prin programul său de guvernare, bine stabilit, și-a arătat interesul pentru realizarea unor măsuri benefice pentru viitorul țării, rezultatele fiind vizibile și de necontestat. Din punct de vedere economic, România a înregistrat creșteri remarcabile, în 2014 având cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Potrivit Institutului Național de Statistică, PIB-ul a crescut anul trecut cu 2,9% față de 2013, după ce în ultimul trimestru creșterea economică a fost de 0,5% față de trimestrul anterior, serie ajustată sezonier, și de 2,6% comparativ cu aceeași perioadă din 2013, serie brută.

Susținerea investițiilor, îmbunătățirea infrastructurii, pregătirea forței de muncă sunt doar câteva dintre direcțiile în care ar trebui mers pentru a putea face posibilă schimbarea de care țara noastră are nevoie.

De altfel, domeniul energiei și resurselor naturale merită pus în discuție și supus unor modificări ce duc spre modernizare. Având în vedere că România este cel mai mare producător de energie din Europa Centrală și Europa de Est, ar fi păcat să nu venim cu soluții asupra securității energetice prin interconectarea cu sistemele de transport ale statelor vecine, diversificarea surselor de generare, creșterea eficienței energetice, dar și accesibilitatea pentru toate categoriile de consumatori. În acest sens, exploatarea resurselor ar contribui la dezvoltarea țării și ar genera beneficii pentru întreaga societate.

Susțin în continuare că fără creșterea investițiilor în educație și sănătate nu se va putea realiza un progres sustenabil. Învățământul profesional trebuie orientat spre tehnologizare și, cel mai important, să satisfacă nevoia de personal calificat al angajatorilor, astfel încât să devină performant și atractiv pentru investitorii străini.

Trebuie ca România să nu mai piardă nicio oportunitate, să își consolideze brandul de țară, să urmeze politici publice coerente în scopul creșterii atractivității pentru investitori și să mărească gradul de absorbție al fondurilor europene.

Noi, ca clasă politică, trebuie să optăm pentru o mai mare transparență, să ținem cont de aspirațiile tinerilor și să dăm naștere unor politici și programe prin care să facem ca România să fie o țară în care ne dorim să trăim decent, să ne formăm o familie, dar mai ales să ne creștem copiii.

Dorim ca românii să își recapete încrederea în ei, între ei, dar și în instituțiile fundamentale ale statului. Numai în acest fel România se poate moderniza pe plan economic, industrial și social.

      Natalia-Elena Intotero - declarație politică: - 2014 - anul ieșirii României din criza economică;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"2014 - anul ieșirii României din criza economică"

Anul 2014 nu a fost un an deloc ușor. Tensiuni și conflicte internaționale apărute peste tot în lume au avut un impact negativ asupra raporturilor politice globale. Și primele afectate, în mod evident, sunt relațiile economice.

Cu toate acestea, România a avut a cincea cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană. Produsul intern brut a crescut anul trecut cu 2,9%, în termeni reali, față de 2013, după ce în ultimul trimestru creșterea economică a fost de 0,5% față de trimestrul anterior, serie ajustată sezonier, și de 2,6% comparativ cu aceeași perioadă din 2013, serie brută, potrivit datelor semnal ale Institutului Național de Statistică.

Și pentru a îndepărta orice îndoială în ceea ce privește acuratețea și corectitudinea acestor calcule, putem evidenția faptul că ele sunt concordante cu constatările Comisiei Europene. Și de la Bruxelles evoluția economică a României în 2014 se vede la fel. Comisia Europeană a revizuit în urcare, la începutul lunii, prognoza privind evoluția PIB pentru anul trecut, de la 2% la 3%, datorită rezultatelor bune obținute în trimestrul al treilea, pe fondul intensificării peste așteptări în zona consumului privat și a exporturilor.

Anul 2014 mai este important și pentru un alt aspect. În 2014, de fapt, România a ieșit din criza economică. În intervalul 2012-2014, de când Partidul Social Democrat a preluat guvernarea, PIB-ul României a avansat cu șapte procente și a revenit cu ceva mai mult de un procent peste nivelul maxim atins în 2008. Practic, de-abia acum, la șapte ani de la declanșarea crizei economice, am recuperat căderea și ne înscriem pe o traiectorie de creștere a producției și veniturilor reale ale populației.

Care sunt perspectivele pentru anul 2015? O să citez din nou Comisia Europeană: Pentru 2015 estimarea comisiei s-a apreciat de la 2,4% la 2,7%. Creștere economică rezultată pe baza unei politici social-democrate prin care Guvernul Victor Ponta a dirijat toate rezultatele pozitive din economie către pensii, către salarii, către învățământ, către sănătate, către oameni.

      Natalia-Elena Intotero - declarație politică: - Acordul de la Minsk, deși încă fragil, poate fi baza unei păci reale și stabile;

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Acordul de la Minsk, deși încă fragil, poate fi baza unei păci reale și stabile"

Înțelegerea rezultată în urma întâlnirii la vârf de la Minsk, din 12 februarie 2015, reprezintă un prim pas în vederea detensionării situației de securitate din sud-estul Ucrainei și în direcția soluționării crizei din Ucraina.

Este, de asemenea, îmbucurător faptul că armistițiul din estul Ucrainei a fost, în general, respectat de la intrarea lui în vigoare, așa cum au constatat membrii Misiunii Speciale de Monitorizare în Ucraina a Organizației pentru Securitate și Cooperare.

Efortul conjugat de a găsi o soluție politică pașnică unui conflict care amenința să se cronicizeze grav, afectând stabilitatea în zonă, a deschis calea către normalizare.

Inițiativa Federației Ruse de a depune la Consiliul de Securitate al ONU un proiect de rezoluție care aprobă înțelegerile privind soluționarea crizei ucrainene, la care s-a ajuns pe 12 februarie, este un al doilea pas diplomatic important menit să consolideze o pace încă fragilă.

Schimburile de prizonieri și angajamentul insurgenților de a pune în practică retragerea armamentului greu din zona de confruntare sunt semne clare că pacea se va instaura până la urmă, și în pofida dificultăților inerente războiul va lua sfârșit.

România va urmări cu toată atenția ca ansamblul înțelegerilor atinse să fie implementate integral și necondiționat, astfel încât să fie în măsură să producă rezultate concrete în teren, creând perspectiva pentru un proces politic amplu de soluționare a crizei din Ucraina.

Istoria ne-a învățat că oamenii nu pot trăi într-un război permanent. Toate războaiele, fie că au durat trei zile sau o sută de ani, s-au încheiat fără excepție cu un acord de pace. Criza din Ucraina nu face nici ea excepție de la această regulă. În cazul aplicării cu strictețe a prevederilor sale, mai ales a deciziei de implementare a încetării focului, de o manieră necondiționată și cuprinzătoare, înțelegerea de la Minsk poate facilita îmbunătățirea situației de securitate regională. Este ceea ce ne dorim cu toții.

      Ana Birchall - declarație politică: - Nevoia unei strategii naționale pentru combaterea sărăciei și reducerea inegalităților;

Doamna Ana Birchall:

"Nevoia unei strategii naționale pentru combaterea sărăciei și reducerea inegalităților"

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre nevoia unei strategii naționale pentru combaterea sărăciei și reducerea inegalităților, strategie care pentru a fi funcțională trebuie să fie susținută de toate forțele politice și de întreaga societate. Sărăcia este o plagă, un flagel ce afectează demnitatea umană și nu trebuie să fii de dreapta sau de stânga, om politic sau simplu participant la viața cetății pentru a încerca să faci ceva pentru cel de lângă tine, pentru a oferi o șansă și pentru cei mai puțin împliniți.

Problema legată de sărăcie nu este doar o chestiune ideologică sau doctrinară. Orice Guvern, orice partid politic și societatea civilă trebuie să ridice această temă la nivel de politică națională. Un argument este de ordin social. Sărăcia paralizează comunități întregi și generează instabilitate socială, precum și corupție. Împotriva sărăciei toți cei care îi reprezentăm în Parlament pe români trebuie să facem front comun și să adoptăm programe naționale și strategii pe termen mediu și lung pentru combaterea acestui flagel.

Potrivit ultimelor date Eurostat, peste 124 de milioane de persoane din Uniunea Europeană, aproape 25% din cetățenii UE, sunt supuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale. România se situează pe locul doi în UE din punct de vedere al riscului de sărăcie sau excluziune socială, 41,7% din populație fiind afectată. Unul dintre cele cinci obiective principale ale strategiei Europa 2020 este reducerea numărului de persoane care sunt supuse riscului sărăciei sau excluziunii sociale, cu 20 de milioane până în anul 2020. Pentru a contribui la atingerea acestei ținte, la nivelul Uniunii Europene, Guvernul României a stabilit un obiectiv național de reducere a numărului persoanelor afectate de sărăcie și excluse din punct de vedere social cu 580.000 de persoane.

Multe dintre măsurile luate de Guvernul Ponta au anticipat politica strategiei europene 2020 și sunt bugetate pentru anul 2015. Deși colegele și colegii mei din opoziție, noul PNL, au catalogat aceste măsuri ca pomeni electorale, ele sunt un ajutor real pentru românii afectați de criză, de șomaj și de piața muncii prin dinamica ei imprevizibilă. Am arătat că ne pasă de cei mulți, că perioada de creștere economică din anii 2013 și 2014 trebuie să se regăsească în nivelul de trai al tuturor pentru a produce cu adevărat efecte reale.

Printre măsurile adoptate de Guvern, care vin să combată flagelul sărăciei, sunt: creșterea salariului minim la 975 lei, de la 1 ianuarie 2015, și la 1.050 lei, la 1 iulie 2015, după ce în luna mai 2012 salariul minim pe economie era de 700 lei; indexarea tuturor pensiilor cu 5%; creșterea indemnizației sociale pentru pensionari de la 350 la 400 lei; mărirea indemnizațiilor pentru persoane cu dizabilități cu 16%; creșterea alocației pentru susținerea familiilor cu venituri pe membru de familie sub 530 lei, cu 42 lei pentru fiecare copil; creșterea alocației de plasament la 600 lei; majorarea alocației de hrană pentru adulți cu dizabilități și persoane vârstnice din centre de asistență socială, de la 8 la 16 lei pe zi; restituirea eșalonată a debitelor recuperate de la pensionari și persoanele aflate în concediu de creștere a copilului; majorarea salariilor personalului din sănătate și asistență socială cu 100 lei, din luna ianuarie 2015; majorarea salariilor personalului didactic și didactic auxiliar din învățământ cu 5% de la 1 martie 2015 și cu încă 5% de la 1 septembrie 2015 ș.a.

Sunt conștientă că măsurile prezentate nu sunt suficiente pentru a combate sărăcia cu care se luptă peste 4,7 milioane de români, dar este un început care arată că ne pasă și ne preocupă această problemă a României. Fac un apel la dumneavoastră să veniți cu propuneri constructive pentru a realiza împreună strategiile așteptate de milioanele de persoane aflate în pragul sărăciei. Este greșit să îi catalogăm pe cei săraci ca fiind leneși, iar măsurile de incluziune socială ca fiind pomeni. Tema sărăciei este provocarea principală pentru anii care urmează. Simpla creștere economică în cifre reale nu înseamnă rezolvarea problemei de incluziune socială. Singura șansă este să ai politici asumate pe termen mediu și lung pentru a avea succes. Indiferent de bătăliile politice, o asemenea strategie are nevoie de dialog, de consens și de o punere urgentă în practică.

Reprezint în Parlamentul României una dintre cele mai sărace regiuni din România, județul Vaslui. Știu astfel că problemele cu care se confruntă oamenii din colegiul meu sunt profunde și nu se pot rezolva peste noapte, însă vreau să fac tot ce îmi stă în putință să reducem decalajele dintre astfel de zone din România și celelalte județe mai bogate, ca să nu mai vorbesc de decalajul existent față de Uniunea Europeană. De aceea, îmi exprim speranța că veți veni în sprijinirea unei strategii naționale de combatere a sărăciei. Fac un apel la unitate și consens ca să facem o prioritate din rezolvarea problemei nivelului sărăciei în România.

Așteptările sunt mari, iar frustrarea generează nemulțumire. Fondul acesta de nemulțumire poate fi speculat, așa cum se întâmplă în alte părți ale Europei (Grecia, Spania), de fenomenele extremiste apărute în urma politicilor de austeritate promovate în urma crizei. Politica de combatere a sărăciei trebuie să fie parte componentă a strategiei de securitate a României. Eșafodajul democrației depinde și de rezolvarea problemelor legate de incluziunea socială și inegalitățile din societate. Pentru a dezvolta o strategie anti-sărăcie trebuie asigurată o dezvoltare substanțială a condițiilor de bază. O problemă esențială este aceea de a ne concentra asupra producției și resurselor ce ar trebui să acopere problemele demografice, îmbunătățirea sistemelor de sănătate și educație, o promovare mai bună a femeilor, a tinerilor și a comunităților locale.

Românii nu mai trebuie să trăiască cu teama de sărăcie, de acest flagel care ucide demnitatea umană și care poate favoriza apariția discursurilor extremiste și anti-democratice. Sărăcia poate trezi sentimente și atitudini xenofobe și rasiste, iredentiste și profund naționaliste, după cum vedem tot mai des în Europa. Dacă dorim ca pașii importanți pe care i-am făcut în procesul de democratizare alături de partenerii noștri europeni și transatlantici să fie de durată, trebuie să încercăm să dezvoltăm strategii durabile de combatere a sărăciei.

Sărăcia nu este o virtute. România este o țară binecuvântată de Dumnezeu cu bogății materiale și spirituale, iar oamenii ei nu ar trebui să aibă un trai pauper. Depinde de noi să realizăm împreună strategiile necesare pe termen mediu și lung pentru a lupta împotriva acestui flagel. Doar împreună și învingând orgoliile politice putem construi ceva real și durabil în domeniul incluziunii sociale și combaterii sărăciei pentru poporul român. Avem această datorie și oportunitate de a nu întoarce spatele celui aflat în nevoie și în suferință și de a dovedi că într-adevăr ne pasă de acest popor greu încercat.

      Ana Birchall - declarație politică: - Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor;

Doamna Ana Birchall:

"Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor"

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre problema îngrijorătoare a numărului mare de tineri din România și Uniunea Europeană care nu își găsesc un loc de muncă și despre politicile necesare pentru a crește gradul de ocupare a forței de muncă în rândul tinerilor atât la nivelul României, dar și la nivelul Uniunii Europene.

Creșterea calității și a numărului de locuri de muncă disponibile și de programe pentru educația și formarea profesională a tinerilor este deosebit de importantă pentru a combate efectele recesiunii cu care se confruntă cei mai tineri dintre cetățenii noștri. Nu putem accepta situația din prezent, de la nivel european în care unul din cinci tineri de pe piața muncii nu își poate găsi un loc de muncă.

Statele cu o ofertă mai bună de locuri de muncă disponibile, care investesc în capitalul uman și iau măsuri eficiente de protecție și responsabilitate socială sunt mai rezistente în fața efectelor crizei economice. Din păcate, tinerii fac parte din categoriile care au suferit cel mai mult din cauza accesului redus la locuri de muncă și la oportunități de pregătire în vederea angajării. Tinerii din societatea noastră, care întâmpină dificultăți în tranziția de la sistemul de educație la piața muncii, caută șansa de angajare la un loc de muncă stabil, adecvat abilităților și pregătirii lor. Ei trebuie să beneficieze de întreg sprijinul nostru pentru a se putea pune în valoare în meseria sau cariera pe care o aleg la început de drum.

Creșterea ratei de ocupare la nivelul tuturor regiunilor României, cu un accent deosebit pe promovarea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, reprezintă o prioritate în documentele strategice naționale, cum sunt Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020 și Planul de Implementare a Garanției pentru Tineret 2014-2015.

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă arată un factor îngrijorător reprezentat de creșterea numărului de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 ani care nu sunt angajați, nu urmează o formă de educație sau cursuri de formare, așa-numiții NEETs - youths ‘Not in Education, Employment, or Training’, sau tineri care nu sunt încadrați profesional și nu urmează programe educaționale sau de pregătire. În 2013, în rândul persoanelor cu vârste între 15 și 24 de ani, 17,2% nu aveau nicio ocupație, situând România pe locul al șaptelea din Uniunea Europeană. Chiar dacă a scăzut față de nivelul din 2011, nivelul ratei tinerilor fără ocupație înregistrat în țara noastră rămâne peste media europeană de 13%.

Comisia Europeană a propus la începutul lunii februarie să accelereze deblocarea sumelor disponibile prin programul "Inițiativa de ocupare pentru tineri" sau Youth Employment Initiative (YEI). Creșterea fondurilor aflate la dispoziție, începând de anul acesta, și finanțarea mai rapidă a programelor urmăresc readucerea unui număr mai mare de tineri în câmpul muncii și pregătirea lor pentru cerințele actuale de pe piața forței de muncă. Suma totală pe care o va primi țara noastră prin "Youth Employment Initiative" în perioada de programare 2014-2020 este de 106 milioane de euro. În 2015, pentru România vor fi deblocate 31,8 milioane de euro, care pot fi primiți prin prefinanțare, față de 1,5 milioane de euro, cât fusese stabilit inițial, ca urmare a deciziei luate de Comisia Europeană de creștere a ratei de prefinanțare de la 1-1,5% la 30%.

La fel de importantă ca finanțarea este și strategia de implementare a proiectelor desfășurate cu scopul angajării tinerilor. În acest sens, decizia Guvernului de a înființa o agenție pentru antreprenoriat care să gestioneze fondurile destinate tinerilor este foarte importantă pentru a oferi soluții omogene și coerente pentru integrarea tinerilor pe piața muncii. Prin implicarea patronatelor și a sindicatelor, a organizațiilor de tineret, liceelor, universităților, angajatorilor și a comunităților locale, scopul agenției va fi de a asigura o modalitate modernă de lucru, în care toate părțile implicate să contribuie la atingerea obiectivului final - angajarea tinerilor.

Agenția Națională pentru Antreprenoriat și Implementarea Programelor pentru Tineri va prelua două componente din viitorul Program Operațional Capital Uman (POCU) destinate tinerilor care nu sunt angajați, nici în educație sau training (NEET) și va avea rolul de "administrator de Global Grant" pentru aceste linii de finanțare care însumează peste 600 milioane de euro pentru perioada 2014-2020. 641.000 de tineri beneficiază în 2014 și 2015 de măsurile incluse în Proiectul "Garanția pentru Tineri" care va fi gestionat în cadrul noii agenții. Guvernul răspunde astfel nevoii de investiții suplimentare și politici coordonate pentru a îmbunătăți pregătirea, cursurile de formare și măsurile de activare destinate tinerilor.

Măsurile complementare destinate integrării tinerilor pe piața muncii țin de rezolvarea unor probleme care vizează capacitatea administrativă a Serviciului Public de Ocupare (SPO), activitățile de informare destinate tinerilor neînregistrați și implicarea mai activă a sectorului privat în stagii de ucenicie și formare profesională. Alte obiective importante constau în prevenirea părăsirii timpurii a școlii, dezvoltarea competențelor de care piața muncii are nevoie și susținerea primei experiențe profesionale și a formării la locul de muncă. Ultima dintre acestea, de exemplu, susținerea primei experiențe profesionale este o direcție recomandată de Comisia Europeană, la care se raportează măsura Guvernului de a introduce subvenții pentru plata salariilor tinerilor absolvenți pentru primul an. Obligația angajatorilor de a menține postul nou creat încă un an încurajează implicarea mediului privat și astfel contribuie la o creștere stabilă a numărului posturilor disponibile pentru tineri.

Reprezint în Parlamentul României județul Vaslui, un județ care din păcate este în continuare perceput ca un loc neatractiv pentru tineri. Tinerii din Vaslui aleg fie drumul străinătății, fie drumul capitalei sau al altor orașe, iar astfel zona rămâne fără o resursă importantă de dezvoltare. Adiacent ocupării forței de muncă în rândul tinerilor, trebuie avute în vedere măsuri de sprijin pentru tinerii care vor să își întemeieze o familie. Familiile tinere trebuie să poată să își construiască o viață acolo unde au crescut, iar comunitățile locale au la rândul lor nevoie de tineri ca să se poată dezvolta pe viitor. De aceea, măsurile pentru tineri și pentru promovarea tinerilor reprezintă investiții în dezvoltarea noastră pe viitor.

Avem nevoie de astfel de soluții concrete, coordonate și creative pentru a îmbunătăți condițiile pentru tineri pe piața forței de muncă. Eforturile Executivului European și ale Guvernului României, alături de comunitățile locale și de mediul privat trebuie continuate, intensificate și promovate de către toate forțele politice, precum și de autoritățile cu atribuții în domeniu și de organizațiile interesate de sprijinirea tinerilor.

Promovarea tinerilor și ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor este o prioritate a României și a Uniunii Europene și este fundamentală pentru dezvoltarea economică din prezent, nu este doar o chestiune care ne privește pe termen mediu sau lung. Felul în care vom ști să le răspundem tinerilor aflați astăzi în căutarea unui loc de muncă va arăta în ce măsură suntem pregătiți să găsim soluții la problemele de actualitate ce țin de evoluția pieței muncii.

      Radu Babuș - declarație politică despre Noul Cod fiscal;

Domnul Radu Babuș:

"Noul Cod fiscal"

Proiectele de legi privind noul Cod fiscal și noul Cod de procedură fiscală se află pe agenda de lucru a Guvernului. Acestea se vor finaliza de Executiv până pe 15 februarie, după care vor fi prezentate spre dezbatere publică și vor fi trimise Parlamentului la 15 martie spre dezbatere și adoptare.

Principalele schimbări propuse de noul Cod fiscal sunt: reducerea cotei TVA prin reducerea cotei standard pentru toate bunurile și serviciile - de la 24%, în prezent, la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016 și cu 18% din 1 ianuarie 2018, 9% la carne, legume și fructe; introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părți de clădiri și terenuri de orice fel; scăderea cotei unice la 14%, din 1 ianuarie 2019, reducerea fiscalității pentru microîntreprinderile active, în paralel cu penalizarea microîntreprinderilor fără angajați; eliminarea impozitului pe dividende, care ajută la eliminarea dublei impozitări, la menținerea în țară a capitalului și creșterea competitivității României; scăderea accizei la mai multe produse, inclusiv benzină și motorină; eliminarea impozitării atât a țițeiului din producția internă, cât și a altor produse accizabile, precum cafeaua, bijuteriile, autoturismele, alcool, în paralel cu creșterea accizei la băuturile fermentate liniștit; reducerea cotei contribuțiilor de asigurări sociale de stat, precum reducerea contribuției la angajat de la 15,5% la 7% și reducerea contribuției la angajator de la 15,8% la 13,5%; eliminarea impozitului pe construcții; creșterea sumei neimpozabile pentru venituri din pensii la determinarea impozitului pe venit; extinderea bazelor impozabile în cazul contribuțiilor de asigurări sociale și contribuțiilor de asigurări de sănătate; neimpozitarea totală a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajaților; mărirea marjelor în care autoritățile pot decide cu privire la taxele și impozitele local, dar și alte reglementări.

Prin noul Cod de procedură fiscală se reglementează dreptul contribuabililor de a se adresa instanței de contencios administrativ, se introduce reglementarea principiului in dubio contra fiscum, se reglementează posibilitatea contestatorului de a-și susține oral contestația, s-a extins de la 3 la 5 zile lucrătoare de la data încheierii inspecției fiscale, dreptul contribuabilului de a prezenta punctul de vedere cu privire la constatările inspecției fiscale, s-a eliminat taxa extrajudiciară de timbru pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală emis de organele fiscale.

Datorită noului Cod fiscal au fost luate măsuri de combatere a evaziunii fiscale, iar economia neagră migrează spre legal, dar acesta stabilește cadrul legal pentru taxele, impozitele și contribuțiile sociale și stabilește procedura de modificare a acestora.

      Dorel-Gheorghe Căprar - intervenție intitulată Aradul, un oraș cu rol determinant în triumful Revoluției române din 1989;

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

"Aradul, un oraș cu rol determinant în triumful Revoluției române din 1989"

21 decembrie 1989, ora 7 și cincisprezece minute. Era momentul când arădenii mei se alătură revoluției de la Timișoara. Atunci Timișoara nu a mai fost singură în lupta împotriva regimului totalitar. Mii de oameni au manifestat pașnic la Arad, marcând astfel un moment determinant în triumful Revoluției române din 1989.

Îmi exprim totala susținere față de ideea ca Aradul, conform adevărului istoric binecunoscut, să rămână un oraș martir, și asta denotă, implicit, că aici există și au existat eroi martiri, luptători care au contribuit decisiv la victoria Revoluției române din decembrie 1989. Este o pură întâmplare faptul că nu s-a murit la Arad până la fuga dictatorului, ceea ce nu înseamnă că arădenii n-au fost în prima linie a frontului revoluționar, cu atât mai mult cu cât în Arad s-a folosit din plin armamentul din dotarea forțelor de represiune și s-a executat foc deschis împotriva demonstranților. La Arad, înainte de 22 decembrie, s-a tras cu muniție de război. Doar buna organizare și spiritul orașului de pe Mureș a făcut ca să nu vorbim de morți până la fuga dictatorului.

Aradul a avut mulți luptători cu rol determinant în perioada 21-22 decembrie, evident că și după această dată, când în Arad au murit 17 persoane și au fost rănite 38. Rolul determinant s-a evidențiat și prin curajul de a ieși în stradă și de a manifesta împotriva regimului ceaușist, punându-și astfel viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită care au aparținut regimului totalitar. Pentru că la Arad nu s-a murit până la fuga lui Ceaușescu, nu cred că este un criteriu care să minimalizeze rolul arădenilor în debutul și susținerea flăcării revoluției. Poate că dacă arădenii care m-au trimis în Parlamentul României, într-o țară democratică datorită revoluției din decembrie 1989, nu își părăseau locurile de muncă în dimineața zilei de 21 decembrie, ieșind pe străzi și manifestând apoi zi și noapte, am fi putut vorbi astăzi despre Timișoara la timpul trecut.

Consider că Aradul trebuie să-și păstreze locul câștigat în acele zile de foc ale Revoluției Române, arădenii având un rol major în izbucnirea revoltei și susținerea spiritului revoluționar.

      Camelia Khraibani - intervenție despre Marcarea Zilei mondiale a bolnavului;

Doamna Camelia Khraibani:

"Marcarea Zilei mondiale a bolnavului"

Ziua mondială a bolnavului a fost instituită de Papa Ioan Paul al II-lea, în 1992, printr-o scrisoare, la cererea Consiliului Pontifical pentru Pastorația Lucrătorilor Sanitari. În acest an, în mesajul transmis cu prilejul celei de-a XXIII-a Zi mondială a bolnavului, Papa Francisc a lansat tema "Eram ochii celui orb și piciorul celui șchiop". Această zi este dedicată tuturor bolnavilor, dar și lucrătorilor sanitari, credincioșilor creștini, voluntarilor și familiilor celor suferinzi.

Ziua mondială a bolnavului a fost sărbătorită pentru prima dată în 1993, iar celebrarea ei solemnă a avut loc la Lourdes. Această zi mondială se celebrează la dată fixă, 11 februarie; data coincide cu prima apariție a Sfintei Fecioare Maria la Lourdes.

Cu prilejul acestei zile sunt organizate în întreaga lume manifestări spirituale și caritabile atât în colectivități, spitale, cămine de bătrâni, cât și la domiciliul suferinzilor: bolnavi, persoane cu handicap, orfani, săraci.

În România, Ziua mondială a bolnavului este marcată de comunitățile de credincioși prin slujbe religioase și rugăciuni care au loc în biserici, dar și prin vizitele reprezentanților în spitale, aziluri de bătrâni, oferind fructe, iconițe, pliante, jucării și alte mici daruri.

Ziua bolnavului este și un prilej de meditație și de decizie pentru noi toți de a veni în ajutorul celor suferinzi, pentru a ne corecta conduita personală în acord cu valorile vieții sănătoase și pentru a lua măsurile necesare funcționării unor servicii și prestații medicale demne de timpul în care ne aflăm și de cerințele persoanelor bolnave.

Din acest punct de vedere, vreau să profit de această ocazie pentru a felicita asociațiile în slujba bolnavilor, ONG-urile și voluntarii care au creat și participat la evenimente legate de Ziua mondială a bolnavului.

Totodată, țin să apreciez eforturile actuale deosebite ale Ministerului Sănătății, ale domnului ministru Nicolae Bănicioiu pentru îmbunătățirea condițiilor de tratament și de viață ale persoanelor afectate de maladii grave. Trebuie să arătăm și ce este pozitiv, anume faptul că prin venirea actualului titular în fruntea ministerului de resort s-au obținut o serie de rezultate remarcabile și remarcate de corpul profesional medical, de societatea românească, în ciuda greutăților și a multitudinii de probleme pe care încă le întâmpină cetățenii care se confruntă cu sistemul nostru medical.

      Mircea-Titus Dobre - declarație politică cu titlul Partidul Național Liberal este o cascadă de discursuri bombastice și populiste;

Domnul Mircea-Titus Dobre:

"Partidul Național Liberal este o cascadă de discursuri bombastice și populiste"

Moțiunea depusă de PNL cu privire la modificările din cadrul Ministerului Muncii m-a determinat să cred că această formațiune politică are nevoie de câțiva parlamentari PSD și de un ministru competent, să vină și să le explice textul unei ordonanțe de urgență.

Care este scopul și efectele acestei ordonanțe voi arăta și eu în cele ce urmează. Înainte de toate, trebuie să precizez că atât Inspecția Muncii, cât și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială nu se desființează per se, ci aceste două instituții se vor comasa sub departamentul numit Agenția Națională pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială. Totodată, personalul angajat al ambelor instituții își va păstra funcțiile, drepturile salariale și va fi păstrat regimul juridic al fiecărei categorii de personal.

În elaborarea acestei moțiuni simple PNL demonstrează, de asemenea, lacune de înțelegere a art. 6 din Constituția Organizației Internaționale a Muncii nr.81/1947 acuzând Guvernul de încălcarea acestui articol. Însă, așa cum și ministrul muncii a precizat, personalul Agenției este format din demnitar, secretar general, funcționari publici, funcționari publici cu statut special și personal contractual, ceea ce arată negru pe alb că articolul este riguros respectat.

La art. 7 al aceleiași Convenții se stipulează că Inspectorii muncii vor fi recrutați numai pe baza calităților probate de către candidați, prevedere care, de asemenea, a fost respectată de Guvernul PSD în elaborarea acestei ordonanțe de urgență, dat fiind faptul că în subordinea Agenției Naționale pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială se va afla Centrul de Pregătire și Perfecționare Profesională al Inspecției Muncii.

Motivele care au stat la baza unificării celor două instituții sub o singură umbrelă au fost variate, dar cele mai stringente au venit din dorința de eficientizare a activităților de control asupra angajatorului și a angajatului, a sănătății și securității la locul de muncă.

Un alt factor important care a stat la baza acestei decizii este acela că s-au sesizat o serie de cazuri în care persoanele care beneficiau de asistență socială aveau și un loc de muncă pe teritoriul României sau în afara lui. Guvernul PSD își dorește nu doar stoparea acestor abuzuri, ci și prevenirea lor, iar cele două instituții reunite au capacitatea de a descoperi mult mai facil cazurile de acest gen.

Stimați membri ai PNL, este evident acum faptul că a trecut ceva timp de când majoritatea dintre voi ați mai mers în teritoriu să stați de vorbă cu primarii și restul cetățenilor din circumscripțiile dumneavoastră electorale. Dacă ați fi făcut-o, ați fi știut ceea ce eu și Guvernul Ponta știm deja: există cazuri de fraudă cu fondurile pentru asistență socială alocate de la bugetul de stat unor asociații care furnizează servicii sociale.

De exemplu, în Alba s-a depistat că trei furnizori de servicii sociale au beneficiat de subvenții din partea Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Alba, dar și de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Consiliul Local Alba, fără ca serviciile să fie furnizate persoanelor pentru care s-a acordat subvenția. Acesta este doar un exemplu din multitudinea de nereguli prezente în teritoriu.

Încă un factor care a determinat Guvernul PSD să adopte această decizie este și semnalul transmis de Curtea de Conturi cu privire la sumele de bani plătite incorect în anii 2012 și 2013 pentru diverși beneficiari de asistență socială.

Concret, s-au oferit ajutoare sociale în valoare de peste 4,5 milioane de lei, ca urmare a nedeclarării de către beneficiari a tuturor veniturilor nete realizate din pensii, indemnizații de șomaj, venituri din activități comerciale etc.

De asemenea, Curtea a sesizat plăți necuvenite în valoare de peste 4 milioane de lei acordate creșterii copilului, "ca urmare a nesuspendării acordării drepturilor pentru persoanele care au obținut în același timp și venituri profesionale supuse impozitului pe venit".

Curtea de Conturi a mai scos în evidență și acordarea ajutoarelor sociale, în valoare de peste 12 milioane de lei, persoanelor care nu erau eligibile deoarece dețineau bunuri ce conduc la excluderea lor de pe listele beneficiarilor.

Guvernul Ponta face demersuri pentru a preveni aceste înșelătorii din sistemul de asistență socială, iar securitate socială înseamnă exact acest lucru: ca fraudele să nu mai aibă loc și banii să ajungă acolo unde trebuie, la oamenii care au nevoie de ei.

Cât despre incoerența și incapacitatea Guvernului condus de Victor Ponta vreau să reamintesc național-liberalilor faptul că din structura sa unii dintre ei bucuroși au făcut parte, iar restul foarte mult și-ar fi dorit...

Despre incapacitatea de a diminua evaziunea fiscală am două vești pentru parlamentarii opoziției:

a. 60% din ponderea evaziunii fiscale este generată la TVA și, dacă vă mai amintiți, noii voștri colegi aliați, iertați și spălați de păcate, PDL-iștii, sunt responsabili de creșterea TVA-ului de la 16% la 24%. Deci, le recomand cu căldură membrilor PNL să își regleze conturile între ei.

b. 24% din ponderea evaziunii fiscale este generată de munca la negru, fenomen de care Guvernul coerent și capabil condus de Victor Ponta s-a preocupat deja scăzând CAS cu 5 puncte procentuale.

Vă invit, așadar, în loc să vă opuneți acestei inițiative de bună-credință, să vă oferiți votul de încredere știind că cele două instituții își vor îmbunătăți performanțele și eficientiza metodele în noua Agenție Națională pentru Inspecția Muncii și Securitate Socială.

Dumneavoastră din proprie inițiativă nu faceți nimic bun pentru cetățeni, măcar susțineți-i pe cei care o fac!

      Andrei Dolineaschi - declarație politică privind Informatizarea sistemului public;

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Informatizarea sistemului public"

Internetul pare a fi cel mai fierbinte subiect de discuție în spațiul public, din ultima perioadă. Un studiu recent arată că gradul de conectare a românilor la spațiul virtual este mult mai mare decât ne închipuim și, mai mult, acești utilizatori de internet simt nevoia unei implicări mai active a autorităților în răspândirea tehnologiei și mijloacelor de comunicație.

Studiul "Networked Society - Societatea Permanent Conectată" arată opinia românilor consumatori de internet despre educație și tehnologie, transport, instituțiile statului și sistemul de sănătate. Toate aceste răspunsuri pot oferi o viziune mai largă asupra realității celor ce compun un segment de societate deosebit de activ, ancorat puternic în sistem, plătitor de taxe și impozite, cu spirit antreprenorial.

Nu este de mirare faptul că 81% dintre români, potrivit studiului, cred că tehnologia poate îmbunătăți viața oamenilor și, mai mult, 75% dintre aceștia consideră că accesul la internet este un factor ce contribuie în mod clar la creșterea economică. În contrast, apare viziunea românilor asupra modului în care Guvernul abordează problema conectivității la internet și accesul la tehnologie. Astfel, 53% dintre respondenții la studiul "Societatea Permanent Conectată" consideră că lipsa de interes a autorităților administrative centrale este un obstacol în calea răspândirii tehnologiei.

Fără îndoială, tehnologia guvernează secolul în care trăim. Conectarea la internet și răspândirea tehnologiei înalte a făcut ca, în doar câțiva ani, societatea românească să se schimbe în mod radical. Consider că este de datoria Executivului, dar și a Legislativului să schimbe rezultatele studiului prezentat mai sus. Utilizatorii de internet trebuie să simtă că Guvernul nu este un obstacol în calea tehnologiei și că se poate plia eficient pe realitățile zilei. Fondurile investite până acum în diverse platforme și portaluri care aveau ca rol apropierea cetățeanului de aparatul administrativ prin intermediul tehnologiei s-au dovedit ineficiente.

De aceea, consider că autoritățile centrale trebuie să coboare în rândul utilizatorilor de internet, să le cunoască nevoile și cerințele, iar apoi să pună pe hârtie o strategie coerentă de informatizare a sistemului public, prin care autoritățile statului, de la ghișeu la cabinetul de ministru, să fie mai aproape de cetățean.

      Daniel-Ionuț Bărbulescu - declarație politică cu tema Reforma fiscală - pași înainte spre modernizarea și dezvoltarea României;

Domnul Daniel-Ionuț Bărbulescu:

"Reforma fiscală - pași înainte spre modernizarea și dezvoltarea României"

Noul Cod fiscal a intrat săptămâna trecută în linie dreaptă. Ministerul Finanțelor Publice a finalizat proiectul de lege, proiectul fiind prezentat de Guvern în primă lectură și supus dezbaterii publice. Reforma fiscală reprezintă cel mai substanțial proiect al anului 2015, într-o Românie aflată în creștere economică, cu fonduri europene deblocate, cu salarii crescute și instituții care funcționează.

Măsurile fiscale propuse de Guvern reprezintă catalizatorul creșterii economice și creării de locuri de muncă, confirmând traseul economic bun pe care România se află. Propuneri ambițioase, așa cum sunt: reducerea TVA la toate produsele de la 24% la 20%, scăderea cotei unice la 14%, eliminarea impozitului pe dividende, reducerea contribuției de asigurări sociale la angajat de la 10,5% la 7,5%, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice, vor duce la noi angajări pe piața muncii, la scăderea evaziunii fiscale, la creșterea puterii de cumpărare și la scăderea generală a prețurilor.

Mai mult de atât, prin planificarea multianuală, până în 2019, noul pachet de legi fiscale demonstrează existența unei viziuni strategice și oferă predictibilitatea și stabilitatea mult dorită de mediul de afaceri, care își va putea desfășura activitatea pe baza unor business-planuri coerente, pe termen mediu cel puțin.

Cele trei preocupări principale ale Guvernării PSD - creșterea economică sănătoasă, crearea de locuri de muncă și atragerea investițiilor - au stat la baza filozofiei noului Cod fiscal, iar intrarea în vigoare a acestui act normativ va duce la îndeplinirea obiectivului fundamental pentru România: depășirea mediei Uniunii Europene în privința PIB-ului pe cap de locuitor.

Numărul de noi locuri de muncă estimate pentru 2016, ca urmare a aplicării noilor coduri, este de circa 325.000. Fie și dacă luăm în calcul doar acest considerent, ar trebui să mizăm în aula Parlamentului pe dezbateri constructive privind politica fiscală, din partea tuturor formațiunilor politice. Nu am mari așteptări de la noul PNL în această privință, însă, în cele din urmă, românii ne vor cântări pe toți la urne.

      Sorin Constantin Stragea - declarație politică intitulată Evaziunea fiscală - un fenomen îngrijorător;

Domnul Sorin Constantin Stragea:

"Evaziunea fiscală - un fenomen îngrijorător"

Așa cum știm cu toții, România are o evaziune în jurul a 7% din PIB, adică 10 miliarde euro. Rapoartele europene estimează însă că economia subterană din România ar fi de aproximativ 40 de miliarde de euro.

Evaziunea fiscală este o problemă gravă, o problemă cu care ne confruntăm noi, dar și o problemă a întregului continent. Faptul că, pe ordinea de zi a Consiliului European de la Bruxelles, principala temă de discuție a fost combaterea evaziunii fiscale dovedește amploarea acestui fenomen, și, totodată, un semnal că liderii statelor membre vor să reducă drastic pierderile cauzate de fraudele financiare, care se ridică la aproape 1.000 de miliarde de euro în fiecare an, ceea ce înseamnă pentru buzunarul cetățeanului de rând cam 2.000 de euro anual, așa după cum arată estimările. Rezolvarea acestei probleme este posibilă numai prin eliminarea breșelor din legislație, și aici trebuie să acționăm, ca parlamentari, pentru eliminarea portițelor legislative de eludare a taxelor legale. După cum știți, printre măsurile adoptate până acum de Executiv se numără impozitarea cu 50% a veniturilor obținute de nerezidenți, dar și creșterea pedepselor pentru evaziune. Sunt primii pași făcuți în lupta cu evazioniștii.

Renunțarea la secretul bancar, ca mecanism de luptă împotriva evaziunii fiscale, este o măsură pe care o susținem și noi, dar din păcate mai sunt țări care nu achiesează la aceste idei, cum ar fi Austria și Luxemburgul. Comisia Europeană pregătește un sistem pentru a facilita schimbul automat de informații între autoritățile fiscale cu privire la veniturile indivizilor și profiturile firmelor, fapt care ar crea un sistem integrat de depistare și eradicare a fenomenului infracțional financiar în statele membre. Există două mari modalități principale prin care se practică evaziunea fiscală pe plan local. Prima sursă este comerțul intracomunitar. Cu alte cuvinte, se cumpără foarte multă materie primă de către un agent economic care nu plătește TVA. O a doua sursă este agricultura, care nu intră în circuitul fiscal, din mai multe motive. Printre acestea se numără suprafața de teren agricol fărâmițată. Practic, producția de grâu sau alte cereale se adună de către intermediari și intră în flux, dar fără să apară în acte. Cu alte cuvinte, evaziune fiscală 100%.

Economia subterană și evaziunea se hrănesc din TVA enorm. Reducerea TVA la alimente ar putea fi o măsură care va conduce la o stagnare a prețului la alimente, dar ar putea conduce și la reducerea evaziunii fiscale.

Soluții de combatere a evaziunii fiscale trebuie găsite de urgență. Este de datoria noastră, a tuturor parlamentarilor, să facem în așa fel, încât să diminuăm acest fenomen, efectele fiind benefice românilor și întregii țări.

      Vasile-Daniel Suciu - declarație politică cu subiectul: Noul Cod fiscal trage preșul de sub picioarele național-liberale;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Noul Cod fiscal trage preșul de sub picioarele național-liberale"

Nu s-a pus mare accent mediatic pe această nouă ispravă, dar Guvernul și ministrul finanțelor publice au prezentat noul Cod fiscal. La aflarea noilor schimbări prevăzute, m-am bucurat, mai ales în contextul în care membrii PNL și PDL avertizau în timpul campaniei electorale că Guvernul PSD vine cu o tolbă plină de taxe și impozite.

Ei bine, nu a fost să fie. Mai multe taxe și impozite vor fi, cu siguranță, într-un posibil Guvern Predoiu, așa cum a fost și în cel condus de Boc, pentru că realitatea ne arată că Guvernul Ponta demonstrează curaj, onestitate și o doză considerabilă de asumare a răspunderii.

Îmi amintesc momentele în care prim-ministrul promitea că, imediat ce cadrul fiscal bugetar va permite, va analiza și iniția reducerile de taxe și impozite. Astăzi ne aflăm în fata promisiunilor îndeplinite. Ministerul Finanțelor Publice a lansat în dezbatere noul Cod fiscal, prin care o serie de taxe și impozite vor fi micșorate în mai multe etape desfășurate pe parcursul următorilor patru ani.

Astfel, printre măsurile de relaxare fiscală se numără reducerea TVA de la 24% la 20% din 2016 și încă o reducere de la 20% la 18% din ianuarie 2018. Se vor diminua accizele la carburanți și la alcool, iar taxa pe stâlp va fi eliminată. Guvernul va micșora cota unică de impozitare de la 16% la 14% din ianuarie 2019 și va elimina impozitul de 16% pe veniturile din dividende din ianuarie 2016.

Bineînțeles că aceste măsuri vor genera un impact negativ în bugetul de stat, fapt deja prevăzut și consemnat de Ministerul Finanțelor Publice, însă acest rezultat negativ poate fi ajustat cu resursele existente în economia subterană, care, cu ajutorul măsurilor de reducere a evaziunii fiscale, vor putea fi colectate. Afirm acest lucru cu încredere, deoarece evaziunea fiscală a cunoscut o creștere fără precedent odată cu majorarea TVA-ului, operată de Guvernul PDL.

Motivul pentru care Guvernul Ponta beneficiază de încrederea mea este acela că interesele oamenilor au avut întotdeauna prioritate pentru membrii cabinetului său.

Guvernul Ponta a fost blamat că a adoptat măsuri electorale, dar acest lucru nu l-a oprit din demersurile sale. Guvernul Ponta a promis că va avea constant în vedere elaborarea măsurilor de relaxare fiscală și a făcut acest lucru întocmai chiar și atunci când opoziția acuza că reducerea CAS-ului este o măsura electorală.

Acum, datorită faptului că acest Cod fiscal propune măsuri ce vor intra în vigoare treptat pe parcursul a patru ani, opoziția nu poate acuza că are scop electoral, ar fi jenant chiar și pentru PNL. De această dată, PNL și președintele, care încă nu s-a distanțat, cum ar fi normal, de partidul său de origine, Klaus Iohannis, au vehiculat ideea că măsurile acestea sunt inspirate din propunerile național-liberale.

Ei bine, doamnelor și domnilor, înseamnă că le veți vota și în sfârșit vom avea consens politic. Ar fi bizar ca PNL să facă opoziție ideilor PNL-iste.

      Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică intitulată Parlamentul, mașina de vot a Guvernului;

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"Parlamentul, mașina de vot a Guvernului"

Statul democratic are la bază principiul fundamental al separărilor puterilor în stat. Aceste trei puteri, legislativă, executivă și judecătorească, au atribuții diferite, pentru a împiedica imixtiunea unei puteri în funcționarea alteia. Cele trei puteri constituționale nu sunt organizate pe criterii ierarhice, iar între ele nu există niciun raport de subordonare.

Atribuțiile instituțiilor mai sus menționate sunt dispuse în Constituția României, în mod clar și concis; conform Constituției Parlamentul este "organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării", iar puterea executivă reprezentată de Guvern, care "asigură realizarea politicii interne și externe a țării".

Ceea ce, în opinia mea, reprezintă un factor de conflict este neconcordanța între teorie și punerea ei în practică. De exemplu, în teorie parlamentarii fac legi, însă în practică parlamentarii depun o serie de inițiative legislative, dintre care mai puțin de un sfert sunt aprobate, majoritatea sunt respinse sau rătăcesc prin comisiile de specialitate. Încă un exemplu ar fi acela că în teorie Parlamentul este organul legiuitor al statului. În practică, însă, ordonanța de guvern este instrumentul central de legiferare, ceea ce arată o discrepanță considerabilă între principiile Constituției și aplicarea lor.

Principala scuză folosită de Guvern pentru a justifica necesitatea emiterii ordonanțelor de urgență este aceea că Parlamentul este greoi, opoziția boicotează proiectele de lege etc., însă acest mijloc de legiferare, cu forța, are un efect negativ asupra societății.

Aceste ordonanțe de urgență sunt adoptate fără a consulta și părerile specialiștilor din instituțiile nonguvernamentale care activează în domeniul corespunzător și fără a consulta societatea civilă, fapte în urma cărora ne mirăm că ne-am pierdut sprijinul și credibilitatea oamenilor.

Fiind părtași cu bună știință la acest mod de a guverna, de ce suntem surprinși de faptul că cetățenii nu mai au încredere în Parlament? De câte ori a luat Parlamentul o poziție fermă împotriva măsurilor guvernamentale nefavorabile? De câte ori au sancționat parlamentarii ordonanțele de urgență, adoptate, parcă, împotriva societății, echilibrând astfel balanța puterilor în stat?

Punctul de vedere al ministerelor nu este literă de lege, stimați parlamentari membri ai comisiilor. Aceste inițiative au la bază un motiv bine întemeiat, de obicei semnale de la cetățeni, iar rolul nostru este acela de a propune modificări pentru ca inițiativele să ajungă în forma ideală pentru a fi adoptate și astfel să producă efectele scontate.

Problema cu care ne confruntăm este cauzată de faptul că, indiferent de guvern sau de majoritatea parlamentară, de peste 10 ani Parlamentul funcționează ca o anexă a Guvernului. Actualul Executiv a blamat Guvernul Boc pentru că a emis 381 de ordonanțe de urgență în perioada 2008-2012, însă și Guvernul Ponta a adoptat circa 250 de ordonanțe până în prezent.

Respect poziția premierului, aceea de a-și propune ca maximum 75 de astfel de ordonanțe să fie emise în acest an, dar, din punctul meu de vedere, 75 este un număr prea mare pentru natura acestui demers.

Ordonanțele de guvern, stimați membri ai arcului guvernamental, se pot adopta numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, pe când ordonanța de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii educației, prin care li se permite celor care dețin titluri academice sau științifice să renunțe la acestea, nu avea un caracter extraordinar, ci era un moft.

Stimați colegi și actuali miniștri, Parlamentul există și are în componența sa cel puțin 2-300 de experți în diferite domenii de activitate. Solicit Guvernului să nu facă un exces de zel emițând ordonanțe pe bandă rulantă, ci mai bine să elaboreze din timp proiecte de lege ce își vor urma cursul natural și firesc prin circuitul parlamentar, spre dezbatere și adoptare sau respingere.

Elaborarea și adoptarea legilor fac parte din prerogativele parlamentarilor, și mai puțin ale miniștrilor.

      Elena Cătălina Ștefănescu - declarație politică cu referire la Dezvoltarea rețelei de energie regenerabilă;

Doamna Elena Cătălina Ștefănescu:

"Dezvoltarea rețelei de energie regenerabilă"

Energia regenerabilă reprezintă un punct strategic pentru sistemul energetic global, dar și pentru sistemul energetic din România. Plasarea țării noastre în poziția de lider regional ține în mare parte de perspectiva obținerii independenței energetice. Acest lucru este realizabil prin politici publice îndreptate spre stimularea investițiilor în energia regenerabilă. Astfel, potrivit estimărilor oficiale, 4,4 miliarde de euro din fonduri europene au intrat în țara noastră pentru dezvoltarea sectorului energiilor regenerabile, iar cea mai mare parte din aceste fonduri s-a dus către segmentul destinat investițiilor în energia eoliană.

Sigur că scopul acestor investiții pe termen lung este independența energetică, însă mai aproape de noi se află respectarea angajamentelor față de Uniunea Europeană, acoperirea a 24% din necesarul total de energie electrică pentru țara noastră, pe baza energiilor regenerabile, până în 2020.

Un exemplu de succes este parcul fotovoltaic din Sebiș, județul Arad. Parcul, cel mai mare din România, livrează de anul trecut energie electrică pentru rețeaua națională, și se întinde pe 40 de hectare, urmând ca acesta să se extindă cu încă 150 de hectare în cea de-a doua fază a proiectului.

Este clar că România are nevoie mare de mai multe parcuri fotovoltaice precum cel din Sebiș. Este clar că România este obligată să facă eforturi din ce în ce mai mari pentru obținerea de fonduri pentru investiții în energia regenerabilă. Șansa României este oportunitatea de a intra pe o piață în dezvoltare, cu o cerere foarte mare, cu idei inovatoare și curajoase. România are o obligație să investească în energia verde, pentru a asigura independența și viitorul generațiilor care vin din urmă.

      Gheorghe-Eugen Nicolăescu - declarație politică cu titlul Proiectul de Cod fiscal, o altă minciună a lui Victor Ponta!;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"Proiectul de Cod fiscal, o altă minciună a lui Victor Ponta!"

Ca de obicei, Victor Ponta dovedește cât este de neserios în pragul schimbării majorității parlamentare și pierderii funcției de prim-ministru. Propunerile Guvernului PSD privind modificarea Codului fiscal dovedesc disperarea lui Victor Ponta și a celor care încă îl mai servesc, având în vedere că, sub această guvernare, fiscalitatea a fost maltratată la nivel legislativ, într-o conjunctură în care, dacă nu ar fi furat și nu ar fi încurajat corupția, ar fi putut să facă reduceri fiscale semnificative.

În noul proiect de Cod fiscal lansat în dezbatere publică, Guvernul Ponta recunoaște enormitatea greșelilor făcute în timpul propriului act de guvernare. Ceea ce propune Victor Ponta este, și de această dată, o simplă promisiune și o nouă dovadă de ipocrizie, vânzând cetățenilor iluzia reducerilor de taxe și impozite pentru o perioadă în care oricum nu va mai guverna.

Relaxarea fiscală nu este credibilă în condițiile în care PSD a fost campionul introducerii de taxe noi și impozite majorate cu care a sufocat mediul de afaceri și a redus puterea de cumpărare a românilor.

PNL a finalizat Capitolul fiscalitate din viitorul Program de guvernare pe care îl va supune dezbaterii publice, așa cum s-a angajat, cu responsabilitate și seriozitate față de mediul de afaceri și cetățeni. Astfel, informăm publicul larg că programul fiscal al PNL este complet diferit, în sensul că o reducere de fiscalitate se va regăsi într-o regândire din temelii a sistemului, spre deosebire de promisiunile false ale PSD.

Această revoluție fiscală pe care PNL o pregătește are la bază predictibilitatea, claritatea, debirocratizarea și eficientizarea sistemului, astfel încât mediul de afaceri să asigure o creștere economică anuală de minimum 5%.

Ne propunem, de asemenea, să introducem o cotă redusă de TVA pentru toate alimentele și pentru alte produse, astfel încât prin această măsură să se asigure creșterea consumului intern, ca factor de stimulare a creșterii economice, alături de investiții și de creare de noi locuri de muncă.

Avem convingerea că promisiunile PSD sunt produse expirate în care nu mai crede nimeni, așa cum nu mai crede nimeni în Victor Ponta!

      Daniel Iane - declarație politică referitoare la indemnizațiile foștilor deținuți politici și ale luptătorilor anticomuniști;

Domnul Daniel Iane:

În România anului 2015, foștii deținuți politici și luptători anticomuniști sunt umiliți în continuare de statul român. Chiar dacă în cele mai multe cazuri, pensiile lor sunt de 10 ori mai mici decât cele ale torționarilor lor, foștii deținuți politici sunt considerați prea costisitori.

Ce s-a întâmplat cu promisiunea din campanie a PSD de dublare a indemnizațiilor acestor persoane care au plătit cu ani grei de temniță pentru vina de a avea demnitate și credință?

În decembrie 2014, Senatul a aprobat un proiect de Lege care stabilea majorarea cu 100% a cuantumului drepturilor persoanelor persecutate din motive politice, precum și a celor deportate în străinătate sau foștilor prizonieri (potrivit Decretului-lege nr. 118/1990).

Atunci am crezut că, într-adevăr, PSD își va respecta promisiunea față de acei oameni care au luptat împotriva regimului dictatorial.

Din păcate, surpriza a venit foarte repede, Guvernul amânând, prin ordonanță de urgență, până în ianuarie 2017 plata indemnizațiilor la care au dreptul românii deportați sau închiși de regimurile instaurate între 1940 și 1945.

Conform datelor statistice, în anul 2009 numărul beneficiarilor acestui decret era 63.259, în 2010 erau 62.178, în 2012 erau 55.901, iar în 2013 mai erau 54.378.

În ceea ce privește deținuții politici, în decembrie 2013 au murit 325, în ianuarie 2014, 400, iar în prezent mai trăiesc doar 3000.

În aceste condiții în care numărul beneficiarilor acestui Decret-lege este în continuă scădere, anul 2017 este foarte îndepărtat pentru aceste persoane în vârstă ale căror venituri sunt foarte mici în raport cu suferințele îndurate.

În ședința Comisiei pentru muncă și protecție socială din săptămâna care a trecut ar fi trebuit să se discute acest proiect pentru modificarea Decretului-lege nr.118/1990. Spun ar fi trebuit, pentru că a fost amânat, doamna ministru Rovana Plumb plecând chiar înainte de a ajunge la acest punct al ordinii de zi.

În expunerea de motive a acestui proiect de lege, Guvernul menționează că "reparațiile materiale acordate de statul român semnifică o recunoaștere a eroismului, demnității și curajului patriotic de care au dat dovadă cei care s-au opus dictaturii comuniste. Foștii deținuți politici sunt martorii direcți ai tragediei națiunii române în timpul comunismului, iar compasiunea și prețuirea semenilor pentru suferințele îndurate trebuie să ia inclusiv forma unor reparații materiale."

În acest sens, sperăm ca Guvernul să înțeleagă necesitatea adoptării acestui proiect cât mai rapid, pentru a avea efectele scontate pentru un număr cât mai mare de beneficiari. Altfel nu putem să nu ne întrebăm când s-a gândit PSD la acești oameni, care așteaptă de atâția ani ca statul să îi audă și să îi respecte, în campania electorală, când au propus proiectul, sau când l-au amânat pentru ianuarie 2017?

      Romeo Florin Nicoară - declarație politică intitulată Spre o majoritate cu fața la români;

Domnul Romeo Florin Nicoară:

"Spre o majoritate cu fața la români"

România se află azi pe mâna unei guvernări PSD de conjunctură și a majorității sale, de asemenea, bazată pe o conjunctură și o farsă politică. Ultimele sondaje demonstrează însă că realitatea politică din România s-a schimbat și situația nu se poate perpetua cu o majoritate lipsită de obiective și de o identitate clară. PSD insistă prin negocieri subterane, meschine, să-și păstreze scaunele puterii cu orice preț. Spunem astăzi cu tărie că populația nu mai dorește la putere un partid care se ocupă doar de rezolvarea intereselor sale de grup.

PSD-ul în frunte cu domnul Victor Ponta, a reușit să transforme Parlamentul României într-o instituție anexă a Guvernului, prin marionetele sale politice aflate la conducere. Nu există o agendă proprie Parlamentului, ci doar același și unic scop de menținere la putere a familiei Ponta și a grupului său de prieteni. Această stare de fapt trebuie să înceteze, Parlamentul României trebuie să redevină for de inițiere și dezbatere legislativă serioasă, nu să rămână doar locul unde se votează, mecanic, pe bandă rulantă, toate inițiativele Guvernului.

Este nevoie de un alt fel de majoritate politică în Parlament, bazată pe o agendă solidă, care să se cristalizeze în jurul Programului de guvernare al PNL și al lui Klaus Iohannis, cu fața la problemele românilor, nu pentru interesele personale ale unor colegi parlamentari migratori. Spre deosebire de PSD, PNL își dorește o majoritate de conținut, cu un program bine construit, asumat de toți cei care îl susțin și care să aibă obiective clare în fața românilor. Țara nu se poate guverna de pe o zi pe alta, după stilul Victor Ponta, peticind bugetul la fiecare 2 luni, rupând după bunul-plac acordurile financiare ale României, aruncând în dezbatere propuneri fiscale iresponsabile și complet înșelătoare, copiate de la alții.

Românii au înțeles că Guvernul PSD - Ponta nu are o agendă publică, ci una strict personală, au înțeles că această guvernare este nocivă pentru țara noastră. Mesajul din 16 noiembrie de schimbare a modului de a face politică, pentru oameni, nu pentru prietenii de familie, vedem că nu a fost înțeles de premier și partidul său. Drept urmare, datoria noastră, a Partidul Național Liberal, este, în această sesiune parlamentară, de a construi o nouă majoritate care să schimbe actualul Guvern și să readucă România pe calea normalității.

      Ion Diniță - declarație politică: Britanici, nu-i mai denigrați gratuit pe români!;

Domnul Ion Diniță:

"Britanici, nu-i mai denigrați gratuit pe români!"

Atât în nume personal, ca demnitar și român, cât și în numele Partidului Conservator, îmi exprim nemulțumirea și consternarea cu privire la seria de reportaje prezentate în ultimele zile de postul britanic de televiziune Channel 4. Potrivit televiziunii londoneze, românii stabiliți în Marea Britanie sunt prezentați la modul general ca fiind țigani, cerșetori, oameni care au venit în Anglia doar pentru a beneficia de ajutoare sociale și alte avantaje oferite de statul britanic. Documentarul de televiziune, denumit "Sosesc românii", a fost deja difuzat în Anglia și prezintă doar cazuri izolate ale unor cetățeni români, povești care înfățișează oameni care trăiesc la limita sărăciei, fără un loc de muncă stabil și fără a se integra în societate.

Această acțiune cu vădite accente antiromânești este condamnabilă, incorectă și profund discriminatorie. După cum am mai subliniat și în alte rânduri, există foarte mulți români în Regatul Unit al Marii Britanii care s-au integrat exemplar în societate, cu afaceri de succes sau locuri de muncă de top, tineri merituoși care studiază și chiar au fost rugați să rămână acolo după terminarea facultăților. Într-o majoritate covârșitoare, cetățenii români sunt foarte bine integrați în societatea britanică, fiind remarcați la locurile lor de muncă prin profesionalism și determinare, realități apreciate de către angajatori și colegi.

Mai mult decât atât, am reiterat că reprezentanții clasei politice și civice britanice care ne-au criticat pentru că s-au așteptat la apariția unui val consistent de emigranți români ce trebuia să ajungă în Regatul Unit după 1 ianuarie 2014, ar fi trebuit să își ceară scuze publice, deoarece prognosticurile lor nu s-au îndeplinit. Din informațiile oficiale a rezultat faptul că de la începutul anului trecut nu s-a înregistrat un aflux de imigranți români în Anglia, ridicarea definitivă a restricțiilor asupra accesului pe piața forței de muncă din UE nefiind în măsură să sporească semnificativ numărul românilor plecați în țările occidentale.

Reafirm cu acest prilej că astfel de defăimări concertate la adresa românilor, cu referire la implicarea lor în acțiuni de crimă organizată, prostituție, trafic de persoane și minori, cerșetorie și alte delicte, sunt îngrijorătoare pentru armonizarea unor relații firești între două state ale Uniunii Europene. Aceste articole de presă, care se repetă periodic, cu atacuri nejustificate și generalizări negative împotriva românilor, aduc grave prejudicii românilor de bună-credință din diaspora, dar și turiștilor autohtoni și corecți care vizitează orașele europene, ei fiind afectați în mod nefiresc de aceste denigrări impardonabile.

Este evident că documentarul televiziunii Channel 4 nu exprimă imaginea corectă a comunității de români din Marea Britanie. De altfel, protestul de duminică al românilor din Londra a relevat că avem nevoie de acțiuni de stopare a acestor prezentări distorsionate ale adevărului, în care românii, în ansamblul lor, sunt răi și au tendințe infracționale.

Orice țară și orice comunitate din lume are exponenți care fac excepție de la regulile de bună conduită morală, socială și comportamentală, însă a generaliza permanent acest aspect doar împotriva românilor este subiectiv, incorect și chiar jignitor. Nu în ultimul rând, cred că avem nevoie de o acțiune concertată a autorităților române, începând chiar cu președintele țării, pentru a opri astfel de mesaje negative la adresa compatrioților noștri din țările europene, nu doar din Marea Britanie.

      Liliana Ciobanu - declarație politică cu subiectul Statul trebuie să facă mai mult pentru prevenirea, în rândul tinerilor, a consumului de droguri;

Doamna Liliana Ciobanu:

"Statul trebuie să facă mult mai mult pentru prevenirea în rândul tinerilor a consumului de droguri"

Din nefericire, adevăratele probleme ale societății românești, și în special ale copiilor și tinerilor noștri, cum este și consumul și traficul de droguri sau alte substanțe nocive, sunt prea puțin sau aproape deloc mediatizate în mass-media națională și locală. Poate că publicul consumator de presă este interesat îndeosebi de culisele arestărilor oamenilor politici și de alte subiecte de tabloid, însă vreau să subliniez că nu acestea sunt adevăratele probleme ale României și ale oamenilor ei. Prea puțin vedem subiecte de interes la televiziuni, prea puțin sunt abordate aspectele reale care-i frământă pe români. Am mai constatat, de asemenea, cu tristețe, că autoritățile statului se comportă aidoma televiziunilor, ignorând parcă în mod voit temele delicate cu care se confruntă diferitele categorii ale populației.

Doresc să atrag astăzi atenția asupra fenomenului traficului și consumului de droguri, o "cucerire" nefastă a democrației românești, un flagel extrem de periculos, asupra căruia autoritățile statului au o putere din ce în ce mai scăzută. Cel puțin așa arată cifrele oficiale, care indică faptul că a crescut consumul de droguri cu 20%, în ultimul an, în mai multe județe ale țării, și culmea, chiar în zonele considerate a fi mai sărace, inclusiv în județul Giurgiu. Aceste cifre probează teza conform căreia eforturile autorităților și ale specialiștilor în combaterea fenomenului nu au avut până acum rezultatele scontate. Și mai grav este faptul că a scăzut vârsta de la care copiii din România încep să consume droguri, aceasta fiind în prezent de doar 12 ani. Este înfiorător! Majoritatea acestor copii nu mai pot fi recuperați pentru societate și abandonează prematur cursurile școlare.

Din nefericire, în ultima perioadă au apărut pe piața substanțelor interzise o serie de produse noi, care, în multe zone din țară, s-au dovedit a fi total necunoscute de către responsabilii cu combatere a acestui fenomen agravant. Practic, nici oamenii legii care i-au depistat și nici medicii chemați să-i trateze pe acești teribiliști nu au reușit să identifice ce fel de substanțe le-au dăunat tinerilor consumatori.

Realitatea arată că după interzicerea acelor "magazine de vise", fapt reușit după multe acțiuni și demersuri legislative, traficanții și consumatorii au reușit repede să se replieze și să găsească prin lume alte surse alternative, deocamdată necunoscute, aduse mai nou online. Depistarea și anihilarea rețelelor prin care se introduc substanțe interzise în județele țării sunt operațiuni complexe, care, chiar dacă sunt finalizate cu operativitate, nu au întotdeauna efectul concret de a stabili vinovăția traficanților și consumatorilor. Inclusiv în liniștitul Giurgiu s-a răspândit acest fenomen periculos, iar părinții se plâng, pe la colțuri de stradă și pe șoptite, că nu mai știu ce să se facă cu odraslele lor devenite dependente și foarte greu de vindecat.

Fenomenul traficului și consumului de droguri este o consecință directă a evoluției societății românești. Tentația tinerilor, a adolescenților, minori sau care au împlinit 18 ani, este mult mai pregnantă în a încerca experiențe noi, halucinogene, cu efecte euforice imediate, decât de a frecventa cursurile școlare. Aici cred că statul, prin instituțiile abilitate, trebuie să redimensioneze activitățile de prevenire și combatere, antidrog, să pună mai mult accent pe desfășurarea acestora în școli și licee, respectiv acolo unde avem segmentul cel mai vulnerabil. Un rol primordial îl au și cadrele didactice, prin felul în care-și desfășoară orele din unitățile de învățământ, în așa fel încât să reușească să capteze atenția elevilor de a fi prezenți la cursuri. Nu în ultimul rând, părinții trebuie să dețină un rol mult mai activ în lupta contra consumului de droguri, deoarece familia este de multe ori neatentă la preocupările copiilor și scapă din vedere anumite preocupări delicate ale acestora.

Un alt motiv pentru care tot mai mulți tineri români au luat-o pe căi greșite este migrația părinților la muncă în străinătate, care provoacă reale probleme legate de securitate pentru membrii familiei, copiii fiind cei mai afectați. Specialiștii susțin că lipsa unui părinte are ca efect apariția unui sentiment de vinovăție al copilului, o stare acută de inadecvare personală, iar de aici până la consumul în exces de alcool sau droguri nu mai este decât un mic pas. Copiii și tinerii cu părinți plecați la muncă în străinătate au tendința de a se asocia cu alți copii aflați în aceeași situație, fapt ce conduce la creșterea incidenței comportamentelor delincvente.

Foarte mulți părinți ai acestor adolescenți și tineri consumatori mi-au sesizat faptul că sunt puși realmente în fața faptului împlinit, în urma acestor dependențe ale copiilor lor. Ei și-ar dori să poată interveni în timp util pentru a-i ajuta pe consumatori să scape de aceste deprinderi periculoase, dar pur și simplu nu știu cum să procedeze în acest sens, pentru a stopa fenomenul. Nu știu nici ce să facă, și nici cui să se adreseze efectiv. Din cauza rușinii că ar putea fi subiect de discuții, acești părinți, aproape la fel de traumatizați ca și copiii lor dependenți, ascund o perioadă realitatea, cu speranța, de cele mai multe ori deșartă, că lucrurile vor reveni la normal de la sine sau că vor putea rezolva problema fără niciun ajutor.

Iată așadar un fenomen extrem de îngrijorător, despre care statul român vorbește prea puțin și, din câte observăm, face la fel de puțin. Avem nevoie să stopăm sau măcar să diminuăm numărul tot mai mare al tinerilor și copiilor români care consumă droguri, iar acest lucru nu se poate face din birouri și cu campanii derulate pe internet. Pentru a reuși însă avem nevoie de eforturi conjugate ale autorităților, profesorilor, părinților și societății civile, să putem să-i determinăm pe tineri să conștientizeze pericolul fatal la care se expun din simple gesturi teribiliste sau plăceri de moment.

      Miron Alexandru Smarandache - declarație politică: - Măsurile guvernamentale încep să se resimtă în viața și buzunarele românilor;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Măsurile guvernamentale încep să se resimtă în viața și buzunarele românilor"

Din ce în ce mai mulți români susțin că resimt pozitiv măsurile de creștere a competitivității economice și fiscale adoptate de Guvernul României în propriul nivel de trai, respectiv în buzunarele fiecăruia. Până nu demult, principalul reproș adus conducerii executive a țării era cel conform căruia creșterea economică înregistrată la modul real de România în ultimii doi ani nu s-ar resimți în viața populației, în procurarea coșului zilnic, în mult dorita îmbunătățire a vieții noastre, sub raport financiar. Iată, acum, am constatat din spusele românilor că, încet-încet, măsurile guvernamentale se văd din ce în ce mai mult în creșterea bunăstării materiale a oamenilor și în sporirea posibilităților financiare.

Este un prim pas făcut, dar îl consider destul de important, în vederea ducerii la bun sfârșit a programului cu care PSD a câștigat alegerile parlamentare de acum doi ani. De fapt, încă de la învestirea primului Guvern condus de Victor Ponta, în aprilie 2012, principala prioritate a fost repararea nedreptăților făcute românilor de guvernele anterioare ale lui Traian Băsescu, precum și redarea demnității morale și materiale a populației.

Remarc cu bucurie că Executivul va continua și în acest an, dar și pe termen mediu, proiectele de revigorare economică și de creștere a calității vieții românilor. Astfel, cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, și la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018. În aceste zile, sunt în dezbatere publică proiectele de modificare a Codului fiscal și a Codului de procedură fiscală, care prevăd o serie de decizii menite să ușureze traiul populației, prin ieftinirea unor produse indispensabile. Finanțiștii au propus deja reducerea cotei standard de TVA la 9%, începând cu anul viitor, pentru carne, legume, pește și fructe. Acest demers va completa măsura scăderii TVA la pâine și produse de panificație, intrată în vigoare anul trecut, ale cărei efecte pozitive s-au resimțit cu brio atât în economiile populației, cât și în diminuarea fenomenului evaziunii fiscale.

Deciziile amintite ar avea drept consecință directă creșterea bugetului național, prin recuperarea veniturilor din TVA, contribuțiile sociale, impozitul pe salarii etc., în valoare de 6,4 miliarde lei. În paralel, scăderea TVA va duce la creșterea locurilor de muncă, cu aproximativ 145.000 anul viitor și încă 75.000 în următorii ani, atât prin crearea unora noi, cât și prin oficializarea unora din economia ascunsă.

Proiectele noului Cod fiscal și al Codului de procedură fiscală mai prevăd eliminarea impozitului pe construcțiile speciale, începând de anul viitor, precum și alte măsuri menite să majoreze investițiile companiilor private, prin creșterea competitivității acestora și a capacității lor de absorbție de pe piața muncii. De asemenea, noul Cod fiscal prevede introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se va aplica regimul de taxare începând cu 1 ianuarie 2016.

Este evident că avem nevoie de o nouă legislație fiscală, deoarece există o anumită bulversare pe acest palier, rezultată din unele acte normative care se contrazic. Din cele peste 600 de modificări și completări în Codul fiscal și Codul de procedură fiscală aș mai aminti câteva obiective principale, respectiv îmbunătățirea competitivității economiei românești în perspectiva intrării în zona euro în anul 2019, realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investițiilor private autohtone și străine, reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane, întărirea autonomiei autorităților locale, eliminarea discriminărilor generate de sistemul fiscal actual, dar și îndeplinirea obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene prin implementarea legislației europene și actualizarea acesteia.

Trebuie recunoscut faptul că Guvernul PSD și-a onorat până acum cu brio angajamentele luate, a dat înapoi pensiile și salariile, a deblocat fondurile europene, a crescut cuantumul indemnizațiilor persoanelor cu posibilități materiale scăzute, a majorat salariul minim și s-a preocupat de înființarea de noi locuri de muncă și de atractivitatea investițională. Acestea sunt lucruri palpabile, reușite definitive, care, cum spuneam, încep să se resimtă din ce în ce mai substanțial în buzunarele românilor.

      Miron Alexandru Smarandache - declarație politică: - Problemele salariaților ITM Bacău, prezentate instituțiilor abilitate ale statului;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Problemele salariaților ITM Bacău, prezentate instituțiilor abilitate ale statului"

M-am adresat oficial ministrului justiției, Robert Cazanciuc, precum și președintelui Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Ferenc Asztalos, pentru a rezolva problemele ce mi-au fost semnalate de către salariații Inspectoratului Teritorial de Muncă Bacău. Aceștia susțin că nu își pot primi drepturile bănești restante din cauza nerespectării unor sentințe judecătorești și, de asemenea, că ar fi victimele unei situații de discriminare.

"Subsemnații, funcționari publici în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bacău, supunem atenției dumneavoastră o situație care atestă o stare de discriminare și care în perspectivă s-ar impune a fi înlăturată prin adoptarea unui act normativ (hotărâre sau ordonanță), care ar conduce la înlăturarea acestei stări și conturarea unei reparații morale. Raportat la perioada anterioară, respectiv de la 1 ianuarie 2004, ce face obiectul acestui memoriu, ne aflăm sub auspiciile Legii nr. 188/1999, în care se stipula că salariul unui funcționar public este alcătuit din: salariu de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare. Atribuirea acestor suplimente s-a suspendat prin efectele O.U.G. nr. 92/2004, ulterior nemairevenindu-se asupra acestei suspendări. În această conjunctură, am fost legitimați să solicităm aceste drepturi bănești pentru perioada ulterioară datei de 1 ianuarie 2004 și până la zi, atât timp cât materializarea acestor drepturi a fost suspendată. Prevalându-ne de faptul că angajatorul are obligația de a acorda salariaților toate drepturile conferite de lege, inițial am solicitat angajatorului acordarea acestor drepturi, însă ITM Bacău, prin adresa nr. 10278 din 16 iulie 2008, a respins această cerere, cu justificarea că nu au existat prevederi bugetare și nici nu au fost alocate credite bugetare de către ordonatorul principal de credite pentru anii 2003-2008. Întrucât răspunsul angajatorului a fost negativ și pentru că nu am beneficiat de toate drepturile bănești prevăzute de lege, am fost nevoiți să ne adresăm, pe calea unei acțiuni civile, instanței competente, respectiv Tribunalul Bacău, cauza formând obiectul dosarului nr.5275/110/2008. Prin cererea de chemare în judecată am solicitat instanței obligarea ITM Bacău la plata drepturilor bănești către noi, reprezentând suplimentul postului în cuantum de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, de asemenea, în cuantum de 25% din salariul de bază, începând cu 01.01.2004 până la zi, reactualizat cu rata inflației până la data plății efective.

Sentința civilă nr. 403 din 12 septembrie 2008 a Tribunalului Bacău, Secția comercială și de contencios administrativ, a dispus admiterea acțiunii formulate de noi și obligarea ITM Bacău la a achita fiecărui reclamant drepturile salariale reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25%, începând cu data de 1 ianuarie 2004, iar pentru cei angajați ulterior de la data angajării, reactualizată cu rata inflației, până la data plății efective și, totodată, înscrierea acestor drepturi în cartea de muncă pentru fiecare reclamant. Ulterior acestei sentințe, a fost declarat de către ITM Bacău recurs împotriva hotărârii instanței de fond, iar prin Decizia nr. 120 din 13 februarie 2009, instanța Curții de Apel Bacău a admis recursul promovat de către ITM Bacău, a modificat sentința recurată și, drept consecință, a respins acțiunea inițiată de noi, ca nefondată. În motivarea apărărilor formulate de noi am invocat existența unei practici neunitare, prezentând la acea dată decizii favorabile angajaților, emise de către instanțele din Suceava, Galați și Craiova, jurisprudența depusă de noi constituind, în opinia noastră, pilonul de rezistență în argumentarea temeiului legitim pentru obținerea acestor drepturi. Din păcate, instanța Curții de Apel Bacău și-a motivat decizia pronunțată pe considerentul că practica judiciară invocată în cauză, doar de la trei Curți de Apel din România, respectiv Suceava, Galați și Craiova, nu constituie un reper suficient de puternic pentru legitimarea speranței cu privire la dobândirea unui bun și pe acela că jurisprudența aceasta invocată de noi nu ar avea caracter de constantă.

Ulterior pronunțării instanței de recurs, noi am formulat contestație în anulare împotriva deciziei Curții de Apel Bacău, cererea fiind soluționată la Curtea de Apel Galați, în dosarul 115/32/2009, ca urmare a faptului că ni s-a admis cererea de strămutare formulată de noi. Curtea de Apel Galați a respins contestația în anulare, justificând admisibilitatea unei atari cereri numai în contextul limitativ prevăzut de dispozițiile procedural-civile și care antamează mai mult aspecte care privesc nelegala îndeplinire a procedurii de citare, la strecurarea unor erori materiale, la omisiunea cercetării unuia dintre motivele de recurs, precum și la încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență. Reiterăm faptul că, prin analogie, raportându-ne la majoritatea deciziilor pronunțate de instanțele din țară în spețe similare, constatăm că suntem victimele aplicării unui tratament discriminatoriu, care prin efectele care le-a generat a condus la favorizarea unor funcționari publici și la defavorizarea altora aflați în situații similare. Discriminarea în domeniul exercitării profesiei este statuată de articolul 1 din Convenția OIM nr. 111/1958, în sensul că aceasta definește orice diferențiere, excludere ori preferință, având drept efect suprimarea ori știrbirea egalității de tratament în materie de exercitare a profesiei. Atât noi, promotorii acestui memoriu, cât și angajații din hotărârile menționate mai sus, în raport de care am invocat ivirea discriminării, suntem cu toții funcționari publici. O parte dintre funcționarii publici, prin natura efectelor hotărârilor judecătorești mai sus amintite, beneficiază de suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare în cuantum de câte 25% din salariul de bază, în vreme ce o altă parte din funcționarii publici, printre care ne numărăm și noi, nu beneficiază de aceste drepturi, în condițiile în care identitatea de atribuții presupune și identitate de drepturi și obligații. Codul muncii a consacrat pentru toți angajații principiul potrivit căruia pentru muncă și pregătire profesională egală să fie retribuiți în mod egal, mai concret spus, dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.

În raport cu situația descrisă mai sus rezultă cu certitudine faptul că suntem ținta unui tratament discriminatoriu ce trebuie înlăturat prin acordarea acelor drepturi salariale amintite.

Având în vedere că au fost epuizate toate căile jurisdicționale, singura soluție pentru rezolvarea acestei situații o constituie promovarea de către dumneavoastră a unui act normativ cu caracter reparatoriu, care să înlăture și să rectifice discrepanțele salariale din sistem", se arată în memoriul pe care deputatul Miron Smarandache l-a înaintat Ministerului Justiției și CNCD.

Având în vedere petiția respectivă, am solicitat din partea celor două instituții ale statului formularea unui răspuns pertinent pentru angajații ITM Bacău. De asemenea, am mai cerut corectarea nedreptății făcute oamenilor printr-un act normativ cu caracter reparatoriu, și, totodată, am întrebat dacă funcționarii publici băcăuani au fost sau nu discriminați.

      Mihai Lupu - declarație politică intitulată: PSD nu respectă nici Constituția și nici deciziile CCR;

Domnul Mihai Lupu:

"PSD nu respectă nici Constituția și nici deciziile CCR"

Deși noi, românii, avem împământenit mai dintotdeauna un vechi proverb: unde-i lege, nu-i tocmeală, iar Constituția reprezintă legea fundamentală a țării și, în consecință, aceasta ar trebui respectată întocmai de către toate instituțiile sale publice de bază, culmea ironiei, chiar un Guvern, și anume Guvernul Ponta, este cel care a promovat foarte multe legi și ordonanțe de urgență, care au fost ulterior invalidate de către Curtea Constituțională, fiind declarate neconstituționale în integralitate sau parțial.

Printre cele mai controversate și abuzive ordonanțe de urgență a Guvernului promovate vreodată de un Guvern al României, Guvernul Ponta, se află, bineînțeles, și celebra O.U.G. nr. 55/2014, care, în urma sesizării de neconstituționalitate de către noi, parlamentarii liberali, a și fost declarată în integralitate neconstituțională, cea care a fost special promovată anul trecut, în plină campanie prezidențială, de către PSD, pentru a-i crea candidatului său un avantaj electoral evident, prin permiterea migrației aleșilor locali timp de 45 de zile și strângerea, astfel, în ograda PSD, a mii de aleși locali migrați de la alte partide.

Noi, liberalii, am întreprins numeroase demersuri prin care am demonstrat că o asemenea ordonanță de urgență prin care s-a întrerupt, practic, o lege timp de 45 de zile nu poate fi sub nicio formă legală, sesizând în acest sens Curtea Constituțională și am arătat, prin rezultatul obținut, că am avut dreptate. Decizia nr.761 din 17 decembrie 2014 a CCR a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de noi și a constatat că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administrația publică locală sunt neconstituționale.

Mai mult decât atât, Curtea Constituțională a decis și că Parlamentul, în baza art. 115 alin. (8) și art. 147 alin. (2) din Constituția României, republicată, urmează să reglementeze, prin legea de respingere, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2014, pentru a le pune de acord cu decizia Curții Constituționale.

Dar acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece PSD și aliații săi au demonstrat, încă o dată, că nu respectă nici Constituția, dar nici Deciziile Curții Constituționale. Și susțin acest lucru deoarece ordinul dat parlamentarilor puterii de a respinge amendamentele depuse de PNL la Legea de respingere a O.U.G. nr. 55 privind migrația aleșilor locali, amendamente care prevedeau ca aleșii locali care au trecut de la un partid la altul să-și piardă mandatul, conduc în mod clar la ignorarea deciziei CCR. În condițiile în care aceste amendamente nu au fost agreate, este limpede faptul că PSD a încălcat flagrant decizia CCR, nepermițând stabilirea în Parlament a măsurilor necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței de urgență, iar Legea de respingere a O.U.G. nr. 55 va avea, cel mai probabil, un singur articol, unic, și anume doar acela de respingere a ordonanței.

În acest sens, vă întreb, domnilor guvernanți, cum puteți explica faptul că ați reușit să înscrieți în Cartea Rușinii Recordurilor Mondiale un astfel de demers halucinant?! Cred că trebuie să vi se repete până înțelegeți, domnilor, că un asemenea act normativ, cum este O.U.G. nr. 55/2014, unul mai mult decât aberant, abuziv și ilegal, nu a mai văzut vreodată lumina zilei în nicio altă țară democratică, în afară de România, iar acesta a fost promovat exact de un Guvern în funcție, Guvernul dumneavoastră.

      Mihai-Aurel Donțu - declarație politică cu tema: Domnule Ponta, va fi gata autostrada Comarnic-Brașov până în 2016?;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Domnule Ponta, va fi gata autostrada Comarnic-Brașov până în 2016?"

"Dacă nu e gata Comarnic-Brașov în 2016, nu mai candidez", spunea domnul prim-ministru Ponta exact acum doi ani, iar astăzi nu avem nici măcar aprobat acest proiect de către ultimul său Guvern, deoarece Ministerul Transporturilor a decis din nou amânarea, cel puțin până în luna aprilie, a deciziei privind finanțarea autostrăzii Comarnic-Brașov pe Valea Prahovei.

Să ne mai reamintim și faptul că tot domnul Ponta susținea, la începutul acestui an, ironic sau doar neinspirat, faptul că își poate da doctoratul pe tema autostrăzii Comarnic-Brașov și că știe în amănunt toate detaliile legate de acest proiect, care este un obiectiv important, strategic pentru România, deoarece, pe lângă faptul că, citez: "are cea mai mare încărcătură de trafic, în 2018 trebuie să avem legată Muntenia de Transilvania și Moldova, regiunile istorice ale țării".

Cu toate acestea, demararea acestui proiect ba strategic, ba cel mai important, ba vital, este din nou tergiversată și, mai nou, acest lucru se întâmplă din cauza faptului că a devenit un proiect prea scump, după cum susține actualul ministru al transporturilor, domnul Ioan Rus, deși un alt ministru PSD al transporturilor, domnul Dan Șova, susținea recent cu totul altceva: "Contrar celor prezentate, că ar fi o autostradă foarte scumpă, prețul kilometrului de autostradă de munte la Comarnic-Brașov este unul dintre cele mai scăzute din lume. Am arătat ce s-a construit în SUA, în Germania, în Franța, în Spania, pe zone muntoase, iar prețul a fost de 2,5 - 3 ori mai mare decât ce am negociat noi pe Comarnic-Brașov, o autostradă de munte care va fi, dacă nu mă înșel, la cea mai mare altitudine din Europa".

Cu alte cuvinte, azi se promite și mâine se amână! Ieri aveam cele mai mici prețuri din lume pentru o autostradă de munte, iar astăzi le avem, din nou, pe cele mai mari posibile. Tot ieri, domnul Ponta nu mai candida dacă autostrada Comarnic-Brașov nu era gata până în 2016, iar astăzi, în 2015, acest proiect rămâne doar la stadiul de iluzie, fiind pentru a treia oară în ultimii zece ani când autoritățile caută soluții pentru construirea celor 53 de kilometri de autostradă, în concesiune sau parteneriate public-privat.

Țin să atrag atenția Guvernului Ponta că dezvoltarea economică, turistică, dar și atragerea marilor investiții în județul Brașov, precum și cele din regiunea învecinată depind aproape în întregime de această autostradă.

În aceste condiții, domnilor guvernanți ai Guvernului Ponta, în afară de amânări, declarații contradictorii sau ultimative și promisiuni deșarte, ce speranțe mai pot avea românii, că vor putea circula, în viața aceasta, în mod rapid și decent, pentru o țară europeană, pe acest tronson de drum Comarnic-Brașov?!

      Gheorghe Dragomir - declarație politică privind Proiectul noului Cod fiscal în viziunea PSD: promisiuni goale, fără susținere practică;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Proiectul noului Cod fiscal în viziunea PSD: promisiuni goale, fără susținere practică"

Proiectul noului Cod fiscal, care ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016, și pentru care premierul Victor Ponta și-ar asuma și răspunderea în Parlament, a fost prezentat în ședința Guvernului de săptămâna trecută, măsurile propuse vizând, în cea mai mare parte, reducerea sau eliminarea unor taxe și impozite. Acesta prevede reducerea TVA și a accizelor pentru carburanți și alcool, dar și introducerea obligației de plată a CAS și CASS pentru toate persoanele care realizează venituri și introducerea unui sistem de calcul al impozitelor pe locuințe ce poate genera creșteri de până la șase ori. Pentru microîntreprinderi, Guvernul Ponta vrea să introducă plata impozitului pe venit în funcție de numărul de angajați. În plus, taxa pe stâlp ar putea fi eliminată.

La o primă vedere, măsurile propuse de Guvern în noul Cod fiscal ar urma să producă numai în 2016 o gaură bugetară de peste 16 miliarde de lei. Altfel spus, efortul bugetar va fi unul consistent, în condițiile în care România va trebui să se încadreze într-un deficit bugetar structural cât mai aproape de 1% din PIB.

Ceea ce ne-a fost prezentat sunt doar niște promisiuni, niște măsuri nesustenabile, imposibil de implementat de Guvernul condus de Victor Ponta. Codul fiscal este, în acest moment, doar o declarație frumoasă, dar goală, fără susținere practică. Toți ne dorim ca taxele să scadă, dar din păcate proiectul nu pare unul serios, ci doar încropit în grabă, pe genunchi, fără viziune și credibilitate.

După ce în ultimii doi ani premierul Ponta a introdus peste 30 de taxe noi și le-a mărit pe cele existente, acum vine în fața cetățenilor și promite să le reducă pe toate și grămadă: TVA, cota unică, taxa pe proprietate, accize. Costul lor? "Doar" 16 miliarde de lei, echivalentul bugetelor pe anul în curs ale Ministerelor Sănătății și Educației la un loc. Oare de unde va lua domnul Ponta banii pentru această așa-zisă relaxare fiscală? Din păcate, dacă ne uităm la modelul ultimilor trei ani, răspunsul îl găsim imediat: din taxe noi! Și asta pentru că Partidul Social Democrat condus de Victor Ponta a fost campionul introducerii de taxe noi și impozite majorate cu care a sufocat, în ultimii ani, mediul de afaceri și a redus puterea de cumpărare a cetățenilor acestei țări, iar de investiții străine nici nu mai are rost să pomenim, acestea aflându-se în cădere liberă...

Până la acest moment, proiectul noului Cod fiscal nu este însoțit de o analiză care să releve impactul potențial pe care îl va avea asupra nivelului de trai, creșterii economice, cheltuielilor și încasărilor bugetare. Mai mult, efectele noului Cod fiscal asupra bugetului ar urma să fie mult mai mari decât se așteaptă Guvernul, specialiștii din domeniu estimând o gaură de 25 de miliarde de lei numai pentru 2016, primul an de aplicare. "Codul fiscal, la prima vedere: prea bun, prea ca la țară. Numai pe anul viitor impactul este de 25 de miliarde de lei, nu doar 16 miliarde, cum zice Guvernul, pentru că vor fi efecte de rangurile doi și trei. Avem nevoie de cofinanțare la proiecte din fonduri europene și avem nevoie să creștem finanțarea pentru Apărare. De unde? Dacă am fi avut măsuri de colectare, aș fi zis. Gaura e prea mare", a declarat, pentru ziarul Adevărul, consultantul fiscal Gabriel Biriș.

Ceea ce premierul Ponta nu a aflat încă este că economia nu poate fi mințită, iar reducerea taxelor trebuie gândită și aplicată în mod corect, responsabil.

În schimb, Programul de guvernare al Partidului Național Liberal propune o relaxare fiscală în doi pași, pentru că este nevoie, în primul rând, de accelerarea reformelor structurale și îmbunătățirea colectării, și abia apoi de trecerea la o progresie controlată a relaxării fiscale. PNL își dorește introducerea unei cote reduse de TVA pentru toate alimentele și pentru alte produse, astfel încât prin această măsură să se asigure creșterea consumului intern, ca factor de stimulare a creșterii economice, alături de investiții și de creare de noi locuri de muncă.

      Marin Almăjanu - declarație politică cu subiectul: Administrația românească are nevoie de o nouă lege a salarizării unice;

Domnul Marin Almăjanu:

"Administrația românească are nevoie de o nouă lege a salarizării unice"

Doamna ministru al muncii, Rovana Plumb, nu ratează nicio ocazie de a face declarații politicianiste despre noua lege a salarizării unitare în sistemul bugetar. În afară de vorbe, Guvernul Ponta nu a venit cu nimic constructiv în acest sens, nu a demarat încă o dezbatere sau consultare publică solidă privind acest act normativ, care ar trebui să se constituie în baza reformei administrative în România.

Legea salarizării unitare este mult așteptată în cadrul unui sistem apăsat de probleme, în care salariații cel mai prost plătiți au cele mai multe responsabilități și pe umerii lor sunt așezate cele mai dificile și numeroase sarcini. Nu este pentru nimeni o noutate faptul că în administrația românească - fac referire mai ales la cea locală - nu există un sistem de recompensare a performanței, un sistem care să permită ascensiunea profesională onestă, pe merit, și venituri care să asigure un trai decent pentru fiecare salariat.

Fără o reformă salarială care să îndrepte nedreptățile omniprezente în sistemul de stat, nu cred că vom avea vreo șansă pentru a elimina nepotismul, abuzurile și, cel mai important, corupția. Este responsabilitatea Guvernului, a Ministerului Muncii și Protecției Sociale - instituție care are în subordine un aparat specializat, să trimită în Parlamentul României, până la finele acestei sesiuni, un proiect de lege realist, consistent și bine structurat, care să fie dezbătut conform procedurii legislative consacrate și adoptat într-o manieră lipsită de mașinații politice.

      Ștefan-Alexandru Băișanu - declarație politică referitoare la Evoluții pe piața muncii și sistemul românesc de educație;

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

"Evoluții pe piața muncii și sistemul românesc de educație"

Cu o adevărată pepinieră de tineri cu capacități deosebite, România are șanse uriașe ca, în următoarea perioadă, să devină o adevărată sursă de specialiști pentru întreaga Uniune Europeană. Pregătirea și experiența acumulată de elevii și studenții noștri are, însă, o mică legătură cu curricula, cu ce se predă în școlile, liceele și universitățile românești, un aspect ce ar trebui să îl preocupe pe actualul ministru al educației mai mult decât instalarea în funcții, pe criterii politice, a unor noi inspectori-șefi sau directori de școli.

Evoluția pe piața muncii aduce cu sine o serie de modificări cu care sistemul național de educație trebuie să rezoneze. Este vorba de accent pe activități extrașcolare, schimburi de experiență, internship-uri și parteneriate în scopul acumulării de cunoștințe practice în acord cu studiul teoretic. Vorbim despre o nouă viziune educațională, despre o gândire nouă, constructivă, pe care și Ministerul Educației trebuie să o îmbrățișeze. Din păcate, nu văd din partea autorităților responsabile nicio schimbare de atitudine, în condițiile în care puterea controlată de PSD este concentrată pe politizare, în locul promovării persoanelor calificate, cu capacitate dovedită de a reforma sistemul.

În timp ce noi ca țară ne pierdem energia cu lupte crâncene de interese ce nu au nimic în comun cu viitorul generațiilor tinere, o lume întreagă, în jurul nostru, evoluează. La nivel european, atenția de care se bucură programele educaționale inovatoare, chiar și cele alternative, este intensă, la cel mai înalt nivel, un fenomen care încă se lasă așteptat în România, unde tinerii care reușesc profesional o fac, în proporție de 99%, mulțumită studiului pe cont propriu, al ambiției și al nivelului de inteligență ridicat.

În tot acest proces, politica devine o frână pentru un sistem care ar trebuie să performeze. Nu cred că prioritatea zero a Ministerului Educației și a Guvernului era de a organiza, pe repede-înainte, concursuri pentru ocuparea funcțiilor de inspector-șef, ca apoi, directorii din școli și licee să urmeze acestui val de pesedizare a sistemului de învățământ preuniversitar. Altele ar trebui să fie prioritățile unui ministru anonim, ale cărui singure atribuții par a fi servirea partidului și mimarea unui mandat în care nu se întâmplă nimic, dar care, prin lipsa oricărui progres, face mult rău educației, noilor generații și viitorului României.

      Neviser Zaharcu - declarație politică: - Statul român trebuie să se implice în continuarea cercetărilor arheologice de la cetatea Troesmis;

Doamna Neviser Zaharcu:

"Statul român trebuie să se implice în continuarea cercetărilor arheologice de la cetatea Troesmis"

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" din Tulcea sărbătorește în acest an 2.000 de ani de la prima menționare scrisă a cetății Troesmis, un sit arheologic de importanță națională și chiar internațională din județul Tulcea. Sunt 2.000 de ani de la prima atestare documentară a orașului Troesmis, de către poetul Ovidiu, eveniment dublat și de împlinirea a 150 de ani de la începutul săpăturilor arheologice de aici. Manifestarea va fi omagiată prin organizarea unui colocviu internațional, în luna octombrie a.c., cu participarea unor nume sonore în arheologia antică pe plan internațional, din Germania, Franța, Bulgaria și Slovenia.

Cetatea Troesmis se află în apropierea localității Turcoaia, pe malul Dunării, și are o suprafață de circa 157 de hectare, până acum fiind parțial dezvelite două fortificații militare și o așezare civilă. Primele cercetări arheologice de aici s-au făcut în anul 1865, la inițiativa reprezentantului Franței în Comisiunea Europeană a Dunării, E. Engelhardt, din cetate fiind extrase atunci câteva zeci de inscripții. Cetatea Troesmis a fost unul dintre cele mai importante puncte de la frontiera Imperiului Roman din sud-estul Europei, aici fiind cantonate legiunile V Macedonica și I Italica. La sfârșitul domniei lui Marcus Aurelius (161-180 d.Hr.), una dintre așezări a fost ridicată la rangul de "municipium", penultimul atins de orașele Imperiului Roman înainte de "colonia".

Institutul de Cercetări Eco-Muzeale "Gavrilă Simion" din Tulcea are un parteneriat cu Institutul de Arheologie din București și Academia Austriei, acord ce are drept țintă cercetarea cetății Troesmis și reconstituirea peisajul antic de odinioară. Arheologii au în plan reconstituirea drumurilor, a spațiilor locuite, studierea întregului areal, în cadrul unei cercetări reale și documentate, finanțate exclusiv de partenerii austrieci.

Având în vedere aceste considerente, cred că Ministerul Culturii trebuie să se implice în mod direct în a sprijini continuarea cercetărilor arheologice ale cetății Troesmis. De asemenea, ar fi interesant de aflat de ce România a oprit cercetările acestui sit important în anul 1977 și nu le-a mai reluat de atunci. Prin demersul parlamentar înaintat ministrului culturii sper să obțin răspuns și la întrebarea cu privire la responsabilitatea vandalizării cetății tulcene din ultimii ani, având în vedere cantitățile însemnate de piatră luate din acest spațiu protejat.

      Neviser Zaharcu - declarație politică: - Strategia națională pentru sănătate trebuie armonizată cu realitățile din spitale;

Doamna Neviser Zaharcu:

"Strategia națională pentru sănătate trebuie armonizată cu realitățile din spitale"

România are elaborată Strategia națională pentru sănătate, "Sănătate pentru prosperitate", aprobată relativ recent în Guvernul României, și considerată a fi cea mai complexă măsură de reformă în vederea atragerii de fonduri structurale în perioada 2014-2020, în cadrul Acordului de Parteneriat aprobat de către Comisia Europeană și având la bază obiectivele Strategiei "Europa 2020".

Strategia "Sănătate pentru prosperitate" are ca obiectiv primordial consolidarea sistemul de sănătate național, pentru a răspunde echitabil, transparent și concret nevoilor privind asigurarea stării optime de sănătate a populației. Documentul își propune optimizarea condițiilor de eficiență atât ale unităților medicale, cât și a capacității manageriale de a atrage fonduri structurale pentru modernizarea sănătății românești.

Dacă tot avem un asemenea document de importanță strategică, consider că Ministerul Sănătății trebuie să prezinte celor din sistemul de sănătate, dar și populației, adică beneficiarilor, obiectivele principale ale acesteia. Trebuie ca responsabilii din sănătate să acționeze constat și pragmatic pentru implementarea acestei strategii, în așa fel încât să răspundă la modul real nevoilor principalelor probleme de sănătate publică.

Mai afirm că Strategia națională trebuie să conțină prevederi clare privitoare la serviciile de sănătate și la modalitatea în care se asigură accesul la ele, pentru toate categoriile populației, îndeosebi pentru bolnavii cronici. De asemenea, susțin că este nevoie de redimensionarea sistemul sanitar autohton, pentru a fi așezat pe nivele de acordare a serviciilor de sănătate. Nu în ultimul rând, consider că trebuie îmbunătățite colaborările intersectoriale ale Ministerului Sănătății, cu impact asupra sistemului sanitar, respectiv cu resursele, investițiile și infrastructura.

      Neviser Zaharcu - declarație politică: - Problemele salariaților combinatului Alum Tulcea, prezentate conducerii Ministerului Economiei;

Doamna Neviser Zaharcu:

"Problemele salariaților combinatului Alum Tulcea, prezentate conducerii Ministerului Economiei"

Salariații SC Alum SA Tulcea au declanșat recent un conflict în combinat, nemulțumiți deoarece noul contract colectiv de muncă nu a fost negociat așa cum și-au dorit cu conducerea unității. Sindicaliștii au cerut majorarea salariilor cu minimum 15%, dar conducerea le-a promis doar o mărire de 2%. În final, a avut loc o întâlnire de împăcare, în urma căreia salariații Alum SA au renunțat la greva generală, acceptând noile propuneri ale administrației.

Combinatul Alum Tulcea este singura rafinărie de alumină din România, cu o producție medie de 500.000 tone. Cea mai mare parte a aluminei fabricate la Tulcea este utilizată de ALRO, pentru producerea aluminiului. În 2009, Alum a fost repornit după un program de modernizare și retehnologizare început în februarie 2007.

Compania a angajat 470 de persoane, iar în prezent numărul salariaților a ajuns la 700. Alum a înlocuit o parte din echipamentele existente pentru eficientizarea producției și pentru conformare cu normele europene pentru protecția mediului. După aplicarea programului de retehnologizare, fluxul tehnologic a fost optimizat, rezultând costuri competitive de producție.

În aceste condiții, i-am prezentat ministrului economiei, comerțului și turismului, Mihai Tudose, starea de fapt cu care se confruntă Alum SA Tulcea, întrebându-l în ce mod se poate implica ministerul în situații de genul celor relatate mai sus, respectiv să rezolve divergențele dintre salariați și conducerea Alum SA Tulcea. De asemenea, am subliniat că, deși este o societate privată, Ministerul Economiei ar trebui să ia unele măsuri de supraveghere, de supervizare a activității combinatului tulcean, în vederea evitării apariției unor situații nedorite.

      Nicolae-Ciprian Nica - declarație politică cu titlul «The Romanians are coming» servește interese politice xenofobe;

Domnul Nicolae Ciprian Nica:

"«The Romanians are coming» servește interese politice xenofobe"

Doresc să îmi exprim solidaritatea cu românii care, în aceste zile, protestează în fața Channel 4 Londra, ca urmare a difuzării serialului "The Romanians are coming" (Vin românii).

Consider că, prin realizarea acestui documentar, televiziunea britanică nu face altceva decât să alimenteze xenofobia, un fenomen aspru condamnat de comunitatea internațională și care a produs milioane de victime în secolul care a trecut.

Cel mai probabil, difuzarea acestui serial servește unor interese politice britanice, ca urmare a faptului că în această primăvară au loc alegeri în regat, iar tema emigranților care fură locurile de muncă a devenit un vehicul politic favorit al extremiștilor.

Cred că luarea de poziție a comunității de români din Londra trebuie nu doar salutată, ci și încurajată și, pe această cale, doresc să salut și gestul ambasadorului României în Marea Britanie și al ministrului de externe care au sancționat, pe căi diplomatice, modalitatea în care românii sunt defăimați în serialul "The Romanians are coming".

Este de domeniul evidenței că suntem în fața unei campanii de denigrare nedrepte și nejustificate, care nu reflectă nici pe departe realitatea din societatea românească și nici din cadrul comunității de români din Marea Britanie.

Îmi exprim speranța ca viitoarele seriale difuzate de Channel 4 în cadrul producției "The Romanians are coming" să nu mai reprezinte o platformă de dezinformare și manipulare în favoarea unor extremiști care își doresc să obțină puterea prin metode reprobabile.

Pe de altă parte, consider că umilirea unei comunități prin scoaterea în evidență a unor excepții nu reprezintă un demers jurnalistic onest și am încrederea că această percepție nu este îmbrățișată de comunitatea din UK.

Fac precizarea că voi remite, în cursul acestei zile, acest punct de vedere și către Channel 4.

      Cornelia Negruț - declarație politică: - Soluții realiste pentru rezolvarea problemelor creditelor populației în franci elvețieni;

Doamna Cornelia Negruț:

"Soluții realiste pentru rezolvarea problemelor creditelor populației în franci elvețieni"

În ultimele două luni, la nivelul Comisiei pentru buget din Camera Deputaților au avut loc mai multe întâlniri cu reprezentanții Băncii Naționale a României, Federației Asociației de Consumatori, Consiliului Patronatelor Bancare, Autorității Române Bancare, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor și ai Grupului Clienților cu credite în CHF, privind analiza creditelor în franci elvețieni și găsirea unor soluții realiste pentru România.

Creditele în franci elvețieni (CHF) nu prezintă risc sistemic. Aceste credite au o pondere redusă în PIB (1,4% în cazul României, fiind de 5 ori, respectiv de 7 ori mai redusă decât în Polonia și Ungaria) și o pondere scăzută în totalul creditelor aflate în bilanțurile băncilor (4,5%, în timp ce în Polonia și Ungaria se consemnează niveluri de 3, respectiv 5 ori mai mari). Totuși, creditarea în CHF prezintă un aspect important - a fost acordată aproape în exclusivitate populației. Ponderea acestor credite se ridică la circa 10% din volumul total al creditelor acordate populației, iar numărul persoanelor fizice care au contractat credite în CHF reprezintă 2,1% din numărul total al debitorilor din această categorie, respectiv 75.412 persoane.

Decizia Băncii Naționale a Elveției de renunțare la pragul de 1,2 CHF pentru un EUR, pe fondul măsurilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene (BCE), a dus la aprecierea CHF față de RON și a condus la creșterea serviciului datoriei pentru debitorii în franci elvețieni. Capacitatea de plată diferă în funcție de caracteristicile debitorilor.

Persoanele fizice creditate în CHF nu reprezintă o grupare omogenă. Analiza distribuției acestor credite arată o varietate deosebită după destinația creditului, volumul creditului, nivelul de venit al debitorilor, gradul de îndatorare al debitorilor și scadența creditului. Sunt caracteristici care demonstrează că există o multitudine de situații individuale specifice care pledează pentru soluții diferențiate. O singură soluție generală nu este eficientă din perspectiva rezolvării problemei debitorilor.

Soluții nerealiste pentru România ar putea transforma o problemă care în prezent nu este de risc sistemic (creditarea în CHF), într-una cu risc potențial asupra stabilității financiare. Intervenția BNR pentru a aduce cursul CHF/RON la nivelul anterior renunțării Băncii Naționale a Elveției la pragul de 1,2 CHF pentru un EUR ar avea consecințe negative semnificative. Măsura nu ar putea fi menținută decât pe termen scurt și cu pierderi importante de rezerve valutare. Ar fi afectate exporturile (cu consecințe negative asupra creșterii economice și șomajului) și s-ar produce un dezechilibru valutar pronunțat. Conversia în lei a creditelor denominate în CHF și/sau EUR la cursuri diferite de cursul pieței din ziua conversiei ar putea genera probleme semnificative pentru unele bănci din sistem. Acestea ar avea nevoie de infuzii substanțiale de capital pentru asigurarea nivelului minim de solvabilitate.

Soluții realiste presupun măsuri individualizate, negociate între părți, soluția care să mențină ratele lunare în lei aferente creditelor în CHF la un nivel apropiat celui din luna decembrie 2014 reprezintă o opțiune. Conversia creditelor din CHF în lei la cursul zilei și/sau acordarea de către creditori a unui discount privind cuantumul serviciului datoriei este o altă opțiune. Reducerea temporară a ratei dobânzii la creditele în CHF pentru a recompensa efectul aprecierii CHF este a treia soluție.

De asemenea, Ministerul Finanțelor Publice a inițiat demersurile în vederea îmbunătățirii cadrului legal (O.U.G. nr. 46/2004), în scopul facilitării rescadențării creditelor, inclusiv a celor din CHF, cu sprijin din partea statului (abordare de tip împărțire a poverii - burden-sharing - între creditori, debitori și stat), având ca efect atenuarea tensiunilor apărute ca efect al evoluției adverse a cursului CHF. BNR a inițiat demersurile pentru a asigura că reglementările prudențiale sunt adaptate noilor cerințe ale pieței financiare. Aprecierea semnificativă a CHF, la începutul lunii ianuarie 2015, a condus la măsuri croite pe particularitățile fiecărui stat. În Polonia recomandările autorităților sunt ca băncile să identifice soluții pentru reducerea serviciului datoriei al debitorilor. Croația a introdus un curs de schimb fix față de CHF. Autoritățile din Ungaria au preluat în mare măsură efortul gestionării consecințelor evoluției CHF, împrumuturile în această monedă reprezentând circa 50% din creditele contractate de administrațiile locale.

      Cornelia Negruț - declarație politică: - Măsuri liberale în noua filozofie fiscală a României;

Doamna Cornelia Negruț:

"Măsuri liberale în noua filozofie fiscală a României"

Guvernul a lansat în dezbatere publică propunerile de modificare și completare a Codului fiscal și Codul de procedură fiscală, propunând măsuri fără îndoială oportune pentru redimensionarea legislației fiscale și eliminarea unor contradicții existente în prezent între diferite ordonanțe și hotărâri. Salutar și benefic este faptul că Executivul își bazează noua filozofie fiscală a României pe măsuri cu tentă liberală clară, susținute de deputații și senatorii Grupului liberal-conservator.

Elaborarea noii legislații fiscale cuprinde peste 600 de modificări și completări în Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, previzionate pentru următorii cinci ani. Principalele obiective vizează îmbunătățirea competitivității economiei românești în perspectiva intrării în zona euro în anul 2019, realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investițiilor private autohtone și străine, reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane, întărirea autonomiei autorităților locale, eliminarea discriminărilor legate generate de sistemul fiscal actual, precum și îndeplinirea obligațiilor de stat membru al Uniunii Europene, prin implementarea legislației europene și actualizarea acesteia.

Este extrem de important că taxa pe valoarea adăugată va fi redusă progresiv, de anul viitor, pentru toate bunurile și serviciile, de la 24%, în prezent, la 20%. De asemenea, se intenționează reducerea cotei de TVA pentru carne, pește, legume și fructe de la 24%, în prezent, la 9%, începând cu 1 ianuarie 2016. De asemenea, tot de anul viitor va fi introdusă taxarea inversă pentru livrarea de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare. Această scădere a TVA ne va duce în situația de a fi, de anul viitor, sub media Uniunii Europene, care astăzi este la 21,5%. Recuperarea veniturilor din TVA, contribuții sociale și impozit pe salarii va fi anul viitor de 6,4 miliarde de lei, iar impactul bugetar net estimat este de 5,2 miliarde de lei, din operațiunile aferente scăderii TVA. În paralel, Guvernul urmărește majorarea creșterii economice de anul viitor la 3,6%, precum și sporirea consistentă a numărului locurilor de muncă, cu 145.000 anul viitor și cu 75.000 în următorii doi ani.

Referitor la microîntreprinderi, care acum se impozitează cu un procent de 3%, Executivul propune ca de anul viitor cele care au peste doi salariați să plătească un impozit de doar 1%. Totodată, se vor modifica pragurile pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, în 2017 la 75.000 de euro, în 2018 la 85.000 de euro și în 2019 la 100.000 de euro. Este o măsură concretă și sustenabilă, având în vedere că în prezent, microîntreprinderile însumează în România 78,3% din totalul societăților comerciale active, dar au o cifră de afaceri de numai 2,4% din totalul cifrei de afaceri realizate de societățile comerciale. Forța de muncă angajată în microîntreprinderi, deci în cele 78,3%, reprezintă doar 14% din totalul salariaților din societățile comerciale care depun bilanțuri contabile, iar 47,2% din microîntreprinderi au înregistrat pierderi nete la sfârșitul anului 2013. Din numărul total al acestor microîntreprinderi, de 498.583, un procent de 56,1% nu au niciun angajat, 20% au un singur angajat și 23,9% au doi sau mai mulți angajați. Astfel, în urma acestei măsuri legislative, peste 80.000 de microîntreprinderi, care nu înregistrau nici cifră de afaceri și nici număr de salariați, vor rămâne inactive.

Guvernul își mai propune creșterea numărului locurilor de muncă cu circa 100.000, stimularea pieței de capital, creșterea interesului din partea investitorilor locali și străini pentru ofertele publice inițiale ale companiilor de stat, dar și stimularea mediului de afaceri. Totodată, accizele vor scădea cu 20% la motorină, de la 1.897 la 1.518 lei, cu 18,62% la benzina fără plumb, cu 15,38% la bere, cu 70% la vinuri spumoase, 77,7% pentru băuturile fermentate, spumoase și 30% pentru alcoolul etilic. Se mai are în vedere eliminarea din sfera de impozitare atât a țițeiului din producția internă, dar și a produselor care în prezent se regăsesc la capitolul "Alte produse accizabile", respectiv cafea, bijuterii, confecții din blănuri, autoturisme.

În ceea ce privește impozitele și taxele locale, se va urmări eliminarea discriminării generate de sistemul fiscal actual în funcție de natura juridică a contribuabilului, în care destinația clădirii poate fi rezidențială sau comercială. Se va întări și autonomia locală, prin acordarea autorităților locale a posibilității de a stabili politica fiscală locală, ținând cont de necesitățile de proiectare bugetară a fiecărei unități administrativ-teritoriale.

      Vasile Varga - declarație politică intitulată: Campania electorală s-a terminat de mult, domnule Ponta!;

Domnul Vasile Varga:

"Campania electorală s-a terminat de mult, domnule Ponta!"

Îngrijorat că Partidul Național Liberal câștigă din ce în ce mai mult din simpatia oamenilor (așa cum arată ultimul sondaj INSCOP, PNL se clasează pe primul loc, cu 44,2% dintre opțiunile exprimate de votanți, în creștere față de decembrie 2014), domnul prim-ministru Victor Ponta aruncă pe piață un așa-zis Cod fiscal, de fapt o înșiruire de promisiuni fiscale. Simte Domnia Sa, cu siguranță, că vremea în fruntea guvernului i-a trecut. Astfel, pentru a-și securiza scaunul de premier, domnul Ponta folosește măsurile fiscale ca pe un truc de imagine.

De fapt, este vorba despre o luptă pentru interese personale, politice, nu pentru interesul românilor, al micilor întreprinzători și al economiei.

Deși se clamează faptul că măsurile din Codul fiscal sunt liberale de... formă, pe fond sunt doar texte populiste, care nu pot fi susținute.

Așa cum domnul Ponta ne-a obișnuit, avem de a face cu măsuri copy-paste preluate din programe liberale, dar asamblate fără sens, fără niciun calcul bugetar serios.

Așa-zisa scădere a taxelor și impozitelor nu are nicio valoare dacă nu se face și o reformă structurală, dacă nu se face o reformă a companiilor de stat, iar colectarea dărilor către stat este deficitară. Rezultatul ar fi, de fapt, cheltuieli de miliarde de lei fără acoperire în buget. De fapt, va lua înapoi ce a dat cu alte taxe noi, așa cum s-a întâmplat deja cu 30 de taxe noi în 2013-2014 (exemplu: taxa pe stâlp). Cu astfel de măsuri, dezastrul este aproape.

Pentru că Victor Ponta are o problemă de imagine majoră de care nu poate fugi, recurge la astfel de promisiuni.

Fără a avea presiunea unei competiții electorale, PNL va veni, în scurt timp, cu un program complet de măsuri, coerent și echilibrat, cu o fiscalitate rezonabil scăzută, dar durabilă.

      Mihai-Bogdan Diaconu - declarație politică cu tema: România a votat împotriva Rezoluției pentru protecția familiei, adoptată la Consiliul ONU pentru drepturile omului;

Domnul Mihai-Bogdan Diaconu:

"România a votat împotriva Rezoluției pentru Protecția familiei, adoptată la Consiliul ONU pentru drepturile omului"

În 2014, în data de 26 iunie, la Geneva, a fost adoptată Rezoluția pentru protecția familiei în cadrul Consiliului ONU pentru drepturile omului. Inițiată de 30 de țări, rezoluția susține, printre altele, următoarele: "acțiuni concentrate pentru consolidarea politicilor și programelor centrate pe familie, ca parte a unei abordări cuprinzătoare integrate a drepturilor omului și dezvoltării"; "familia are responsabilitatea principală pentru educarea și protecția copiilor"; familia este "mediul natural pentru creșterea și bunăstarea tuturor membrilor săi și în special a copiilor" și descrie familia ca fiind "elementul natural și fundamental al societății, care are dreptul la ocrotire din partea societății și a statului".

Țările care au inițiat rezoluția în cauză au dorit să marcheze prin aceasta a 20-a aniversare a Anului Internațional al Familiei. Ținând cont de faptul că ea a trecut cu 26 de voturi pentru, 14 împotrivă și 6 abțineri, nu poate fi decât un semnal clar referitor la rolul important pe care îl are familia în societate. Totuși, reacția țărilor care au votat împotriva acestei rezoluții ar trebui privită și ca un semnal de îngrijorare. Amintim faptul că, în timpul dezbaterilor, Consiliul respinsese un amendament care submina această rezoluție, amendament ce promova conceptul fals de "diverse forme ale familiei", ca opus familiei naturale bazate pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie.

Ce reacție ar trebui să avem noi, politicienii, în acest context față de votul reprezentantului MAE la Consiliul ONU pentru drepturile omului? În primul rând, votul negativ al României nu poate fi decât un semnal de alarmă, din moment ce Constituția acestei țări, precum și Codul familiei, nu este în contradicție cu cele susținute de Rezoluția pentru protecția familiei. Prin urmare, ne aflăm în fața unei situații paradoxale, care ridică multiple semne de întrebare. Cu alte cuvinte, reprezentantul țării noastre nu a luat în considerare importanța pe care o acordă cetățenii români familiei și valorilor acesteia. Pe de altă parte, acesta a ignorat, cu bună știință sau nu, realitatea legislativă a acestei țări cu privire la familie și, implicit, la căsătorie.

Nu în ultimă instanță, trebuie menționat faptul că, deși respectăm poziția celorlalte țări prezente la Consiliului ONU pentru drepturile omului referitoare la rolul familiei în societate și modul în care ea trebuie înțeleasă sau definită, trebuie totuși să rămânem fideli moștenirii noastre istorice care prioritizează rolul familiei și înțelege căsătoria drept unirea dintre bărbat și femeie.

Atât timp cât vom rămâne consecvenți setului de valori acumulate de-a lungul generațiilor, vom arăta că suntem un stat puternic și, cu siguranță, nu va altera, ci dimpotrivă, va întări rolul nostru în cadrul Consiliului ONU pentru drepturile omului.

      Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică cu referire la Barajul de la Lunca Pașcani, o investiție esențială, mereu amânată;

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

"Barajul de la Lunca Pașcani, o investiție esențială, mereu amânată"

Nu mai este nicio îndoială că asistăm, peste tot în lume și, bineînțeles, și în România, la schimbări dramatice de regim climatic. Astfel, la noi în țară au avut loc doar în ultimii ani fie secete prelungite, fie, mai ales, inundații masive care s-au soldat din nefericire și cu victime omenești. Periodic, în județul Iași astfel de drame se întâmplă din cauza revărsării râului Siret!

Ce este de făcut pentru a veni în ajutor oamenilor tot mai afectați de modificările climatice și mai ales în sprijinul celor loviți de revărsarea apelor?

În primul rând, este nevoie de o supraveghere mai atentă a tuturor bazinelor hidrografice. Tocmai de aceea, aduc din nou în discuție barajul de la Lunca Pașcani, județul Iași. După cum am mai spus și în anii trecuți, lucrările au început în anul 1985, pe vremea regimului comunist, adică exact în urmă cu 30 de ani, și au consumat până azi mai mult de 100 de milioane de euro. Scopul complexului hidroenergetic era atât producerea de curent electric ieftin, cât și protejarea locuitorilor din zonă de desele inundații provocate de râul Siret.

Din păcate, nu se mai întâmplă nimic la Lunca Pașcani, deși Hidroelectrica a ieșit de ani buni din insolvență, iar Guvernul a promis de mai multe ori bani pentru continuarea lucrărilor. Mai menționez că proiectul inițial prevedea ca Hidroelectrica să construiască atât barajul, cât și centrala electrică. Ulterior, în ecuație au intrat și Apele Române, care și-au arătat disponibilitatea de a participa la lucrări. Suma necesară finalizării proiectului ar fi, potrivit oficialilor din Guvern, de circa 125 de milioane de euro, adică o sumă considerabilă.

În aceste condiții, în care devine tot mai evident că Guvernului îi va fi imposibil să aloce fie și o tranșă rezonabilă din această sumă, propun atenției dumneavoastră următoarea variantă de lucru: ca proiectul să treacă, în cea mai mare parte a sa, adică îndeosebi în ceea ce privește lucrările de regularizare și de îndiguire, în subordinea Ministerului Mediului. În acest mod, apare posibilitatea fericită de a accesa fonduri europene destinate protejării mediului, atât de necesare pentru deblocarea proiectului.

Consider că nu mai avem voie să tergiversăm lucrările de la Lunca Pașcani. Nici vremurile, dar nici vremea nu ne mai așteaptă! Cu speranța că măcar de data asta, în prag de primăvară ploioasă, Guvernul României va alege calea cea înțeleaptă.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Revizuirea legilor electorale se face în sensul opus democrației;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Revizuirea legilor electorale se face în sensul opus democrației"

În urma unei dorințe exprese de reformare a legilor electorale, ca urmare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din 16 noiembrie 2014, cetățenii români își doresc să aibă un rol mai important în exercitarea activă a drepturilor democratice. Tinerii, societatea civilă și întregul electorat român au considerat alegerile prezidențiale din toamna anului trecut ca fiind un sfârșit pentru modul de a face politică în România și au apreciat viitorul ca fiind unul al justei și necesarei participări la viața politică a națiunii.

Ca o consecință firească a acestor importante schimbări de paradigmă, clasa politică și-a lua angajamentul ferm în fața electoratului român de a reforma actuala legislație electorală în sensul în care să răspundă revoltei generate de imposibilitatea exercitării dreptului de vot a unor cetățeni români din străinătate la alegerile din 9 și 16 noiembrie 2014. În acest context s-au reactivat în spațiul public idei esențiale care ar trebui incluse în noile legi electorale.

În primul rând, salut și susțin inițiativa mai multor reprezentanți ai mediului academic și neguvernamental care propun unificarea întregii legislații electorale într-un singur Cod electoral care să conțină și Legea referendumului, o lege ce trebuie normată unitar în ceea ce privește pragul electoral la toate cazurile de referendum. Un Cod electoral va facilita acuratețea și armonia juridică a legislației electorale din România, aliniindu-ne cu majoritatea statelor moderne care au înțeles că un cod unitar asigură claritate, transparență și funcționalitate în procesul democratic.

În al doilea rând, atrag atenția asupra câtorva teme majore care trebuie incluse în acest proces de reformă, pentru a consolida statul de drept și a putea lupta în mod consistent împotriva corupției și a cartelurilor politice locale care sufocă majoritatea instituțiilor administrației locale și centrale:

  1. Formula electorală majoritară în două tururi de scrutin pentru alegerea primarilor și președinților de consiliu județean;
  2. Limitarea mandatelor la 2 consecutive pentru primari și președinții de consiliu județean;
  3. Facilitarea accesului și oferirea de șanse egale cu reprezentanții partidelor pentru candidații independenți în procesul electoral prin scăderea numărului minim de semnături care să permită intrarea în cursa electorală, mărirea numărului reprezentanților candidaților independenți în secțiile de votare;
  4. Introducerea votului prin corespondență și a celui electronic;
  5. Reducerea numărului colegiilor electorale la nivelul alegerilor parlamentare și redefinirea magnitudinii circumscripțiilor electorale;
  6. Eliminarea posibilității de folosire a practicilor de tip garrymandering în desenarea colegiilor electorale.

În al treilea rând, reprezentanții mediului academic și societatea civilă au convenit împreună cu Parlamentul asupra unei structuri standard a tuturor priorităților de modificare a legilor electorale, asumată de către Parlamentul României în documentul "Principii de bază privind principalele modificări ale legilor electorale în privința cărora hotărârile se adoptă cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale", aprobată în ședința comisiei din data de 19 ianuarie 2015.

Cu toate acestea, din cauza corupției interne generalizate din PSD, PNL și UDMR, precum și a dependenței totale a parlamentarilor acestor trei mari partide de baronii locali, revizuirea procesului electoral se face de facto în sens invers principiilor enunțate mai sus, adică nu spre dinamizare și creșterea accesului cetățeanului de rând la putere, ci pentru inhibarea democrației și consolidarea cartelurilor și a clicilor politice locale.

Atât liderii majorității parlamentare, cât și cei ai opoziției susțin în continuare alegerea primarilor și președinților de consilii județene dintr-un singur tur de scrutin, fără a le limita numărul mandatelor, alimentând corupția locală și o ilegitimitate morală a aleșilor locali care sunt votați astfel, în general, în minoritate.

Mai mult decât atât, partidele parlamentare nu au înțeles nimic din semnalele pe care justiția română le-a dat în ultimii ani cu privire la faptele de corupție ale unor aleși locali, și astfel dezbat reintroducerea alegerii președintelui de consiliu județean de către consilierii județeni. Această măsură este total contrară principiilor inițiale pentru care s-a optat, prin alegerea directă de către toți cetățenii județului. Președinții de consilii județene nu trebuie să devină marionetele alianțelor politice de la nivel local și astfel nu trebuie afectată buna administrare pe termen mediu și lung a județelor. Dacă totuși se dorește o creștere a responsabilității în administrația publică, aceasta ar trebui să vină din partea consilierilor locali și județeni, prin legitimarea drepturilor și îndatoririlor ce le revin funcției și rolului acestora în controlul și evaluarea activității primarului, respectiv a președintelui de consiliu județean.

Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale este presată de comenzile politice ale tuturor partidelor parlamentare, care, în ciuda rezultatului alegerilor din 16 noiembrie și simbolului acestora, nu au înțeles că mai multă democrație nu înseamnă furnizarea de monopol aleșilor locali pe căi legale, ci asigurarea unui echilibru între forțele politice, între instituții și o mai mare implicare a cetățenilor în democrația participativă. Lipsa de dialog și transparență a comisiei, precum și refuzul de a accepta principalele propuneri privind unificarea legilor electorale într-una singură nu fac decât să pună la îndoială respectarea voinței populare, nevoia urgentă de reformă în legislație și principiile enunțate de reprezentanți de seamă ai organizațiilor profesionale și mediului academic românesc.

Stimate domnule președinte Klaus Iohannis, în calitatea dumneavoastră de mediator între puterile statului, precum și între stat și societate, vă rog să luați atitudine pentru asigurarea respectării voinței populare în redefinirea legislației electorale și a exercitării dreptului constituțional de vot al tuturor cetățenilor. Partidele politice parlamentare au nevoie să fie readuse la masa dialogului cu Președintele României și interpelate cu privire la influențele pe care liderii locali, și nu numai, le exercită în fixarea poziției partidului cu privire la ceea ce trebuie schimbat în legea electorală și în cea a finanțării partidelor politice.

Daca eșuăm în această primăvară să reformăm cu adevărat legea electorală, practic vom preda România în mâinile acelorași găști locale și județene, care alimentează corupția de la cel mai mic până la cel mai înalt nivel în politica partinică românească. Vom amâna astfel până în 2020 o eventuală schimbare în bine, aceasta în cazul în care ea va mai avea loc vreodată. Ce șansă mai poate avea un nou partid, cu adevărat curat, în acest climat politic îmbâcsit și contaminat? Ce șansă mai au instituțiile acestei țări să respire și să funcționeze în interes public, și nu în interes corupt, de grup? Ce șansă mai au oamenii politici tineri care ar dori să facă bine acestei țări?

Ne aflăm într-un moment de răscruce pentru politica internă și pentru politica regională și internațională, în același timp. Cu un conflict deschis declanșat de un personaj antidemocratic la estul țării, cu un desen electoral antidemocratic în interiorul țării și cu promovarea unor nonvalori sprijinite de grupuri ilicite în spațiul public, societatea românească, România este supusă unor riscuri similare cu cele din 1945-1947, când aici se instaura comunismul.

Domnule Președinte, securitatea națională și aderarea completă a României la valorile democratice nu poate fi realizată decât dacă redăm votului puterea sa inițială, aceea de a decide spre bine și interesul public, nu înspre corupție și oligarhie. Vă rog să vă folosiți întreaga forță și elocință în a ataca aceste derapaje antidemocratice din Parlamentul României, unde deputați independenți, ca mine, nu au acces în comisii. Aceasta, pentru a avea încă o țară la momentul când vecinul oligarhic și antidemocratic de la Est va încerca să ne contamineze din interior, prin acești oligarhi locali care controlează banii publici și majoritatea parlamentarilor.

România are nevoie de democrație! România are nevoie de dumneavoastră!

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Prorogarea O.U.G. nr.84/2014 - lipsă de respect față de supraviețuitorii holocaustului și refugiații din Basarabia și Cadrilater;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Prorogarea OUG nr. 84/2014 - lipsă de respect față de supraviețuitorii holocaustului și refugiații din Basarabia și Cadrilater"

Am luat act cu mâhnire de decizia Guvernului României de a proroga aplicarea Ordonanței de urgență de Guvernului nr. 84/2014 prin care este oferit un sprijin financiar supraviețuitorilor Holocaustului și refugiaților din teritoriile pierdute de către România în urma Acordului Ribbentrop-Molotov, care și-au pierdut astfel bunurile și proprietățile din teritoriile anexate.

Amânarea până în 2017 a aplicării O.U.G. nr. 84/2014 este un gest lipsit de respect față de aceste persoane, marea majoritate în vârstă, Guvernul dând dovadă de o lipsă de empatie și înțelegere a suferințelor pe care acești oameni le-au îndurat în anii regimului legionar și fascist, precum și în timpul comunismului. Este inacceptabil ca o ordonanță de urgență a Guvernului să fie prorogată, din moment ce acest tip de documente sunt adoptate doar pentru că există o situație de "urgență".

Oferirea indemnizațiilor, în sume derizorii de 100 de lei pe an de suferință nu reprezintă nicio povară pentru bugetul de stat, în condițiile în care sunt doar câteva mii de persoane eligibile, iar numărul acestora scade, din păcate, de la an la an. Argumentul că nu ar exista fonduri nu se susține, este doar o lipsă de voință politică a Executivului de a recompensa suferințele îndurate de către acești oameni.

Guvernul României trebuie să revină asupra deciziei de prorogare a ordonanței de urgență și să înceapă oferirea acestui sprijin financiar către persoanele care au suferit atât de mult de pe urma regimurilor totalitare care au condus țara noastră în deceniile secolului al XX-lea.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Scăderea demografică - o problemă pentru securitatea națională;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Scăderea demografică - o problemă pentru securitatea națională"

România, încă de la începutul anilor 1990, suferă de una dintre cele mai grele boli economice și sociale pe care le poate suferi o națiune. Scăderea demografică masivă, cauzată de reducerea fertilității și de emigrația economică extinsă a celor mai bine pregătite segmente ale populației României. Această scădere a început să cauzeze probleme economice, financiare și sociale destul de grave. Lipsa de reacție a numeroaselor guverne care s-au perindat pe la Palatul Victoria nu a făcut decât să accentueze această degradare a situației demografice, iar măsurile adoptate în perioada austerității Guvernului Emil Boc au dus la eliminarea oricăror stimuli economici pentru creșterea natalității.

Fertilitatea în rândul femeilor din țara noastră a scăzut de la 1,83 copii în 1990 la 1,53 copii în 2013, în condițiile în care rata de reproducere a populației ar trebui să fie undeva în jurul cifrei de 2 copii, conform datelor Eurostat. De asemenea, imigrația economică și de altă natură a atins proporții din ce în ce mai mari în ultimele două decenii, estimându-se că aproximativ 3,1 milioane de persoane au părăsit țara, o medie de 100.000 de persoane pe an, majoritatea dintre ei bine pregătiți profesional, conform datelor INS.

Pasivitatea statului față de această situație gravă nu mai poate continua, autoritățile publice trebuie să acționeze și să adopte măsurile necesare pentru a evita o hemoragie demografică și mai accentuată, mai ales a populației bine și foarte bine pregătită. Acest raționament este foarte simplu, ține de sustenabilitatea financiară a statului, de stabilitatea și dezvoltarea economică a societății și de capacitatea de susținere a statului social, în special a sistemului de pensii și a celui de sănătate publică, în deceniile ce vor urma.

Este necesar ca statul să adopte noi politici care să stimuleze creșterea fertilității, reîntoarcerea în țară a o parte din populația care a emigrat, precum și să asigure, în limitele posibile, o imigrație a românilor din țările vecine.

Statul trebuie să susțină financiar familiile tinere care își doresc copii și să le asigure condiții de locuit adecvate, acces la servicii de sănătate decente și posibilitatea de a-și educa copiii în mod corespunzător. Susțin reintroducerea stimulentelor și ajutoarelor financiare pentru cei care se căsătoresc, pentru cei care au copii și o introducere a unor stimulente distincte pentru copiii care frecventează școala, inducând astfel scăderea analfabetismului, capitol la care suntem pe primul loc în Uniunea Europeană.

De asemenea, Guvernul României ar trebui să ia în calcul și posibilitatea de a stimula imigrația în România a etnicilor români din statele vecine țării noastre, în condițiile în care aceștia nu se bucură de drepturi culturale și lingvistice reale în acele state. O astfel de imigrație ar ajuta la ameliorarea scăderilor demografice și nu ar afecta structura demografică a statului.

Așadar, consider că statul român ar trebui să acționeze proactiv pentru ameliorarea scăderilor demografice și să susțină constant și concret o revenire a trendului pozitiv al creșterii demografice.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - Uniunea Energetică - o necesitate pentru securitatea europeană și a României;

Domnul Cornel-George Comșa:

"Uniunea Energetică - o necesitate pentru securitatea europeană și a României"

Aprovizionarea și transportul resurselor energetice, în special a gazului natural, reprezintă cea mai importantă provocare pe care statele membre și Uniunea Europeană le au astăzi în domeniul energetic. Dependența tot mai mare de resursele energetice din Federația Rusă, asociată cu tendința pe termen lung de creștere a prețului gazelor, face ca diversificarea surselor de obținere a gazelor naturale și interconectarea rețelelor de gaze să fie un deziderat extrem de important pentru securitatea energetică a Europei și pentru asigurarea unei reveniri economice sustenabile și stabile.

Uniunea Europeană și statele membre trebuie să investească resurse importante pentru asigurarea construcției unei rețele europene de transport al gazelor naturale, scăzând gradul capacității de șantaj a Federației Ruse și crescând securitatea energetică a cetățenilor europeni. Trebuie să realizăm că, așa cum spunea și Donald Tusk, dependența crescută de resursele energetice rusești duce la scăderea coeziunii interne dintre statele membre și afectează comunitatea de securitate europeană și nord-atlantică. Este esențial ca Uniunea Europeană să își asigure o mai mare diversitate a surselor din care obține resursele energetice, precum și o mai mare integrare a politicilor, infrastructurii europene de transport și import-export a acestor resurse. De asemenea, este important ca solidaritatea europeană să fie aplicată și în domeniul energetic, asigurând astfel furnizarea, în caz de nevoie, a unor resurse de urgență statelor care nu mai primesc resurse din partea furnizorilor externi.

Stabilirea prețului gazelor ar trebui să reprezinte încă un punct important pe agenda noii strategii energetice a Uniunii Europene. Modalitatea prin care Federația Rusă a reușit să diminueze coeziunea europeană și să șantajeze anumite state ale UE a fost prin practicarea unor prețuri diferite pentru statele europene, în funcție de interesele geopolitice și de relația bilaterală. Această politică a Rusiei și lipsa de reacție unitară la nivel european au dus la posibilitatea ca anumite state să fie șantajate energetic de către aceasta, iar statele mari să nu intervină datorită prețurilor avantajoase pe care le-au obținut de la Gazprom.

România are un interes direct în realizarea și aplicarea Uniunii Energetice Europene din două motive foarte simple:

1. Încă importă o cantitate mare de gaze naturale din Rusia și plătește unul dintre cele mai mari prețuri pentru gazul importat. Este în interesul nostru să plătim mai puțin pentru gazul importat și să avem o stabilitate a livrărilor;

2. Pe termen mediu și lung, România are potențialul de a deveni exportator de energie, în special din rezervele energetice din Marea Neagră, astfel că avem nevoie de o rețea europeană de transport integrată care să poată permite acest export de resurse energetice.

Având în vedere aceste aspecte, consider că este important ca România să susțină în continuare strategia energetică a Comisiei Europene și să sprijine acțiunile Uniunii Europene de a răspunde corespunzător problemelor ce țin de securitatea energetică.

De asemenea, politica de bandwagoning a Ungariei în relația cu Federația Rusă trebuie atent supervizată, iar România trebuie să solicite partenerilor europeni să convingă Ungaria să renunțe la această această politică, care nu dovedește decât slăbiciune statală și lipsă de viziune politică.

      Cornel-George Comșa - declarație politică: - De ziua Internațională a Limbii Materne să nu uităm de românii din străinătate;

Domnul Cornel-George Comșa:

"De Ziua Internațională a Limbii Materne să nu uităm de românii din străinătate"

În 21 februarie am celebrat Ziua Internațională a Limbii Materne, o sărbătoare care are ca scop promovarea limbilor materne, diversitatea culturală și multilingvismul. Adoptată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite încă din 1999, Ziua Internațională a Limbii Materne ar trebui să ne reamintească nu numai de diversitatea lingvistică și culturală care caracterizează Europa și întreaga umanitate, ci ar trebui să ne aducă aminte și de suferințele celor care nu pot să se exprime în limba maternă și să își educe copiii astfel.

Zeci de mii de vorbitori de limbă română ca limbă maternă din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina și din regiunea secesionistă Transnistria nu pot sau întâmpină mari greutăți în încercarea lor de a-și păstra moștenirea culturală și lingvistică, de a vorbi în public limba română și de a-și da copiii la școli cu predare în limba română.

România oferă drepturi importante minorităților naționale, în încercarea de a le ajuta să-și păstreze și să-și promoveze patrimoniul cultural propriu, precum și alte drepturi lingvistice în comunitățile în care o minoritate etnică este preponderentă. Din păcate, statele din jurul nostru nu oferă nici măcar drepturi minimale pentru minoritățile etnice și culturale, încălcând de multe ori drepturile constituționale pe care aceștia le au în statele-gazdă și încercând permanent să îi asimileze.

În Bulgaria, românii de pe malul bulgăresc al Dunării încă întâmpină greutăți în a-și educa copiii în limba maternă, iar autoritățile locale și naționale susțin un proces deliberat de asimilare a minorităților. În Serbia, românii din Voivodina și alte regiuni din vestul acestei țări se bucură, cel puțin legal, de folosirea limbii române în școli și administrația publică. Dar autoritățile sârbe susțin în continuare limitarea acestor drepturi și uneori apelează la coerciție și ostracizare socială pentru a forța înscrierea copiilor în școlile cu predare în limba sârbă. De asemenea, autoritățile sârbe și Biserica Ortodoxă a Serbiei atacă constant bisericile creștin-ortodoxe, refuză să elibereze autorizații de construcție pentru noi biserici și nu intervin atunci când comunitățile românilor sunt atacate de grupuri și indivizi aparținând unor formațiuni naționaliste sau neofasciste.

În Ungaria, comunitățile românești din apropierea graniței cu România nu sunt cu adevărat reprezentate în organismul național care reprezintă minoritățile naționale, reprezentantul acestei comunități nefiind un etnic român. De asemenea, accesul la unități de învățământ în limba română sau care să aibă cursuri de limba română este limitat, mulți etnici români din Ungaria preferând să-și trimită copiii la școală în orașele de graniță din România.

În Ucraina, în urma schimbării de putere de la începutul anului 2014, legea care stabilea limbi regionale oficiale, printre care și limba română în nordul Bucovinei, a fost aproape abrogată. De asemenea, autoritățile naționale din Ucraina au fost acuzate că urmăresc să limiteze accesul românilor la educație în limba maternă și că recrutează cu preponderență noi soldați din rândul minorităților naționale.

În Transnistria, cele 2-3 licee de limbă română, insule de latinitate într-o mare slavă, sunt supuse unor atacuri constante din partea autorităților secesioniste. Transportul și importul de cărți și manuale în limba română este interzis, iar aparatul de poliție din Tiraspol agresează profesorii și elevii liceelor în limba română.

Având în vedere cele de mai sus, consider că este esențial ca România să acționeze mai eficient pentru asigurarea drepturilor lingvistice și culturale ale comunităților de români din proximitatea României. Este datoria noastră să îi ajutăm pe acești români să își păstreze moștenirea culturală și să ajutăm la dezvoltarea ei.

Legislația europeană privind drepturile minorităților etnice ne oferă suficiente instrumente și argumente pentru a convinge statele vecine să ofere drepturi egale și să respecte drepturile lingvistice ale românilor de pe teritoriul lor.

      Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică având subiectul Spitalele publice din România au nevoie de voluntari!;

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

"Spitalele publice din România au nevoie de voluntari!"

Este arhicunoscut faptul că tot mai multe cadre medicale părăsesc sistemul sanitar pentru o viață mai bună în străinătate. Deficitul de personal medical adâncește cu fiecare zi care trece situația dificilă în care se află spitalele publice din România.

Este nevoie ca Ministerul Sănătății să elaboreze un set de politici publice coerente care să încurajeze tinerii absolvenți de medicină sau alte specialități conexe să desfășoare activități de voluntariat în spitalele publice. Acest lucru ar aduce un dublu beneficiu sistemului. Pe de o parte, ar acoperi temporar lipsa de cadre medicale din sistemul sanitar și, în același timp, ar da posibilitatea tinerilor absolvenți de medicină sau alte specializări conexe medicinei să dobândească experiența profesională de care vor avea mare nevoie atunci când se vor angaja în sistem.

Vă mărturisesc faptul că am inițiat chiar de la începutul mandatului meu de deputat mai multe demersuri către Ministerul Sănătății, prin intermediul cărora am sesizat faptul că nu este reglementat cadrul necesar care să permită desfășurarea activităților de voluntariat în secțiile clinice din spitalele publice, cu excepția secțiilor UPU-SMURD. Am subliniat de fiecare dată avantajele pe care le oferă această posibilitate. Tinerii absolvenți de medicină trebuie încurajați să intre sub această formă în sistem, chiar dacă nu au promovat examenul de rezidențiat. Altminteri, investiția statului în educația de șase ani a acestor tineri este pierdută. Aceștia se pot angaja în domenii care nu au nicio legătură cu medicina, iar sistemul îi pierde definitiv.

Supraaglomerația din spitalele publice, lipsa medicilor și a asistenților medicali reprezintă două argumente puternice care susțin soluționarea urgentă a acestei probleme.

Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România prevede la art. 4 litera b) că "activitatea de voluntariat poate fi desfășurată în domenii precum: arta și cultura, sportul și recreerea, educația și cercetarea, protecția mediului, sănătatea, asistența socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar și/sau filantropic, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea socială".

Este îmbucurător faptul că sănătatea se află între domeniile în care se pot desfășura activități de voluntariat, însă la nivel practic, în momentul de față nu se poate efectua voluntariat în spitalele publice, cu excepția secțiilor UPU-SMURD. Așa cum spuneam mai sus, cadrul legal există, însă este nevoie ca Ministerul Sănătății să elaboreze un set unitar de politici publice, care să permită tuturor spitalelor să dezvolte programe de voluntariat și să își deschidă larg porțile pentru a primi voluntari.

Experiența dobândită într-un spital public oferă voluntarilor numeroase beneficii, cum ar fi: posibilitatea de a-și perfecționa și dezvolta cunoștințele și abilitățile personale, de a învăța lucruri noi și de a-și forma deprinderi utile pentru viitorul loc de muncă.

Găsirea unui loc de muncă după absolvirea studiilor este o piatră de încercare pentru proaspeții absolvenți de Medicină, deoarece majoritatea angajatorilor urmăresc selectarea unor persoane cu o anumită experiență în domeniu. Voluntariatul, ca experiență practică, poate completa cunoștințele teoretice dobândite în cadrul programelor formale de studiu.

Dincolo de beneficiile pe care le oferă voluntariatul unei persoane în ceea ce privește dezvoltarea educației și formarea profesională, activitatea de voluntariat contribuie și la creșterea solidarității sociale.

      Eugen Tomac - apel la responsabilitate și implicare pentru viitorul european al Republicii Moldova;

Domnul Eugen Tomac:

La sfârșitul lunii iunie, Republica Moldova a semnat la Bruxelles Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. România a fost primul stat care l-a ratificat, fiind și cel mai important și de încredere partener al Chișinăului în acest proces. Documentul reprezintă, în primul rând, speranța românilor din Basarabia la un un viitor civilizat și prosper, în interiorul familiei europene.

La doar șapte luni de la acel moment festiv desfășurat în capitala europeană, situația politică de la Chișinău este cel puțin îngrijorătoare. Cu o situație economică delicată și un cabinet de miniștri minoritar, adus la guvernare cu voturile deputaților comuniști, drumul european al Republicii Moldova este în pericol.

În această perioadă extrem de dificilă pentru Chișinău, România a fost absentă. Pe cale de consecință, deciziile din capitala statului vecin vor trebui să țină cont de acum încolo și de condițiile impuse de Vladimir Voronin. Repet, toate acestea s-au întâmplat din cauza lipsei de reacție a autorităților de la București.

Prin urmare, fac apel, stimați colegi parlamentari, la responsabilitate și implicare pentru viitorul european al Republicii Moldova. Românii de peste Prut fac parte din corpul națiunii române și merită sprijinul necondiționat al statului român.

      Eugen Tomac - declarație politică:- O nouă eră social-politică în România;

Domnul Eugen Tomac:

"O nouă eră social-politică în România"

Declarația pe care o aduc astăzi în atenția dumneavoastră reprezintă apelul membrilor Forumului Românilor din SUA și Canada pentru o Românie Nouă. Preocupați de soarta țării din care au fost nevoiți să plece, aceștia s-au reunit în cadrul unei organizații care își propune să stabilească un plan de acțiune ambițios în vederea cooperării și îmbunătățirii situației din România. Și asta pentru că înstrăinarea i-a învățat că țara trebuie apărată și promovată cu orice preț. Iar singura soluție este cooperarea activă cu Europa și consolidarea parteneriatului cu SUA.

Situația politică actuală cere românilor din occident să adopte o nouă atitudine. De aceea, membrii Forumului Românilor din SUA și Canada pentru o Românie Nouă solicită Guvernului să promoveze în posturi de răspundere oameni necompromiși, să elimine și să evite elementele corupte și sicofante, să controleze uneltirile politice și economice ale fostei nomenclaturi, să pregătească tineri pentru conducerea țării în viitor, să contribuie la păstrarea identității naționale a poporului român, să-i reprezinte pe toți românii, indiferent unde s-ar afla, să militeze pentru România întreagă, să sprijine minoritățile etnice românești din țările vecine, să identifice liderii români din străinătate și să colaboreze cu ei în probleme de reprezentare și de interes reciproc.

Întru susținerea acestor idei, Forumul Românilor din SUA și Canada pentru o Românie Nouă își exprimă disponibilitatea și dorința de a conlucra cu autoritățile române, pentru a facilita legăturile țării cu cancelariile occidentale și pentru a stimula refacerea morală, social-politică și economică a României.

Este un proces greu și de durată. Dar nu este imposibil. Sunt convins că împreună putem asigura țării un destin mai bun!

      Ion Marocico - declarație politică intitulată Marșul Demnității;

Domnul Ion Marocico:

"Marșul Demnității"

Duminică a avut loc la Kiev "Marșul Demnității", manifestare care a adus în stradă zeci de mii de ucraineni, alături de importanți lideri europeni, pentru a marca un an de la încheierea violențelor din Piața Independenței, soldate, din păcate, cu numeroși morți și răniți. Acum un an, Maidanul adăuga o nouă simbolistică aspirațiilor poporului ucrainean și-i oferea determinarea necesară pentru a alege un drum care s-a dovedit a nu fi deloc ușor, iar dorința de libertate a fost liantul celor care au înfruntat gerul și autoritățile de atunci pentru a face posibilă schimbarea.

Comemorarea victimelor Revoluției "Demnității" a arătat că "Ucraina este Europa" și că pentru a face față provocărilor, în acest context regional deosebit de complex, întreaga Europă trebuie să rămână unită. Solidaritatea nu devine un principiu golit de conținut, pentru că acțiunile principalilor oficiali europeni demonstrează susținere pentru un stat ucrainean democratic, suveran și independent, în granițele sale recunoscute. O Ucraină puternică și stabilă reprezintă o garanție pentru consolidarea securității în această parte a Europei. De aceea, trebuie să acționăm împreună pentru a nu mai permite încălcări ale dreptului internațional și pentru a lăsa popoarele să-și decidă singure viitorul.

În primul rând al marșului, președintele Petro Poroșenko și prim-ministrul Arseniy Iatsenyuk i-au avut alături pe președinții Lituaniei, Dalia Grybauskaite, Poloniei, Bronislaw Komorowski, Republicii Moldova, Nicolae Timofti, Georgiei, Giorgi Margvelashvili, Slovaciei, Andrej Kiska, precum și pe cel al Consiliului European, Donald Tusk. Acestora li s-au alăturat numeroși alți oficiali europeni, dar și zeci de mii de simpli cetățeni ucraineni pentru care pacea, libertatea și demnitate au greutatea realității pe care o trăiesc zi de zi. Imensul steag ucrainean purtat la acest marș, rugăciunea pentru pace, momentul de reculegere păstrat și lumânările aprinse în memoria victimelor de la începutul anului trecut au completat manifestările organizate la Kiev.

În același timp, în estul țării, la Harkov, în timpul marșului pentru pace la care participau sute de persoane, un atentat cu bombă avea să facă noi victime...

Înțelegând mai mult ca oricând nevoia de pace din Ucraina și dimensiunea umanitară a conflictului, condamn, în numele comunității de ucraineni din România, continuarea violențelor din ultimele zile, inclusiv după negocierile de la Minsk, și îmi exprim speranța că se va ajunge, cât mai curând posibil, la încetarea focului în zonele estice.

      Răzvan-Ionuț Tănase - declarație politică: - Recunoștința Guvernului pentru eroii noștri;

Domnul Răzvan-Ionuț Tănase:

"Recunoștința Guvernului pentru eroii noștri"

Nu am știut, nu știm și poate nu vom ști niciodată să ne cinstim eroii și să le răsplătim curajul și determinarea. Este o concluzie personală, susținută însă de toți cei care apreciază cu adevărat sacrificiile revoluționarilor noștri.

Deși Legea nr. 341/2004 a reprezentat o importantă modalitate de recunoaștere a meritelor celor care au avut puterea de a înfrunta cu mâinile goale un regim aspru și inuman, iată că, la câțiva ani, aceasta este modificată în defavoarea eroilor, a celor care au scris istoria țării cu propriul sânge, dorind să ne ofere nouă, generațiilor care am urmat, dreptul la o viață liberă și demnă. Astfel că, în perioada în care oamenii se bucurau de vacanță și sărbători de iarnă, Guvernul lucra pe genunchi la o nouă ordonanță, arătându-și preocuparea pentru ceea ce înseamnă domeniul legislativ și bunul mers al lucrurilor în România. Așa a fost emisă Ordonanța nr. 95/2014, prin care Executivul a considerat de cuviință că este necesar să restrângă drepturile și beneficiile acordate până la acel moment revoluționarilor atestați oficial. Reacția acestora nu a întârziat să apară și s-a concretizat prin ample proteste, atât în țară, cât și în fața sediului Guvernului, cerându-se corectarea erorilor și respectarea Legii nr. 341/2004. În zadar au încercat oamenii să-și facă ascultate nemulțumirile, pentru că astfel de manifestări nu-i mai impresionează de mult pe mai marii noștri.

Respectivul act introduce un nou titlu, acela de "luptător cu rol determinant" care se atribuie doar celor care au avut acțiuni revoluționare până în 22 decembrie 1989, iar aceste acțiuni au fost în localități în care în urma confruntărilor au rezultat persoane ucise, rănite sau reținute până la fuga dictatorului. De asemenea, este necesară obținerea unui nou certificat, condiționată de îndeplinirea anumitor criterii stabilite prin lege și de avizul favorabil din partea comisiei parlamentare de specialitate. Odată cu aprobarea noilor norme metodologice de aplicare a Legii recunoștinței, a fost modificat și numărul orașelor-martir, în consecință doar: Timișoara, Caransebeș, Cugir, Sibiu, Lugoj, Târgu Mureș, Cluj-Napoca și București mai fac parte din această categorie. În concepția Executivului, "ora face diferența" și reprezintă cel mai important criteriu în deosebirea corectă a falșilor revoluționari de cei care au luptat cu adevărat împotriva regimului comunist. În fond și la urma urmei, problema este reprezentată de persoanele care au obținut certificate, deși nu au avut niciun fel de contribuție în cadrul evenimentelor marcante din decembrie '89. De aici și până la restricții absurde și aberante a fost doar un singur pas, și în loc să își canalizeze atenția pe instituțiile care se ocupă de emiterea certificatelor de revoluționar, a ales calea cea mai simplă, prin care nu face altceva decât să-i sacrifice pe adevărații eroi. Astfel că, odată cu noile reglementări, orașul-martir Brașov a devenit istorie, deși în zilele de 22-25 decembrie aici au fost ucise peste 60 de persoane - ora 12:10 face diferența între a fi sau a nu fi martir.

Constat cu dezamăgire că se dorește rescrierea istoriei într-un mod grosolan, prin legi și ordonanțe, iar faptelor și oamenilor care au contat cu adevărat nu li se mai atribuie niciun fel de importanță. Dacă în ultimii 25 de ani guvernanții și-au demonstrat prin fel de fel de mijloace comportamentul indiferent față de revoluționari, iată că nu se dezic de aceste practici nici la momentul actual, insistând să-și manifeste bătaia de joc prin diverse proiecte, iar în loc să recunoască și să răsplătească sacrificiile făcute de mii de persoane, aleg să le umilească și să le retragă avantajele materiale, atât lor, cât și urmașilor. De ce trebuie să-și caute și să-și găsească dreptatea la CEDO? S-au sacrificat în primul rând pentru România, și noi ar trebui să fim cei care le recunoaștem aceste merite, nu instituțiile de la nivel european la care apelează când tu, stat roman, îi nedreptățești.

Nu vreau să cred că dorim să minimalizăm acțiunile celor care au avut tăria să lupte pentru libertatea unui popor îngenuncheat, sperând într-un viitor mai bun. De aceea, consider că este de datoria noastră să acționăm ferm și să modificăm acest act în momentul în care va intra în dezbatere în Camera Deputaților. În acest mod, le vom oferi revoluționarilor noștri încrederea că sacrificiile lor nu au fost zadarnice, și ne păstrăm încă statutul de țară democratică pentru care ei și-au riscat viața în decembrie '89.

      Răzvan-Ionuț Tănase - declarație politică: - Nivelul pensiilor în România;

Domnul Răzvan-Ionuț Tănase:

"Nivelul pensiilor din România"

Nivelul pensiilor din țara noastră nu este un subiect de care se îngrijorează doar persoanele în vârstă, deși la prima vedere pare o temă care nu ar avea de ce să se regăsească încă printre principalele preocupări ale tinerilor. Totuși, mulți dintre aceștia sunt alături de părinții sau bunicii lor, și gândindu-se la viitor critică aspru sistemul de pensii din România, care se află în colaps și se îndreaptă cu pași fermi spre faliment.

Luând în considerare statisticile de la momentul actual și privind pe termen lung avem motive de îngrijorare, deoarece la începutul anului 2060, un salariat va trebui să susțină 1,5 pensionari, ceea ce se va reflecta într-o valoare foarte scăzută a veniturilor încasate de vârstnici. Însă nu acest aspect doresc să îl dezbat astăzi, deoarece l-am semnalat în trecut, în speranța implementării de măsuri care să vizeze creșterea natalității și susținerea sistemului public de pensii. Din păcate, problemele din această arie nu sunt de domeniul trecutului sau viitorului, ci ne lovim de ele și în zilele noastre, din cauza nivelului scăzut al veniturilor pensionarilor. Sunt românii noștri, stimați guvernanți, oamenii care au muncit din greu o viață întreagă și care acum, la vârste onorabile, sunt răsplătiți cu sărăcie, nesiguranță și umilință-nesiguranța zilei de mâine și umilința de a primi printre cele mai mici pensii din Europa. 160 de euro, atât este pensia medie în România, de aproape 20 de ori mai mică decât în Luxemburg. Și Italia, Franța sau Spania stau mult mai bine la acest capitol, pensiile fiind de aproximativ 5 ori mai mari decât în România.

Sunt cifre bine-cunoscute și de oficialii noștri, dar, din păcate, par că nu-i interesează din moment ce pașii către rezolvarea situației se fac mai mult înapoi. Două legi și o ordonanță schimbă doar datele problemei, nu și rezultatul, iar asigurările că pensiile nu sunt în pericol în anul 2015 nu-i încălzesc pe cetățenii care se gândesc cu îngrijorare dacă din 2016 vor mai avea ce să pună pe masă, cu ce să se întrețină sau să își cumpere medicamente. 3.347.000 de oameni, adică 65% dintre pensionari au venituri care nu depășesc 1000 de lei, iar 24% dintre ei au o pensie care nu depășește 500 de lei. V-aș întreba, stimați reprezentanți ai puterii, dumneavoastră considerați că este demn ca o țară europeană să nu dea doi bani pe bătrânii ei, sau credeți că recentele măsuri care au vizat această categorie a populației sunt suficiente? Răspunsul l-am primit, dar nu de la dumneavoastră, ci de la vârstnicii noștri cu care discut foarte des atunci când mă deplasez în teritoriu. Cu toții îmi spun același lucru: că au ajuns să trăiască într-o stare de mizerie, nu-și mai pot permite să achite facturi sau să-și cumpere tratamentele necesare. În câteva cuvinte: simt din ce în ce mai acut ignoranța statului și nepăsarea celor cărora le sunt de folos în anii electorali, cum a fost cel care tocmai s-a încheiat.

Nu mi-am propus să critic inițiativa care a vizat mărirea pensiilor, ci, din contră, apreciez această măsură, însă doresc să atrag atenția asupra faptului că este insuficientă în raport cu gravitatea problemelor care vizează veniturile bătrânilor din România. În primul rând este nevoie de implementarea unei strategii ale cărei efecte să se manifeste pe termen lung. Majorările temporare nu fac altceva decât să amâne un final nefast, ce va afecta una dintre cele mai vulnerabile categorii ale societății, vârstnicii, care după ce au trudit o viață întreagă, susținând prin munca lor veniturile altor persoane, au ajuns să fie marginalizați și amăgiți cu 50-100 de lei în plus la remunerațiile lunare.

Sunt conștient că respectivele probleme nu se pot rezolva de pe o zi pe alta, iar în momentul de față nu putem discuta despre creșteri semnificative în cazul pensiilor, dată fiind actuala situație economică, însă ceea ce nu pot accepta este indiferența față de cauzele care ne-au adus în această situație: risipirea banilor publici și toleranța pentru rata scăzută a natalității. Din păcate, mai toate guvernele care s-au perindat în ultimii ani și-au arătat interesul pentru pensionari doar prin simple declarații, fără a se remarca prin acțiuni concrete care să se reflecte în creșterea calității vieții persoanelor de vârsta a III-a. Tocmai din acest motiv vă solicit să luăm urgent măsurile corespunzătoare, astfel încât pensionarii să poată duce o viață cel puțin decentă, iar lipsa banilor să devină ultima lor grijă. Este de datoria noastră să le asigurăm o bătrânețe liniștită.

      Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - Combaterea eficientă a evaziunii fiscale ca politică publică liberală;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Combaterea eficientă a evaziunii fiscale ca politică publică liberală"

Nevoia de resurse pentru derularea activităților statului și, nu în ultimul rând, nevoia de a inspira cetățenilor încrederea că trăiesc într-un stat de drept au determinat ca fiecare Guvern care a preluat gestionarea țării în România ultimilor 25 de ani să se refere la combaterea evaziunii fiscale. Între dorință și putință stau însă politicile economice inteligente și determinarea de a instaura domnia legii. Până acum, acestea au cam lipsit.

Analiza evoluțiilor evaziunii fiscale în România conduce la concluzia că metodele de a o combate eficient derivă din identificarea și înlăturarea motivelor din care aceasta apare și este atât de greu de combătut, și anume:

  • Fiscalitatea mare aduce cu sine scăderea încasărilor, inclusiv prin evaziune. Exemplul recent al introducerii supraaccizei la combustibil a dovedit scăderea drastică a masei de impozitare prin descurajarea consumului celor care tranzitează teritoriul românesc și prin alunecarea în subteran a unor fluxuri economice. Prin urmare, politica fiscală trebuie concepută ca un instrument sustenabil de stimulare a economiei, de jalonare a obiectivelor de strategie economică pe termen mediu și lung, și nu trebuie pusă la remorca politicii bugetare sau aruncată în războaie politicianiste cu mize exclusiv electorale, așa cum procedează Guvernul Ponta.
  • Lipsa de predictibilitate a politicilor fiscale determină actorii economici, asaltați adeseori de desele modificări ale politicii fiscale, aflați în imposibilitatea de a le face față, să încerce să eludeze legea. De aceea, PNL are determinarea de a instaura un pact fiscal pentru cel puțin 10 ani, în care condițiile generale de fiscalitate să nu se modifice.
  • Statutul și salarizarea funcționarilor care lucrează în ANAF trebuie să fie adaptate importanței sociale a acestora. De asemenea, în sistem nu trebuie să mai aibă acces persoane fără cunoștințe profesionale temeinice. Lupta cu marii evazioniști și cu specialiștii lor reclamă, în Ministerul Finanțelor, existența unor profesioniști desăvârșiți.
  • Contributorul, simplu cetățean sau antreprenor, trebuie tratat ca un partener, nu ca un sac de bani din care statul se poate servi după bunul plac, abuzând de poziția sa de forță cu sechestre, executări silite etc., înainte chiar ca faptele să fie trecute prin filtrul justiției. Sentimentul unora dintre antreprenorii cu care m-am întâlnit în această perioadă este că sunt tratați de către decidentul public fie ca sac de bani, fie ca sac de box...
  • Stimularea conformării voluntare pe baza unor bonusuri acordate celor bun-platnici nu a fost în atenția decidentului public niciodată în ultimii 25 de ani. S-au acordat însă, de nenumărate ori, scutiri clientelare de debite fiscale, construind în mentalul colectiv un orizont de așteptare nesănătos, al amnistierilor care vin din când în când. Pe de altă parte, celor care plătesc corect si la timp, li s-a transmis sistematic mesajul că statul nu le apreciază eforturile. Schimbarea atitudinii in aceasta problemă, inclusiv demararea campaniilor publicitare susținute pentru promovarea conformării voluntare, este foarte importantă.

Însă pentru toate acestea este necesar un Guvern liberal responsabil, în niciun caz condus de către un premier care are practicanți ai evaziunii fiscale în propria familie, așa cum se pare că este prim-ministrul Victor Ponta.

      Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - Antreprenorii români trebuie să devină fermentul dezvoltării durabile;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Antreprenorii români trebuie să devină fermentul dezvoltării durabile"

În ciuda oprobiului public la care a fost supus statutul omului de afaceri în România pe parcursul anilor de nesfârșită tranziție la economia de piața funcțională, există și în societatea românească un cvasi-consens asupra faptului că antreprenorul este, ca peste tot în lume, un individ harnic, inventiv și curajos. Din păcate, statul român, slab și corupt, a împins cu inconștiență capitalul românesc în zona infracțională, același stat, trezit parcă dintr-o lungă hibernare, îl trimite acum la închisoare, prin instituții ca DNA, DIICOT etc., pe care nu poți decât să le feliciți.

Dincolo de nevoia firească a oricărei societăți democratice ca orice infractor să fie pedepsit, nu putem să nu recunoaștem că, la momentul acesta, națiunea română este pradă dificultăților pe care un capital autohton solid le-ar putea opri, ca paravan național, în confruntarea cu anumite interese antinaționale pe care în mod firesc le manifestă uneori capitalul străin.

Vinovăția politicului este enormă, iar PNL va lua măsuri de redresare. Modificarea Legii finanțării partidelor se impune cu necesitate pentru a se crea premisa onestității decidentului public.

Politica liberală va crea cadrul concurențial propice consolidării capitalului național onest, înlăturând sistemul falimentar al achizițiilor publice cu licitații direcționate oneros, eliberând astfel energiile creatoare ale celor mai harnici și mai curajoși români, antreprenorii! Ei vor trebui provocați și stimulați să devină în același timp cei mai responsabili români, construind o legislație fiscală echilibrată, cu accent pe conformarea fiscală voluntară, cu bonus și/sau malus acordate în funcție de comportamentul real, nu clientelar.

      Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - Doar cetățenii harnici ai unui stat corect pot construi o țară;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Doar cetățenii harnici ai unui stat corect pot construi o țară"

Elaborarea programului economic pentru viitoarea guvernare a PNL a creat ocazia unor dezbateri care au antrenat cercetători, jurnaliști economici, și, mai ales, comunitatea oamenilor de afaceri.

Parcursul acesta devine, după părerea mea, destul de anevoios, în condițiile în care, din dorința explicabilă în sine de a contrapune un material programatic de ținută intelectuală programelor PSD, facem greșeala de a ne însuși limba de lemn politică a activiștilor de stânga.

Inflația de termeni sofisticați, împrumutați din limbi străine parcă pentru a ascunde lipsa de conținut și pentru a îmbrăca neadevăruri și mistificări nu va greva programul liberal.

În buna regulă jalonată de președintele Iohannis și validată de români la urne, politica liberală trebuie să dea conținut cuvintelor autentice românești ca: hărnicie, cinste, corectitudine. Iar îmbunătățirea comportamentului social trebuie să înceapă cu clasa politică! PNL va acționa programatic și în fapt pentru a facilita accesul fiecărui individ, "prin sine însuși", în clasa mijlocie, cu condiția ca el să muncească cinstit și susținut și să respecte legea!

Nu trebuie să ne temem să le vorbim românilor despre nevoia de hărnicie, cinste și corectitudine la fiecare nivel al societății românești, noțiuni în afara cărora nu poate funcționa niciun program din lume, oricât ar fi de profesionist și de vizionar!

Un proiect de țară nu este proiectul unui om sau al unui partid, ci este proiectul unei națiuni. Acum avem însă șansa istorică de a ne aduna, sub auspiciile unui altfel de regim prezidențial, națiune și politicieni liberali, ca unic partid național, pentru a ne construi țara, ca pe un loc bun de trăit, nu ca pe un hub...

      Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - Evaziunea fiscală, pericol la adresa siguranței naționale;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Evaziunea fiscală, pericol la adresa siguranței naționale"

Economia subterană, evaluată la un procent de peste 30% din totalul economiei românești, constituie o zonă de infracționalitate care atrage și folosește ilegal nepermis de multe resurse. În plus față de aspectul imoral, neetic și lipsit de echitate față de toți aceia care respectă legea, fenomenul sustragerii de la plata impozitelor și a taxelor constituie, în ultimă analiză, o amenințare la adresa evoluției și chiar a siguranței statului.

Motivele din care evaziunea generată prin ascunderea în subteran a unor importante fluxuri economice este un pericol la adresa siguranței naționale și a statului de drept sunt următoarele:

  • Un stat care nu are capacitatea să determine respectarea legii pentru unul din trei actori economici, se dovedește un stat slab, tratat ca atare de din ce în ce mai mulți cetățeni, prin contagiune. De aici și până la abandonarea unor reguli elementare ale democrației, la eludarea masivă a legilor, distanța este foarte mică.
  • Un stat necompetitiv din punct de vedere economic care, în plus, din cauza neplății taxelor și impozitelor are din ce în ce mai puține resurse pentru politici sociale de susținere a unor obiective sociale ca natalitatea, își compromite viitorul.
  • Sănătatea și educația, îndelung subfinanțate de către un stat evazionist, vor determina multe generații de cetățeni bolnavi și neperformanți din punct de vedere al pregătirii profesionale, incapabili să se înscrie social pe traiectoria succesului, individual și ca națiune.
  • Apărarea țării, în acest context complicat, cu război la graniță, devine problematică în absența fondurilor necesare dotării și susținerii unei armate performante.
  • Investitorii serioși autohtoni sau străini nu vor accepta să devină infractori și vor sta departe de statele în care evazioniștii fac legea, transferându-și capitalurile în zone unde statul corect, cu decidenți publici onești, are capacitatea să impună domnia legii.

Pentru toate aceste motive, PNL va trata în viitoarea sa guvernare combaterea marii evaziuni fiscale până la limita acceptată în toate statele lumii, respectiv la un procent cu o singură cifră, respectiv evaziunea măruntă, cu rol de supapă socială.

      Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: - Strategia de dezvoltare a României, punctul de pornire al Programului economic liberal;

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Strategia de dezvoltare a României, punctul de pornire al Programului economic liberal"

Capacitatea foarte redusă a actualului guvern de a colecta taxele și impozitele dovedește mari carențe organizaționale în sistemul Ministerului de Finanțe și, totodată, falimentul subordonării politicii fiscale nevoilor identificate de politica bugetară. Guvernul Ponta încearcă disperat să acopere nevoile bugetare, reinventând fiscalitatea fără măsură, fără studii de impact, bulversând predictibilitatea sistemului și planurile de afaceri ale investitorilor.

Taxele și impozitele ar trebui să jaloneze obiectivele de dezvoltare strategică a României, să fixeze proporții stimulative sau inhibitoare, în funcție de interesele și țintele de dezvoltare pe termenele de referință descrise.

Dar Guvernul Ponta nu are strategie națională de dezvoltare, nu are programe multianuale și bâjbâie ca legat la ochi prin labirintul dezvoltării, ținându-se de pereți! Cum altfel se poate numi desfășurarea activității naționale pe baza unui buget anual, și acela rectificat de 3 ori, cum s-a întâmplat în anul 2014?!

Politica economică liberală va folosi toate avantajele competitive ale României, construindu-i viitorul pe coordonatele agriculturii, industriei alimentare, turismului, energiei, economiei circulare, tehnologiilor IT și industriilor creative. Competitivitatea românească, aflată acum în mare dificultate, deoarece se bazează exclusiv pe resursa umană prost plătită, va fi stimulată sub aspectul creșterii productivității muncii în IMM-uri și prin buna guvernanță corporatistă.

Din păcate, lipsa unei strategii naționale de dezvoltare va avea influență asupra programelor europene de finanțare și asupra alocărilor sectoriale de fonduri europene deja negociate pentru perioada 2014-2020. Soluția liberală identificată pentru a diminua efectul negativ este mărirea gradului de absorbție a fondurilor europene.

      Radu Zlati - declarație politică intitulată Domnule ministru, demisia!;

Domnul Radu Zlati:

"Domnule ministru, demisia!"

Îmi voi permite să mă adresez, în scurta mea alocuțiune, domnului ministru al educației naționale, Sorin Mihai Cîmpeanu. Apelez la acest procedeu deoarece domnia sa, în ciuda promisiunii făcute cu ocazia învestirii sale, nu a binevoit să vină în fața Comisiei parlamentare pentru educație, cercetare, tineret și sport nici măcar pentru a-și promova propriile inițiative legislative.

Domnule ministru, prin CV-ul dumneavoastră îmi păreați, la prima privire, omul cel mai potrivit pentru a ocupa fotoliul de ministru al educației naționale, minister care a avut, de-a lungul istoriei sale, conducători de talia unui Spiru Haret, Titu Maiorescu sau Nicolae Iorga. Cel mai potrivit, în mod sigur, după aprilie 2012, adică în perioada generic numită a guvernelor Ponta. Într-adevăr: rector al unei universități prestigioase și președinte al Consiliului Rectorilor, mi se părea că prezența dumneavoastră în clădirea de pe General Berthelot reprezintă o garanție a faptului că învățământul românesc se află pe mâini bune.

Se pare că am fost naiv. În fapt, semnătura pusă de către dumneavoastră în josul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94 din 2015 a spulberat orice speranță anterior învestită în cel care ar fi trebuit să asigure neutralitatea conducerii Ministerului Educației și Cercetării Științifice.

În loc să luați în considerare cele ce trebuie făcute pentru binele învățământului românesc, dumneavoastră ați girat, sub semnătură proprie, un dar ignobil făcut șefului de guvern și aliatului de moment al partidului care v-a propus pentru funcția pe care momentan o ocupați. Și anume, prin modificarea unei prevederi din Legea educației naționale ați permis premierului Ponta să își repare onoarea și să scape de oprobriul public generat de scandalul unei lucrări de doctorat asupra căreia foruri științifice și marea parte a opiniei publice din România își manifestaseră anterior serioase îndoieli privind paternitatea textului.

Domnule ministru, presupun că modificarea unei legi organice în folosul exclusiv al unui om, fie și acela prim-ministru, nu a fost inițiativa dumneavoastră. Nu mai puțin, prin acordul dat pe respectivul text, dumneavoastră sunteți tot atât de vinovat pe cât sunt de vinovați autorii din umbră ai inițiativei. O inițiativă pe care, sper, Parlamentul nu o va lăsa să treacă, respingând-o prin vot.

De aceea, domnule ministru, deoarece săptămâna aceasta va fi discutată respectiva ordonanță de urgență atât în comisia de specialitate a Camerei, cât și, sper, în plenul acesteia, vă invit cu respect, dar și cu fermitate, fie să solicitați chiar dumneavoastră respingerea paragrafului din OUG prin care titlurile de doctor se pot retrage la solicitarea celor care le posedă, fie să vă prezentați demisia de onoare din funcția pe care, acceptând să fiți omul bun la toate al premierului Victor Ponta, ați dezonorat-o.

      Maria Grecea - declarație politică având subiectul Proiectul de Lege privind traducătorii și interpreții judiciari - un nou eșec al Ministerului Justiției;

Doamna Maria Grecea:

"Proiectul de Lege privind traducătorii și interpreții judiciari - un nou eșec al Ministerului Justiției"

Ministerul Justiției a elaborat Proiectul de Lege privind traducătorii și interpreții judiciari, o propunere contestată de practicienii din domeniu.

Această inițiativă este vădit abuzivă și neconstituțională, fiind de natură a restricționa activitatea acestei categorii profesionale. Adoptarea propunerii va determina încetarea activității pentru numeroși interpreți sau traducători.

Reglementarea acestei profesii este necesară, însă elaborarea normelor trebuie făcută cu responsabilitate, întrucât rezultatul afectează peste 40.000 de persoane, dar și cetățenii care apelează la serviciile acestora.

Aparent noua lege se dorește a fi o implementare a legislației europene, cu scopul de a asigura o calitate adecvată a serviciilor și un statut corespunzător pentru practicieni, eliminând o serie de confuzii și abuzuri. Însă, în forma în care este prezentat spre dezbatere publică, proiectul de lege prezintă multe disfuncționalități, prin prevederile abuzive și prost gândite pe care le cuprinde.

Astfel, printre principalele probleme identificate, amintesc: costurile suplimentare inutile care vor trebui suportate de către traducători și interpreți, va genera birocrație și scandal cu ocazia constituirii uniunii și va genera un vid legislativ în materia traducerilor care nu sunt destinate uzului în sistemul judiciar.

Am primit numeroase sesizări din partea practicienilor, prin care aceștia își exprimă nemulțumirea față de conținutul prevederilor din proiectul legislativ, indicând limitări ale dreptului la muncă, menținerea echivalenței între calitatea de traducător și aceea de interpret, de aici obligația traducătorului de a activa ca interpret, dar și prevederile neclare referitoare la relația cu notarii publici. Neclară este și situația traducătorilor pentru anumite limbi considerate rare, unde nu se reușește reglementarea, prevederile art. 5 din proiect, unde se menționează utilizarea unor persoane de încredere, demonstrând eșecul inițiativei Ministerului Justiției. Aceeași problemă legată de limbile rare o întâlnim și în materia examenului pentru obținerea autorizației, situație în care candidații urmează a fi evaluați doar în ceea ce privește cunoștințele de limba română.

Alte elemente criticabile ale proiectului ar fi numărul mare de taxe care trebuie să fie suportate de practicieni (taxă de examinare, taxă de înregistrare, taxă de reexaminare, taxă la MJ, taxă la UNTIJR, costuri legate de dotarea obligatorie), dar și regimul sancționator, care vizează inclusiv încetarea calității de traducător judiciar pentru motive aberante: refuzul nejustificat de a efectua o traducere sau o interpretare sau neplata contribuțiilor bănești profesionale, fapt ce prejudiciază interesele celor ce doresc să practice această meserie. Un alt abuz major îl constituie suspendarea calității de traducător judiciar în cazul trimiterii în judecată pentru orice infracțiune (deci nu doar cele legate de exercitarea profesiei) până la soluționare, termen ce se poate întinde pe durata mai multor ani. Astfel, Ministerul Justiției își permite să calce în picioare prezumția de nevinovăție.

Proiectul de lege interzice traducătorului și interpretului judiciar negocierea tarifelor, fiind obligatorie aplicarea tarifelor unice, stabilite prin ordin, pentru toate serviciile prestate. O astfel de prevedere este, evident, anticoncurențială. Totodată, proiectul aduce atingere și dreptului la muncă, prin interdicția de a desfășura alte activități, fapt contrar celor enunțate de inițiatori, care precizează că persoana care a dobândit calitatea de traducător și interpret judiciar nu va fi împiedicată să presteze alte servicii de traducere și interpretare decât cele cu caracter judiciar, prevederile art. 37 fiind concludente în acest sens.

Cele prezentate mai sus sunt doar câteva din motivele pentru care acest proiect este unul prost conceput, abuziv și neconstituțional. În întregul conținut al expunerii de motive, precum și în precizările publicate pe site-ul Ministerului Justiției, activitatea traducătorilor și a interpreților este batjocorită, punându-se la îndoială calitatea serviciilor prestate și onestitatea practicienilor. O astfel de abordare este regretabilă, iar cei care nu au reușit să gestioneze procesul de reformă legislativă trebuie să răspundă.

Din aceste motive, solicit retragerea proiectului și elaborarea unei variante agreate de majoritatea practicienilor din domeniu, în urma inițierii dialogului cu asociațiile profesionale.

      Ioan Tămâian - declarație politică: - De ce este necesară o nouă lege a timbrului cultural;

Domnul Ioan Tămâian:

"De ce este necesară o nouă lege a timbrului cultural"

De câteva zile se încearcă de către persoane interesate - conducători, patroni, directori de edituri - să se inducă în eroare opinia publică privind apariția unei așa-zise taxe pe cultură, prin adoptarea în Parlament a Proiectului de Lege privind instituirea timbrului literar. Precizez de la bun început că nu este vorba de nicio taxă nouă. Există la ora actuală în vigoare Legea nr. 35 din 6 iunie 1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii și de divertisment.

Proiectul de lege aflat în dezbatere în Camera Deputaților este necesar din mai multe motive. În primul rând, în spațiul cultural au apărut o serie de domenii noi, care nu existau în 1994; în al doilea rând, există unele disfuncționalități care au dus la o slabă încasare de către Uniunile de creatori a sumelor de bani obținute prin timbrele culturale stabilite de legea în vigoare, și aceste disfuncționalități trebuie eliminate prin noua lege; în sfârșit, legea de acum 21 de ani prezintă o serie de ambiguități la capitolul sancțiuni, și acestea trebuie clarificate.

Nu în ultimul rând, noua lege - care pe fond vine cu o singură modificare, și aceasta minoră, în raport cu legea din 1994 - trebuie să constituie un instrument prin care să fie sprijiniți creatorii de cultură. Din păcate, în România fondurile alocate de stat pentru cultură, în special pentru cei care produc actul de cultură, sunt insuficiente.

În toate statele civilizate, în special în cele în care nu este instituit timbrul cultural, uniunile creatorilor, proiectele membrilor acestor uniuni sunt sprijinite semnificativ de către stat. Prezint mai multe exemple: în Franța statul alocă 13 miliarde de euro pentru bugetul Ministerului Culturii, aproximativ 4% din PIB; în statele nordice, artiștii primesc lunar o diurnă, în toate landurile din Germania creatorii sunt sprijiniți de către stat. Strategia țărilor pentru cultura lor națională reprezintă unul dintre principalele obiective strategice prin menținerea libertății de expresie, prin încurajarea unor voci cât mai diverse pe piața culturală. Un alt obiectiv îl reprezintă menținerea calității culturii, prin susținerea unor produse culturale de nișă sau care nu se pot auto-susține financiar.

Un alt exemplu de urmat este faptul că toate țările dezvoltate au înțeles că sprijinind cultura, aceasta dezvoltă turismul, și implicit duce la creștere economică a țării, la creșterea numărului locurilor de muncă. De exemplu, operele lui Gaudi au făcut din Barcelona un oraș turistic de excepție pe harta mondială; Roma este vizitată anual de milioane de turiști datorită operelor de artă etc.

Constat cu regret că virulenta campanie împotriva proiectului de lege mai sus menționat, demarată de conducătorii de edituri, are drept scop apărarea unor interese pur comerciale, în detrimentul actului de cultură. Și nici măcar nu este vorba de interese pur comerciale - în fond, fiecare are dreptul să-și apere și să-și promoveze domeniul de activitate -, ci de imposibilitatea de a mai trage foloase necuvenite din activitatea prestată, dacă va fi adoptată noua lege. De fapt, acest element îi deranjează pe conducătorii de edituri. Și nu o spun eu, este opinia celor care cunosc fenomenul. "Problema majoră a editorilor - asta este minciuna și țin s-o spun - este că vor să acopere evaziunea fiscală. Nu vor să se controleze câte exemplare vând. Ăsta este adevărul". Această declarație aparține domnului Nicolae Manolescu și cred că o astfel de opinie este greu de contrazis.

Este regretabil că unii șefi de edituri lansează în spațiul public o serie de neadevăruri, din care citez: "Proiectul de lege care, dacă va fi aprobat, va genera niște sume uriașe, a căror destinație rămâne până la urmă un mister"; "Costul timbrului trebuie plătit în avans"; "Cărțile se vor scumpi semnificativ". Doar plecând de la aceste afirmații se poate constata existența unor interese ascunse și dincolo de limita legii ale șefilor de edituri. Totodată, aceste afirmații lansate în spațiul public confirmă odată în plus poziția domnului Manolescu.

Opinia publică trebuie să știe că Uniunile de creație sunt de utilitate publică și reprezintă, de fapt, scutul artiștilor, protejând statutul creatorilor profesioniști care fac parte din aceste uniuni. Poziții incorecte, cum sunt cele adoptate de edituri, ar putea duce la reducerea semnificativă a numărului uniunilor de creație și inclusiv scriitorii, adică acei creatori de pe urma cărora editurile trăiesc, ar avea mult de suferit. În concluzie, editurile sunt doar comercianți, interfețe între creatori și public, ce urmăresc doar profitul. Se pare că trebuie să fie obligate să colecteze timbrul cultural și să-l verse uniunilor creatorilor, altfel ar fi suspecte de evaziune fiscală, de netransparența tirajelor.

Pentru corecta informare a opiniei publice mai precizez ce s-a colectat în urma existenței timbrului cultural, care s-a utilizat și va fi utilizat conform prevederilor aflate în vigoare de peste 20 de ani, și anume: susținerea unor proiecte culturale de interes național; participarea la concursuri de interpretare și creație în țară și în străinătate; promovarea unor acțiuni cu participarea românilor de peste hotare; susținerea și protejarea artei cinematografice, teatrale și muzicale; completarea fondurilor destinate susținerii activității tinerilor creatori, interpreți și executanți; sprijinirea materială a creatorilor, interpreților și executanților pensionari; sprijinirea materială a revistelor de specialitate aparținând uniunilor de creație; sprijinirea înscrierii în circuitul național și internațional a operelor artistice de valoare.

Arta fără susținere, nu există!

      Ioan Tămâian - declarație politică: - Președintele Iohannis a făcut o alegere foarte bună;

Domnul Ioan Tămâian:

"Președintele Iohannis a făcut o alegere foarte bună"

Consider că președintele României, domnul Klaus Iohannis, prin desemnarea domnului Eduard Hellvig pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații, a făcut o alegere foarte bună. În primul rând, este de apreciat că nu este vorba de o desemnare heirupistă, ea venind la mai bine de 3 săptămâni de la demisia fostului director, perioadă în care, sunt convins, au fost analizate mai multe variante, pentru a se ajunge la cea optimă.

Aparent, desemnarea domnului Eduard Hellvig pare una politică, dat fiind apartenența domniei sale la PNL. În realitate lucrurile stau altfel. Eduard Hellvig este în prezent membru în Parlamentul European, deci neimplicat în jocurile politice interne (a mai avut și două stagii anterioare alegerilor din 2014 în legislativul european), și, în această calitate, el este în primul rând reprezentant al României și al românilor, și nu neapărat al unui partid politic. Nu în ultimă instanță, Eduard Hellvig este o persoană calificată pentru funcția de director al SRI, ținând cont că atunci când a fost deputat a făcut parte din Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și membru al Adunării Parlamentare NATO, iar în Parlamentul European a fost membru în Subcomisia pentru securitate și apărare - SEDE.

Este regretabil însă că două personaje (Traian Băsescu și Elena Udrea) care ar fi ultimele îndrituite să se pronunțe - activitatea nocivă a celor doi și imixtiunea în activitatea serviciilor secrete este de notorietate - au găsit de cuviință să atace cu argumente lamentabile și ridicole desemnarea noului director al SRI. De fapt, au fost singurele voci care nu au agreat desemnarea, ceea ce spune foarte mult.

      Florin-Alexandru Alexe - declarație politică având tema Românii din diaspora sunt supuși la noi discriminări și insulte în Marea Britanie;

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

"Românii din diaspora sunt supuși la noi discriminări și insulte în Marea Britanie"

Săptămâna trecută, Channel 4 a prezentat primul episod din miniseria "The Romanians are coming" ("Vin românii"). Producătorii spun despre acest documentar că "explorează viețile românilor care încearcă să își construiască o nouă viață în Marea Britanie și cercetează adevărul din spatele sloganurilor despre imigrație".

Din păcate, acest program este mult sub standardele filmului documentar, încadrându-se mai degrabă în categoria reality show, date fiind asemănările cu un alt program de succes al canalului, "Big Fat Gypsy Weddings", difuzat între 2010-2012.

Programul se concentrează asupra celor mai săraci și mai puțin educați imigranți români din Marea Britanie, care nu își pot găsi de lucru sau care sunt acolo pentru a beneficia de serviciile sociale. Producătorii ignoră faptul că aproape 80% dintre românii adulți din Marea Britanie au slujbe și își plătesc disciplinat taxele și impozitele ("Poles apart", "The Economist", 24.01.2015). Această rată de angajare este mai ridicată decât în cazul multor altor naționalități din cadrul Uniunii Europene, ceea ce sugerează că avem de a face cu o mână de lucru înalt calificată și care produce valoare adăugată pentru economia britanică.

În general, jurnalismul slab sau senzaționalist poate fi considerat neplăcut, dar inofensiv. Totuși, în cazul acestui program, subtextul politic este abia disimulat, încălcând normele de jurnalism valabile în Marea Britanie, așa cum sunt ele trasate în FCOM Broadcasting Code, Secțiunile 2.3 (Tratament sau limbaj discriminatoriu în chestiuni legate, de exemplu, de vârstă, dizabilități, gen, rasă, religie sau orientare sexuală) și 5 (Imparțialitatea și obiectivitatea cuvenite și prevalența nepotrivită a vederilor și opiniilor). Din păcate, efectele nu au întârziat să apară. Consulul român de la Bristol a primit raportări îngrijorătoare cu privire la insulte și atacuri la adresa elevilor români din pricina originii lor etnice. În acest caz, jurnalismul de proastă calitate a întrecut limita, devenind un act politic cu implicații îngrijorătoare.

Sunt extrem de mâhnit văzând cum standardele profesionale sunt ignorate. Solicit producătorilor emisiunii să ia în serios propria declarație conform căreia vor căuta "adevărul din spatele sloganurilor despre imigrație", prezentând o imagine obiectivă și echilibrată a comunității românești din Marea Britanie. Solicit, de asemenea, ca FCOM, autoritatea independentă de reglementare pentru industria comunicațiilor din Marea Britanie, să investigheze cu atenție acest caz și să acorde sancțiunile ce se impun.

Doresc să îi felicit pe românii din Marea Britanie care au reacționat prompt și au manifestat în stradă împotriva acestui abuz al jurnaliștilor de la Channel 4. Însă îmi exprim speranța că într-un viitor nu foarte îndepărtat românii vor primi respectivul cuvenit în țările în care trăiesc și nu vor mai fi nevoiți să-și reclame dreptatea în stradă.

      Corneliu-Mugurel Cozmanciuc - declarație politică având subiectul Iași, capitala Europeană a Tineretului în 2019;

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Iași, Capitală Europeană a Tineretului în 2019"

La sfârșitul săptămânii trecute, Filiala locală Iași a Tineretului Național Liberal (TNL), în cadrul evenimentului "Dă Glas Generației Tale", a lansat Proiectul "Iași 2.0. - orașul tinerilor", venind cu propuneri și pași concreți care vizează strategia pe care autoritățile locale ar trebui să o urmeze pe partea de tineret.

Printre cele mai importante propuneri se numără "Iași, Capitală Europeană a Tineretului în 2019", crearea "Centrului pentru Resurse de Tineret", înființarea unei scheme de ajutor de minimis pentru tinerii antreprenori, la nivelul Primăriei municipiului Iași, realizarea unui incubator de afaceri, precum și atribuirea de teren pentru tinerii din Iași pentru construirea unei case.

Politicile publice pentru tineret propuse de TNL din municipiul Iași sunt foarte îndrăznețe și reprezintă un răspuns la inabilitatea administrației municipale de a oferi tinerilor din Iași, cea mai importantă resursă a comunității, un cadru în care aceștia își pot valoriza extraordinarul potențial. Totodată, aceste inițiative sunt adaptate specificului local, iar implementarea lor ar duce la mobilizarea energiilor creatoare ale Iașiului. Cred că Iașiul își mărește șansele de a fi Capitală Europeană a Culturii în 2021 dacă aceste propuneri de politici publice vor fi puse în practică de Primăria municipiului Iași.

Prin acest proiect, tinerii liberali ieșeni au venit cu un set de soluții coerente, care, dacă ar fi asumate de către Primăria Iași, ar conduce la crearea unui dialog structurat între decidenții politici, autoritățile locale, structurile societății civile și comunitate în ansamblul său. Această declarație politică este făcută inclusiv în semn de apreciere și mulțumire pentru eforturile și dedicația lor.

Reprezint județul Iași în Parlamentul României și vreau ca cele expuse mai sus să nu rămână doar la stadiu de propuneri, ci să ajungă proiecte finalizate. De aceea, fac apel la autoritățile publice locale pentru a-și asuma ca obiectiv strategic pentru Iași dobândirea titlului de Capitală Europeană a Tineretului în 2019.

Obținerea de către Iași a titlului de Capitală Europeană a Tineretului în 2019 poate constitui pașaportul pentru obținerea titlului de Capitală Europeană a Culturii în 2021.

Iașiul - centru universitar cu peste 70.000 de studenți, oraș multicultural cu o dimensiune internațională - îndeplinește toate condițiile pentru a obține acest titlu și sunt convins că asumarea acestui obiectiv de către municipalitate ar potența atuurile Iașiului pe zona de tineret.

Dacă tinerii sunt dispuși să lupte pentru capitala Moldovei, atunci trebuie să existe și acel angajament politic între autoritățile publice locale și partidele politice, care să permită acest deziderat.

      Nechita-Stelian Dolha - declarație politică referitoare la Eliminarea cotelor - coșmarul cel mai negru al fermierilor români;

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

"Eliminarea cotelor - coșmarul cel mai negru al fermierilor români"

Peste două luni producătorii de lapte din România se vor confrunta cu un cutremur anunțat, dar pentru care, cei mai mulți dintre ei n-au avut cum să se pregătească.

Eliminarea cotelor de lapte, după trei decenii în care a reglat producția de profil în Uniunea Europeană, le provoacă insomnii fermierilor de-a lungul și de-a latul Europei, însă pe cei români îi scufundă de-a dreptul în deznădejde.

Vulnerabilitatea fermierilor din România este dată nu atât de cantitatea pe care au dreptul să o livreze, pentru că, oricum au trimis și până acum procesatorilor cam jumătate din cât le permitea sistemul cotelor. Problema este că acum s-ar putea să rămână acasă cu tot laptele nevândut. Marii fermieri din UE, cei cu supraproducție, se uită cu ochi galeși către piața românească și și-au făcut deja planurile de extindere. Embargoul rusesc și imposibilitatea de a mai intra pe marea piață rusească pe termen încă necunoscut au adăugat o presiune suplimentară și au făcut din România o zonă și mai atractivă pentru desfacerea excedentelor Uniunii.

Toate acestea limitează și mai mult posibilitatea fermierilor mici și mijlocii, dar și a celor mari de mai fi actori pe această piață. În jocul acesta cu prețuri mici și cantități mari fermierii români par deja condamnați.

Confruntați cu acest dezastru cu final anunțat, Guvernul și Ministerul Agriculturii pretind că au făcut imposibilul. Că au ridicat subvenția pe cap de bovină anul acesta și au aplicat o cotă stimulativă pentru cei care vor să își crească efectivele și producția de lapte. E ceva, dar e doar o picătură într-un ocean. Și mai ales e în ceasul al 12-lea. Își va produce efectele când bulgărele se va fi transformat deja în avalanșă. La fel cum se va întâmpla și cu mirajul scăderii de TVA la lapte din 2016. Adică mult prea târziu.

Despre furaje și diferența de cost a hranei pentru animalele de la noi față de cele din alte state europene n-a vorbit mai nimic și mai ales nu a făcut nimic ministrul de resort. Că una e să iei subvenție de 150 de euro la hectar pentru furaje, cum e cazul fermierului român, și cu totul altceva e o subvenție de 330 euro/hectar pentru fermierul german, ca să nu mai vorbim de cel olandez, care încasează 800 de euro/hectar. Chiar de la pornire fermierul român e pierdut.

Așa că fraza pe care-am auzit-o zilele trecute de la niște fermieri cu ferme numărând peste 1000 de capete, că niciodată nu a fost mai rău decât acum, e radiografia teribilă a acestei situații. Iar ministrul agriculturii, dacă va mai conduce până atunci vreun minister, și Guvernul vor trebui să răspundă la teribil de multe întrebări. Și s-ar putea alege cu niște etichete deloc flatante pentru posteritate.

      Elena-Ramona Uioreanu - declarație politică intitulată Înșelătoria iluzionistului politic Ponta va nenoroci sute de mii de familii;

Doamna Elena-Ramona Uioreanu:

"Înșelătoria iluzionistului politic Ponta va nenoroci sute de mii de familii"

Propunerile fiscale ale guvernului reprezintă nu numai o înșelătorie populistă a iluzionistului politic Ponta, ci și o măsură iresponsabilă care va nenoroci sute de mii de familii românești active și creatoare de plusvaloare. Este vorba de clasa de mijloc a societății românești, care va fi pulverizată de Iresponsabilul Roșu, prin decizia sa de a propune, printre altele, schimbarea modului de impozitare a locuințelor care servesc și ca sedii sociale ale unor firme. Concret, prin noul Cod fiscal propus de guvernul intereselor personale ale lui Ponta, impozitul pe clădiri va fi calculat în funcție de destinația clădirii, nu de proprietar, ceea ce înseamnă că persoanele fizice care au SRL-uri înregistrate la domiciliu vor plăti 2% impozit din valoarea de piață a imobilului respectiv. Aceasta înseamnă o creștere de 10 ori a valorii acestui impozit.

În condițiile în care un apartament cu două camere are o valoare impozabilă în București și în marile orașe ale României de minim 50.000 euro, rezultă că impozitul plătit de cele mai active familii de români va crește de la 150 de lei la 4.500 de lei pe an. Astfel, Iresponsabilul Roșu mai aruncă o povară și un nou bir, pe lângă cele 30 impuse până acum, pe umerii celor 200.000 de familii românești care și-au folosit apartamentele și casele pentru a-și înființa o firmă.

Noul bir al lui Ponta este odios și de neacceptat de Partidul Național Liberal, protectorul dintotdeauna al clasei de mijloc românești. În același timp, o asemenea măsură este un abuz nemaiîntâlnit nici măcar la asupritorii fanarioți, precum și un ticălos instrument de șicanare și umilire a celor 200.000 de familii românești; măsuri pe care noi, liberalii, le desfidem. Până astăzi, niciun Guvern al României, nici măcar cele bolșevice, n-au îndrăznit să dea buzna în casa românului pentru a-i măsura și impozita diferențiat metrii pătrați pe care-i folosește pentru a trăi și cei alocați pentru sediul unui SRL. Iată că tupeistul și arogantul domn Ponta crede că a găsit modalitatea de a impozita și dormitoarele românilor pentru a avea bani pe care să-i distribuie clientelei sale politice. PNL va stopa acest abuz și această iresponsabilitate! Românii vor fi protejați de potopul pe care Ponta și guvernul său aflat pe ducă vor să-l năpustească asupra clasei de mijloc a țării. În cel mai scurt timp (până în 28 februarie), PNL va veni cu un program complet de măsuri, coerent și echilibrat, cu o fiscalitate rezonabil scăzută, dar durabilă.

      Ioan Moldovan - creionarea unor propuneri care vor avea efecte pozitive pentru țară;

Domnul Ioan Moldovan:

Specificitatea conservatorismului este aceea de a se adapta mereu la schimbare, prin valorizarea prezentului din perspectiva trecutului, iar acest lucru va face ca accentele hibride doctrinare ale sale să fie nu numai reale, dar mai ales necesare. Dată fiind realitatea României de astăzi, noi credem că se impune cu necesitate un neo-conservatorism autohton.

Așadar, cele 12 priorități ale guvernării prezentate de premierul Victor Ponta în Parlament vor fi sprijinite în perioada 2015-2016 și de Partidul Conservator. Nu cu mult timp în urmă, premierul a prezentat în fața Camerelor reunite un set foarte clar de priorități. Sunt propuneri care vor avea efecte pozitive pentru țară și de aceea este nevoie de dialog din partea opoziției pe aceste teme.

  1. Domeniul economic și fiscal. Obiectivul noului proiect al Codului fiscal și al Codului de procedură fiscală este o legislație mult mai clară și predictibilă într-un domeniu fundamental: fiscalitatea. Vrem combaterea evaziunii fiscale, reducerea birocrației și crearea condițiilor pentru ca de la 1 ianuarie 2016 să putem reduce TVA la un nivel care să se apropie de momentul 2010.
  2. Măsuri sociale: indexarea anuală a pensiilor, dublarea alocațiilor pentru copiii din familiile dezavantajate, indexarea, pentru prima dată după 2008, a indemnizațiilor pentru persoanele cu dizabilități - acestea sunt măsuri pe care trebuie să le aplicăm și în 2015, și în 2016 și în 2017.
  3. Măsuri de creștere a ocupării în rândul tinerilor: implementăm măsuri de creștere a ocupării în rândul tinerilor, pentru persoanele care ies din zona asistențială, implementarea venitului minim de inserție.
  4. Sănătate: cardul de sănătate, proiecte importante - cum sunt cele trei spitale regionale: Iași, Cluj și Craiova - care să poată fi derulate încă din acest an, în baza alocărilor pe care România le are din fondurile structurale.
  5. Educație: este deja în agenda Parlamentului actul normativ care, printre altele, se referă la învățământul profesional. Camera Deputaților și Senatul vor avea din partea Ministerului Educației tot sprijinul necesar pentru a încerca să îmbunătățească legislația privind învățământul superior.
  6. Fonduri europene: anul 2015 este un an special, ultimul an din exercițiul 2007-2013 și primul din noul cadru financiar. Guvernul va oferi Parlamentului toate actele normative necesare pentru finalizarea cadrului anterior și pentru a intra în noul cadru financiar mult mai bine pregătiți.
  7. Anticorupție. Achiziții publice și combaterea conflictului de interese. Un loc special îl va avea pachetul referitor la achizițiile publice. De asemenea, va fi propusă o nouă legislație privind conflictele de interese, în așa fel încât să avem un cadru foarte clar și eficient de combatere a acestora.
  8. Masterplanul de transport: Ministrul transporturilor va prezenta comisiilor reunite și plenului noul Masterplan de transport. Pentru prima dată, România are un masterplan întocmit în baza criteriilor de finanțare acceptate de Comisia Europeană. Autostrada Iași-Târgu Mureș este prevăzută în masterplan. Centura Timișoarei este prevăzută în masterplan, la fel ca și autostrada Sibiu-Pitești.
  9. Legea redevențelor: taxarea resurselor naturale, Legea redevențelor. România are nevoie de o legislație predictibilă și inteligentă în același timp, care să aibă ca prim scop încurajarea investițiilor în domeniul resurselor naturale și, evident, obținerea a cât mai multor resurse la bugetul de stat, dar și a independenței energetice a României.
  10. Legea minelor: Guvernul va transmite către Parlament Legea minelor, un proiect mult așteptat și mult întârziat din motive de dezbatere politică. Trebuie să asigurăm un cadru foarte clar, transparent și predictibil pentru un domeniu care asigură încă foarte multe locuri de muncă. Parlamentul României va avea această ocazie de a decide cu privire la viitorul mineritului în România.
  11. Dezvoltare regională. În ceea ce privește politica regională, Guvernul va transmite către Parlament informări, dar și proiecte legislative referitoare la participarea României în ceea ce înseamnă dezvoltarea pe plan european.
  12. Agricultura: principiile noii politici agricole comune și implementarea Programului național de dezvoltare rurală 2014-2020, continuarea proiectelor de creștere a subvențiilor, de dezvoltare a irigațiilor și de sprijinire a sectoarelor speciale precum agricultura bio și celelalte domenii în care România poate performa.
      Constantin Avram - declarație politică intitulată Trebuie să modernizăm sistemul electoral!;

Domnul Constantin Avram:

"Trebuie să modernizăm sistemul electoral!"

Modificarea legilor electorale privind alegerile locale și parlamentare din 2016 este pentru toată clasa politică, societatea civilă și pentru consolidarea democrației o prioritate de netăgăduit! Avem diferite puncte de vedere privind modalitatea de alegere a primarilor, a președinților de consilii județene sau a parlamentarilor, al cărui număr se dorește a fi redus. Sunt voci care fac referire și la sistemul bicameral, dar cred că opinia publică și clasa politică s-au lămurit în legătură cu necesitatea menținerii sistemului bicameral al parlamentarismului românesc.

În acest sens, s-a înființat și Comisia de Cod electoral la nivelul Parlamentului și s-au stabilit termene de depunere ale eventualelor amendamente foarte strânse, motiv pentru care, modificările legilor electorale nu vor avea ca efect modernizarea sistemului electoral și impunerea criteriului de reprezentativitate a aleșilor locali, adică a primarilor și a președinților de consilii județene. Am ferma convingere că primarul unei localități sau președintele de consiliu județean trebuie să îndeplinească criteriul de reprezentativitate în comunitățile locale, motiv pentru care ar trebui ales în două tururi de scrutin! Este adevărat că, costurile organizării alegerilor este mai ridicat, dar nu putem accepta situația în care, de exemplu, pentru candidatura la funcția de primar s-ar înscrie 15-20 candidați, iar câștigătorul în actualul sistem electoral, să fie declarat primar cu voturi de 5-7% din electorat! Această situație poate să apară și în alegerea președinților consiliilor județene.

Dacă majoritatea din Comisia de Cod electoral a Parlamentului României, adică majoritatea PSD, își menține propunerea organizării unui singur tur de scrutin în alegerea primarilor și președinților de consilii județene, atunci cred că trebuie adoptată o măsură compensatorie, de echilibru, în consolidarea criteriului de reprezentativitate la nivelul conducerii unei unități administrativ teritoriale! Și singura modalitate ar fi declararea candidatului clasat al doilea în funcția de viceprimar. Și dacă modelul actual se păstrează și la alegerea președinților de consilii județene, atunci, candidații clasați pe locurile 2 și 3 în ordinea numărului de voturi ar trebui declarați vicepreședinți ai consiliilor județene. Evident, în această situație ar trebui rediscutată problema incompatibilității între calitatea de consilier local sau județean și cea de viceprimar sau vicepreședinte.

Acest mod de alegere ai viceprimarilor și vicepreședinților de consilii județene ar conduce, în opinia mea, la întărirea administrațiilor locale, dar și la consolidarea sistemului politic pluripartit în România, precum și la diminuarea corupției la nivelul administrațiilor locale.

Dacă acest model compensatoriu și de echilibru nu va fi acceptat, atunci singura modalitate de alegere a primarilor și a președinților de consilii județene rămâne aceea legată de organizarea a două tururi de scrutin.

Să sperăm că dezbaterile din Comisia de Cod electoral vor fi constructive, ancorate în realitățile electorale generate de actualul sistem al scrutinului într-un singur tur, tocmai pentru a evita actualele disfuncționalități și menținerea unor majorități firave, conduse de așa-ziși baroni, la nivelul administrațiilor locale.

Ar fi, în opinia mea, un mare pas înainte privind stabilitatea în funcție a viceprimarilor sau a vicepreședinților de consilii județene, a administrațiilor locale în principal, motive pentru care am să propun aceste amendamente, înaintea dezbaterilor în plenul comun al Camerei Deputaților și Senatului. Cred că și impunerea studiilor medii obligatorii pentru candidații la funcția de primar ar completa benefic acest set de amendamente, de înnoire și modernizare a administrațiilor locale.

Opinia publică se arată tot mai interesată de modernizarea administrațiilor locale și cred că este momentul ca legiuitorul să răspundă acestei așteptări!

      Vicențiu-Mircea Irimie - despre Problemele asistenților maternali:

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

"Problemele asistenților maternali"

OUG nr. 65/2014 a mărit alocația de plasament pentru hrană și haine la 600 de lei/lună, un lucru foarte bun și unanim apreciat.

Până acum, banii se primeau de la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului, iar acum de la Direcția Muncii și Prestări Sociale. Asistenții maternali sunt angajații Direcției sociale, dar sunt plătiți de Direcția muncii.

Banii vin cu foarte mare întârziere, de peste jumătate de an, iar o parte din asistenții maternali renunță, predând copiii, din motivul întârzierii alocării banilor și circuitului birocratic anevoios.

În această situație, copiii sunt mutați de la un asistent social la altul, iar Direcția muncii nu primește dosarul noului asistent decât cu hotărâri definitive date de instanțe.

Asistenții maternali neprimind banii decât cu întârzieri de câteva luni, până ajunge hotărârea instanței, până se stă la rând, până se depune dosarul, asistentul, în loc să se ocupe de îngrijirea copilului, se ocupă cu demersuri birocratice anevoioase.

Probabil ar fi de bun augur revenirea la procedura inițială, când asistenții maternali erau angajași și plătiți de Direcția socială, sau găsirea unei soluții optime.

Folosesc acest prilej și pentru a atrage atenția asupra faptului că asistenții maternali sunt plătiți pentru 8 ore/zi, dar ei muncesc de fapt 24 de ore din 24, și consider că ar fi benefică soluția introducerii unor sporuri pentru aceștia.

      Mihai-Răzvan Sturzu - considerații legate de dreptul la conectivitate;

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Cu toate că avem avantajul de a trăi într-o societate informațională ce este definită de termeni uzuali precum "internet", "social media", constatăm cu o mare dezamăgire că mai puțin de 50% dintre români pot fructifica beneficiile și oportunitățile acestei realități. Astfel, în avalanșa de informații utile dezvoltării existenței noastre, dreptul la informare devine esențial, însă nu se poate realiza fără posibilitatea concretă de a ne conecta la acest univers virtual. De aceea, statul român ar trebui să asigure cu precădere celor lipsiți de posibilități acces gratuit către o astfel de lume.

Potrivit unui studiu întocmit de firma de cercetare online InternetWorldStats, în decembrie 2013, rata de penetrare a internetului în România a atins nivelul de 49,8% din totalul populației, estimată la 21,84 milioane de locuitori, iar numărul de conexiuni broadband era de 9.642.383.

În general, accesul la internet duce la creșterea economică, culturală și socială a unui stat, pentru că oferă acces la informație, iar informația este o resursă esențială care contribuie la bunăstarea individului și, implicit, a societății. Beneficiarii acestei inițiative legislative vor avea posibilitatea de a se dezvolta personal, de a se informa, de a socializa, de a se putea integra în marea comunitate a cetățenilor europeni, liberi în gândire și acțiune. Mai mult, acest proiect ar fi o șansă și pentru micile comunități de a ieși din anonimat și izolare.

În concluzie, dreptul la conectivitate, ca și dreptul la vot ar trebui să se bucure de un interes similar, pentru că o societate modernă și democratică are nevoie de oameni instruiți, bine informați, care să aleagă responsabil și în deplină cunoștință de cauză.

      Mihai-Răzvan Sturzu - critici în legătură cu Proiectul de Lege privind timbrul cultural;

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Doresc să vă supun atenției un proiect de lege populist, cu caracter discriminator și potențial destructiv, referitor la introducerea unui timbru cultural, care ar urma, aparent, să finanțeze scriitorii, cineaștii, actorii de teatru și ceilalți artiști, prin intermediul uniunilor de creație. La prima vedere, inițiativa este generoasă, dar de fapt este una populistă, deoarece lasă impresia că ar sprijini creatorii, corespunzând interesului public, dar, de fapt, favorizează grupurile de interese. Voi argumenta mai jos de ce.

Istoricul proiectului reprezintă un prim argument. Înregistrat sub numele de PL-x 583/2014, acesta a fost inițiat de un număr de 84 de parlamentari din PNL, printre care domnii Varujan Vosganian și Traian Dobrescu. Ambii sunt membri ai Uniunii Scriitorilor - cel dintâi, chiar prim-vicepreședinte -, deci beneficiari direcți ai legii, lucru care pune din primul pas problema unui conflict de interese, chiar dacă nu neapărat în accepțiune juridică. În ultimă instanță, domnii Vosganian și Dobrescu bagă mâna în buzunarul iubitorilor de cultură, de unde scot indemnizații și alte beneficii materiale pe care le încasează ei înșiși, ca membri ai Uniunii Scriitorilor.

Dar, desigur, nu e vorba numai de domnii Vosganian și Dobrescu. Să facem un calcul simplu. Românii care vor să îl vadă pe André Rieu în concert trebuie să plătească 300 de lei pe bilet. Conform Proiectului de Lege privind timbrul cultural, biletele vor fi suprataxate cu 5%, adică cu 15 lei. Dacă luăm în considerare 10 mii de participanți, reies 150 de mii de lei care se duc la Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor a domnului Adrian Iorgulescu, și el membru PNL. Nu știu ce legătură există între domnul Iorgulescu și André Rieu, dar știu că Uniunea Compozitorilor nu e tocmai săracă, și-a inaugurat un nou sediu în 2012. Dorim să sprijinim cultura? Sau să mai construim un etaj la noul sediu?

La fel, suprataxa de 1 leu, prevăzută de proiect pentru orice carte, se va duce tot la organizația breslei, deși mă întreb câți dintre autorii contemporani sunt membri ai Uniunii Scriitorilor. Acel 1% din prețul de vânzare a unei opere de artă plastică nu merge în niciun caz la creatorul ei, ci la Uniunea Artiștilor Plastici. Și așa mai departe.

De asemenea, acest proiect are și un caracter discriminatoriu, iar sistemele legale europene sunt un exemplu la care trebuie să ne raportăm. În Franța, organismul care percepe și administrează banii proveniți din biletele de film este Centrul Național al Cinematografiei, o entitate publică, și nu Uniunea Cineaștilor, o entitate privată, cum ar urma să fie în România dacă proiectul de lege este aprobat.

Dincolo de aceste diferențe, împotriva unei idei de acest tip s-au exprimat numeroase voci cu autoritate, printre care un laureat al premiului Nobel, Mario Vargas Llosa, care scria, în 1993: "Culturile nu au nevoie să fie protejate de birocrați sau de poliție - ori așezate după gratii, ori izolate de restul lumii prin bariere vamale, pentru a supraviețui și a-și păstra vigoarea".

Cred că v-am dovedit că Proiectul de Lege privind timbrul cultural este opera unui grup de interese sau, altfel spus, rezultatul unei acțiuni de lobby nelegitime. Cred că o formă de susținere a culturii relevante trebuie să existe, dar problema este mai dificilă decât pare. Dacă este adoptat, proiectul va avea ca efect o creștere de preț a produselor culturale care va afecta în ultimă instanță chiar românii iubitori de cultură. Un leu, taxa pe carte, pare relativ puțin, dar e mult pentru un volum de beletristică de 10 lei, pe care trebuie să și-l permită orice copil.

Ca politician de stânga și după aproape 20 de ani în piața muzicală, nu pot fi decât un susținător al ideii că orice tip de creatori relevanți trebuie încurajați, inclusiv material, dar convingerea mea este că proiectul, în forma actuală, nu atinge un asemenea scop. Este ironic - și cred că spune ceva despre gândirea mai degrabă oportunistă decât ideologică din spatele lui - faptul că o asemenea inițiativă protecționistă vine dinspre dreapta. Un titlu mai sincer și mai potrivit al acestei legi ar fi fost "Dați un ban pentru Vosganian!".

      Mihai-Răzvan Sturzu - argumente în favoarea votului electronic;

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Votul electronic reprezintă una dintre aplicațiile cele mai așteptate ale noilor tehnologii care în unele state europene a înlocuit sistemul clasic de vot, bazat pe hârtie și ștampilă. Un stat democratic trebuie să asigure cetățenilor libertatea de exprimare, libertatea conștiinței, dreptul la informație, dreptul la asociere, dar mai ales trebuie să protejeze și să respecte drepturile electorale ale cetățenilor.

Organizarea de alegeri libere reprezintă o componentă indispensabilă a valorilor democratice ce stau la baza Uniunii Europene. Însă pentru ca acest principiu fundamental să fie aplicat corect, sistemul electoral trebuie să fie unul performant și transparent.

Având în vedere problemele votului din diaspora românească de la alegerile prezidențiale din 2014, votul electronic devine una din soluțiile pentru eficientizarea metodei tradiționale de votare. Totodată, prin acest sistem electoral se urmărește atât motivarea alegătorilor de a-și exercita dreptul de vot într-un număr cât mai mare, cât și eliminarea oricărei forme de îngrădire practică a drepturilor electorale din România.

În septembrie 2010, Comisia Europeană a lansat un proiect numit CyberVote, prin care încuraja și recomanda votul electronic. Principalul argument în vederea susținerii acestui proiect a fost acela că alegerile online pot fi ușor verificate și garantează secretul fiecărui vot.

Mai mult, într-o altă democrație europeană, Estonia, 24 de procente din voturile înregistrate la alegerile parlamentare din 2011 au fost exprimate electronic, de pe calculatoarele și telefoanele cetățenilor. Iar în ciuda criticilor experților internaționali, Autoritatea Electorală a Estoniei a declarat că votul electronic este mai sigur decât cel pe hârtie.

Desigur, și în România votul electronic a fost experimentat cu ocazia referendumului de revizuire a Constituției din 2003 și a fost pus la dispoziția militarilor și polițiștilor aflați în teatrele de operațiuni. Iar acest test la dimensiuni reduse privind votul electronic a fost un real succes, conform Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor.

Drept urmare, fac apel la toate partidele să adopte cadrul legislativ necesar votului electronic, pentru că un astfel de sistem de vot va aduce o participare mai mare la scrutinele electorale, iar organizarea unei sesiuni de votare va deveni extrem de simplă și ieftină. Votul electronic este soluția tehnologică care va asigura accesul tuturor românilor aflați în străinătate la procesul electoral.

      Cezar Cioată - declarație politică: DN17B Vatra Dornei - Poiana Largului, bătaia de joc a autorităților la adresa localnicilor;

Domnul Cezar Cioată:

"DN17B Vatra Dornei - Poiana Largului, bătaia de joc a autorităților pe seama localnicilor"

Pe drumurile naționale din Suceava se circulă ca în Evul Mediu. Porțiune din DN17B de la Vatra Dornei la Poiana Largului nu a mai fost reabilitată niciodată în ultimii 24 de ani, după căderea regimului comunist. Anual au fost făcute simple cârpeli dar nici măcar acestea la timp sau respectând vreo normă tehnică.

În urma închiderii întreprinderilor miniere și forestiere de pe Valea Bistriței și prin sistarea lucrărilor de amenajare hidrotehnică a râului Bistrița, au fost desființate un număr mare de locuri de muncă ceea ce a dus la creșterea șomajului în zonă. Alternativele pentru susținerea traiului pentru locuitorii din zonă sunt creșterea animalelor și turismul rural. În situația actuală, având în vedere starea drumurilor este o bătaie de joc la adresa locuitorilor acestei zone turistice deosebit de frumoasă.

Starea de degradare a drumului este foarte avansată, cu foarte multe gropi și denivelări ceea ce face aproape imposibilă circulația pe acest drum. Șoferii ajung să circule pe contrasens sau pe marginea drumului până la limita pericolului. Pentru localnicii care fac naveta zilnic la Borca, situația este și mai disperată, costurile reparațiilor mașinilor fiind mai mare decât ceea ce câștigă.

Sesizările depuse de primării la Consiliului Județean, Prefectură și Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi au rămas fără nici o soluționare. Răspunsul este mereu același, nu sunt bani pentru reabilitare dar se pare că nici pentru reparații care să ușureze traficul în zonă. Se pare că în Moldova nu este nevoie de drumuri naționale, aici sunt suficiente doar cărările.

      Dumitru Niculescu - declarație politică cu titlul Cultura nu este un viciu, stimați colegi!;

Domnul Dumitru Niculescu:

"Cultura nu este un viciu, stimați colegi..."

Nu demult, din aceeași clădire, aprobam una taxa pe viciu, în intenția sănătoasă de a descuraja consumul de țigări și alcool. De această dată, va trebui să supunem aprobării o altă taxă : taxa ce ar trebui să aibă ca finalitate sprijinirea a tot ce înseamnă și reprezintă act de cultură.

Un timbru "cultural" care să fie aplicat oricărui produs scos pe piață de editurile de carte, cărți de beletristică și de altă natură, producătorilor muzicali și organizatorilor de concerte. Care este rolul acestei suprataxare?! Singurul efect pe care l-ar putea avea pare să fie o eventuală majorare a prețului produselor culturale, un efect dezastruos pentru a mai putea cumpăra o carte și așa prea scumpă pentru veniturile românilor.

Vom avea același efect pentru care au fost introduse taxa pe viciu sau pe pungile din plastic din magazine. Nul pentru ceea ce am intenționat, sau mai rău!

Considerați oportun pentru această țară, arătată cu degetul în Europa pentru numărul mare de analfabeți și pentru producțiile culturale foarte rare, să mai fie introdusă o taxă pe cultură?

Deși colegii din Senat au votat pentru taxa pe timbru, cu scuze pentru malițiozitate, am convingerea că un proiect de hotărâre care să le permită celor ce pretind că sunt făptuitorii unici ai culturii, numai în urma scrierii unei pagini după dictare fără greșeli gramaticale nu ar primi la fel de multe voturi ca și cel cu taxa pe cultură.

      Valeria-Diana Schelean - declarație politică: Violența în familie sărăcește România;

Doamna Valeria-Diana Schelean:

"Violența în familie sărăcește România"

Violența în familie nu este doar un flagel care ne vlăguiește societatea, ne îmbolnăvește cetățenii și afectează "celula de bază a societății - familia", dar este și un fenomen social care este foarte costisitor, pentru că este foarte frecvent. Potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, femeile cu vârsta cuprinsă între 15 și 44 de ani sunt expuse unui risc mai mare de a fi agresate de partener decât de a se îmbolnăvi de cancer sau malarie. Incidența acestui fenomen înseamnă că nevoia de a aborda cât mai direct și hotărât acest fenomen nu este doar în beneficiul femeilor din România, cele mai frecvente victime ale violenței în familie, ci este și în beneficiul întregii societăți.

Ca orice fenomen social de mare amploare, violența domestică implică niște costuri importante pentru societate. Este important să înțelegem întâi și întâi în ce constau aceste costuri:

  • costuri directe - valoarea serviciilor destinate tratării victimelor violenței (spitalizare, consiliere, procese juridice).
  • costuri sociale - creșterea mortalității, scăderea nivelului de sănătate, scăderea calității vieții.
  • costuri economice - scăderea productivității muncii, scăderea numărului adulților activi pe piața muncii, creșterea numărului concediilor medicale ș.a.

Pentru că violența în familie reprezintă un fenomen social, care nu poate avea loc decât în cadrul comunității, aceasta din urmă trebui să înțeleagă că nu există caz de violență socială care nu comporte un cost de o factură sau alta. Iar pentru că societatea și comunitatea au ca tendință principală să treacă modelele de relaționare la o generație la alta, atunci cu atât mai atenți trebuie să fim la costurile presupuse de violența în familie. Dincolo costurile concrete și cuantificabile enumerate mai sus, mai există două componente care nu pot fi trecute cu vederea, în primul rând cel legat de continuarea unei inegalități, de facto, dintre femei și bărbați, iar în al doilea rând, scăderea calității vieții și a stării psihice generale a populației. Aceste două aspecte implică costuri sociale care sunt greu de cuantificat în lei, dar care sunt, fără îndoială, costuri care vor fi transferate de la o generație la alta. Cu alte cuvinte, copii noștri vor plăti pentru violențele noastre.

Pentru a pune întreaga chestiune în complexitatea ei, trebuie spus că România nu este singura țară din lume în care violența în familie lasă urme adânci, cu costuri ridicate. În Statele Unite ale Americii, de pildă, acest fenomen ridică costuri în valoare de 8,3 miliarde de dolari. Din acești 8,3 miliarde de dolari, 5,8 miliarde reprezintă costuri medicale, iar 2,5 miliarde reprezintă costuri generate de scăderea productivității. Vreau să ne oprim o secundă pentru a ne gândi la acest preț pe care îl plătesc americanii pentru violența în familie: 8,3 miliarde de dolari anual, adică aproximativ 15% din bugetul României.

În România, costurile violenței în familie nu sunt atât de clare și atât de ușor de calculat, în primul rând pentru că noi încă ne luptăm cu recunoașterea completă a fenomenului și cu măsurile de combatere și de prevenire ale acesteia. Cu doar câteva săptămâni în urmă vă spuneam că la aproximativ fiecare 6 minute și 42 de secunde, potrivit statisticilor din ultimii ani, la serviciul de urgență 112 este efectuat câte un apel pentru a reclama o situație de violență în familie.

Cu toate că gravitatea fenomenului violenței în familie în România nu este disputată de nimeni, în ceea ce privește costurile, lucrurile sunt mai puțin clare. Potrivit unui studiu realizat de către o coaliție de ONG-uri care și-au propus să cerceteze exact cât costă o victimă a violenței în familie, alocările lunare per beneficiari pentru Centrele de Primire în Regim de Urgență pentru victimele violenței în familie se ridică la 2.090 Lei, în cazul celor 14 din cele 21 de Consilii Județe care finanțează servicii de acest tip. Pentru finanțarea Centrelor pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în Familie, alocările sunt de trei ori mai mici, de 730 de lei/lună pentru beneficiari, analizând situațiile furnizate de Consiliile Județene care au răspuns solicitărilor ONG-urilor.

Lucrurile sunt însă mult mai grave pe măsură ce analiza costurilor merge mai jos, spre consiliile locale, care sunt primul bastion de organizare a Centrelor de Primire în Regim de Urgență pentru victimele violenței în familie și a Centrelor Pentru Prevenirea și Combaterea Violenței în Familie. Astfel, analizând puținele răspunsuri oficiale primite de la Consiliile Locale care finanțează Centre de Primire în Regim de Urgență, alocarea lunară per beneficiar este de doar 412 lei, ceea ce dovedește că sistemul este grav subfinanțat, chiar la rădăcina lui, adică exact acolo unde ar trebui să se dovedească mai puternic și mai aproape de cetățean.

Din păcate, nu există încă un studiu care să indice dimensiunea reală a costurilor pe care le plătește România, pentru că sunt făcute estimări în ceea ce privește totalitatea costurilor implicate de intervențiile medicale, de intervențiile poliției, dar mai ales de scăderea productivității și de toate celelalte costuri explicite și implicite care vin cu acest fenomen. Cu siguranță că nu ne vom apropia de nivelul SUA, pe care violența în familie le costă 8,3 miliarde de dolari, dar sunt convinsă că nici în cazul României costurile nu sunt mici. Cu atât mai mult cu cât cicatricile lăsate sunt adânci și foarte greu de vindecat.

Expunându-vă toată această situație, am ferma convingere că veți fi aliații mei în rectificarea, pe măsura puterii noastre, a situației care afectează atât de multe femei și atât de multe familii din România.

      Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Un nou început;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Un nou început"

Alegerile din 16 noiembrie 2014 au marcat un nou început pentru România, pentru destinul românilor în Europa și în lume, dar și pentru întreaga clasă politică românească. Acest nou început se vede cel mai bine chiar la nivelul activității parlamentare, astăzi mult mai asiduă, mai branșată, parcă, la problematica cetățenilor, la realitatea românească.

Consider că am înțeles cu toții că este momentul unei reașezări a lucrurilor în România, a unei reveniri, încetul cu încetul, către normalitate.

Nu doar o dată, în ultima perioadă, mi-am exprimat dorința de a reveni la o Românie normală. Și, de aici, din Parlamentul României, trebuie să dăm semnalul că avem oamenii care pot arăta că România este o țară demnă prin ceea ce se întâmplă în spațiul ei. Dar acest început are nevoie de o doză de reactivitate a parlamentarului mult mai consistentă decât până acum, de o implicare pe care să o măsurăm în alți parametri.

După ce am vorbit despre nevoia unei drepte puternice în România ca urmare a existenței unei stângi care acaparase tot, bazele discuției, astăzi, în Parlamentul României, sunt cu totul altele: avem un mare partid de dreapta, hotărât să preia guvernarea strâmbă și să câștige alegerile din 2016.

Prin urmare, trăim un nou început din punct de vedere politic și trebuie să ne comportăm cu maximă responsabilitate în această perioadă delicată, care atinge orgolii, care apasă puncte nevralgice. Mergem înainte, într-o nouă etapă, protejând democrația și de aici, din Parlamentul României, cu orice preț, și canalizându-ne energiile către un nou proiect de țară.

Îmi doresc să facem împreună un efort pentru români, de aceea fac un apel către toți colegii parlamentari să ne armonizăm dialogul, proiectele legislative, să nu ne blocăm unii pe alții doar pentru că așa se făcea politică odată.

Lansez acest apel în contextul în care se vorbește tot mai mult de schimbarea majorității în Parlamentul României. E important să vorbim mai mult despre proiectele noastre legislative și despre cum pot ele să fie finalizate, în noua situație politică.

Vreau să transmit românilor un lucru foarte clar: sper să ieșim pas cu pas din etapa ocultă a diletantismului politic și să facem loc profesionalizării clasei politice românești.

Fac un apel către dumneavoastră de a găsi voința politică pentru a construi o nouă bază în vederea alegerilor din 2016, una mai credibilă, mai transparentă care să redea românilor încrederea în clasa politică. De aceea avem nevoie de o dezbatere a noului pachet de legi electorale, începând cu finanțarea partidelor și votul prin corespondență, neignorând totodată legiferarea activității de lobby.

      Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Învățământul dual trebuie să se consolideze din interiorul sistemului de învățământ;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Învățământul dual trebuie să se consolideze din interiorul sistemului de învățământ"

O analiză sociologică dată publicității recent face o radiografie a învățământului românesc, atrăgând atenția asupra unor fenomene periculoase care cer o dezbatere aprofundată, inclusiv aici, în Parlamentul României.

Sociologii ne pun la dispoziție cifre și stă în voința noastră să luăm măsuri legislative care să corecteze evoluția unor aspecte din sistemul de educație și să așeze pe o traiectorie corectă acest sistem permanent blocat chiar din interiorul lui.

Ne este adus la cunoștință, negru pe alb, prin cifre, faptul că numărul studenților din România s-a redus la jumătate, iar tendința va continua. Astfel că, în anul universitar 2012-2013, erau înscriși 465.000 de studenți față de 891.000 înregistrați în anul universitar 2008-2009. Consecințele acestei scăderi dramatice ar fi:

  • după Revoluția din 1989, natalitatea a scăzut la jumătate, anul școlar 2008-2009 fiind ultimul care a prins generațiile născute înainte de 1989;
  • migrația familiilor în afara țării care a determinat ca zeci de mii de posibili absolvenți care ar fi urmat o facultate să iasă din sistem;
  • promovabilitatea scăzută la bacalaureat.

Statisticile ne spun că doar 21% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani au absolvit o formă de învățământ superior, media europeană fiind de 35,8 %. Prin urmare, trebuie să ne canalizăm expertiza și întreaga noastră energie pentru îndeplinirea targetului impus de Comisia Europeană țării noastre, adică 26% în următorii ani, participând totodată la îndeplinirea obiectivului la nivel de Uniune Europeană - 40%.

Trebuie să privim cu maximă seriozitate acest fenomen, având în vedere că principala problemă a societății noastre este lipsa locurilor de muncă. Trebuie să fim conștienți că o politică coerentă a statului român, un cadru legislativ modern și puternic ancorat în realitate vor ridica nivelul educațional și, implicit, vor sprijinii tinerii care, urmând o formă de învățământ superior, vor găsi mai ușor un loc de muncă, iar rata șomajului va scădea.

Un alt aspect important care trebuie avut în vedere este adaptarea ofertei educaționale a universităților la nevoile pieței muncii prin crearea de noi programe de studii și atragerea de studenți străini. Sunt universități în țară, aș vrea aici să enumăr Universitatea din Suceava unde îmi desfășor activitatea didactică și de cercetare, în care s-au creat parteneriate cu agenți economici pentru stagii de practică și pentru o bună cunoaștere a pieței muncii, astfel încât absolvenții să nu devină "șomeri cu acte".

Sper să fiți de acord cu mine că nu se mai poate ca universitățile să trăiască într-un turn de fildeș. Strategia acestora trebuie să fie de deschidere către spațiul public și către nevoile oamenilor, ale regiunii, ale țării. Un rol extrem de important îl au aici și administrațiile locale care nu trebuie să ignore că există niște instituții care pregătesc forță de muncă: universitățile, școlile postliceale și liceele. Semnalul trebuie să îl dăm din Parlamentul României prin oferirea cadrului legislativ necesar instituțiilor locale în vederea instituirii unor parteneriate prin care absolvenții să cupleze la piața muncii.

Nu trebuie să ignorăm rolul școlilor postliceale și profesionale care, conform statisticilor, devin atractive, înregistrându-se în ultimii patru ani o dublare a numărului de elevi înscriși în acest parcurs educațional. Parteneriatul cu angajatorii a funcționat mai bine, iar absolvenții par a-și fi găsit mai ușor un loc pe piața muncii. Învățământul dual trebuie să se consolideze din interiorul sistemului de învățământ.

      Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Muzeul «Ion Irimescu» nu poate rămâne numai o instituție de interes local;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Muzeul «Ion Irimescu» nu poate rămâne numai o instituție de interes local"

Doresc să vă aduc la cunoștință situația celui mai mare muzeu de autor din România, Muzeul "Ion Irimescu" din municipiul Fălticeni, județul Suceava. Acesta găzduiește peste 300 de sculpturi și lucrări de artă, 5.500 volume de artă și alte obiecte deosebit de valoroase, donate de maestrul Ion Irimescu, în baza Contractului nr. 2713/1998 muzeului ce îi poartă numele.

Muzeul funcționează într-o clădire recent renovată din fonduri europene și găzduiește numeroase și importante manifestări culturale de tradiție pentru această zonă.

Din păcate, Muzeul de artă "Ion Irimescu", cu toate că deține un patrimoniu de valoare artistică inestimabilă, nu poate fi înscris în Rețeaua Națională a Muzeelor din România și nici în Rețeaua Internațională ICOM din motive de subfinanțare.

Având în vedere o serie de neajunsuri grave semnalate de către legatarii testamentari ai maestrului Ion Irimescu (muzeul nu are asigurată o pază permanentă, sculpturile expuse nu sunt protejate în cazul unui seism, clădirea corp B este într-o stare avansată de degradare, cu instalații electrice și termice depășite, muzeul nu are posibilitatea financiară de a avea un abonament anual la "Revista Muzeelor", publicație de specialitate) devine imperios necesară reluarea unui demers mai vechi privind soarta acestei instituții, și anume: transformarea muzeului în Centrul de studii și creație artistică "Ion Irimescu".

Acest nou statut al instituției culturale de prestigiu ar însemna șansa continuării activităților culturale de mare anvergură ce se desfășoară în incinta actualului muzeu, în vederea cunoașterii și promovării potențialului cultural și turistic al județului Suceava, a artei românești la nivel european și mondial.

      Cezar-Florin Preda - declarație politică: Avalanșa consumului de etnobotanice distruge societatea;

Domnul Cezar-Florin Preda:

"Avalanșa consumului de etnobotanice distruge societatea"

Revin asupra unei probleme mai vechi legate de creșterea numărului consumatorilor de etnobotanice și, totodată, fac apel către colegii parlamentarii, mai ales către cei aflați la putere, în vederea constituirii unui grup de lucru care să elaboreze într-un timp cât mai scurt un pachet viabil de măsuri cu rol preventiv și de control asupra modului de comercializare a produselor cu efect psihoactiv sau psihotrop.

Pe fondul lipsei unei legislații solide în materie, consumul de etnobotanice printre tineri a explodat și s-a acutizat sută la sută din vina autorităților. Din pricina pasivității sau chiar a complicității autorităților, în mai puțin de șapte ani, România a ajuns dintr-o țară care nu avea niciun fel de problemă legată de consumul de etnobotanice, să fie candidată la primul loc din Europa din acest punct de vedere.

Observ că, în pofida tuturor demersurilor întreprinse până în acest moment, indiferent de cine s-a aflat la guvernare, nimeni nu a înțeles că este nevoie de o muncă susținută și de seriozitate maximă pentru a izbândi în lupta cu un flagel care pune viața copiilor și tinerilor noștri în pericol. Vorbe multe, angajamente declarative fără număr, atitudine superficială, interese ascunse, măsuri fără fond și niciun rezultat concret. Avalanșa consumului de etnobotanice distruge cea mai importantă parte a societății, pe adolescenți și tinerii absolvenți de școală.

Măsurile împotriva consumului acestor substanțe implică fără doar și poate o legislație clară, care să nu comporte niciun fel de concesii. Nu putem să abordăm la infinit această atitudine de falsă grijă, în timp ce tolerăm deprinderea unor practici de comerț și consum a acestor adevărate bombe. Sunt convins că simțim cu toții nevoia unui demers închegat și coordonat în ceea ce privește această problematică, dar nu putem doar să stăm și să privim cum acest fenomen a atins cote alarmante la nivel național.

Consider că fără un sprijin din partea autorităților, eradicarea acestui flagel este doar o lozincă. Aici nu e loc de interese sau orgolii politice, fiindcă suntem, sau vom deveni, părinți ori bunici aflați în situația de a asista la un dezastru produs de noi înșine.

Vă invit să ne punem mintea la contribuție și să profităm de orice suport necesar de specialitate pentru a stopa din fașă comercializarea și consumul produselor cu efect psihoactiv sau psihotrop.

      George Ionescu - intervenție dedicată Zilei protecției civile;

Domnul George Ionescu:

"Ziua protecției civile"

În fiecare an pe data de 28 februarie se sărbătorește Ziua protecției civile din România, dată la care Regele Carol al II-lea semna Înaltul Decret Regal din 28 februarie 1930, publicat la 23 martie 1933 în Monitorul Oficial al României ca "Regulamentul Apărării Pasive contra atacurilor aeriene".

La înființare structura a fost în subordinea Ministerului de Interne, apoi pe timpul celui de-al II-lea Război Mondial aceasta a funcționat în Comandamentul Apărării Pasive din Ministerul Aerului și Marinei, iar în perioada postbelică a fost transferată la Ministerul Forțelor Armate.

În 1952 se înființa Apărarea Locală Antiaeriană și Comandamentul Apărării Locale Antiaeriene, cu primele state-majore regionale și servicii specializate la nivelul localităților și unităților economice.

Protecția civilă face parte din sistemul securității naționale și are ca scop prevenirea și reducerea riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populației, bunurilor și a mediului împotriva efectelor negative ale situațiilor de urgență, informarea și pregătirea preventivă a populației, precum și organizarea intervenției în situații de urgență.

Cu ocazia acestei zile se organizează diferite activități și evenimente de conștientizare a populației cu privire la riscurile ce se pot produce, reducerea acestora și modul de comportare în diferite situații de urgență.

Această zi este un bun prilej pentru a recunoaște efortul pe care iîl depun cei de la Protecția Civilă pentru a apăra viața oamenilor și a bunurilor.

Cu această ocazie țin să le urez acestora multă sănătate și putere de muncă.

      Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică: Politizarea învățământului românesc - strategia Guvernului Ponta în domeniul educației;

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Politizarea învățământului românesc - strategia Guvernului Ponta în domeniul educației"

Ministerul Educației și Cercetării Științifice a anunțat prin publicarea pe site-ul ministerului că organizează în perioada 11-20 martie 2015 concursul pentru ocuparea celor 42 de funcții de inspector școlar general. Conform ministerului de resort, concursul se desfășoară în baza metodologiei de organizare și desfășurare a acestui tip de concurs, aprobată prin OMECTS nr. 5557/7 octombrie 2011, cu modificările și completările ulterioare. Ordinul nr. 5557/2011, a fost completat puțin în anul 2015, în sensul oferirii posibilității ca persoane aflate în prag de pensionare să ocupe aceste posturi, ordinul nefiind pus în aplicare vreodată până acum. Același minister a trimis în teritoriu adresele de înștiințare pentru participarea la concursul de inspector general și Metodologia de organizare și desfășurare a concursului. În acest sens, de frica pierderii guvernării, PSD a început operațiunea de aranjare pe posturi călduțe a clientelei de partid.

Tot acest demers sfidător pentru cerințele de calitate și competență este lipsit de profesionalism, deoarece conform metodologiei fiecare candidat va trebui să depună un certificat medical, conform art. 234 alin (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011. Până în acest moment, formularul specific trebuia să fie elaborat de Ministerul Educației și Cercetării Științifice împreună cu Ministerul Sănătății, ceea ce nu s-a întâmplat. Metodologia de organizare a concursurilor nu a fost în dezbatere publică, așa cum prevede legea. Ministrul Cîmpeanu a apelat la tertipuri publicând numai câteva modificări aduse metodologiei. Metodologia privind organizarea concursului de ocupare a funcțiilor de conducere la nivelul unităților de învățământ nu este aprobată prin ordin de ministru, deși Legea educației naționale prevede la art. 361 alin. 6 obligația ministerului de a elabora în termen de 8 luni metodologiile și regulamentele specifice. Dacă ar fi fost de bună-credință, ar fi trebuit ca ministerul să fi publicat un calendar al acestor concursuri, aprobat prin ordin al ministrului, până la începutul anului școlar 2014/2015, ceea ce ar fi asigurat condiții optime pentru pregătirea și desfășurarea concursurilor. Ministerul ar fi trebuit deja să publice calendarul organizării concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori pentru că riscăm politizarea excesivă a învățământului.

În schimbul respectului față de lege, Guvernul Ponta ridică la rang de lege politizarea la vârf a școlii românești, adoptă ordonanțe de urgență fără dezbatere publică, răsplătește clientela politică cu posturi în învățământ. Bibliografia pentru acest concurs menționează Programul de guvernare 2009 - 2012, ceea ce reprezintă nu doar o aberație, dar demonstrează faptul că hotărârea a fost luată subit, fără prea multă gândire.

Este surprinzătoare graba și lipsa de transparență cu care se organizează concursul, modalitatea prin care a fost stabilită metodologia de concurs. Organizarea în mare pripă a concursului reprezintă de fapt dorința PSD-ului de a acapara aceste posturi pentru mulți ani de acum încolo, nicidecum pentru a asigura un climat de normalitate și transparență în învățământ.

Guvernul Ponta nu are nicio strategie în domeniul educației în afară de politizarea învățământului, care este dovada clară a lipsei de profesionalism și de și în acest domeniu.

Considerăm ilegală și imorală încercarea de politizare a învățământului și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm premierului Victor Ponta și ministrului Sorin Cîmpeanu stoparea imediată a organizării pe genunchi a concursurilor de inspectori generali, organizarea acestora în condiții de legalitate, de transparență decizională și organizatorică.

Partidul Național Liberal susține transparentizarea deciziilor în domeniul educației și cere tuturor celor implicați în acest demers să respecte legea, astfel încât numirile inspectorilor să fie făcute pe criterii clare de competență profesională, de integritate morală și recunoaștere socială, și nu pe criterii de clientelism politic de partid.

      Petru Movilă - declarație politică: Republica Moldova - o vizită oficială cu o săptămână prea târziu;

Domnul Petru Movilă:

"Republica Moldova - o vizită oficială cu o săptămână prea târziu"

Președintele Klaus Iohannis a efectuat în cursul zilei de astăzi prima sa vizită în Republica Moldova. Pe aeroport, înainte de a decola spre Chișinău, președintele a declarat că invitația din partea președintelui Nicolae Timofti a venit încă din primele zile ale mandatului, însă a așteptat până când în Republica Moldova va fi un guvern în funcțiune.

Consider că vizita președintelui Iohannis este tardivă. Acesta nu trebuia să aștepte formarea unui guvern de către un partid minoritar pro-european cu susținerea unui partid socialist, ci trebuia să fie prezent la negocieri, pentru a da o șansă Republicii Moldova de a fi cu un pas mai aproape de Uniunea Europeană.

Da, sunt de acord cu președintele, România sprijină Republica Moldova, însă acest lucru trebuie să se și vadă. Vizita oficială vine cu o săptămână, chiar două prea târziu. Să nu uităm că astăzi Republica Moldova are un guvern care nu este sprijinit de Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu și Dorin Chirtoacă, ambii pro-români. Cel mai probabil, viteza implementării prevederilor Acordului de Asociere se va reduce odată cu învestirea unui Guvern condus de Chiril Gaburici, un om de afaceri fără o experiență politică notabilă. Consider că Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană va da rezultate doar după ce autoritățile de la Chișinău vor implementa anumite reforme cheie, și aici vorbesc în principal de reforma sistemului de justiție. Corupția este una dintre cele mai grave probleme cu care se poate confrunta o țară ca Republica Moldova.

Probabil mulți dintre cetățenii care ani de zile au avut o orientare pro-europeană și pro-românească și se așteptau ca ultimele alegeri să le răsplătească așteptările, acum sunt sceptici. Entuziasmul multora este pus la încercare și cred că este un moment de răscruce, care poate frâna toată munca de până acum.

Președintele Iohannis trebuie să recupereze perioada în care a lipsit din Republica Moldova și trebuie să reitereze sprijinul puternic pe care România îl oferă fraților de peste Prut. Nu mai este timp de greșeli de început de mandat sau de începători în ale politicii. Republica Moldova trebuie să devină parte a UE, iar România să arate că poate sprijini acest lucru.

      Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică cu titlul Ultima suflare a RAFO Onești;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Ultima suflare a RAFO Onești"

În urmă cu mai bine de 25 de ani când spuneam RAFO Onești, ne refeream un mare jucător în industria petrolieră din România. Înființată în 1956 cu scopul de a procesa țițeiul nesulfuros, aceasta a ajuns să aibă o capacitate de rafinare de 3,5 milioane de tone pe an, destul cât să reprezinte un interes crescut în momentul când, în 2001, s-a decis vânzarea pachetului majoritar. De vândut, aceasta s-a vândut imediat și, din păcate, așa cum s-a dovedit mai târziu, RAFO Onești, o companie care număra peste 3.000 de angajați, s-a înscris de departe în lista privatizărilor îndoielnice și făcute după ureche de statul român.

În 2009, după mai multe revânzări ale pachetului majoritar de acțiuni, RAFO Onești ajunge pe mâna unui oligarh rus, așa cum s-a întâmplat de altfel cu majoritatea întreprinderilor românești din domeniul petrochimic. În 2008, activitatea RAFO Onești a fost suspendată pentru un proces de modernizare.

Azi ne uităm cu brațele încrucișate cum un colos al industriei românești va fi vândut sub formă de fier vechi. Asistăm, în acest moment, la încă o lovitură dată economiei românești, una anunțată de mai bine de doi ani, dar pentru care nu s-a găsit interesul necesar pentru a fi oprită. Deținătorul actual al pachetului majoritar a anunțat sec, printr-un comunicat de presă, că s-a decis vânzarea activelor și utilajelor aferente rafinăriei, prețul acestora neputând fi mai mic decât prețul fierului vechi pe piața locală românească. Anunțul, cu siguranță, nu reprezintă un breaking-news pentru Cabinetul Ponta pentru că, dacă ne uităm atent, în ultimii doi ani, au fost vândute pe rând flota de vagoane și locomotive, mai apoi terenurile și benzinăriile pe care le mai avea, precum și rezerva de țiței de 42.000 de tone. Acest lucru ar fi trebuit să reprezinte un semnal clar pentru Guvernul Ponta referitor la drumul pe care a luat-o RAFO, acela al dizolvării. Mai mult decât atât, precedente mai există, iar un exemplu îl reprezintă combinatele Mechel, vândute pentru 50 de euro unei societăți comerciale de apartament. Cu toate acestea, reacția Guvernului a fost ca și în trecut: inexistentă.

Victor Ponta, odată orator de meserie, nu a avut până la acest moment nici o poziție vizavi de această situație cu implicații majore pentru economia românească. Domnul prim-ministru vorbește de crearea de noi locuri de muncă, în timp ce le lăsă să dispară pe acelea existente, caută vinovații pentru găurile la bugetul de stat moștenite din trecut, în timp ce asistă pasiv la crearea de noi prejudicii. În tot acest timp, în văzul și cu acordul guvernanților, rând pe rând coloșii industriali se deconectează de la aparatele care doar i-au ținut în viață până acum, nu i-au făcut și să prospere.

      Lucia-Ana Varga - atenționare privind Scăderea calității aerului în marile orașe afectează sănătatea familiilor;

Doamna Lucia-Ana Varga:

"Scăderea calității aerului în marile orașe afectează sănătatea familiilor"

Printr-un studiu elaborat anul trecut, Organizația Mondială a Sănătății a avertizat publicul cu privire la scăderea calității aerului în marile orașe ale lumii, arătând că doar 12% din populație respiră aer curat, în conformitate cu normele OMS. Poluarea cu particule fine, generată de combustia carbonului și de motoarele diesel ale vehiculelor este asociată cu decesele cauzate de probleme cardiace, boli respiratorii și cancer pulmonar.

Nu este o surpriză că suntem expuși la extrem de mulți factori de poluare, care acționează în timp asupra plămânilor, cauzând afecțiuni ale sistemului respirator. În țara noastră, unul din zece români suferă de bronhopneumopatie obstructivă cronică, iar numărul de astmatici adulți și copii este într-o creștere vizibilă. România se situează pe locul al șaptelea ca mortalitate prin bolile respiratorii în Uniunea Europeană și pe locul al cincilea ca mortalitate prin cancerul bronhopulmonar. Prin expunerea la poluare, imunitatea organismului scade și riscul de infecții respiratorii sporește. Peste 50% din populația de peste 40 de ani din România este identificată ca fiind la risc de boli pulmonare, care deseori sunt asociate cu boli de inimă, diabet sau osteoporoză.

Aceste cifre sunt îngrijorătoare ca amploare și ca efecte și, din păcate, Guvernul Ponta nu este interesat să depisteze și să elimine cauzele care duc la îmbolnăvirea multor membri ai familiilor din România.

Pe de altă parte, constatăm cu regret că Guvernul Ponta nu este interesat să reducă poluarea din marile orașe, prin susținerea de programe de îmbunătățire a calității aerului pe termen lung, așa cum se întâmplă în alte țări civilizate.

Din păcate, Guvernul Ponta și PSD-ul au uitat legea fundamentală a țării, Constituția României garantând dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic. Au uitat că România s-a angajat să respecte angajamentele europene privind calitatea aerului care obligă statele membre să ia măsuri cu adevărat eficiente pentru reducerea poluării aerului.

Conștientizarea efectelor poluării din marile orașe asupra sănătății noastre nu trebuie lăsată numai la nivel de informații prezentate în mediul online. Premierul Victor Ponta, împreună cu miniștrii sănătății, mediului, apelor și pădurilor, în parteneriat cu autoritățile locale trebuie să se implice în punerea în practică a politicilor, pentru sporirea calității mediului, dar în special a aerului în marile orașe.

Stimați guvernanți, gradul de sănătate a populației se transpune în mod direct asupra nivelului de trai și asupra prosperității unei societăți în ansamblul său. Ocupați-vă de ceea ce este cu adevărat important, acțiuni concrete de creștere a calității vieții și luați măsurile necesare reducerii poluării până nu este prea târziu! Nu uitați că, de fapt, prin asigurarea unui mediu curat, eliminați cauzele îmbolnăvirii populației și economisiți banii alocați altminteri pentru tratamente costisitoare și de lungă durată.

      Nuțu Fonta - declarație politică: Cine orchestrează campaniile de defăimare a românilor din străinătate?;

Domnul Nuțu Fonta:

"Cine orchestrează campaniile de defăimare a românilor din străinătate?"

Cunosc mulți români plecați în străinătate în căutarea unei vieți mai bune pentru ei și mai ales pentru copiii lor. Sunt foarte mulți maramureșeni și borșeni aflați în toate țările pământului și vorbesc deseori cu ei, când mai vin pe acasă, în vacanțe și să-și vadă neamurile. Viața de român în diaspora nu e ușoară, ba, dimpotrivă! În străinătate nu se discută în termenii în care, din păcate, încă se mai practică la noi, cu "merge și așa!", "dacă nu termin azi, nu-i niciun bai, termin mâine!", sau "timpul trece, leafa merge, toată lumea-i fericită!". Peste graniță trebuie să muncești din greu, să performezi, să fii primul și să pleci ultimul de la serviciu, să convingi, să fii exemplar, să treci peste barierele sociale, peste limitările lingvistice și peste ingratul statut de străin.

Multe țări au avut, până la ridicarea definitivă a restricțiilor aplicate pe piața europeană a muncii, în ianuarie 2014, politici clare de dimensionare a accesului românilor în diferite locuri de muncă, o limitare, într-un fel de înțeles, având în vedere că românii, buni meseriași, de regulă, ocupau cu ușurință posturile destinate băștinașilor. Din această perspectivă, borșenii și maramureșenii care au reușit să se impună în Italia, Spania sau Marea Britanie, au fost demni de toată lauda, iar mulți dintre ei chiar nu mai sunt lăsați să plece de patronii străini, pentru ambiția, devotamentul și profesionalismul lor.

Aceste exemple de succes ale românilor sunt reale, cunoscute, apreciate ca atare, nu sunt povești de tabloide! Ca atare, este intolerabil ceea ce fac, periodic și repetat, anumiți reprezentanți ai mass-mediei occidentale, precum exemplul documentarului recent al postului de televiziune britanic Channel 4. Intitulat "Vin românii", acest desant mediatic jignitor la adresa unei națiuni și a unui popor întreg, prezintă comunitatea românească din Marea Britanie ca fiind reprezentată doar de etnici de-ai noștri romi, cerșetori, oameni disperați din cauza sărăciei, ajunși pe meleagurile Tamisei doar pentru a trăi din ajutoare sociale și a-i jecmăni pe nobilii englezi!

Asistăm la un demers jurnalistic nefondat, nefiresc, discriminatoriu, care, odată lansat pe micile ecrane, afectează imaginea tuturor românilor de bună-credință. Cum spuneam, există borșeni în Londra care au vrut să se întoarcă la casa lor, dar patronii lor simandicoși nu i-au lăsat să plece, pentru că știu că nu vor mai găsi ușor asemenea profesioniști valoroși. Și atunci, cum rămâne stimabililor jurnaliști, sau ce sunteți voi, de la Channel 4, cu românii vârâți la grămadă într-o oală mare a unei false infracționalități nedovedite?... Cum puteți cataloga o comunitate românească, vrednică, în marea ei majoritate, cu exemplul sordid a trei romi veniți în Londra să trăiască, și aceia nici măcar nu erau prezentați cerșind, ci muncind pe unde apucau?...

Este regretabil că, din când în când, sunt lansate asemenea campanii generalizante de defăimare la adresa românilor. Nu-i de mirare astfel că maramureșenii noștri corecți, care muncesc din greu pentru desăvârșirea mega-capitalismului britanic, se feresc de multe ori să mai vorbească românește pe stradă...Nu-i surprinzător că turiștii români plecați în vacanțe prin orașele europene sunt prost văzuți oriunde și, de cele mai multe ori, sunt asimilați "actorilor" din aceste grotești producții mediatice. Tocmai de aceea susțin că "operele" denigratoare la adresa românilor nu sunt întâmplătoare, respectiv aceste acțiuni sunt concertate și dirijate de către exponenți ai unei sfere care nu vede cu ochi buni progresele României, în general, și succesele românilor, în special...

În concluzie, consider că reacția autorităților de la București trebuie să fie mai fermă, mai promptă, mai dinamică! Românii din Londra au organizat duminică un miting de protest, iar domnul ambasador Ion Jinga a trimis o depeșă canalului de televiziune, în care își exprima nemulțumirea și dezamăgirea față de cele întâmplate și față de prezentarea distorsionată a realității pentru românii din Regatul Unit. Cred însă că avem nevoie de mai mult, inclusiv de implicarea președintelui României, ca garant al politicii externe și al modului în care sunt prezentați compatrioții noștri în lume. Mai ales că românii din diaspora au mare încredere în Domnia Sa.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Vreau;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vreau"

Vreau ca mister Ponta să-și ceară scuze pentru ceea ce le-a făcut locuitorilor din Pungești. A pus jandarmii să-i bată și i-a umilit degeaba doar pentru a gâdila interesele Chevron. Acolo a fost începutul sfârșitului lui dottore Ponta. Acolo, în zona specială de siguranță publică.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Unde se vor mai ascunde?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Unde se vor mai ascunde?"

Eu am votat de fiecare dată deschis, cu bilele la vedere, orice cerere de ridicare a imunității și de arestare a parlamentarilor suspectați de corupție.

M-am săturat de parlamentarii lași ce se ascund în spatele votului secret atunci când vine vorba să-și scape pielea prin imunitate. Ei una spun și alta fac. Nu de aceea i-ați trimis în Parlament.

De acea am depus un proiect de lege prevede ca procedura de ridicare a imunității să se facă numai prin vot deschis exprimat prin mijloace electronice. Acest tip de vot asigură cea mai transparentă modalitate de vot, ce nu poate fi contestată ca identificare, evită erorile de numărare tip "Roberta" și este ușor de accesat, permițând eliminarea votului tip "senator Dobra", adică clamarea unui tip de vot "sub puterea onoarei" deși în realitate votează exact pe dos.

Concret, prin acest demers legislativ, oricine dintre noi va putea ști cum a votat parlamentarul în cazurile de ridicare a imunității și va rămâne în vigoare doar imunitatea pentru opiniile politice prevăzută în Constituție.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Asta facem noi;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Asta facem noi"

Și tu ai putea avea nevoie de urgențe. Semnează pentru noul spital și anunță-i și pe ceilalți. Dacă nu vom face nimic, alți oameni vor muri stând cu orele prin săli de așteptare sau plimbați prin ploaie și prin frig printre pavilioane insalubre vechi de secole. Semnează și salvează!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Autodenunț?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Autodenunț?"

Ponta spune că "Eduard Hellvig a fost coautorul, alături de mine, de Crin Antonescu, de Liviu Dragnea, la lovitura de stat din 2012". În sfârșit mai spune și el adevăruri, gura păcătosului adevăr grăiește.

Din nefericire, politicienii fac glume pe spatele nostru și al statului român. Halal politicieni. Ar trebui să primească un titlu de doctor în minciună și fățărnicie. Vine ea și ziua moțiunii...

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Cadoul otrăvit din cod;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cadoul otrăvit din cod"

Guvernul actual poate mai supraviețuiește, chiar până la sfârșitul lui 2016, din banii împrumutați de la FMI/BE și cei din noile taxe și impozite. Încă mai sunt...

Ponta pregătește terenul minat al viitoarei guvernări liberale. Legi minunate, dar greu de pus în practică.

Poate învățăm să ne ferim de ei chiar și când fac daruri...

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ce drăguț;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ce drăguț"

Se lărgește partidul zăbreliștilor și se așteaptă liderii. Ce drăguț. Sper ca în curând aceste hoții să nu mai facă parte din normalitatea României. Hoți vor fi întotdeauna, corupția trebuie să dispară!

Ponta, Dragnea, Mazăre, Iliescu, Băsescu, Voiculescu, Cocoș, Țiriac, Năstase, Mitrea, minerii de la mineriade, lungă listă, trebuie ținuți la răcoare până restituie toți banii furați, indiferent în ce țară și-i țin. Toate celelalte măsuri sunt apă de ploaie.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ce mai urmează?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ce mai urmează?"

Strategii sănătății ieșene mai taie 78 de paturi de la spitalul de pediatrie din Iași. Și așa sunt perioade când sunt câte doi copii într-un pat, însă acum, cu noile reduceri, vor fi tot mai des câte trei copii în același pat. Nici măcar sănătatea copiilor nu-i mai interesează, lor să le fie bine. Tot doar pentru propriile orgolii și interese au distrus și Spitalul de Urgență din Copou și au lăsat Iașiul și Moldova fără spital de urgențe. Ce mai urmează?

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Chevron;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Chevron"

Am câștigat împreună. Chevron renunță la gazele de șist din România. Urmează ca și Camera Deputaților să adopte proiectul meu de lege ce prevede interzicerea extragerii gazelor de șist prin fracturare hidraulică. Vă mulțumesc tuturor celor care mi-ați fost aproape.

Bătălia cu Chevron a început la Siliștea-Pungești. Am continuat aceasta luptă în Parlamentul României considerând că sănătatea noastră e mai importantă decât profitul unei companii străine. Compania deține alte trei acorduri de mediu în județul Vaslui pentru explorarea gazelor de șist în Păltiniș-Băcești, Popeni-Găgești și Puiești. Drum bun și cale bătută. Și lor și politicienilor ce ne-au mințit în 2012.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Etnobotanice reloaded;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Etnobotanice reloaded"

De ce etnobotanicele revin în forță? Răspunsul e la politicieni. Proiectul meu de lege ce interzicea așa-zisele etnobotanice a fost primul adoptat de Camera Deputaților. Era un proiect de lege complet făcut de noi, medicii de la Spitalul de Urgențe "Sfântul Ioan", ce dobândiseră experiență după ce ne-am confruntat cu sute de intoxicați cu etnobotanice, împreună cu farmacologici, legiști și juriști. El interzicea categorii de substanțe și avea prevederi clare despre ce avize trebuie să dobândească orice nou produs de import pentru a nu se putea vinde droguri de sinteză drept sare de baie sau îngrășământ de plante.

Datorită intereselor majore politico-economice adoptarea proiectului de lege a fost amânată, iar după adoptare proiectul a fost amputat, interzicând doar anumite substanțe și nu categorii și eliminând orice control privind importul acestor droguri de sinteză. Până și pedepsele prevăzute pentru traficanți au fost diminuate, așa că această afacere cu viețile tinerilor a prosperat. Online-ul a fost eliminat din lege deși vedem cu toții că avem servicii capabile a asculta și identifica și telefoanele și serverele și IP-urile.

Ce se poate face? Am propus mai multe tipuri de măsuri. În primul rând prevenție, introducerea educației pentru sănătate ca materie obligatorie pentru ca tinerii și nu numai să afle direct de la specialiști și nu de la anturajul "binevoitor" riscurile la care se expun.

Înființarea centrelor de toxicologie, cu circuite speciale de terapie, cu asistență psihologică, pentru că altfel mutatul de la o școală la alta prin măsuri disciplinare nu face decât să răspândească fenomenul. Realizarea unor hărți ale consumului de droguri, pentru a sprijini familii, comunități, societăți civile și eventual cu numere telefonice de suport exact acolo unde se concentrează aceste cazuri.

Am propus și o directivă europeană, a cărei adoptare sper că nu va dura prea mult, pentru interzicerea acestor droguri în întreaga UE, pentru că aceste droguri ajung cu ușurință din țările în care nu au fost încă interzise.

Aceste măsuri conjugate pot stopa creșterea acestui fenomen mult mai amplu decât cazurile ajunse la urgențe. Se poate însă doar dacă se vrea și am rezerve că o astfel de afacere nu beneficiază de sprijinul interlopilor politici, ce au preferat chiar să distrugă Spitalul de Urgență "Sfântul Ioan" pentru ca să poată ascunde sub preș amploarea fenomenului și să cosmetizeze astfel slaba reacție a autorităților.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Ce au în comun domnul Zgonea și regulamentul?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ce au în comun domnul Zgonea și regulamentul?"

Și unul și celălalt au nevoie de schimbare.

Pentru încuviințarea arestării preventive a unui parlamentar statutul, mai precis alineatul (4) al articolului 24 din Legea nr. 95/2006, spune că e necesar votul majorității membrilor, iar regulamentul vrea doar majoritatea celor prezenți. Era treaba președintelui Camerei Deputaților să rezolve problema. Are regulamentul la picioare. Și de doi ani îl face preșul majorității parlamentare. Ar trebui schimbat. Și președintele, și regulamentul.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Interesul majorității;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Interesul majorității"

Un lucru este clar: atunci când este nevoie, majoritatea poate da rateuri pentru un interes mai mare. Votul din Senat ne-a demonstrat că există un număr mare de complici ai lui Vosganian care nu au dorit, nu doresc și nu vor dori să existe o anchetă serioasă referitoare la acest caz. De fapt, acesta este lucrul cel mai grav: mafioții din Senat s-au coalizat împotriva justiției. Au demonstrat că sunt intangibili, mai presus de lege. Acum pot face orice, știu că nu li se va întâmpla nimic. KWI "vom face o altfel de politică." Zău? Punct și de la capăt! Personal abia acum îl consider vinovat.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Întrebarea zilei;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Întrebarea zilei"

Când fratele lui Băsescu era implicat într-un scandal, Ponta îi cerea demisia.

Când sora, mama și cumnatul lui Ponta sunt implicați în ditamai scandalul cu fonduri europene, Ponta își va da demisia?

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Plagiatorul sfidează poporul;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Plagiatorul sfidează poporul"

3.000 de mineri de la Complexul Energetic Oltenia au ieșit în stradă pentru a patra oară. Niciodată nu au înțeles minerii ăștia cum e capitalismul ăsta de cumetrie! Iliescu nu mai e, săracu`!

Aferim. Credeți că ajung la București? La domnul Ponta? La Guvern? Că doar l-au votat pentru că le-a promis marea cu sarea, lapte și miere, salarii galactice și un milion de locuri de muncă.

Măcar să pună Cârciumaru rapid niște flori, să schimbe bordurile și să mai tragă un ciment amprentat în centru... ce dacă-i cu amprenta lu' Mazăre. Hai că rezolvă cumnatu' lu’ Ponta tot, mai ia niște contracte de la Gorj ca să pună economia pe picioare.

Sau poate că s-au lămurit. Au votat PSD, mănâncă PSD. Țineți minte cinci cuvinte: Ponta și când tace minte!

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - În spitale e mai rău ca-n pușcărie;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"În spitale e mai rău ca-n pușcărie"

Aș vrea dar nu pot să plâng de mila miniștrilor nemulțumiți că arestul nu oferă condiții de cinci stele. Îi invit în gardă la urgențe. 99% dintre românii bolnavi, care nu sunt vinovați de nimic, sunt tratați în condiții mult mai proaste prin spitalele din Iași și din întreaga țară. Să vină fără telefoane date dinainte. Să nu mai fie tratați preferențial prin cabinete de telemedicină sau să li se găsească orice, de la pat cu saltea de puf și medicamente, până la rectori ce stau în poziție ghiocel sau elicoptere atunci când au nevoie. Să înțeleagă de ce avem nevoie și noi de spitale noi. E drept că pleacă rapid să se trateze prin clinici private din străinătate.

Eu i-aș obliga pe toți să se trateze, măcar pe durata mandatului, în spitalele publice din România. Cine știe, poate data viitoare.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Țineți minte trei cuvinte;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Țineți minte trei cuvinte"

Ponta totdeauna minte: de când sunt eu la guvernare, cumnatul nu a participat la vreo licitație. Mda. Doar firma lui. Și a câștigat și vreo șase contracte. Cu valoare simbolică, nu-i așa? Un fleac, peste 400.000 de euro sau în moneda națională,1,78 milioane lei.

De ce vă mai mirați? A câta minciunică este oare? Nu ați învățat să nu-l mai luați în serios pe Viorel Copy-Cat?

De remarcat că toate contractele sunt pentru studii, servicii de consultanță și management, adică pentru niște hârtii, asta în cel mai bun caz... Dar cine analizează finalitatea acestor studii și consultații? Acesta e instrumental consacrat de sifonare.

Eu zic că ar fi mai bine să le dăm ocazia să termine canalizarea de la Comarnic. Cu lopata și târnăcopul.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Tu știi?;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Tu știi?"

Tu știi ce mai face cumnatul tău? Dar fratele, sora sau mama? Întrebare este cu răspuns multiplu. Ca și mâinile băgate adânc în bani europeni. Alegeți varianta Ponta: nu cunosc, nu știu, nu îmi amintesc, nu e adevărat, nu e așa, e făcătură politică, Băsescu e vinovat.

Toate răspunsurile sunt corecte. În fond, are de hrănit din banii noștri o familie atât de mare...și flămândă.

      Tudor Ciuhodaru - declarație politică: - Viorel către Darius;

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Viorel către Darius"

Viorel către Darius: Faceți repede un sondaj ca să vedem dacă sunt toți alegătorii mulțumiți de măsurile astea. Și ăia ai lui Iohannis! Dacă tot mai strâmbă din nas, pregătește-mi un comunicat și mai bogat, în care să le promit că de la 1 octombrie, anu' asta, le cresc pensiile și salariile cu 100%, le reduc toate taxele și impozitele cu 75%, le triplez ajutoarele sociale, le înființez câte locuri de muncă bune vor inimile lor, le fac case cu curte tuturor, nu numai familiștilor, le înființez posturi TV de divertisment în fiecare comună, le asfaltez toate străzile, le fac canalizări în toate satele, le fac spitale la fiecare o mie de locuitori, le dau bonuri de masă gratuite tuturor alegătorilor mei, zilnic, trei mese de câte 100 de lei, le dau mașină mică, îi trimit în vacanțe plătite de mine, unde or vrea ei, în țară sau în Dubai, le fac aeroporturi în toate satele, n-o să-i mai verifice și sancționeze poliția când i-o prinde beți la volan, le fac școli cu predare în trei limbi, în fiecare sat, o să măresc de douăzeci de ori lefurile doctorilor și profesorilor, o să desființez DNA, DIICOT, CSM, ICCJ, DIA, parchetele, ca dovadă a încrederii mele totale în alegători.

Nu uita să scrii în comunicat că "USL trăiește", "domnul Ponta e mândru că e român", "jos Băsescu", "Băsescu la pușcărie" și alte de-astea care să meargă la sufletu' ălora 7,4 milioane.

Spune-le că îi plătesc înainte de a-mi da ei voturile, fiindcă am încrede în ei. Aaa! Era să uit! Promite-le și ălora din străinătate că le plătesc eu taxele și impozitele de acolo și că, tot de la 1 octombrie, anu' asta, o să virez un fond de zece miliarde de euro în bugetele țărilor în care se află, cu care să li se creeze locuri de muncă și lefuri pe săturate.

Spune-le și domnilor romi că le dau, om cu om, câte o mie de euro pe lună, ca să nu se mai chinuiască din greu prin țări străine, că o să le fac case pe banii statului, că le plătesc voiajurile de plăcere pe unde or vrea.

Și cine știe, poate îi prostim din nou...

      Vasile Horga - declarație politică cu titlul: Monitorul Oficial al României - instrument politic al Guvernului PSD;

Domnul Vasile Horga:

"Monitorul Oficial al României - instrument politic al Guvernului PSD"

Politizarea de către PSD a întregii vieți economico-sociale din România nu putea să ocolească nici publicația oficială a statului român, Monitorul Oficial. De altfel, era previzibilă politizarea acestei publicații din momentul în care Guvernul Ponta a hotărât trecerea publicației în subordinea sa directă. Din acel moment, Monitorul Oficial al României a devenit instrumentul predilect al guvernării Ponta, prin care aceasta își rezolvă toate problemele delicate pentru care caută o aparență legală.

Întâi de toate Ponta l-a folosit cu succes într-un moment delicat pentru democrația românească, asaltul final asupra instituțiilor democratice reprezentative ale statului de drept din România. Atunci Ponta și-a dat seama pentru prima dată, cred, de puterea ordonanțelor de urgență și rolul lor distructiv într-o societate democratică. Fără subordonarea nemijlocită a Monitorului Oficial, rolul ordonanțelor de urgență s-ar fi redus semnificativ, iar setea de putere a premierului Ponta și a regimului său ar fi fost serios afectate. L-a folosit apoi cu succes pentru a-și impune oamenii fideli în instituțiile cele mai reprezentative ale statului român, și mai ales în cele de forță. Lovitura de palat organizată de Ponta era una de subordonare a celor mai reprezentative instituții democratice ale statului român, având drept scop instaurarea unei dictaturi a unui partid pe lângă care democrația a trecut neobservată. Faptul că România încă nu a ajuns complet sub controlul regimului PSD și al lui Ponta, se datorează, pe de o parte, replierii la timp a PNL din alianța nefericită cu acest partid nedemocratic și intervenției ferme a UE pentru oprirea la timp a escaladării actelor profund nedemocratice conduse de premierul Ponta, șeful PSD.

În al doilea rând, regimul Ponta folosește Monitorul Oficial al României pe post de curier rapid, pentru actele oficiale în care Guvernul sau anumite instituții ale statului vasale regimului au un interes imediat pentru rezolvarea problemelor grupurilor lor de interese. Sunt publicate în Monitorul Oficial al României cu prioritate, de multe ori măsurate în marje de minute, hotărâri ale Parlamentului sau Guvernului de interes pentru regimul Ponta, ordonanțe de urgență ale Guvernului cu dedicații precise, decizii ale altor instituții de interes pentru Guvern și regimul PSD, ordine de ministru și alte acte normative destinate unor grupuri de interese apropiate regimului. Sunt aproape ignorate decizii ale Curții Constituționale nerelevante pentru regimul Ponta, ale unor autorități naționale de reglementare, supraveghere și control, acte normative ale altor instituții fundamentale ale statului de drept, care așteaptă cu lunile rândul la publicare. Interesul scăzut al proprietarului Monitorului Oficial al României, Guvernul și regimul Ponta-PSD, față de aceste din urmă reglementări, de a fi publicate și ele cu celeritate, precum cele de interes pentru regimul Ponta, se explică prin faptul că acestea încurcă interesele partinice ale grupurilor de interese din PSD, patronate de o clică în fruntea căreia este așezat premierul.

Pentru a fi mai clar, am să vă dau doar exemplul deciziilor pronunțate de cea mai reprezentativă instituție a statului de drept din România, Curtea Constituțională, ale cărei decizii devin publice în Monitorul Oficial al României după luni de zile de la pronunțare, Guvernul Ponta cunoscând foarte bine că o asemenea decizie își produce efectul numai după publicarea sa în Monitorul Oficial, al cărui stăpân absolut este Guvernul Ponta. Iată, de pildă, astăzi, când prezint această declarație politică, se mai publică încă decizii ale Curții Constituționale din anul 2014.

Se așteaptă, de asemenea, cu mare interes de către mediul de afaceri, ca, în mărinimia sa, Victor Ponta să permită publicarea în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr.5/15.01.2015 a Curții Constituționale care a declarat neconstituțional articolul 271 alin. (1) și (2) ale O.U.G. nr. 34/2006, introduse prin Ordonanța de urgență nr. 51/2014, care a legiferat obligația oricărui contestator în materia achizițiilor publice de a indisponibiliza în fața autorității contractante o garanție de bună conduită în cuantum de 1% din valoarea contractului ce urma a fi atribuit.

Urmare a declarării drept neconstituțional a articolului menționat, începând cu momentul publicării deciziei în Monitorul Oficial, autoritățile contractante nu mai dispun de dreptul de a reține respectiva garanția de bună conduită la momentul rămânerii definitive a hotărârii de respingere a cererii operatorului economic contestator. Este cât se poate de clar de ce Guvernul Ponta și regimul PSD au un interes atât de mare să patroneze Monitorul Oficial al României, pentru că prin acesta întreaga baronime PSD își realizează interesele, interese contrare celor de care este preocupat poporul român.

      Daniel Florea - despre Omul politic actual - educație, schimbare, decizii în favoarea României;

Domnul Daniel Florea:

"Omul politic actual - educație, schimbare, decizii în favoarea României"

În declarația politică de astăzi doresc să vă vorbesc despre omul politic al României actuale, despre ceea ce reprezintă acesta, despre cum se face remarcat și despre cum își pune amprenta pe viața cetățeanului de rând. Politicianul român și-a pierdut din esență, de aceea trebuie să reamintim publicului că el nu s-a stins, doar și-a pierdut drumul. Trebuie să redăm omului politic ceea ce e al său: puterea, puterea de a educa, de a schimba, de a modela, de a lua decizii în favoarea oamenilor de rând! Dar numai pe baze sănătoase, solide și reale!

"Lumea în care intrăm nu este deloc cea la care visăm, nu este deloc cea la care gândim, nu este decât ce ni se oferă", Fernando Savater.

Procesul de comunicare reprezintă un motor al performanței, în politică jucând un rol cheie în relația pe care vârful/conducerea o stabilește cu masele. Grupările formale și informale în cadrul cărora au loc procesele de socializare politică joacă un rol important în evoluția individului. Persoanele cu care acesta vine în contact reprezintă factorii care au un puternic impact afectiv. De aceea, rolul pe care îl au reprezentanții politici este unul foarte important. Prezența lor în viața concetățenilor nu trebuie să fie una superficială, ci trebuie marcată prin acțiuni concrete care să ducă la dezvoltarea caracterului politic al acestora.

Deși scopul unui actor politic, în principal, este acela de a-și clădi o imagine bună și/sau de a-și repara imaginea în cazul în care aceasta este negativă, politicianul este o persoană cu un rol important în activitatea politică, fiind direct implicat în viața oamenilor.

Înainte de a se face cunoscut publicului, omul politic trebuie să se cunoască pe sine pentru a fi sigur pe acțiunile și gândurile sale. Pentru a da mai departe, acesta trebuie să cunoască cu adevărat ceea ce împarte în materie de informație. Politicianul trebuie să își stabilească doleanțele și așteptările pe care le are de la societatea în care trăiește și în interesul căreia își desfășoară activitatea, și abia apoi poate răsplăti electoratul dând dovadă de deschidere și comunicare. Acesta trebuie să învețe ca mai apoi să se afle în postura învățătorului, dar rolul său trebuie să fie clar. Omul este capabil să se lase educat și să educe la rândul său. Această certitudine marchează convenția nescrisă dintre omul politic și omul de rând, marchează relația de interdependență dintre cei doi.

Nu trebuie să minimizăm importanța politicianului. Lumea este în continuă schimbare și la nivel de țară există scepticism și ironie în ceea ce îl privește pe omul în costum, aliat la putere. Dar nu trebuie să ne lăsăm conduși de acest impuls de discreditare. Oamenii sunt temători îndreptățit, dar trebuie atrași, trebuie să învețe să aibă din nou încredere, astfel încât împreună să putem face o diferență.

Percepția oamenilor asupra clasei politice din România a evoluat într-o direcție greșită. Parlamentul este văzut, pe nedrept, după părerea mea, ca una dintre cele mai corupte instituții din țară alături de partidele politice.

Scandalurile politice dintre membrii aceluiași partid, sau de la partide diferite, practica aruncării cu noroi în celălalt atunci când nu ai argumente suficiente în cadrul unei dezbateri, au făcut ca încrederea și percepția oamenilor despre toți cei ce își desfășoară activitatea în aceste instituții să se denatureze. Am reușit să ne creăm noi înșine o imagine proastă și ne găsim astăzi, deopotrivă, cu toții categorisiți la fel: corupți.

Din păcate, auzim foarte des acest apelativ. Parlamentul și partidele au fost etichetate astfel, de la cel mai mic la cel mai mare, indiferent de orientarea politică. Nu mă refer aici la cazurile demonstrate de corupție, la care asistăm de altfel în ultimul timp, pentru că ele trebuie descoperite și cei vinovați trebuie să plătească, ci mă refer la adoptarea prea ușoară a unui limbaj și a unui comportament care induc senzația că în Parlament nu se muncește și că discuțiile sunt sterile.

Vorbim despre tot felul de subiecte, dezbatem teme și situații, dar uităm ceea ce este mai important: noi! Nu putem schimba nimic în această țară dacă schimbarea nu pleacă de la noi. Trebuie să ne analizăm comportamentul, discursul, atitudinea, postura și apoi să vedem cum putem acționa astfel încât să ne punem amprenta pe societatea modernă.

Nu trebuie să propovăduim în van și să ignorăm influența pe care o avem asupra oamenilor. Omul politic trebuie să fie omul de bază, comunicarea trebuie să existe și oamenii trebuie să aibă încredere și să sprijine!

      Daniel Florea - declarație politică: - Unitate în diversitate;

Domnul Daniel Florea:

"Unitate în diversitate"

Ziua internațională a limbii materne a fost proclamată de către Conferința generală UNESCO din 1999, la 21 februarie și promovează recunoașterea și utilizarea limbilor materne. În această zi, statele membre UNESCO s-au angajat să contribuie la protecția și revigorarea diversității culturale prin promovarea limbilor ca formă de comunicare, interacțiune și înțelegere între popoare diferite. La baza acestei decizii se află Ziua mișcării pentru limbă, zi dedicată de statul Bangladesh comemorării unui eveniment tragic petrecut la data de 21 februarie a anului 1952, zi în care studenții de la Universitatea din Daca au manifestat pentru recunoașterea limbii bengali ca una dintre limbile vorbite pe teritoriul Pakistanului (pe atunci Bangladeshul fiind doar o provincie a acestui stat). Cum legile pakistaneze recunoșteau existența unei singure limbi, limba urdu, s-a ajuns rapid la violențe între manifestanți și forțele de represiune, acestea din urmă făcând uz de focuri de armă, soldate cu uciderea unui important număr de studenți.

Inițiativa UNESCO este, fără îndoială, una lăudabilă, deoarece limba maternă a fiecărui grup etnic aparține moștenirii culturale a întregii umanități, mărturie vie a existenței unor culturi și civilizații de multe ori milenare.

Scriitorul francez Stendhal spunea că "primul instrument al geniului unui popor este limba sa". Limba maternă reprezintă identitatea națională și culturală a individului și este una dintre dimensiunile fundamentale ale ființei umane. Cu toate acestea, potrivit statisticilor oficiale, se estimează că mai mult de jumătate din cele 7.000 de limbi vorbite în lume sunt pe cale de dispariție. Este, prin urmare, obligatoriu să se acționeze de urgență. Cum? încurajând și dezvoltând politici lingvistice care să faciliteze fiecărei comunități utilizarea limbii sale primare sau materne, și cât se poate mai frecvent, inclusiv în învățământ, stăpânirea deopotrivă a unei limbi naționale sau regionale și a uneia internaționale, încurajând totodată vorbitorii unei limbi dominante să stăpânească o altă limbă națională sau regională și una sau două limbi internaționale. Numai un multilingvism perfect asumat poate permite tuturor limbilor să-și găsească locul în lumea noastră globalizată.

România se numără printre țările care asigură minorităților naționale posibilitatea de a urma învățământul în limba maternă și de a-și dezvolta cultura și tradițiile. Constituția României prevede că în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii care aparțin unei minorități naționale au o pondere semnificativă, să se asigure folosirea (în scris și oral) a limbii acelei minorități în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice descentralizate. Cetățenii români aparținând minorităților naționale au, de asemenea, dreptul de a se exprima în limba lor maternă în fața instanțelor judecătorești. S-a reglementat prin lege și folosirea denumirilor paralele de localități în română și în limbile minorităților etnice locale.

În același timp, există etnici români ce trăiesc în statele vecine care trebuie să aibă condiții de exprimare la nivelul cerințelor europene, iar statul român trebuie să facă mai mult pentru aceștia. Subliniem rolul pe care l-a jucat limba română în individualizarea noastră ca popor și în conturarea celor mai semnificative momente din istoria românilor.

Noi, europenii, am învățat să fim mândri de bogata noastră moștenire, inclusiv cea lingvistică, pe care trebuie să o conservăm. Totodată, trebuie să-i facem și pe alții părtași la această bogăție și să-i sprijinim să-și păstreze limba și tradițiile. Dispariția unui singur om este o tragedie. Ce-am putea spune de dispariția unei limbi sau a unui popor? Putem noi să rămânem pasivi când mor limbi și popoare?

"Unitate în diversitate" nu este un slogan doar pentru Europa, ci pentru întreaga umanitate!

      Daniel Florea - declarație politică: - Conștiință față de înaintași;

Domnul Daniel Florea:

"Conștiință față de înaintași"

Printre numeroasele valori pe care România le-a oferit umanității de-a lungul veacurilor se numără și celebrul sculptor român, al cărui imens talent, manifestat în special prin marea sa capacitate de abstractizare a subiectelor reprezentate, a adus o contribuție esențială la dezvoltarea sculpturii moderne. Cu 139 de ani în urmă, la 19 februarie, se năștea marele Constantin Brâncuși.

Chiar dacă cea mai mare parte a impresionantei sale cariere artistice s-a desfășurat la Paris, asemenea celei a dramaturgului Eugen Ionescu, spre exemplu, genialul sculptor, plecat din Hobița Gorjului, nu și-a uitat și nu și-a renegat niciodată rădăcinile sale adânc înfipte în pământul țării sale. O elocventă dovadă în acest sens o constituie decizia sa de a lăsa moștenire statutului român atelierul său din Paris.

Din nefericire, autoritățile comuniste care guvernau România anului 1957, au respins cu brutalitate și, deopotrivă, cu inconștiență nobilul dar pe care sculptorul îl făcea țării. Cauza refuzului categoric de a lua în proprietate atelierul unuia dintre cei mai importanți reprezentanți ai sculpturii moderne a fost că, în ochii politrucilor vremii, Brâncuși era întruchiparea artei decadente, neangajante, care nu servea niciunuia dintre obiectivele majore ale epocii: colectivizarea agriculturii, industrializarea socialistă a țării prin confiscarea capacităților de producție de la proprietarii de drept ai acestora și, mai ales, crearea unei culturi de tip nou, revoluționar, prin importarea proletcultismului sovietic. Astfel, atelierul Brâncuși a intrat în patrimoniul cultural francez bucurându-se anual de atenția a mii de vizitatori de pe întreg mapamondul.

Cazul Constantin Brâncuși nu este singular. Și un alt artist celebru, violonistul Niccolo Paganini s-a bucurat de o asemenea înaltă apreciere din partea statului italian, încât rămășițele i-au putut fi înhumate în pământul propriei sale țări abia în anul 1853, la 13 ani după trecerea sa în neființă.

Motivul autorităților italiene de a-i refuza acestuia dreptul de a-și găsi repausul veșnic în pământul țării sale era acela că arta sa interpretativă era prea desăvârșită și, deci, Paganini era suspectat de a fi încheiat un pact cu diavolul.

Nu este de mirare faptul că, în aceste condiții, trupul marelui sculptor român se odihnește la Paris, în Cimitirul Montparnasse.

Astfel, alături de ceilalți colegi ai mei, am fost coinițiator al Propunerii legislative pentru înființarea Muzeului Național de Artă "Constantin Brâncuși" în vederea cunoașterii operei și vieții marelui artist în România, a promovării locurilor natale ale sculptorului și a țării "care a zămislit această valoare universală".

Atât ca deputat, dar, în primul rând, ca cetățean român, îmi exprim bucuria imensă și susținerea față de demersurile pe care le-a inițiat premierul Victor Ponta, demersuri energice și fără precedent în scopul de a obține dreptul de a aduce, în sfârșit, rămășițele pământești ale celebrului sculptor în România, chiar dacă acest proces ar putea fi unul îndelungat. Acest gest reprezintă un prim pas spre deprinderea respectului față de țară, față de valorile pe care acesta ni le-a oferit cu dărnicie de-a lungul timpurilor. Astfel, din acest punct de vedere, demersurile actualului Guvern de a face orice efort necesar pentru a-1 reda deplin pe Constantin Brâncuși țării și poporului său, pot reprezenta piatra unghiulară de care avem nevoie de atâta amar de vreme pentru a înțelege în sfârșit cât de norocoși am fost să putem oferi omenirii și patrimoniului universal asemenea nestemate și cât de păgubitor este să-i tratăm cu indiferență tocmai pe cei mai valoroși ambasadori de care poate beneficia un popor.

      Virgil Delureanu - declarație politică: Modificarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat pentru ca plata ajutoarelor sociale să se facă direct primăriilor;

Domnul Virgil Delureanu:

"Modificarea Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat pentru ca plata ajutoarelor sociale să se facă direct primăriilor"

Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale este un obiectiv major. Pe lângă dezvoltarea economică și creșterea numărului de locuri de muncă mai bine plătite, menite să elimine sărăcia, asistența socială este oferită, la fel ca în majoritatea țărilor europene, pentru a-i ajuta pe cei mai nevoiași. Venitul minim garantat a fost introdus ca instrument de securitate socială din cauza ratei din ce în ce mai mari a sărăciei, ca urmare a tranziției României și a reformelor economice asociate.

Prin modificări legislative plata ajutorului social a fost preluată la bugetul de stat, prin intermediul bugetului Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Plata efectivă a ajutorului social a fost asigurată astfel la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale de către agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București.

Plata ajutorului social se realizează, după caz, în funcție de opțiunea beneficiarului, pe bază de mandat poștal, în cont curent personal sau în cont de card. Ajutorul social, în condițiile prezentei legi, se acordă pe bază de cerere și declarație pe propria răspundere, însoțite de actele doveditoare privind componența familiei și veniturile membrilor acesteia. Cererea de acordare a ajutorului social și declarația pe propria răspundere se înregistrează la primarul localității în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința titularul.

Stabilirea dreptului la ajutorul social și a cuantumului acestuia se face prin dispoziție scrisă a primarului. Primarii au obligația să întocmească un plan de acțiuni sau de lucrări de interes local pentru repartizarea orelor de muncă, să țină evidența efectuării acestor ore și să asigure instructajul privind normele de tehnică a securității muncii pentru toate persoanele care prestează acțiuni ori lucrări de interes local.

De asemenea, primarul are obligația să afișeze planul de acțiuni sau de lucrări de interes local prevăzut, lista cuprinzând beneficiarii de ajutor social, precum și persoanele care urmează să efectueze acțiuni sau lucrări de interes local, să transmită aceste documente agențiilor pentru prestații sociale județene, respectiv a municipiului București, în luna următoare aprobării acestora prin hotărâre a consiliului local.

Începând cu anul 2012, pentru menținerea dreptului la ajutorul social, familiile și persoanele singure beneficiare, cu drepturi stabilite de cel puțin 6 luni, au obligația să își achite impozitele și taxele față de bugetul local pentru bunurile pe care le dețin în proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Ținând cont de cele prezentate consider benefic ca banii pentru plata ajutorului social să se aloce direct unităților administrativ-teritoriale de către agențiile pentru plăți și inspecție socială județene, respectiv a municipiului București, și nu în funcție de opțiunea beneficiarului, primăriile având posibilitatea gestionarii mult mai eficiente a acestor ajutoare și, implicit, un control mai bun în ceea ce privește asigurarea achitării obligațiilor legale de către beneficiarii de ajutor social, având în vedere că pe plan local se cunoaște în detaliu fiecare caz în parte, și solicit sprijinul dumneavoastră în realizarea demersului meu de a aduce modificări Legii venitului minim garantat.

      Laurențiu Nistor - declarație politică: Parlamentul și Guvernul României susțin împreună consolidarea relansării economiei;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Parlamentul și Guvernul României susțin împreună consolidarea relansării economiei"

Economia României a făcut anul trecut un salt de 2,9%, ascensiunea PIB fiind susținută atât de cererea externă, cât și de revenirea cererii interne. Pentru 2015, estimările indică un avans al economiei de peste 2%, deficitul de cont curent și inflația au coborât sub 1%, atingând minimele ultimului sfert de secol, iar deficitul bugetar a oscilat în jurul a 2% din PIB. Rata inflației în termeni anuali a fost de 0,4%.

Acestea au fost rezultatele economice pe anul trecut și pe baza lor Guvernul Victor Ponta a decis că direcția cea mai bună de urmat pentru a consolida relansarea economiei este reducerea taxelor și impozitelor.

Pentru 2015, Guvernul propune reducerea TVA la 20%, un TVA pentru alimente de 9% și multe alte reduceri de taxe și impozite. Noul Cod fiscal a intrat în linie dreaptă. Ministerul Finanțelor Publice a finalizat proiectul de lege, acesta fiind deja supus dezbaterii publice.

Printre cele mai importante măsuri pe care Guvernul Victor Ponta le-a introdus în proiect pot să menționez: scăderea TVA la 20% de la 1 ianuarie 2016, pentru a susține economia și veniturile clasei de mijloc; reducerea fiscalității pentru microîntreprinderile active, în paralel cu penalizarea microîntreprinderilor fără angajați; eliminarea impozitului pe dividende, începând cu 1 ianuarie 2016, cu scopul de a ajuta la eliminarea dublei impozitări, la creșterea competitivității României și la menținerea în țară a capitalului; scăderea accizei la mai multe produse, inclusiv benzină și motorină; eliminarea impozitului pe construcții, începând cu 1 ianuarie 2016, măsură necesară pentru creșterea investițiilor și a competitivității interne; neimpozitarea totală a cheltuielilor efectuate de angajatori pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajaților; pentru cei cu venituri reduse din salarii (de până la 1.000 lei/lună brut) a fost majorat nivelul deducerilor personale acordate în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere (de la un maxim de 650 lei/lună la 800 lei/lună); mărirea marjelor în care autoritățile locale pot decide cu privire la impozitele și taxele locale.

Și mai doresc să amintesc aici o schimbare pe care o consider de fond în ceea ce privește modul în care se derulează raporturile între cetățeanul plătitor de taxe și organul fiscal de stat. Guvernul Victor Ponta introduce reglementarea principiului in dubio contra fiscum sau, altfel spus, în caz de dubiu cu privire la norma fiscală, interpretarea se face în favoarea contribuabilului.

Față de toate acesta, revine Parlamentului României rolul de a analiza, evalua, decide și legifera cea mai bună soluție juridică. O soluție care să îmbine armonios responsabilitățile Guvernului de a gestiona interesele economice ale cetățenilor cu răspunderea Parlamentului României de a onora răspunderea reprezentativității conferită de votul alegătorilor.

      Gavril Mîrza - despre Noul Cod fiscal - prioritate a programului de guvernare;

Domnul Gavril Mîrza:

"Noul Cod fiscal - prioritate a programului de guvernare"

Prezentând în plenul Camerei Deputaților prioritățile programului de guvernare ale primului semestru din acest an, premierul Victor Ponta ne-a cerut să sprijinim punerea în operă a acestora, în ideea reducerii semnificative a numărului ordonanțelor de urgență. Această cerere constituie un prim act al unei noi colaborări între Parlament și Guvern și implică, desigur, decizii pertinente și din partea președintelui României.

Prioritatea de primă importanță în susținerea premierului era ancorată în domeniul economic și fiscal și se concluziona în adoptarea noului Cod fiscal și a Codului de procedură fiscală. Obiectivul declarat al acestei măsuri este asigurarea unei legislații mult mai clare și mai predictibile în acest domeniu fundamental care este fiscalitatea.

Prezentarea proiectului de lege în ședința de Guvern, în primă lectură și supunerea acestuia dezbaterii publice îmi îngăduie câteva considerații personale, motivate în primul rând de profesia mea și, desigur, de responsabilitatea față de cei care m-au trimis aici.

Am ales să-mi argumentez poziția pe care o voi adopta față de acest proiect de lege doar prin câteva din principalele prevederi pe care le cuprinde, pentru că le consider de maximă importanță pentru continuarea creșterii economice realizate timp de patru ani de guvernarea Ponta. Mă refer la prevederea scăderii TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 și la 18% de la 1 ianuarie 2018, ca și la scăderea TVA la alimente, după succesul înregistrat de scăderea TVA la pâine, la 9%. Adaug prevederile referitoare la reducerea cotei contribuțiilor de asigurări sociale de stat pentru condiții normale de muncă, începând cu anul 2017 de la 10,5% la 7,5% la angajat și de la 15,8% la 13,5% la angajator, scăderea accizei la principalele produse energetice, neimpozitarea totală a cheltuielilor angajatorilor pentru pregătirea profesională și perfecționarea angajaților, eliminarea unui număr de 19 impozite și taxe.

Această relaxare fiscală va genera beneficii semnificative pentru economia românească. Impactul pozitiv asupra creșterii economice în anul 2016 va putea fi astfel de +1,7% din PIB, în timp ce asupra consumului, indicator principal în caracterizarea nivelului de viață, impactul va fi de +1,9%. Numărul estimat al noilor locuri de muncă pentru anul 2016 este de circa 325.000. Acest lucru înseamnă, în limbajul de zi cu zi, că un număr foarte mare de români va avea șansa unor venituri decente și stabile. Și mai înseamnă, accentuez pentru unii pseudoîngrijorați, că rata șomajului, aflată oricum mult sub media Uniunii Europene, va continua să scadă în România.

Toate măsurile propuse de noile coduri vizează creșterea economică și conduc spre îndeplinirea unui deziderat major, depășirea mediei Uniunii Europene în privința PIB-ului pe cap de locuitor. Dar nu se poate omite faptul că multe dintre măsurile propuse au un puternic impact social. Dintre acestea trebuie să amintesc în mod special creșterea limitei de la care nu se vor mai percepe contribuții sociale la pensii. Alături de indexările anuale și de reparațiile aduse acestei categorii sociale de guvernarea Ponta, aceste măsuri vin să confirme respectarea promisiunilor făcute în ideea reașezării acestor români între limitele decenței și ale demnității umane.

Cele de mai sus sunt argumentele ce stau la baza deciziei mele de a sprijini prin vot adoptarea acestui proiect de lege. Sper să fiți alături de mine.

      Neculai Rățoi - declarație politică intitulată Să ne ținem în țară copiii strălucitori!.

Domnul Neculai Rățoi:

"Să ne ținem în țară copiii strălucitori!"

Nu voi conteni vreodată să descopăr cu plăcere nesfârșită și să țin partea inteligenței românești! Iar dacă aceasta se dovedește a veni dinspre tineri, satisfacția mea este și mai mare, căci astfel se arată că țara noastră are un viitor, că este pe mâini bune! Dar pentru ca acestea să devină posibile, trebuie să ne cunoaștem, recunoaștem și promovăm valorile, să le sprijinim în ideile lor, să le transformăm în atuuri și puncte de dezvoltare a României.

Zilele trecute mi-a fost dat să aflu despre un tânăr din Constanța, un elev de liceu, a cărui descoperire ar putea revoluționa medicina. Este vorba despre un procedeu de depistare rapidă a cancerului cerebral, pacienții putând afla pe loc dacă tumora este sau nu canceroasă, să mai fie nevoiți să aștepte rezultatele unei biopsii, care durează aproape 21 de zile, timpul fiind, după cum se știe, un factor extrem de important în evoluția bolii și, deci, a eficienței tratamentului.

Proiectul lui a primit deja medalia de aur la nivel național, iar elevul acesta va fi un adevărat ambasador al țării noastre - îl va prezenta acum și la un concurs internațional în Statele Unite.

Un moment dificil chiar pentru autor a fost în urmă cu 2 ani, când medicii i-au depistat la picior o tumoră osoasă ce necesita intervenție chirurgicală, nu a mai așteptat biopsia și a cerut să fie operat. Din fericire, când au venit rezultatele, s-a dovedit că tumora era benignă. De aici tânărul a decis că trebuie să facă ceva pentru ca pacienții să nu mai fie nevoiți să aștepte săptămâni întregi un rezultat de care ar putea depinde viața lor. S-a gândit atunci să apeleze la cunoștințele sale în domeniul informaticii pentru a realiza un program care să facă diferența, pe baza unui RMN, între tumorile maligne și cele benigne, în locul biopsiei. Programul său este conceput să analizeze tumorile cerebrale.

Pe 14 februarie, proiectul său a fost medaliat cu aur la Concursul Național de Științe și Tehnologii FirSTep de la București și s-a calificat pentru cel mai mare concurs de proiecte internaționale, ISWEEP, care va avea loc între 7 și 18 mai în SUA, la Houston. El va participa la categoria "Environment health disease prevention".

Tânărul nostru este, dacă putem spune așa, un recidivist: de-a lungul timpului a câștigat medalii la concursuri de proiecte din SUA, unul dintre ele organizat chiar de NASA, ori a fost învingător în competiții din Turcia și Georgia.

Problema este: cum putem să-l sprijinim pe acest tânăr ca să rămână în țară? La fel de bine ar trebui să ne întrebăm și cum putem să aplicăm invenția sa la nivel național, spre binele tuturor pacienților. Ne permitem oare să-i pierdem pe acești copii cu minți strălucitoare? Dacă răspunsul este negativ, ceea ce sper din tot sufletul, trebuie trecut la pasul doi: când și cum începem să-i sprijinim concret? Răspunsul corect ar fi: acum și cu toată forța! Astfel de ocazii sunt rare! Dacă ne pricepem la burse de valori ori de mărfuri, dar nu prindem oportunitatea pe care ne-o oferă acest elev, poate că nu politica ar trebui să spunem că este punctul nostru forte.

       

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 10,10.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 17 octombrie 2017, 14:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro