Ion Eparu
Ion Eparu
Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/20-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 10-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
    1.1 Ion Eparu - declarație politică intitulată "Tineri în România: griji, aspirații, atitudini, stil de viață";

   

Domnul Petru Gabriel Vlase:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Dau cuvântul domnului deputat Eparu, cu rugămintea să fim un pic mai succinți, pentru că sunteți aproape o sută astăzi și să ne încadrăm în programul de până la ora 10,00.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ion Eparu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, stimați colegi!

Este a treia mea prezență în fața dumneavoastră în legătură cu raportul "Tineri în România: griji, aspirații, atitudini, stil de viață".

În precedentele două intervenții m-am referit la relația tinerei generații cu societatea, la speranțele și așteptările pe care tinerii le au de la cei mai în vârstă, la posibilitățile pe care le oferă societatea în țară și motivele sau posibilitățile de realizare în afara țării, la relația pe care tinerii o au cu mas-media tradițională, dar și cu internetul, la opiniile tinerilor despre politică și politicieni, precum și la deruta lor în a-și defini o apartenență politică.

Astăzi, despre relația tinerei generații cu sistemul românesc de învățământ. E vorba de tinerii cuprinși între 15 și 29 de ani.

Doar un tânăr din trei se declară măcar mulțumit de sistemul de învățământ din România, iar mulțumirea crește pentru respondenții cei mai tineri. Sistemul de învățământ românesc a făcut și face obiectul unor numeroase critici venite din partea unor diferite categorii de actori - politicieni, din nefericire doar când se află în opoziție, sindicate, părinți, ONG-uri, lideri de opinie.

Puțin peste 30% dintre respondenți lucrează în domeniul în care s-au pregătit și 15% dintre ei activează într-un domeniu conex/apropiat. Aproape unul din trei tineri este angajat într-o activitate complet diferită de cea în care a fost specializat, în timp ce un respondent din cinci nu are nicio calificare profesională. Atingerea unui nivel mai ridicat de educație este asociată cu șanse mai ridicate de a fi angajat de un antreprenor și cu o șansă mai scăzută de a fi în șomaj sau de a nu avea o ocupație.

Pe fondul expansiunii sistemului de învățământ de după 1989, tinerii sunt mai bine educați decât părinții lor. În privința accesului la forme superioare de școlarizare, tinerii din rural și cei din regiuni sărace au șanse mai scăzute de a absolvi școli postliceale sau de a urma studii universitare. Femeile tind să fie mai bine educate decât bărbații. Fetele sunt mai entuziaste decât băieții în ceea ce privește participarea școlară și resimt un nivel relativ moderat de stres în școală. În ceea ce privește comportamentele de risc, băieții tind să bea mai mult alcool, să fumeze mai mult și să fie implicați mai des în conflicte fizice violente decât fetele.

Deși peste 80% dintre tineri se declară creștin-ortodocși, o treime din ei nu cred în Dumnezeu sau resping alte enunțuri de bază ale credinței creștin-ortodoxe. Cei care se identifică de o altă religie creștină - protestanți, romano-catolici, neoprotestanți - tind să declare mai des faptul că ei cred în Dumnezeu. Peste 60% dintre tineri susțin că respectă sărbătorile religioase și se roagă, însă numărul celor care țin post, se spovedesc sau merg la slujbă săptămânal este mult mai scăzut. Fetele tind să fie semnificativ mai religioase decât bărbații - atât în termeni de spiritualitate, cât și în termeni de conformare la canoanele bisericești obișnuite. Fetele tind să fie mai conservatoare decât bărbații în ceea ce privește abstinența sexuală înainte de căsătorie și poziția față de avort.

Aproape unul din cinci tineri se simte discriminat pentru situația materială. Discriminarea de gen este a doua cea mai prevalentă formă de discriminare, resimțită de către femei.

Stimați colegi,

Prezentările pe care le-am făcut nu au nici pe departe pretenția de a fi epuizat problematica tinerei generații. Nu am intenționat nici să ofer soluții prin aceste intervenții. Dar mi s-a părut că este important să subliniez de la acest microfon, încă o dată, faptul că trebuie să fim preocupați de ceea ce se întâmplă cu tinerii noștri, în speranța că vom putea găsi soluții la timp.

Ion Eparu, profesor universitar, deputat, Colegiul nr.10 - Prahova.

Și vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Video in format Flash/IOS

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 7:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro