Daniel Florea
Daniel Florea
Ședința Camerei Deputaților din 24 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.49/03-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 24-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 martie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.162 Daniel Florea - declarație politică: - "Misiune, datorie, siguranță";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Daniel Florea:

"Misiune, datorie, siguranță"

Poliția Română îmbrăcă în această zi haine festive, cu ocazia împlinirii a 193 de ani de la atestarea Poliției Române moderne.

Primele atestări privind Poliția Română datează din vremea lui Neagoe Basarab și a lui Mihai Viteazul prin crearea instituției agiei, de pe vremea domniei lui Mihai Sturzu, prin organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate și reglementare a portului armelor, iar din 1806 organele de pază și ordine din Capitală primesc denumirea generică de Poliție.

În 1822, odată cu schimbarea denumirilor vechi - Agia și Spătăria - se remarcă un interes concretizat pentru deschidere către Occident. O veche legiuire românească, în vigoare în Țara Românească între 1817-1832, este Codul lui Caragea, în care se recunoaște influența franceză care stă la baza principiilor elaborării acestui cod. A fost cea mai importantă lucrare și considerată foarte apropiată de forma codurilor moderne.

În 1821, Tudor Vladimirescu va acorda scutiri de taxe și impozite celor însărcinați să mențină ordinea publică și să apere proprietatea cetățenilor, iar în 1831, ca un semn clar de evoluție spre modernitate, prin Regulamentele Organice apare prima lege care prevedea organizarea poliției române ca instituție specializată, atribuțiile poliției fiind extinse. În timpul Revoluției de la 1848 are loc reorganizarea poliției, prin apariția instituției șefului Poliției Capitalei, căruia i se subordonează Guardia municipală.

La 9 iunie 1850, domnitorul Ghica Vodă emite "Cronica polițienească" prin care în cele 158 de articole erau reglementate sarcinile "înaltei poliții" și "obișnuitei poliții", ceea ce a constituit momentul creării primei structuri centrale cu atribuții în organizarea și coordonarea activităților polițienești.

După același model francez s-a organizat Prefectura Poliției Capitalei, datorită Legii de organizare a poliției, instituită de domnitorul Alexandru Ioan Cuza (4 noiembrie 1860), urmată de Legea lui Vasile Lascăr (1 aprilie 1903) și Legea pentru organizarea Poliției Generale a Statului (8 iulie 1929). Astfel, se legiferează - ținând cont de principiile științifice moderne - activitatea organelor de poliție, o activitate cu un rol absolut necesar și însemnat în organizarea societății românești.

Unul dintre cei mai importanți oameni politici care s-a remarcat prin contribuția sa la înființarea Poliției Române și a reușit să-și câștige renumele de "părintele poliției moderne" este Vasile Lascăr. Acesta a reușit în timpul mandatului său ca ministru de interne să obțină adoptarea legii de înființare a Poliției, la 1 aprilie 1903, sub denumirea de "Legea pentru organizarea Poliției Generale a Statului". El sublinia în circulara către prefecți, din 18 iunie 1903, faptul că Poliția "trebuie pusă în poziție de a dobândi autoritatea și prestigiul fără de care nu poate îndeplini greaua și permanenta misiune ce are în stat; trebuie să ajungă a inspira tuturor, fără deosebire, încrederea cea mai deplină".

Prima lege modernă de organizare a Poliției Române - Legea privind reorganizarea poliției generale a statului - a fost adoptată de către Parlament pe 8 iulie 1929. Între 1996 și 2002 la această dată a fost sărbătorită Poliția Română, iar din 2002 acest eveniment se desfășoară pe 25 martie.

În fiecare an, această zi este sărbătorită în toată țara prin organizarea de diverse manifestări, unde cetățenii au posibilitatea să descopere aspecte ale activităților pe care polițiștii le desfășoară zi de zi, dar și dotările de care aceștia dispun în executarea misiunilor.

Ziua de 25 martie este și o zi a bilanțului îndatoririlor în fața societății. Într-o perioadă de profunde transformări globale, economice și sociale, în aceste timpuri în care flagelul terorismului este atât de aproape de noi, când "moartea albă" nu mai reprezintă doar un subiect de film, ci o tristă realitate într-o lume a informaticii și tehnologiei cauzatoare de multe ori de noi infracționalități necunoscute societății românești, profesiunea de polițist își reconturează statutul de profesiune a legii, ordinii și dreptății.

Instituție fundamentală a statului de drept și parte integrantă a edificiului instituțional românesc, Poliția Română s-a raliat cerințelor Uniunii Europene, care subliniază importanța statuării unei poliții responsabile, de încredere, organizată și operațională, în conformitate cu acquis-ul comunitar.

Istoria ne învață că într-un stat de drept, departe de a fi o unealtă în mâinile unui guvern sau ale unui regim, Poliția trebuie să se dovedească a fi o organizație flexibilă, capabilă să se adapteze la cerințele comunității, care să acționeze mai degrabă ca un serviciu public, decât ca o forță de intimidare.

Recunosc și apreciez importanța rolului polițistului român, care are misiunea și datoria de a oferi siguranță, încredere și ajutor în caz de nevoie, și urez și eu la mulți ani Poliției Române, angajaților și cadrelor sale care contribuie la stabilitatea societății românești.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 6:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro