Constantin Mazilu
Constantin Mazilu
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/27-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.76 Constantin Mazilu - declarație politică având tema "Rezultatele simulărilor examenelor naționale, motive reale de îngrijorare!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Mazilu:

"Rezultatele simulărilor examenelor naționale, motive reale de îngrijorare!"

Scopul simulării probelor scrise din cadrul examenului Evaluării naționale sau de bacalaureat, atât pentru clasa a XI-a, cât și pentru clasa a XII-a, este, pe de o parte, familiarizarea elevilor cu rigorile acestui tip de examen, iar pe de altă parte, ajutorul acordat acestora pentru a conștientiza nivelul de pregătire și de a lua măsuri în consecință pentru îmbunătățirea rezultatului final.

Însă, abia ce au fost anunțate, săptămâna trecută, rezultatele simulării naționale a bacalaureatului, că folclorul de maidan s-a și îmbogățit cu câteva mii de "perle" ale elevilor. Nu mi se pare deloc îmbucurător faptul că a crescut participarea la aceste examene cu 1,46% față de anul trecut, pentru că procentajul statistic nu este o garanție că la examenul final vom sta mai bine decât în anii precedenți sau că notele acestora vor fi mai bune ori că vor reflecta cu adevărat nivelul de cunoștințe al copiilor. Din contră, găsesc îngrijorător faptul că, la nivelul Bucureștiului, la Limba și literatura română, 80,41% dintre elevi au luat note de 5 și peste 5, iar la Matematică, 50,34% au luat note de 5 și peste 5 sau că au fost înregistrate 10 medii de 10. Să vă explic și de ce. O tânără a scris în lucrarea de control că "rolul verbelor la perfect simplu e să ne spună că Ioan Slavici era oltean". Un alt elev a explicat că el știe că "trebuie să vezi întâi filmul, înainte să citești o carte". Alt elev a oferit o explicație, să-i zicem ciudată, cratimei din cuvântul "care-i". "Care-i" e cu cratimă ca să nu se confunde cu orașul Carei, de unde am și eu o rudă, care se scrie cu literă mare". Asemenea explicații, cu siguranță, l-ar face gelos până și pe domnul Goe, a cărui neștiință apune în fața unor astfel de gafe monumentale ale unor tineri care se pregătesc să ia viața în piept în secolul XXI. Un adolescent a susținut la examenul de Limba română din 23 februarie că sinonimele pentru cuvântul "pretențios" sunt "harfist" și "ifosar". În schimb, același elev a scris despre viziunea lui Tudor Arghezi despre lume: "Arghezi... cine să-l înțeleagă pe omul ăsta? Sunt sigur că viața lui era tristă pentru că nu avea prieteni cu care să iasă la o bere. D-aia a scris poezii triste". Importanța comunicării dintre copii și părinți a fost un alt subiect problemă pentru cei care vor avea de susținut examenul de bacalaureat în vară. "Eu și tatăl meu nu avem o comunicare prea bună. El îmi spune mereu să nu mai vin dimineața de la club, eu îi spun că distracția maximă începe după miezul nopții, dar nu mă ascultă, așa că în loc să comunicăm, ne certăm", a punctat un alt elev.

După felul în care au răspuns, în scris, la subiecte, nu doar profesorii corectori sunt sceptici că cei în cauză ar putea recupera cunoștințele pe care nu le-au acumulat până acum pentru a reuși la examenul din vară, ci întreaga societate românească.

În ultimii ani, statisticile vizând rezultatele bacalaureatului sunt înspăimântătoare. Din ce în ce mai puțini tineri reușesc să treacă bacalaureatul. Numărul celor care nici măcar nu se prezintă se păstrează constant uriaș, iar rezultatele celor care au reușit să treacă cu bine de probe sunt submediocre.

Deși ne este greu, trebuie să admitem că acest barometru, reprezentat de rezultatele de la bacalaureat, este valabil pentru întreg învățământul românesc. Nu am de gând să fac niciun rechizitoriu vreunui fost ministru al educației, ci consider că trebuie să ne ocupăm puțin de procesul decăderii alarmante a învățământului românesc. Educația nu a fost, în cei aproape 26 de ani de la Revoluție, niciodată prioritatea vreunui guvern. Deși ar fi trebuit să fie, dacă ne gândim că singura bogăție autentică a unei țări este reprezentată de cunoștințele, de deprinderile și de cultura cetățenilor săi.

Țin să vă reamintesc de modul sau modelul în care s-a realizat eliminarea analfabetismului, probabil, unul dintre puținele lucruri cu adevărat bune realizate de regimul comunist acum peste 60 de ani. La acea vreme, între 60% și 80% dintre români erau analfabeți. În 1989, la finalul regimului ceaușist, mai erau analfabeți doar 20% dintre români, semn că strategia de eradicare a acestui fenomen nociv avusese un real succes. Însă acest succes a dispărut odată cu comunismul pentru că, astăzi, conform statisticilor, 40% dintre români sunt analfabeți, cifră care ne plasează în fruntea topului european al necunoașterii și al rușinii. În aproape 26 de ani, cifra neștiutorilor de carte s-a dublat! Iar în acest ritm alert, în maximum 10 ani, din cauza calității îndoielnice a actului de predare rezultat din declinul învățământului, riscăm să ne întoarcem în 1947!

România nu va putea crește niciodată, dacă cetățenilor ei nu li se asigură un grad ridicat de educație, dar asta înseamnă ca învățământul să devină, cu adevărat, o prioritate. Rezultatele de la examenele de bacalaureat sau de la simulările naționale sunt un semnal cât se poate de precis. Ne confruntăm cu un adevărat dezastru și cel mai tragic va fi că acesta va avea o lungă durată, dacă nu începem să luăm, cât mai curând, măsuri.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 7:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro