Maria-Andreea Paul
Maria-Andreea Paul
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/27-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.42 Maria-Andreea Paul - declarație politică intitulată "TTIP, o miză mondială majoră ignorată de Guvern și (aproape) necunoscută de cetățeni";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Maria-Andreea Paul:

"TTIP, o miză mondială majoră ignorată de Guvern și (aproape) necunoscută de cetățeni"

Prinși în ițele politicii noastre dâmbovițene, pierdem adesea din vedere mizele mari, de stringentă actualitate, la nivel european și mondial, care își fac loc cu greu în dezbaterea publică și politică din România. Aduc, de aceea, în atenție Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (Transatlantic Trade and Investment Partnership, TTIP), un proiect de tratat internațional negociat din iulie 2013 între Uniunea Europeană și SUA, cu potențial impact major inclusiv asupra României și a cetățenilor ei. În mod regretabil, niciun român nu conduce vreunul dintre cele 31 de grupuri de lucru create la nivelul Comisiei Europene pentru negocierea TTIP. Propun cinci măsuri urgente pentru ieșirea României din pasivitate și racordarea ei la aceste tratative cruciale pentru viitoarea configurație transatlantică.

Ce este TTIP, ce își propune, care sunt mizele lui pentru părțile implicate, printre care și România? Obiectivul principal este deschiderea mai puternică a piețelor pe ambele maluri ale Atlanticului, eliminarea barierelor comerciale, tarifare și netarifare, și crearea unei veritabile piețe unice.

Sintetic, TTIP urmărește trei mari obiective:

  • facilitarea accesului mai bun al firmelor din UE pe piața americană;
  • reducerea birocrației și armonizarea legislației comerciale între UE și SUA;
  • stabilirea de noi reglementări pentru exporturi, importuri și investiții.

Se consideră că noul acord comercial UE-SUA ar acoperi peste 40% din PIB-ul mondial și ar aduce economiei UE până la 120 miliarde de euro, pe lângă reducerea semnificativă a costurilor suportate de către întreprinderi. În același timp, există semnale ferme că siguranța alimentară și protecția datelor cu caracter personal constituie capitole sensibile de negociere pentru partea europeană, care nu trebuie sacrificate pentru comerțul liber.

Bruxellesul și Washingtonul au stabilit obiectivul ambițios de încheiere a negocierilor până la finele lui 2015. Deși termenul (poate prea optimist) se apropie cu pași repezi și pe majoritatea domeniilor au existat deja negocieri avansate, constatăm că România absentează complet în tratative și că lipsesc pozițiile clare pentru definirea interesului economic național. Niciun român nu conduce vreunul dintre cele 31 de grupuri de lucru create la Comisia Europeană pentru negocierea TTIP.

România trebuie să iasă din pasivitate și să-și dezvolte capacitatea de negociere în cadrul noului tratat comercial. Implicarea proactivă a părții române impune de urgență:

  1. realizarea urgentă a unui studiu privind impactul TTIP asupra economiei românești;
  2. cooperarea directă a Ministerului Economiei cu Ministerul Afacerilor Externe pentru definirea strategiei de participare a României la negocierile UE-SUA;
  3. formularea poziției României cu privire la noile reglementări privind liberalizarea celor două piețe ale achizițiilor publice (cea americană și cea a Uniunii Europene) pentru companiile europene, respectiv americane. Măsuri pentru deschiderea pieței românești a achizițiilor publice prin crearea unei practici care să țină cont de prevederile AAP - Acordul privind achizițiile publice al Organizației Mondiale a Comerțului, în armonie cu TTIP;
  4. promovarea în cadrul negocierilor a avantajelor comparative și competitive ale economiei românești, așa cum reies ele din Strategia națională de export, cu accentul pus pe următoarele grupe de produse: autovehicule și componente auto, mașini și echipamente electrice, produse chimice, cereale, gaze petroliere, mobilă și produse din lemn, aluminiu etc.
  5. formularea strategiei pentru atragerea de Investiții Străine Directe, acestea suferind scăderi substanțiale în ultimii ani. Definirea poziției României în problema ISDS (Investor-to-State-Dispute-Settlement/Rezolvarea disputelor Investitor-Stat) din TTIP, având în vedere "istoria" țării noastre legată de contracte mai mult sau mai puțin avantajoase încheiate cu companii străine (de ex. Bechtel) sau privatizări (Rompetrol, OMV Petrom). La nivelul Parlamentului European există rezerve serioase cu privire la unele capitole ale TTIP, precum ISDS, reglementarea serviciilor publice sau proprietatea intelectuală, în care abordările americane diferă substanțial de cele europene.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 24 octombrie 2021, 22:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro