Dorel Covaci
Dorel Covaci
Sittings of the Chamber of Deputies of March 17, 2015
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.43/27-03-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-12-2021
06-12-2021 (joint)
06-12-2021
25-11-2021 (joint)
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2015 > 17-03-2015 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 17, 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.141 Dorel Covaci - intervenție intitulată "Traian Vuia - românul care a dat viață celui mai îndrăzneț vis al omenirii - zborul".  

Domnul Dorel Covaci:

"Traian Vuia - românul care a dat viață celui mai îndrăzneț vis al omenirii - zborul"

Istoria aviației are o durată de peste două milenii. Cele mai vechi obiecte zburătoare realizate de om, zmeiele, au apărut prin anul 200 î.Hr., în China. Un aparat de zbor straniu, asemănător unei nave cosmice, este descris în Biblie, în Cartea lui Ezechiel. În poemul antic Ramayana, al lui Valmiki, prin termenul "vimana" sunt evocate palate și mașini zburătoare. Unul dintre cele mai fascinante mituri ale antichității este Mitul lui Icar, care a reușit să evadeze din labirintul de pe insula Creta cu ajutorul unor aripi din ceară. Găsim amintiri legate de zbor în toate culturile și civilizațiile lumii.

Visele și povestirile devin realitate în 1906, când Traian Vuia reușește să sfideze gravitația fără catapulte sau alte mijloace și creează primul aparat mai greu decât aerul cu ajutorul căruia realizează primul zbor autopropulsat.

Visul zborului a prins viață în 1872, într-un sat din județul Timiș de astăzi, comuna Bujoru, astăzi Traian Vuia, după numele inventatorului.

Au fost și alții înaintea lui Vuia, dar aceștia au folosit pentru decolare diferite artificii, cum ar fi catapultarea sau tracțiunea cu alte vehicule. Este cazul fraților Wright, care au fost primii ce au întreprins un zbor cu un aparat mai greu decât aerul, folosind șine pentru lansare.

Traian Vuia a încercat de mai multe ori să obțină brevete pentru aparatele de zbor pe care le-a gândit, schițat și creat în întregime. În anul 1903, înaintea primului zbor reușit de frații Wright în SUA, Vuia a prezentat Proiectul Aeroplanului-Automobil comisiei speciale de aviație, din cadrul Academiei Franceze. Răspunsul comisiei a fost că: "Problema zborului cu un aparat care cântărește mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată și nu este decât o utopie".

Imposibilul începe să devină posibil un an mai târziu, în 1904, când Vuia construiește un motor, pentru care obține brevet în Marea Britanie, iar aparatul Vuia 1 va fi gata la sfârșitul anului 1905. A fost poreclit Liliacul, datorită formei sale.

Liliacul a zburat pe data de 18 martie 1906, la Montesson, în Franța. A accelerat 50 de metri, s-a ridicat un metru, a zburat 12 metri și apoi a căzut. Deși a durat doar câteva clipe, zborul a reușit și a constituit punctul de plecare al aeronauticii moderne.

Avea să zboare cu aparatul său de mai multe ori în 1906, pentru ca în anul următor să construiască Vuia 2, pentru care a primit brevet în Belgia. În 1907, Vuia 2 a zburat 70 de metri, a decolat și a aterizat normal.

"Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă știu că gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanță are cine a făcut aceste lucruri? Important este că ele există", au fost cuvintele lui Traian Vuia.

În 1923, Vuia i-a lăsat un mesaj profetic unui prieten: "Povestește prietenilor de acasă tot ce ai văzut aici. Am dovedit că se poate zbura cu un aparat mai greu decât aerul. Acum, după ce s-au convins de posibilitatea zborului mecanic, numărul experimentărilor va crește rapid, specialiștii vor realiza motoare speciale, aviația va avea o industrie înfloritoare pe temeiul experienței mele, devenită bun comun. Ai putut vedea! Nu m-am ascuns, am experimentat în văzul tuturor. Vor continua alții, tot mai mulți. Așa se realizează progresul".

Între 1918 și 1925, Traian Vuia avea să conceapă și să realizeze 2 elicoptere pe care intenționa să le treacă în producție de serie în România, a lucrat la Ministerul francez al Apărării, a realizat o torpilă, folosită ulterior de marina militară, a inventat un generator de abur, a participat la Conferința de Pace de la Paris din 1919, a devenit membru al Academiei Române din 1946.

În 1950 revine în țară grav bolnav. Se stinge din viață la București, pe data de 3 septembrie.

De-a lungul anilor, țara noastră micuță a dat atâtea nume mari, scrise în paginile de aur ale istoriei lumii. Poporul român a plămădit din esențele sale spirite mărețe, care au schimbat generații, au deschis drumuri pentru binele și evoluția universală a omului.

Mulțumim celor care nu l-au uitat pe marele inventator Traian Vuia și care se preocupă de continuarea proiectelor sale. În expunerile mele anterioare pe tema evocării meritelor sale deosebite, am făcut apel către dumneavoastră, către factorii de decizie, pentru sprijinirea oricăror inițiative care contribuie la promovarea și dezvoltarea domeniului științei și tehnicii pentru susținerea proiectelor care activează pe aceste segmente ale dezvoltării cunoașterii.

Între timp, am intrat în legătură cu unul dintre continuatorii proiectelor inovative ale lui Traian Vuia, domnul ing. Dumitru Mihalcea, specialist în mecanică, cu multiple cercetări și realizări în domeniul mașinilor termice.

Preocuparea domnului inginer se referă la reabilitarea motorului cu combustie externă și distribuție controlată prin supape, echipat cu turbină Tesla, conceput, construit, testat și brevetat de Traian Vuia în numeroase țări, în vederea echipării vehiculelor pentru transport terestru.

În această direcție, domnul ing. intenționează să publice baza teoretică, proiectul tehnic pentru realizarea prototipului motorului, cu prezentarea unor aspecte încă neștiute, sub forma unei cărți "Motorul Vuia, Ericsson, Brayton și Joule - confuzie, paralelism sau continuitate", care să fie distribuită gratuit universităților și liceelor tehnice din România și Franța, în paralel cu realizarea a două replici funcționale ale motorului Vuia, testarea acestora într-o universitate românească și, ulterior, după finalizarea cercetărilor, expunerea acestora la Muzeul Traian Vuia din comuna care îi poartă numele inventatorului și la Muzeul Aerului din Paris.

Pe lângă inițiativa de reabilitare istorică și tehnică a motorului Vuia, domnul ing. Mihalcea lucrează la o variantă modernizată a motorului Vuia, la care să se aplice tehnologiile contemporane. Rezultatele muncii Domniei Sale este pregătit să le transfere unei echipe mixte de cercetare româno-franceze, care să le desăvârșească.

Dacă mașina de zbor Vuia poate fi considerată un fundament al aeronauticii, despre performanțele motorului Vuia se poate afirma că nu au fost depășite de cele ale motoarelor contemporane. Prin urmare, ar fi de așteptat ca atât România, cât și Franța să facă cunoscută această realizare, iar eforturile de reconstituire a întregii opere a lui Traian Vuia, referitoare la acest motor, să fie recompensate prin interes și sprijin.

Ședința s-a încheiat la ora 9,50.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania wednesday, 8 december 2021, 6:40
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro