Florin Gheorghe
Florin Gheorghe
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/27-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.33 Florin Gheorghe - declarație politică: - "Câteva considerații asupra celei mai mari mine de aur din România - Portul Constanța";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Florin Gheorghe:

"Câteva considerații asupra celei mai mari mine de aur din România - Portul Constanța"

Nu cu mult timp în urmă, un reputat specialist din străinătate spunea că unul dintre argumentele decisive ale aderării României la Uniunea Europeană și NATO a fost reprezentat de posibilitatea ieșirii la mare a Europei pe Dunăre și portul de la Marea Neagră - Portul Constanța. Am analizat această părere și m-am gândit dacă în anul 2007 România îndeplinea măcar unul dintre criteriile stabilite la Copenhaga pentru țările din Est. Într-adevăr, nu îndeplinea niciunul dintre criterii. A confirmat-o în urmă cu două zile și ambasadorul Olandei la București. Apoi m-am gândit de ce ar fi atât de importantă Marea Neagră și Constanța pentru Europa.

Nu mi-a fost greu să-i dau dreptate acestui specialist, însă nu mi-a fost greu să constat că acest avantaj competitiv al Dunării și Mării Negre nu a fost fructificat în ultimii douăzeci și cinci de ani și nici nu există vreo intenție minimă să fie exploatat în viitorul apropiat.

De ani buni Portul Constanța se află într-un absurd joc de ping-pong între diverse autorități publice centrale sau locale. Ministerele nu au vreun prea mare interes în a determina o creștere a mărfurilor manipulate prin port, iar autoritățile locale, adică Primăria Constanța, ar vrea să transforme Portul cel mult într-un muzeu pentru scoici și stele de mare sau, în cel mai bun caz, într-un car alegoric pe care să danseze tinere indecent îmbrăcate. Degringolada la care este supusă cea mai mare poartă de intrare a mărfurilor din estul Europei, se resimte de la an la an în volumul de mărfuri care tranzitează prin acest port. Dacă prin Portul Constanța volumul de mărfuri este tot mai redus, vecinii noștri, bulgarii, au înțeles mina de aur care se ascunde în spatele unei bune organizări a transportului maritim, iar porturile de la Burgas și Varna au devenit destinațiile predilecte ale mărfurilor venite din Orient. Pe cale de consecință, firmele bulgărești angajează personal, iar cele românești le dau vestea proastă angajaților că de mâine trebuie să-și caute de lucru. Nu mai este pentru nimeni o necunoscută faptul că pe Dunăre tranzitul de mărfuri este astăzi cu 80% mai redus decât în perioada comunistă, decât în perioada în care existau restricțiile comerciale la nivelul Europei. Astăzi, Dunărea și Marea Neagră sunt utilizate mai degrabă de pescarii amatori pentru agrement și de câțiva transportatori nostalgici. Și-a pus până astăzi vreun ministru, prim-ministrul sau vreo comisie de specialitate din Parlament întrebarea: câți bani pierde zilnic România prin nefructificarea la maxim de potențial a Portului Constanța? Sau, altfel spus, cum ar arăta viața românilor și câți bani ar avea guvernele României la îndemână suplimentar, dacă transportul maritim și fluvial ar merge la maximă capacitate! Vă spun că am vorbit cu cei care încă mai lucrează în acest sector și părerea lor este că un transport pe apă eficient ar aduce României circa 2 miliarde de euro anual, adică aproape 1,5% din PIB, cifră egală cu aproape tot deficitul bugetar pe care îl înregistrează România în anul 2015. Evident, întrebarea legitimă a fost de ce nu se vrea să fructificăm acest avantaj și cât ne-ar costa investițiile care ar aduce Portul Constanța la nivelul marilor porturi din Europa. Dacă inițial am crezut că e vorba de rea-voință, într-un final am ajuns la concluzia că este doar vorba de nepricepere. Apoi, în ceea ce privește investițiile, acestea sunt minimale și reprezintă cel mult 10% din beneficiile pe care le-ar aduce creșterea tranzitului de mărfuri din port. Vă rog, să încercăm, ca prin demersurile noastre să impulsionăm resuscitarea tuturor acestor resurse naționale, cum este Portul Constanța, pentru că fructificarea lor înseamnă mai multă prosperitate pentru români.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 6:12
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro