Constantin Avram
Constantin Avram
Ședința Camerei Deputaților din 24 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.49/03-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 24-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.103 Constantin Avram - declarație politică: - "Eșecul votului uninominal";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Avram:

"Eșecul votului uninominal"

Opinia publică românească a primit cu speranță și cu mare încredere, putem spune, introducerea votului uninominal în anul 2008. Au fost formulate diverse motivații ale nevoii de introducere a votului uninominal, dintre care cea mai des uzitată a fost aceea legată de avantajul electoratului de a alege omul și nu partidul sau lista, presupunându-se că nevoile imediate ale comunităților grupate pe colegii uninominale vor fi mai ușor de rezolvat.

Prin unele colegii, candidații diferitelor partide sau alianțe politice au promis "marea cu sarea", cum se spune, au promis cale ferată în zone imposibil de materializat un astfel de proiect, au promis "mici industrii locale" prin atragerea de investitori străini, alții au promis eliminarea fiscalității pentru colegiile în care candidau, diguri de protecție împotriva inundațiilor, modernizare de drumuri județene sau comunale și câte și mai câte!

Aceste promisiuni electorale, majoritatea lor imposibil de realizat pe cadrul legal existent, deveneau credibile din moment ce erau susținute de candidați din zona respectivă, foști primari sau foști consilieri județeni, ca să nu mai vorbim de parlamentari în exercițiul mandatului.

Experimentarea acestui sistem de alegere a Parlamentului României, adus în fața opiniei publice de așa-zișii strategi ai partidelor politice majoritare, au condus la supradimensionarea Parlamentului și la diminuarea dramatică a eficienței actului legislativ. Cred că nu mai este cazul să motivăm suplimentar aceste rezultate ale introducerii votului uninominal. În plus, subiectul a fost foarte bine exploatat politic de președintele în exercițiu (pe atunci) al României, Traian Băsescu, care prin introducerea acestei întrebări legate de subiect, a reușit să evite suspendarea în 2007. Ba mai mult, reducerea numărului de parlamentari la 300 a fost însoțită și de trecerea la un Parlament unicameral.

Ce a urmat știm cu toții, din moment ce Traian Băsescu, având o majoritate parlamentară de partea sa, nu a pus în practică rezultatul referendumului, înregistrând o opoziție fermă mai ales la intenția de trecere la un sistem unicameral, care evident impunea modificarea Constituției României.

Iată că evoluția evenimentelor interne și externe a modificat radical agenda formațiunilor politice majoritare în Parlament și se pare că în mandatul actual se înregistrează un oarecare consens politic în privința modificării Legii nr. 35/2008 de alegere a Camerei Deputaților și a Senatului, în sensul trecerii la scrutinul pe listă. Această măsură nu va avea rezultatele scontate dacă nu este urmată de modificarea constituțională a limitării numărului de mandate consecutive ale parlamentarilor.

Monica Macovei a propus în acest context o inițiativă legislativă potrivit căreia un partid politic se poate înregistra cu minimum 3 sau 5 membri, o propunere nerealistă de creare a condițiilor apariției fenomenului de inflație de partide politice și de inițiative legislative, ceea ce este inacceptabil în opinia mea. Eu aș fi mai degrabă de acord cu micșorarea pragului electoral la 3% pentru creșterea reprezentării curentelor politice în Parlament, așa cum, de altfel, am avut în 1992, deși și asupra acestui aspect s-ar putea discuta foarte mult cu organizațiile neguvernamentale. Oricum, propunerea europarlamentarului Monica Macovei, deși are modele europene, mi se pare cel puțin hazlie, în încercarea de implementare a acesteia.

Se pare că scrutinul de listă, cu reducerea numărului de parlamentari în sistem bicameral se bucură de o majoritate mai solidă, mai stabilă, iar reprezentativitatea aleșilor, dar și răspunderea politică a partidelor vor crește substanțial. Oricum, prioritatea Comisiei speciale de Cod electoral este modificarea legilor electorale de alegere a administrației publice locale (Legea nr. 67/2004 și Legea nr. 215/2001), dar și a aleșilor locali (Legea nr. 393/2006). Aceste modificări trebuie să fie lucrate în paralel cu modificările constituționale de rigoare, să consolideze administrațiile publice locale și să aducă mult dorita stabilitate și reprezentativitate în funcție a aleșilor locali.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 23 octombrie 2021, 19:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro