Florin-Alexandru Alexe
Florin-Alexandru Alexe
Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/20-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 10-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.59 Florin-Alexandru Alexe - declarație politică despre românii din diaspora;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Nu se știe câți români sunt în diaspora. În septembrie 2014, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, declara nonșalant că nu se știe exact câți români trăiesc în afara granițelor și că a cerut sprijinul bisericilor ca să adune date relevante. Este foarte bine că se solicită sprijinul bisericii într-o chestiune atât de importantă, însă, faptul că în secolul XXI singura modalitate de recensământ identificată de Guvern sunt lăcașurile de cult, denotă o atitudine delăsătoare și dezinteresată a autorităților față de românii care trăiesc în afara granițelor. Știm ce mai spun autoritățile, că în Italia sunt peste un milion de români, iar în Spania aproape un milion. Urmând această logică, probabil că în Europa sunt cel puțin trei milioane, iar în toată lumea mai mult de cinci milioane.

Indiferent de numărul lor, românii din afara granițelor sunt foarte importanți pentru România, nu numai prin prisma faptului că sunt frații noștri de sânge, ci și datorită faptului că aceștia reprezintă promotorii imaginii României în străinătate. Întâlnirea străinilor cu românii din diaspora este un soi de primă impresie pe care aceștia și-o formează despre România. Dacă românii care trăiesc în străinătate sunt civilizați, corecți, muncitori, așa vor fi percepuți și românii, în ansamblul lor, ca națiune. Nu suntem naivi să credem că există pădure fără uscăciuni, însă este important procentul care prevalează. Pe de altă parte, ca să continui metafora, orice pădure trebuie întreținută ca să se dezvolte sănătoasă și falnică. Așadar, depinde în mare măsură de noi, cei rămași acasă, și de relațiile pe care instituțiile statului român le dezvoltă cu diaspora, ca modul în care se comportă românii de peste hotare să ne reprezinte.

Dacă privim aceste lucruri la nivelul relației dintre instituțiile statului român și instituțiile statelor în care se află comunități mari de români, responsabilitatea instituțiilor române este chiar mai mare, pentru că prin comportamentul și atitudinea lor, atât față de propriii cetățeni, cât și față de instituțiile statelor în care aceștia trăiesc, statul român participă la formarea de mentalități și imagini mentale ale populațiilor din țările respective față de români. Dacă autoritățile române sunt capabile să transmită autorităților altor state o imagine reală a situației emigranților români, dacă le poate crea siguranța că statul român este conștient și se implică în rezolvarea problemelor acestora, dacă instituțiile noastre denotă o atitudine optimistă față de viitorul acestor oameni, atunci autoritățile statelor care îi primesc, liderii politici, liderii de opinie din societățile respective, vor propaga o imagine mult mai apropiată de adevăr și nu își vor mai putea permite să manipuleze informația despre imigranții români, potrivit unor interese particulare.

În acest sens, am avut acum două săptămâni exemplul negativ al serialului difuzat de Channel 4 în Marea Britanie. Tot în acest sens, am avut săptămâna trecută și la începutul acestei săptămâni două părți ale unei experiențe pozitive relevante pentru percepția românilor care trăiesc în afara granițelor.

La finalul vizitei în Germania, președintele Klaus Iohannis a avut o sesiune de declarații comune cu cancelarul german Angela Merkel. În cursul declarațiilor, președintele român a prezentat cu onestitate și realism problema migrației din România.

Astfel, Iohannis a atras atenția asupra faptului că "problema migrației sărăciei este una care din nefericire s-a amestecat de multe ori și cu cea a liberei circulației a forței de muncă (....)." Însă, "când este vorba despre România, se vede prima dată migrația sărăciei, care nu este semnificativă numeric." În discursul său, președintele a subliniat că forța de muncă bine calificată este un câștig pentru Germania și o pierdere pentru România.

Ambii oficiali au subliniat faptul că etnicii germani care trăiesc în România sunt o punte de legătură creată în mod natural între cele două state. La rândul său, cancelarul german a spus că nu dorește să generalizeze chestiuni despre forța de muncă română care lucrează în Germania.

În cursul vizitei mele la Berlin, care a avut loc imediat, din pură coincidență, după vizita președintelui Iohannis, am remarcat, din discuțiile cu românii care trăiesc și muncesc acolo, cât de important este semnalul dat de autoritățile de la București de susținere a cetățenilor români din afara granițelor. Comunitatea românilor din Germania are aproximativ 350.000 de membri. Reprezentanții cu care m-am întâlnit au expus faptul că marea majoritate nu sunt cei care trăiesc în sărăcie sau din ajutoare sociale, din contră, sunt aceia care reprezintă forța de muncă calificată, angajați în mod legal, plătind taxe și impozite statului german și oferindu-i acestuia beneficiul expertizei lor profesionale. Însă aceste informații, spuneau ei, răzbat cu greu în spațiul public, interesat mai ales de spectaculos decât de adevăr.

Vizita președintelui Iohannis în Germania de acum două săptămâni a reprezentat un prim pas important în afirmarea demnității comunității românilor din Germania. Acum câteva zile, România a fost gazda ministrului german de externe, Frank-Walter Steinmeier. Acesta a mai făcut un pas, foarte important, în privința clarificării imaginii pozitive a forței de muncă reprezentate de românii din Germania, prin desființarea unor tipare formate din cauza prejudecăților. "Am avut mereu suspiciunea că multe informații date în spațiul public se bazează pe prejudecăți. Mi s-a confirmat faptul că au existat astfel de prejudecăți după ce a fost publicat recent un studiu cu date foarte surprinzătoare (...) care demonstrează că românii din Germania sunt printre cei mai bine integrați străini pe piața muncii. Studiul îmi confirmă un lucru pe care-l știam de dinainte de apariția acestuia, și anume că Germania profită, la rândul său, de numărul mare de persoane din România care muncesc și studiază în Germania", a declarat Steinmeier, aflat pentru a treia oară în vizită în România.

Modalitatea de relaționare între România și Germania în privința diasporei trebuie aplicată pentru toate statele în care există comunități mari de români.

În opinia mea, dezvoltarea acestor relații instituționale ar trebui continuată în Italia, de o manieră cât mai urgentă, având în vedere ultimele evenimente care au dezvăluit tendințe xenofobe la adresa românilor, manifestate nu doar prin discurs, ci și prin violențe fizice.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 6:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro