Valeria-Diana Schelean-Șomfelean
Valeria-Diana Schelean-Șomfelean
Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.37/20-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 10-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.131 Valeria-Diana Schelean - declarație politică: "În loc să pună ANAF-ul să recupereze sute de milioane de euro, Victor Ponta anunță amnistii";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Valeria-Diana Schelean:

"În loc să pună ANAF-ul să recupereze sute de milioane de euro, Victor Ponta anunță amnistii"

După ce nu a ajuns președinte tocmai pentru că românii au intuit că este un mare adversar al statului de drept, Victor Ponta nu pierde nicio oportunitate pentru a ataca activitatea magistraților. Fostul procuror a fost corupt de politica PSD, partidul care a fost de fiecare dată consecvent în privința justiției: nici nu și-a dorit niciodată o justiție independentă, nici nu a sprijinit vreodată ieșirea sistemului judiciar de sub pulpana politicului.

Afirmațiile premierului de la evenimentul femeilor social-democrate confirmă apetența acestuia pentru înțelegeri subterane și pentru amnistii negociate în cotloanele Parlamentului.

"Când văd un om de afaceri dus cu cătușe, zic foarte bine. Dar mă gândesc și la câți angajați are, ce facem cu acei oameni", spunea sâmbătă Victor Ponta. Deloc subtil, premierul le sugera procurorilor și judecătorilor să introducă criterii suplimentare atunci când analizează un caz. Legea nu mai este suficientă, așa că premierul celor un milion de locuri de muncă imaginare propune un criteriu suplimentar: forța financiară a celui arestat.

Principiul constituțional al egalității în fața legii este un moft pe care președintele PSD, prin insinuările sale, îl denunță. Oare câți angajați are domnul Herțanu, cumnatul premierului, aflat în aceste zile în arest preventiv? Oare mai poate premierul gestiona binele public, ținând cont de situația personală dificilă în care se află? Oare Victor Ponta este capabil de reacții empatice și la adresa celor care nu au angajați, dar au probleme cu justiția? Am fost în aceste zile, alături de colegi parlamentari, să vedem care sunt condițiile din penitenciare și sunt destui care și-ar dori ca premierul să fie interesat și de situația lor, deși nu au angajați.

A mai spus Victor Ponta la evenimentul PSD încă un lucru care merită consemnat pentru a fi imediat criticat. "Nu mă bucur niciodată când văd femei în cătușe, chiar dacă sunt adversare politice, chiar dacă au făcut ceva rău și cred că o țară care nu găsește o soluție legislativă pentru ca o mamă cu doi copii să nu moară în închisoare este o țară barbară". Las la o parte ipocrizia celui care, după ce a făcut acum câțiva ani un etalon al corupției din persoana pe care o căinează astăzi, a primit-o în 2014 în Grupul PSD din Camera Deputaților. Consecvența este o valoare de neînțeles pentru cel căruia protestatarii din Piața Universității i-au lipit eticheta de bipolar.

Un alt lucru îmi dă foarte tare de gândit din ce spune Victor Ponta. Premierul vrea soluții legislative pentru condamnații definitiv. În mod sigur, în această privință, domnul Ponta este consecvent. Fără a crede în consecvență, Victor Ponta face păcatul de a fi măcar o dată egal cu el însuși. Exact când nu e cazul. Când, în aceeași frază rostită de premier, apar conceptele de justiție și soluții legislative, atunci gândul te duce într-o singură direcție: amnistie. O nouă "marțe neagră" este la orizont. După ce Klaus Iohannis a măturat cu Victor Ponta în dezbaterea de la B1TV pe această temă, după ce legea infamă din decembrie 2013 a fost respinsă în prima marți după alegeri, Victor Ponta o readuce în actualitate. Se folosește de situația unei deputate pentru a-și goli pușcăriile de colegi social-democrați și pentru a-și securiza încă un mandat în fruntea PSD. Dacă nu poate rămâne la guvernare și a-și ține clientela anesteziată de oportunitățile oferite de banul public, Victor Ponta își poate măcar asuma o amnistie. Pentru cei deja îndestulați cu bani publici, este mai mult decât suficient.

Avem, iată, încă un motiv pentru a căuta să dărâmăm cât mai rapid Guvernul Ponta: cu fiecare zi care trece suntem mai aproape de o nouă "marțe neagră" și de o nouă amnistie. Stăruința în ticăloșie a PSD și a Guvernului trebuie recompensată cu o perioadă de răcorire în opoziție.

Dacă tot se preocupă de justiție, premierul ar putea acționa acolo unde chiar este sarcina sa. La bilanțul DNA din 24 februarie, doamna Kovesi arată cum "hotărârile judecătorești rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea și recuperarea de produse infracționale în sumă de peste 310.000.000 euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013". La aceste cifre seci, dar extrem de clare, premierul, simțind că ANAF-ul său doarme, a încercat să minimizeze performanța DNA, replicând că situația descrisă de doamna Kovesi a fost "așa, o păcăleală". A fost nevoie de intervenția DNA pentru a taxa dezinformarea domnului Ponta și pentru a restabili adevărul: deși este vorba de sentințe defintive și irevocabile, ANAF-ul aflat în subordinea primului-ministru recuperează doar aproximativ 10% din cât aduc procurorii anticorupție către bugetul de stat.

V-aș ruga să faceți această comparație care arată ce înseamnă performanță instituțională și dezastru administrativ: la DNA, rata de condamnare este de 90%, la ANAF, rata de recuperare a prejudiciilor este de 10%. Aici are premierul de muncă și aici ar trebui să acționeze prin subordonații săi, dacă într-adevăr are voință politică. Remarcile sale deplasate despre ce ar trebui să facă magistrații sunt cu atât mai neavenite cu cât, acolo unde chiar ar trebui să pună umărul, premierul nu-și face treaba.

Recuperarea prejudiciilor cauzate statului prin săvârșirea unor infracțiuni și confiscarea averilor obținute ilicit reprezintă închiderea cercului în ceea ce privește sancționarea corupției. Dacă nu închidem cercul, nu putem să avem o scădere reală a numărului infracțiunilor de corupție și nu numai, pentru că, de cele mai multe ori, se dovedește că pedeapsa cu închisoarea nu este de ajuns pentru a descuraja comiterea unor astfel de fapte în viitor.

Cred că există o necesitate practică pentru creșterea activității organelor judiciare în privința identificării cât mai corecte a bunurilor ce ar putea fi supuse confiscării, în toate formele prevăzute de Directiva 2014/42/UE. Mai mult, ar trebui insistat pe aspectul specializării unor lucrători din cadrul organelor judiciare pe activități specifice domeniului financiar, care să permită urmărirea fluxurilor financiare ale sumelor de bani provenind din săvârșirea unor fapte penale, în vederea indisponibilizării și confiscării acestora.

Rata mică a executării efective de către ANAF a măsurilor de confiscare dispuse de instanțele de judecată prin procedura confiscării este o problemă. Dacă astăzi instanțele și DNA sunt premiante în pedepsirea și cercetarea corupților, Guvernul și ANAF sunt corigenții clasei când vine vorba de confiscare.

Sunt câteva lucruri pe care Guvernul le poate face. Ar trebui gândită o procedură care să prevadă obligativitatea instituțiilor și autorităților publice de a se constitui parte civilă în procesele penale care au ca obiect fapte penale prin care s-au dus prejudicii acestora. În spiritul Directivei apare necesitatea reglementării unor proceduri clare în legătură cu administrarea bunurilor puse sub sechestru. În lipsa acestora, există riscul ca acestea să se deprecieze pe perioada procedurilor judiciare, pierzându-și din valoare. Bunurile mobile depozitate în condiții improprii sau uzura morală corespunzătoare duratei procedurilor judiciare fac aproape imposibilă recuperarea prejudiciilor generate prin infracțiuni. Nici soluțiile adoptate până în prezent în cazul sechestrării bunurilor imobile nu sunt adecvate, fiindcă, în marea majoritate a cazurilor, ele rămân în administrarea persoanelor trimise în judecată, care nu mai au neapărat interesul de a le menține în bună stare pentru că anticipează riscul de a fi deposedate de acestea.

Decizia CCR din ianuarie 2015 ne deschide ușa de a transpune mai concret în legislație, prin norme și proceduri, directiva europeană. Nu putem să cerem de la instanțe să facă ceea ce noi nu reglementăm foarte clar într-un text de lege. Aici cred că este misiunea oamenilor politici, care au nevoie de tot ajutorul specialiștilor și de ajutorul societății civile.

Deci, domnule Ponta, lăsați amnistiile și victimizările! Puneți ANAF-ul la muncă, căci sunt sute de milioane de euro nerecuperate. Puneți Ministerul Justiției să vină cu soluții legislative adecvate pentru confiscare, pentru a depăși dezastrul de astăzi. Comportați-vă, domnule Ponta, ca un prieten al legii, nu ca un adversar al dreptății!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 8:24
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro