Costel Șoptică
Costel Șoptică
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/27-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.73 Costel Șoptică - declarație politică intitulată: "PNDR, altă fata morgana a Guvernului PSD";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Costel Șoptică:

"PNDR, altă fata morgana a Guvernului PSD"

Rezultatele bune din agricultura ultimilor doi ani sunt datorate în cea mai mare parte vremii, politicile promovate de Guvernul Ponta neavând nicio relevanță, pentru că ele pur și simplu nu au existat; totul a mers din inerție. Cel mai important lucru pe care trebuia să-l facă Guvernul Ponta se referă la Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) aplicabil în exercițiul bugetar comunitar 2014-2020. Agricultura României nu are parte de acest document nici acum, lipsa lui avânt impact direct asupra economiei naționale.

Programul Național de Dezvoltare Rurală trebuie agreat de Comisia Europeană, fiind documentul programatic în baza căruia autoritățile de la Bruxelles alocă fonduri pentru agricultura României. În mod normal, PNDR ar fi trebuit finalizat până la 1 ianuarie 2014, dată de la care a început aplicarea noului buget al Uniunii Europene. Chiar și fostul comisar pentru Agricultură Dacian Cioloș a atras atenția, în 2013, că elaborarea PNDR pentru România este în întârziere.

Treaba a mers prost chiar de la început: consorțiul care a câștigat licitația pentru elaborarea PNDR și-a început activitatea, oficial, la jumătatea lunii august 2013, cu doar patru luni înainte de termenul-limită de depunere impus de CE. Culmea este că, prin caietul de sarcini, câștigătorul licitației avea la dispoziție 18 luni pentru finalizarea proiectului, Ministerul Agriculturii dând dovadă ori de inconștiență, ori a vrut să ascundă sub preș propria incompetență.

Mai mulți actori importanți din domeniu au criticat rezultatul licitației, pentru că o firmă străină a ajuns să decidă ce este bine pentru agricultura României. Pentru "cosmetizarea" problemei, consorțiul a mai avut "agățate" câteva institute de cercetare din România, chiar și un sindicat agricol. Totul pentru salvarea aparențelor. De fapt, la elaborarea PNDR au muncit din greu angajați ai Ministerului Agriculturii, chiar dacă s-au plătit bani mulți unei firme ca să elaboreze documentul. Și suma nu a fost mică deloc - 16,4 milioane de lei fără TVA, adică peste 3,5 milioane de euro. Aceleași voci au susținut că licitația a fost cu dedicație, pentru că, prin caietul de sarcini, se impunea ca firma ce se va ocupa de PNDR să aibă experiență internațională în domeniu. Nicio firmă din România nu putea să răspundă unei astfel de cerințe. Dar nici nu s-a scris în caietul de sarcini că cel ce va elabora programul ar trebui să aibă experiență în domeniu în România, căci doar despre agricultura României este vorba!

Programul elaborat nu a fost unul notabil. Mulți au contestat rezultatele, considerând PNDR un amalgam de cifre preluate de la Institutul Național de Statistică, combinate cu texte copy-paste după alte documente mai vechi. Modelul nu ar fi o noutate, fiind "brevetat" chiar de premierul Victor Ponta și celebrul său doctorat.

După mai multe amânări, Programul Național de Dezvoltare Rurală al României a fost trimis la Comisia Europeană la 1 iulie 2014, o jumătate de an mai târziu față de termenul-limită. Treaba de mântuială, pentru care Ministerul Agriculturii a avut grijă să dea 3,5 milioane de euro, a fost băgată de seamă la Bruxelles, așa că proiectul PNDR a fost "decimat" de Comisia Europeană. Cel mai mare reproș se referă la faptul că 97% dintre ferme sunt excluse de la posibilitatea de a accesa fonduri europene. Nici până acum nu s-a întâmplat nimic!

Ca să rezolve într-un fel problema, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că oricare stat care este în această situație să poată beneficia de o scrisoare de conformitate atunci când negocierile pentru PNDR sunt finalizate, fără a se mai aștepta semnarea oficială a documentelor. În baza acestui document, pe responsabilitatea Guvernului, pot fi depuse proiecte în cadrul Programului. Numai că România nu a primit nici această scrisoare de conformitate.

Tupeul Guvernului Ponta este mare și a găsit Programului Național de Dezvoltare Durabilă și alte întrebuințări, în condițiile în care el nu există. PNDR a ajuns agent electoral, având în vedere că anul 2014 a fost dominat de alegerile prezidențiale. A fost prezentat peste tot ca o mare realizare, ce va produce o mare bunăstare la sate, mai ales că sunt destinate proiectelor opt miliarde de euro numai din fonduri comunitare, plus bani de la bugetul național, în total 9,85 miliarde de euro. S-a mers până acolo încât, fără nicio remușcare, Ministerul Agriculturii a deschis o sesiune de depunere de proiecte, în primăvara anului trecut, cu mult timp înainte ca PNDR să ajungă la Bruxelles. Oamenii au sperat că vor putea beneficia de ajutorul comunitar, au depus proiecte, dar s-au ales doar cu timp pierdut și bani dați, pentru că, cel mai probabil, ei trebuie să refacă dosarele, având în vedere reacția autorităților de la Bruxelles față de proiectul PNDR al României.

Speranțele fermierilor au fost întreținute tot anul 2014, pentru că era nevoie de voturile acestora la scrutinul prezidențial din noiembrie. Formal și informal, oficialii Ministerului Agriculturii au avansat mereu termene de începere a programului, doar ca să mai potolească spiritele. În aceste condiții, nemulțumirea agricultorilor este mare.

Partidul Național Liberal urmărește cu îngrijorare modul în care Guvernul Ponta se achită de îndatoririle pe care le are, PNDR fiind documentul esențial pentru accesarea fondurilor comunitare în agricultură. La baza elaborării Programului de guvernare al PNL a stat o analiză temeinică a evoluției agriculturii și industriei alimentare și s-a constatat o lipsă crasă de viziune. PNL a constatat că, pentru buna și eficienta implementare a PNDR, alături de Programul Operațional de Pescuit, se impune realizarea unui masterplan și a unui studiu național de piață. Aceste documente vor sta la baza prioritizării măsurilor finanțate prin cele două programe.

PNL are în vedere și reorganizarea instituțională a autorităților care gestionează fondurile destinate agriculturii și pisciculturii în România. De la debutul programelor de sprijin în agricultură, în 2001, cu Programul SAPARD, fermierii s-au plâns de birocrația excesivă care a afectat direct accesul la fondurile comunitare. Prin reorganizare, PNL urmărește reducerea birocrației, concomitent cu creșterea gradului de absorbție a fondurilor. PNL vede în PNDR un instrument eficace pentru sprijinirea formelor asociative, astfel încât acestea să aibă un rol activ pe piața produselor agroalimentare.

Colegiul din județul Botoșani pe care îl reprezint este preponderent agricol, astfel că știu care sunt realitățile din acest domeniu. Noul PNDR ar trebui să fie suportul pe care să se sprijine producătorii agricoli în dezvoltarea lor, să treacă la un nivel superior, unde producția de materii prime să nu mai fie scopul activității lor, ci procesarea lor. În acest fel, veniturile agricultorilor ar crește, odată cu bunăstarea lor. Acesta este și scopul meu, ca deputat de Botoșani.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 24 octombrie 2021, 23:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro