Răzvan-Ionuț Tănase
Răzvan-Ionuț Tănase
Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/20-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 10-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.129 Răzvan-Ionuț Tănase - declarație politică: - "Noul proiect de Cod fiscal - între mit și realitate";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Răzvan-Ionuț Tănase:

"Noul proiect de Cod fiscal - între mit și realitate"

În nenumărate rânduri am susținut și am exemplificat faptul că în țara noastră povara fiscală este foarte mare. Nu este o simplă presupunere sau opinie proprie, ci o certitudine pe care tot mai mulți dintre noi o recunosc fie că vor sau nu, fie că acceptă sau nu efectele unei fiscalități ridicate, pe care cetățenii României sunt obligați să o suporte. Până aici nimic nou, doar lucruri bine cunoscute, dar pe care se pare că încercăm să le schimbăm în favoarea populației nemulțumite de "confiscarea instituționalizată" a puținelor resurse de care dispune. Aceste modificări se regăsesc în noul proiect de Cod fiscal, ce ar trebui să între în vigoare începând cu 1 ianuarie 2016. Dar cum de la a zice și până la a face este cale lungă, nu ne putem baza încă pe promisiunile Guvernului, dispus să își asume răspunderea în Parlament pentru respectivele decizii, conform celor declarate în presă.

Micșorarea cotei TVA și a accizelor pentru carburanți și alcool, reducerea impozitării pe muncă, renunțarea la impunerea dividendelor- sunt doar câteva dintre propunerile care, deși la o primă vedere par de nerefuzat, au reușit să stârnească o serie de controverse din punct de vedere al sustenabilității lor. Doar în anul 2016 prețul schimbărilor ar fi de aproximativ 16 miliarde de lei (conform declarațiilor domnului Darius Vâlcov, ministrul finanțelor), un cost ridicat ce urmează a fi suportat din bugetul de stat. Având în vedere că România ar trebui să se încadreze într-un deficit apropiat de 1% din PIB, deducem că efortul bugetar este unul important, de aici apărând și numeroasele semne de întrebare cu privire la posibilitatea implementării măsurilor prezentate, dar și la efectele acestora pe termen scurt.

Dacă pe termen lung consecințele vor fi pozitive, materializate prin creștere economică și a numărului locurilor de muncă, pe termen scurt ne putem trezi că nu dispunem de suficiente resurse financiare care să susțină reducerile de taxe și impozite. De aceea consider că sunt necesare studii de impact și analize amănunțite care să elimine incertitudinile referitoare la fezabilitatea măsurilor pe care Guvernul le aduce în fața populației prin proiectul de Cod fiscal. Totuși, nu putem face estimări optimiste fără a avea certitudinea unui sprijin practic și nu ne putem baza doar pe scenarii care se axează pe îmbunătățirea colectării taxelor, deoarece, în acest sens, istoricul de până acum nu ne ajută mai deloc.

Reticența față de capacitatea guvernanților de a duce la îndeplinire visul frumos pe care îl prezintă astăzi sub forma Codului fiscal vine și pe fondul unor surprize pe care acesta le conține: renunțarea la vestita "taxă pe stâlp". Astfel ei își asumă indirect eșecul unei invenții fiscale care într-un final s-a dovedit ineficientă, în ciuda "logicii economice" care a reprezentat fundamentul implementării ei. Un raționament blamabil, aș spune eu, care acum așterne o pătură de neîncredere asupra deciziilor pe care Executivul dorește să le ia "în favoarea cetățenilor".

Tot în categoria "uite taxa, nu e taxa", intră și povestea nefericită a accizelor care au fost mărite pe fondul necesității de bani, iar zădărnicia acestor creșteri ne este servită acum sub masca unui beneficiu. Argumentele pe care responsabilii din domeniu le aduc astăzi pentru suportul actualelor decizii, reflectă o viziune fiscală instabilă, căreia populația și specialiștii nu îi mai acordă credit.

Dacă până aici s-a încercat reducerea unei poveri fiscale exagerate, transformată într-o pedeapsă aplicată oamenilor corecți, se pare că anumite propuneri nu mai sunt la fel de prietenoase și prevăd o impozitare mai mare a microîntreprinderilor, a persoanelor fizice autorizate și a clădirilor în funcție de destinație. Deși măsurile dezbătute la începutul intervenției mele ridică semne de întrebare doar din punct de vedere al capacității resurselor bugetare de a le susține pe termen scurt, iată că acestea din urmă nu fac altceva decât să lovească în micile inițiative, care oricum nu prea reușesc să răzbească în țara noastră. O nouă palmă dată respectivului segment, despre care chiar Guvernul recunoaște că este una cu greutate, incluzând în estimările lui un viitor sumbru pentru zeci de mii de microîntreprinderi.

Din păcate, importanța anumitor prevederi din proiectul de Cod fiscal este umbrită de îngrijorarea și neîncrederea cetățenilor care se tem că vor trebui să suporte singuri costul "binefacerilor", având experiența creșterilor de taxe și introducerii de noi impozite, practici des întâlnite în Guvernul Ponta, de care nu se dezice în totalitate nici în prezent.

Pentru a înlătura orice îndoială, consider că este necesar ca Executivul să realizeze o analiză amănunțită care să reflecte impactul potențial pe care noile decizii îl vor avea asupra creșterii economice, a calității vieții și a nivelului de trai. Bazându-ne pe simple declarații s-ar putea să ne trezim prea târziu că socotelile au fost nerealiste, iar golurile lăsate de relaxarea fiscală vor fi greu de acoperit.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 23 octombrie 2021, 9:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro