Andrei-Valentin Sava
Andrei-Valentin Sava
Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/27-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 17-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 17 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.82 Andrei-Valentin Sava - declarație politică: - "Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții - un tratat internațional cu implicații majore pentru România, negociat de europarlamentarii PSD din Grupul Social-Democraților din PE";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții - un tratat internațional cu implicații majore pentru România, negociat de europarlamentarii PSD din Grupul Social-Democraților din PE"

Aș dori să aduc în atenție un subiect de politică economică internațională, dar care privește în mod direct și România. Este vorba despre tratatul internațional între SUA și UE intitulat "Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții" ("Transatlantic Trade and Investment Partnership") sau prescurtat TTIP.

TTIP este un proiect ambițios, poate cel mai ambițios tratat economic internațional de până acum. Negocierile pentru acest tratat au început în iulie 2013. Obiectivul general pe care și-l propune este crearea unei mai largi deschideri a piețelor UE și SUA prin eliminarea barierelor comerciale, tarifare și netarifare între cele două părți, precum și crearea unei piețe unice UE-SUA. Printre obiectivele specifice ale TTIP se numără: facilitarea accesului mai bun al firmelor din UE pe piața americană, reducerea birocrației și armonizarea legislației comerciale între UE și SUA, stabilirea de noi reglementări pentru exporturi, importuri și investiții.

Se estimează că, odată creată, această piață comună va acoperi peste 40% din PIB-ul mondial, iar economiile generate la nivelul UE ca urmare a eliminării barierelor comerciale vor ajunge până la 120 miliarde de euro. De asemenea, costurile suportate de întreprinderi în procedurile comerciale vor fi semnificativ reduse.

În timp ce oficialii europeni sunt mai optimiști, sperând în soluționarea negocierilor până la sfârșitul acestui an, președintele Barack Obama a atras atenția că negocierile vor fi încheiate cel mai probabil de abia în primăvara anului viitor, având în vedere complexitatea lucrurilor de negociat. Mai mult, SUA e nevoită să își finalizeze întâi termenii pentru un alt tratat internațional, și anume Parteneriatul Trans-Pacific (TPP), pentru care negocierile au început din 2002 și care implică 11 state din zona Pacificului cu un PIB total de peste 27.000 de miliarde de dolari, adică aproximativ o treime din PIB-ul mondial.

Revenind la TTIP, acesta prezintă o serie de puncte față de care pozițiile celor două părți sunt destul de distante. O astfel de divergență se referă la Investor-to-State-Dispute-Settlement, adică disputa Investitor-Stat. Parlamentul European a exprimat rezerve serioase cu privire la aceasta, putându-se ajunge chiar la blocarea negocierilor transatlantice. În România, acest mecanism de protecție a investițiilor în fața statului a generat Cazul Micula. În timp ce Curtea de Arbitraj de la Washington a decis că statul român trebuie să plătească celor doi oameni de afaceri o despăgubire de peste 154 de milioane de euro (lucru care a justificat punerea sub sechestru de către executorii judecătorești a conturilor Finanțelor și a pachetului de acțiuni ale statului la Petrom), Comisia Europeană susține că acești bani nu pot fi acordați, deoarece ar putea fi considerat ajutor de stat.

Grupul Socialiștilor și Democraților Europeni din Parlamentul European, din care fac parte și europarlamentarii PSD, joacă un rol decisiv în medierea acestor dispute. Recent, domnul Victor Boștinaru, vicepreședinte al acestui grup, a reușit să tempereze negocierile în privința unei potențiale respingeri a mecanismului de protecție a investitorilor din cadrul unor negocieri cu Canada. Fără intervenția acestuia, s-ar fi creat un precedent care ar fi putut duce la blocarea negocierilor acordului UE-SUA. Totodată, și alți reprezentanți ai PSD în PE, precum domnul Sorin Moisă, au purtat discuții cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, domnul Frans Timmermans, pe acest subiect al mecanismului de protecție al investitorilor, reușind să ducă discuția într-o direcție pozitivă și constructivă.

Ca orice tratat de comerț internațional, TTIP nu poate aduce avantaje nete fără acceptarea de către părți a unor compromisuri, iar mecanismul de protecție a investitorilor pare să fie unul dintre acestea. De asemenea, el este doar un exemplu de cum va interfera TTIP cu reglementările economice, fiscale și juridice din România. O serie de alte reglementări vor viza liberalizarea celor două piețe ale achizițiilor publice pentru companiile statelor europene, respectiv americane. Ele vor implica adoptarea de noi măsuri și practici pentru deschiderea pieței românești a achizițiilor publice.

Personal, am încredere că interesele țării noastre sunt reprezentate echitabil de europarlamentarii PSD, parte a Grupului Social-Democrat din Parlamentul European.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 24 octombrie 2021, 22:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro