Iacob Pușcaș
Iacob Pușcaș
Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/20-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 10-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.73 Iacob Pușcaș - declarație politică cu titlul "Efectele sociale generate de FMI";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Iacob Pușcaș:

"Efectele sociale generate de FMI"

Nu se poate să nu ne întrebăm, dacă dorim să promovăm într-adevăr cu prioritate interesele noastre naționale, la ce fel de standard social și prestigiu internațional ar fi ajuns România dacă, după ce în martie 1989 am devenit singurul popor din lume fără datorie externă, guvernele postceaușiste nu ar fi dovedit atâta ambiguitate în politica economică internă și docilitate în relația predilectă cu FMI, mai ales în condițiile în care este de netăgăduit că avem o țară foarte bogată în rezerve nesecate de gaze naturale și petrol. În lipsa unor atât de necesare strategii de relansare a economiei naționale, dar având cu obstinație o abordare de servilism față de condițiile impuse de FMI, nespecifică unor prim-miniștri precum Tsipras în Grecia sau Orban în Ungaria, guvernanții noștri de după 1989 și-au dat concursul, sub auspiciile unor interese externe, în a promova deliberat o politică de stat cu accente antinaționale, a cărei "radiografie" ne conduce la concluzia existenței unei fabuloase datorii externe de peste 100 de miliarde de euro către FMI.

Practica FMI față de România nu a fost una general-valabilă, ci una prin care s-a recunoscut că s-a făcut cu poporul român un experiment. Astfel, FMI a contribuit la erodarea democrației și suveranității naționale prin impunerea unor condiții de împrumut care vizau distrugerea economiei prin privatizări de urgență, a stabilit cât anume să fie deficitul, a cerut să numim manageri particulari străini la întreprinderile de stat etc. Privatizările forțate în industrie au fost asumate de partea română prin acordurile încheiate cu FMI și Banca Mondială, iar guvernele au acceptat curbele de sacrificiu la care a fost supusă forțat populația României. Cu ce ne-am ales noi, românii, după Acordurile semnate cu FMI? Ne-am ales nu numai cu o datorie financiară mai mult decât împovărătoare, dar și cu un tablou de sărăcie generalizată - prin schimbarea Codului muncii s-au stabilit "măsuri de austeritate" precum tăierea salariilor și înghețarea pensiilor -, cu scăderea calității în învățământ și sănătate, prin închiderea de școli și spitale, cu o migrație fără precedent, cu mulți guvernanți corupți, cu un loc fruntaș la exportul ilicit de capital, cu mai puțină demnitate națională, prin acceptarea frecventelor ingerințe externe, cu semnarea unor clauze contractuale prin care statul român a fost jefuit la vedere de corporații multinaționale, cu o încercare de împărțire administrativă care să constituie nucleul posibilității unei mai ușoare dezmembrări teritoriale, cu o mentalitate colectivă mutilată religios prin facilitarea discreditării orei de religie și tendinței de sodomizare conceptuală a proiectului noii Constituții, cu multă dezamăgire, nesiguranță, frică, imoralitate.

În consecință, consider că reticența unor demnitari ai statului român cu privirea de semnarea de noi acorduri cu FMI și Banca Mondială vine în întâmpinarea voinței unui popor care nu mai vrea să audă de aceste organisme, dar în schimb așteaptă un program mai eficient de guvernare care să îl scoată din criza tot mai adâncă, o mai eficientă politică națională de investiții o mai bună accesare a fondurilor UE.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 24 octombrie 2021, 23:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro