Andrei Daniel Gheorghe
Andrei Daniel Gheorghe
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/27-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.12 Andrei Daniel Gheorghe - declarație politică: "Proiectul de țară";

   

Domnul Florin Iordache:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Îl invit în continuare pe domnul deputat Daniel Gheorghe. Au mai depus declarații domnul deputat Paul Dumbrăvanu, Elena Uioreanu, Raluca Ispir, Thuma Hubert, Mircea Cazan, Ioan Tămâian și Sămărtinean Cornel.

Domnule deputat, vă rog.

Video in format Flash/IOS

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este "Proiectul de țară".

După încheierea procesului de aderare euroatlantică, în mediul politic românesc transpare foarte evident lipsa unui obiectiv național major care să reușească să catalizeze întreaga clasă politică într-o direcție de evoluție și dezvoltare în plan intern și internațional.

Din păcate, unul din motivele evidente care au generat această stare de fapt îl reprezintă dispariția culturii dialogului din mediul public românesc și mai ales această neîncredere, dublată de duplicitate și lipsă de viziune a multora dintre cei aleși să ghideze destinul național, elemente care au generat confundarea ideii de consens politic național cu ideea de naivitate și concesie. Nimic mai fals, însăși istoria recentă dovedindu-ne faptul că viziunea bine construită pe termen lung și coerent, asumată de decidenții politici și de stat, alături de cultele religioase, mediul academic, societatea civilă și, nu în ultimul rând, mediul de afaceri, este singura cale spre a asigura finalitatea constructivă pe termen mediu și lung a dezideratelor de interes național major, deziderate care depășesc acel cadru îngust al unei guvernări trecătoare. Să nu uităm faptul că strategia integrării euroatlantice a României a fost gândită pornindu-se de la lucrările comisiei de la Snagov, finalizate prin Declarația de la Snagov, semnată la 21 iunie 1995 de către toți liderii partidelor politice parlamentare de la acea dată, alături de primii patru oameni în ierarhia publică a momentului.

Ca atare, consider că nici această aderare la spațiul Schengen, care este un drept cuvenit pe deplin României și din motive politice nu ne este îngăduită în acest moment, ori trecerea României într-un orizont de câțiva ani, poate în 2020, la moneda unică euro, factor de care nu sunt convins că ar stimula fragila economie românească, nu pot reprezenta obiective naționale majore pentru România. Ambele sunt obiective politice credibile, dar care - și mă refer mai ales la trecerea în zona euro - ar putea avea efecte pe care societatea românească nu suntem siguri că este pregătită să le facă față la acest moment.

Cred că adevăratul proiect de țară pentru următorii 10-15 ani îl reprezintă consolidarea României drept a șaptea putere politică și economică din spațiul european, fapt absolut posibil dacă punem în balanță numărul populației, resursele umane și naturale absolut extraordinare de care beneficiază țara noastră, poziția geostrategică deosebită, suprafața terestră și, nu în ultimul rând, capacitatea creatoare și inovativă sub aspect economic, tehnologic și științific pe care o deține românul.

Pentru a atinge acest obiectiv, România va trebui să țină cont de câteva elemente simple, dar fundamentale, în viziunea mea:

  • întărirea factorului de decizie democratică parlamentară și administrativă, reala autonomie a administrației locale, în virtutea principiului personalist, și meritocratizarea Parlamentului, în așa măsură încât acesta să impună un control legal, obiectiv și eficient asupra activității tuturor instituțiilor de stat și să reprezinte cu adevărat principiul fundamental al democrației - suveranitatea poporului;
  • principala preocupare de acum încolo pentru orice guvern trebuie să fie susținerea și încurajarea economiei naționale și a dezvoltării mediului de afaceri românesc, în așa măsură încât capitalul românesc să fie capabil a se extinde în țările vecine și în întreaga zonă. Retragerea statului din economie, cu menținerea unor pârghii de avarie în zone strategice de interes național și cu impact pe securitatea națională, transformarea statului într-un arbitru economic imparțial pentru mediul de afaceri, și nu într-un concurent neloial ori chiar un stăpân, trebuie să devină o politică a tuturor guvernelor prezente și viitoare. Este nevoie de conturarea unui mediu economic concurențial, predictibil și mai ales stabil, în care întreprinzătorul român să fie stimulat să producă plusvaloare, iar interesele acestui întreprinzător român să fie apărate de derapajele etatise și monopoliste. Este nevoie de un nou "prin noi înșine", care să vină cu un pachet legislativ menit să dezvolte capitalul românesc și să aibă drept obiectiv liberalizarea economică deplină, ținând cont de necesitățile de dezvoltare pe termen lung ale României și având la bază un studiu de impact și o prognoză de dezvoltare a României pe 50 de ani de acum încolo;
  • concentrarea politicilor bugetare pe câțiva piloni concreți, piloni pe baza cărora o națiune se poate dezvolta sănătos într-un orizont valid de timp. Astfel, principalele investiții publice trebuie să meargă spre infrastructura de transporturi, în scopul creșterii ratei investițiilor și a înlesnirii dinamizării raporturilor economice și sociale de schimb, apoi un alt pilon fundamental îl reprezintă educația și cercetarea, investiția făcută acum în educație și cercetare având drept rezultat scăderea costurilor sociale în viitor și mai ales capacitatea României de a folosi cel mai la îndemână capital al său, intelectul, lucru care ar avea un impact deosebit asupra dezvoltării științifice, a culturii individuale, a vieții publice, dar și sub aportul dezvoltării de ramuri tehnologice ultramoderne...
Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionați, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Acum, că oricum termin imediat... care pot transforma România într-un jucător mondial competitiv. Cel de-al treilea pilon îl reprezintă necesitatea creșterii substanțiale a investițiilor în domeniul apărării și al dezvoltării unei armate naționale moderne și capabile să gestioneze situații extreme de forță majoră și care nu doar să-și păstreze, ci să-și și sporească pe viitor prestigiul celor 2.500 de ani de istorie militară.

În concluzie ar mai fi multe de spus despre proiectul de țară, dar cred că nu ar fi rău ca peste 15 ani să vorbim despre România nu ca despre o țară abonată la "stegulețe roșii", mustrări și sancțiuni din partea Bruxelles-ului, ci mai curând ca despre liderul politic al Europei Centrale și de Sud-Est, într-un tandem nord-sud, alături de Polonia, cealaltă țară cu potențial geopolitic major din această parte de lume.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

Vă mulțumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 23 octombrie 2021, 8:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro