Ana Birchall
Ana Birchall
Ședința Camerei Deputaților din 24 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.49/03-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 24-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.109 Ana Birchall - declarație politică: - "Participarea tinerilor la viața politică";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Ana Birchall:

"Participarea tinerilor la viața politică"

În declarația politică de astăzi aș dori să vă vorbesc despre viitorul democratic al României, cea mai de preț avuție a unei națiuni: tinerii și participarea lor la viața politică. Implicarea tinerilor în viața cetății este esențială pentru o democrație în formare așa cum este cea din România și depinde numai de noi în ce măsură generațiile care urmează vor fi pregătite să își asume un rol important în actul politic de decizie care presupune inclusiv responsabilitate și competență.

Cercetările sociologice ne demonstrează că segmentul social cu cea mai mare capacitate de schimbare, inclusiv cu un spirit mai revoluționar, este reprezentat de tineri. Entuziasmul specific vârstei, instinctul de conservare relativ redus, capacitatea de a te pune în slujba unei idei cu toată ființa ta, toate acestea reprezintă trăsături de caracter care fac din tineret motorul de funcționare social și politic al unei națiuni. Această putere creatoare și de transformare a realității care caracterizează tineretul de pretutindeni poate fi folosită pentru binele comun și în favoarea vieții din societate. Problema apare atunci când trebuie să implicăm tinerii în viața politică și să-i facem interesați de procesul luării deciziilor care le afectează viața.

Statisticile globale ne confirmă ceea ce constatăm zi de zi cu toții: interesul îngrijorător de redus al tinerilor pentru politică, pentru cunoașterea instituțiilor statului, chiar a drepturilor și libertăților lor cetățenești, precum și pentru asumarea de responsabilități în cadrul comunităților. În majoritatea țărilor, fie ele cu solide tradiții democratice sau cu democrații emergente, tinerii sunt reticenți în a se implica în politică prin calea tradițională de participare în procesele electorale. Mai mult, rata de adeziune la partidele politice este, în general, în scădere. Așa se face că, spre exemplu, în prezent numai 2% din parlamentarii lumii au mai puțin de 30 de ani și numai 12% dintre ei au sub 40 de ani, potrivit unui raport din 2014 al organizației Inter-Parliamentary Union (IPU).

În România lucrurile stau și mai rău. În afara dezinteresului pentru participarea activă la viața politică, tineretul nostru are exercițiul activității de cealaltă parte a baricadei, de asemenea importantă pentru o democrație participativă: voluntariatul. Conform Strategiei naționale în domeniul politicii de tineret pentru perioada 2015-2020, România se încadrează în grupa țărilor europene cu cel mai scăzut nivel de implicare în activitățile voluntare (alături de Grecia, Italia, Ungaria, Polonia și Suedia), mai puțin de un tânăr din cinci derulând astfel de activități. 29% dintre tineri declară că ar fi dispuși să participe ca voluntari într-o organizație neguvernamentală, precum o asociație sau o fundație. Majoritatea dau un răspuns negativ (53%), iar alții nu sunt hotărâți dacă ar fi dispuși să facă acest lucru (16%). Aproape 4 tineri din 5 nu cunosc niciun ONG activ în localitatea proprie, în timp ce doar 5% fac parte dintr-un ONG. Cei mai mulți tineri cred că principala măsură care ar trebui întreprinsă pentru încurajarea participării tinerilor la activități de voluntariat ar fi cea de informare a tinerilor privind posibilitățile de participare (aproape jumătate dintre tineri).

România a luat măsuri pentru a stimula implicarea tinerilor în acțiunile de voluntariat desfășurate de organizațiile neguvernamentale, în sensul acesta fiind adoptată în vara anului trecut Legea voluntariatului, pe care am inițiat-o și susținut-o alături de colegii și colegele mele din Parlament. Astfel, activitatea desfășurată ca voluntar este acum recunoscută ca experiență profesională, pe baza unui certificat de atestare a competențelor dobândite, iar tinerii au o șansă în plus în căutarea unui loc de muncă. Avem nevoie și de alte astfel de măsuri care vin să contracareze situația actuală a implicării slabe a tinerilor în viața politică.

Există mai multe cauze ale indiferentismului politic în rândul tinerilor, iar una dintre ele ne vizează și pe noi, clasa politică, și anume imaginea pe care scena desfășurării luptei democratice, Parlamentul, o are în România. Din ce în ce mai mult, politica din România este apreciată negativ, apreciere susținută și argumentată de mass-media, fapt care îi face pe acești tineri să refuze implicarea în viața politică. În opinia lor, cu mici excepții, politica autohtonă este lipsită de profesionalism, predomină interesul personal, nepotismul și scandalul (termenul de "circ" fiind prezent în mai toate cercetările sociologice) și nu există o ofertă ideologică, astfel încât programele politice nu se pot diferenția. La acestea se poate adăuga și permanenta stare de conflict cultivată în societate în ultimii 10 ani.

România de astăzi are nevoie de implicarea tinerilor în politică. În ultimii ani, societatea românească supusă unui flux modernizator accelerat a facilitat apariția unor voci proaspete în politică, mediul de afaceri, cultură, dinamizând dezbaterea publică și generând noi teme sociale, economice. Guvernul condus de către Victor Ponta a reușit în ultimii trei ani să integreze în procesul decizional de la Guvern tineri foarte competenți, cu pregătire academică de excepție și cu rezultate în mediul privat, care au venit cu un suflu nou, plin de curaj și energie. Implicarea politică a tinerilor poate readuce în prim plan energia de care este nevoie în implementarea unor reforme sau chiar în conturarea unei perspective îmbunătățite spre care tindem cu toții. Mai mult decât atât, implicarea aceasta se poate contura și la nivelul unui partid politic, în sensul în care tinerii doresc să-și afirme viziunea proprie asupra societății.

De-a lungul carierei mele, în avocatură și politică, m-am înconjurat de oameni de valoare, cu proiecte frumoase de viață, fiind o susținătoare a tinerilor. Din munca în echipă cu ei, am învățat că faptele reprezintă măsura adevărată a caracterului nostru. De aceea, cred că tinerii care fac primii pași în viața de adult au nevoie de ajutor și de oportunități, de exemple și de promovare, de implicare activă în viața politică care să le ofere o șansă de realizare și posibilitatea de a lua decizii. Prin programul de internship pe care l-am organizat la Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților, tinerii au avut posibilitatea să cunoască în detaliu care sunt obiectivele mele politice și legislative și să participe activ la punerea lor în practică, oferindu-li-se șansa să-și folosească cunoștințele dobândite și în afara sălilor de curs. Avem nevoie de cât mai multe astfel de programe, însă avem nevoie și de o schimbare la nivelul percepției publice despre imaginea oamenilor politici. Stă în puterea noastră să oferim României o imagine diferită de spectacolul cu care am fost obișnuiți.

Am în vedere aici: un Parlament onest și performant; un președinte care să adune românii în jurul său; Guvernul axat pe distribuirea resurselor și a bunăstării cât mai echitabil, puterea judecătorească independentă și corectă; exigență sporită - începând cu noi înșine; asigurarea accesului tinerilor la informație politică corectă și de calitate; o mai mare deschidere către tineri, prin adaptarea strategiilor de informare și dialog, atât din punct de vedere al mijloacelor de comunicare, cât și al subiectelor abordate; încurajarea participării tinerilor la procesul legislativ începând de la consultări publice privind proiectele de acte normative; și, de ce nu, o acțiune mai concertată a tinerilor noștri parlamentari, oricare ar fi apartenența lor politică, pentru susținerea unor obiective comune în beneficiul tinerei generații din România.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 28 octombrie 2021, 10:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro