Cornel-Mircea Sămărtinean
Cornel-Mircea Sămărtinean
Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/10-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 31-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015

2. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  2.37 Cornel-Mircea Sămărtinean - declarație politică cu titlul "97 de ani de istorie comună România-Republica Moldova";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"97 de ani de istorie comună România-Republica Moldova"

27 martie 1918 este o zi deosebită în istoria noastră comună: se împlinesc 97 de ani de la Unirea Basarabiei cu Patria Mamă. La 27 martie 1918 Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România, Basarabia fiind astfel prima dintre provinciile istorice care s-au unit cu România. Fără dorința, energia și voința basarabenilor, această unire ar fi fost imposibilă.

Au urmat celelalte provincii românești: Ardealul, Crișana, Banatul, Maramureșul și Bucovina, spre sfârșitul anului 1918 fiind astfel creată România Mare. După o lungă perioadă de ocupație țaristă (1812-1918), a venit în sfârșit și rândul Basarabiei de a se uni cu România. Unirea a fost posibilă și datorită eforturilor depuse de armata română, care, prin acțiunile sale, a pus capăt atacurilor banditești ale bandelor bolșevice din Basarabia în timpul Revoluției din 1917.

Astăzi, România și Republica Moldova sunt mai aproapiate ca niciodată, țara noastră oferind necondiționat sprijinul în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. România a pledat în mod constant la nivel european în favoarea avansării procesului de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

Acordul de Asociere semnat la data de 27 iunie 2014 la Bruxelles între Uniunea Europeană și Republica Moldova reprezintă o formă concretă de cooperare politică și economică, fiind un instrument creat pentru țările din Parteneriatul Estic, aflate în anticamera aderării și a accederii la statutul de țară candidată în procesul de aderare la UE.

Semnarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană a reprezentat fără îndoială un act de importanță istorică. Este o confirmare a parcursului ireproșabil al Republicii Moldova, dar și o încununare a eforturilor diplomatice asidue depuse de România în ultimii 10 ani de zile. În primul și în primul rând însă este meritul cetățenilor din Republica Moldova, care au rezistat tuturor presiunilor și au ales calea europeană. Republica Moldova s-a angajat pe un traseu european ferm, însă nu ferit de riscuri. Semnarea Acordului de Asociere cu UE, obținerea unui grad crescut de securitate economică, energetică, integrarea cât mai aprofundată în mecanismele de cooperare ale Uniunii Europene sunt etape esențiale pentru finalizarea cu succes a acestui proces.

Reintegrarea europeană a Republicii Moldova este o reparație istorică atât pentru cetățenii moldoveni, cât și pentru o Europă prea mult timp lipsită de componentele și valorile ei estice. Republica Moldova este "povestea de succes" a Parteneriatului Estic și a politicii de vecinătate în cadrul Uniunii Europene, pentru că și-a respectat angajamentele în fața Uniunii Europene. Vocația europeană a Republicii Moldova, precum și dorința de a merge mai departe pe drumul integrării europene reprezintă expresia voinței proprii și a unui sprijin din partea cetățenilor în acest sens. Republica Moldova a făcut multe progrese și acest lucru se vede cu ochiul liber. Prin toate acțiunile sale, România va continua să susțină perspectiva europeană a Moldovei și continuarea parcursului său european.

Sprijinul pe care România îl oferă Republicii Moldova în finalizarea parcursului său european s-ar putea concretiza prin: adoptarea acquis-ului comunitar în domeniul educației, științei și cercetării, împărtășirea experienței României în domeniul armonizării legislative, promovarea, prin consultări, a unor inițiative legislative în Parlamentele României și Republicii Moldova în vederea îmbunătățirii cooperării bilaterale, stimularea cooperării între Ministerele Educației din România și Republica Moldova, inclusiv în domeniul curricular, cu o focalizare specifică asupra domeniilor literaturii și istoriei, realizarea transmiterii reciproce de informații și documente privind politicile de tineret și acordarea suportului legislativ necesar, operarea de modificări în legislația națională pentru finalizarea procedurilor de recunoaștere reciprocă a actelor de studii universitare, precum și extinderea numărului de burse pentru studiile de masterat și doctorat ale studenților din Republica Moldova, operarea de modificări la actele legislative pentru asigurarea accesului la fondurile culturale din România și, respectiv, în parteneriat la fondurile europene și UNESCO.

Republica Moldova a fost și va rămâne o temă majoră a României în contextul european. Comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură a Republicii Moldova cu România este un subiect special și totodată sensibil la nivel european. Unirea celor două spații românești se poate realiza numai în interiorul Uniunii Europene. România are o datorie față de cetățenii aflați dincolo de Prut, datorie derivată tocmai din această relație deosebită. Republica Moldova a demonstrat că dorește să revină la valorile europene de care a fost despărțită prin forță de o istorie ostilă. Republica Moldova trebuie să se întoarcă la valorile europene pe care în realitate nu le-a abandonat niciodată, și pe care le-a reafirmat continuu din prima zi a independenței de stat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 26 octombrie 2021, 12:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro