Ana Birchall
Ana Birchall
Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/10-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 31-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015

2. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  2.19 Ana Birchall - declarație politică: - "Responsabilitatea față de românii din diaspora - Valea Timocului";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Ana Birchall:

"Responsabilitatea față de românii din diaspora - Valea Timocului"

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre responsabilitatea noastră față de orice român din diaspora, chiar dacă acesta se află în interiorul Uniunii Europene sau în afara acesteia, pentru că și minoritatea românească din Ucraina, și cea din Bulgaria, și cea din Banatul sârbesc sau Valea Timocului reprezintă fiecare o parte semnificativă din neamul nostru răspândit în lume.

Serbia și-a afirmat în ultimul timp tot mai accentuat intenția de a avea un drum european prin integrarea în Uniune, iar România, ca stat vecin și prieten, și-a manifestat susținerea acestui proiect, la fel cum a făcut-o și în cazul Republicii Moldova. Este firesc ca un stat de importanța Serbiei, trecut prin atâtea cumpene în istoria recentă, să își redobândească un rol important în politica europeană, chiar prin calitatea de stat candidat la Uniunea Europeană. Drumul acesta, spre o accentuare a procesului democratic, al reformei la nivelul instituțiilor, al deschiderii față de proiectele europene, nu poate ocoli problema minorității românești de pe Valea Timocului.

Timocul sârbesc are o populație de 712.050 de locuitori. Majoritatea populației este oficial de etnie sârbă, însă există un grup reprezentativ de români, împărțiți în statisticile oficiale în vlahi și români, care numără 42.075 de persoane (5,9%). Anumiți lingviști și oameni de știință ridică însă numărul românilor până la 400.000 de locuitori. Vlahilor din Valea Timocului (Serbia), vorbitori de limbă română, nu le sunt conferite drepturi, deși numără aproximativ 40.000 de oameni, conform recensământului din 2011, cu mult mai mult față de românii din Voivodina.

Sunt declarații oficiale în care se recunoaște că membri ai acestei populații, fără îndoială, au caracteristici asemănătoare cu cele românești, iar limba și folclorul conduc spre varianta originii lor românești. Reprezentanții minorității vlahe susțin originea lor română, însă, se face încă o diferență majoră între cele două grupuri etnice. Conform recensământului amintit mai sus, vlahii constituie o minoritate reprezentativă în zonele Kucevo (28,3%), Boljevac (26,7%), Zagubica (22,4%), Bor (18,2%), Majdanpek (12,2%), Petrovac (10,9%), Golubac (9,9%), Negotin (7,5%), Zajecear (4,8%).

Realitatea istorică ne arată că există o comunitate importantă de români pe teritoriul Serbiei care își afirmă identitatea, credința și tradițiile românești, dar care nu este recunoscută ca atare. Din nefericire, așa cum ne răspunde Boian Alexandrovici, protopop la Negotin, în Valea Timocului, și un stindard al românismului în acea zonă, lucrurile nu s-au schimbat în bine, ba chiar, lucrurile s-au agravat. Reamintim că în 2003, Boian Alexandrovici a ridicat din banii lui și pe proprietatea lui prima biserică ortodoxă română din Serbia de răsărit. Au urmat lungi lupte cu autoritățile sârbe, care au cerut demolarea clădirii pe motiv că este ilegală, și cu Biserica Ortodoxă Sârbă, care se teme de pierderea influenței în această zonă a țării.

Belgradul a permis de anul trecut românilor din Timoc să învețe limba română. În același timp însă, face dificil accesul copiilor la aceste ore și dă undă verde studierii limbii vlahe, nerecunoscută de nimeni. Spre deosebire de românii din Voivodina, care sunt recunoscuți ca minoritate etnică și au drepturile asigurate, măcar la nivel legal, cei din Valea Timocului nu au niciun drept: nici pe cel de a studia în limba maternă (româna și nu vlaha, o altă limbă inventată ca și cea moldovenească), nici pe acela de a-ți manifesta cultul prin construirea de biserici, nici pe acela de a se declara români, deși se simt români, gândesc românește și au rădăcini românești.

Dacă legislația statelor africane nu acordă drepturi minorităților să se manifeste din punct de vedere cultural și identitar, cei trei mii de români stabiliți în Republica Sud-Africană se bucură de o parohie ortodoxă românească, o bibliotecă în limba română și o asociație românească. Serbia, stat candidat la UE, îngrădește drepturile a 250.000 de români din Valea Timocului la o școală și la o biserică. Trebuie să susținem prin acțiunile noastre drepturile minorității românești din partea de răsărit a Serbiei.

Românii trebuie să se bucure peste tot în lume de drepturile pe care minoritățile le au în România, iar din acest punct de vedere țara noastră poate fi dată ca exemplu. Susținem, ca stat vecin și prieten, parcursul european de integrare al Serbiei, dar trebuie să îi facem să înțeleagă că soarta miilor de români din Valea Timocului nu va fi lăsată la voia întâmplării. Cei de acolo simt românește, gândesc și se roagă românește, își reclamă tradiția și rădăcinile comune cu poporul român, astfel încât România nu poate și nu trebuie să îi abandoneze. Mândria de a fi român trebuie să rodească și în acest spațiu al suferinței din Banatul sârbesc, iar integrarea Serbiei în Uniunea Europeană este cel mai bun prilej pentru acordarea drepturilor și libertăților firești unei minorități etnice atât de numeroase ca cea românească din Valea Timocului.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 4:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro