Cornelia Negruț
Cornelia Negruț
Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/10-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 31-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015

2. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  2.38 Cornelia Negruț - declarație politică: - "Investind în educație, investim în economie, sănătate și dezvoltarea viitoarelor generații!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Cornelia Negruț:

"Investind în educație, investim în economie, sănătate și dezvoltarea viitoarelor generații!"

Mi-am exprimat public susținerea pentru Campania demarată de UNICEF România sub deviza generoasă "Hai la școală!". Acest deziderat nobil își propune creșterea accesului la educație al copiilor din România, în contextul în care educația generează automat și creșterea economiei naționale, iar fiecare an în plus de școlarizare reduce atât riscul de șomaj, cu 8%, cât și riscul apariției problemelor de sănătate, cu 8,2%.

Un studiu al UNICEF România intitulat "Costurile investiției insuficiente în educație în România" arată că peste zece ani situația ar putea fi dramatică, cu consecințe grave, dacă nu vom reuși să investim considerabil în educație. Astfel, am putea avea două dimensiuni-efecte ale problemei. În primul caz, fără investiții suplimentare în educație, cheltuielile cu acest domeniu capital ca procent din PIB rămân la același nivel până în 2025 și nu se înregistrează nicio creștere semnificativă a mediei anilor de școală. În cel de-al doilea caz, care presupune investiții suplimentare în educație, cheltuielile cu educația cresc treptat până la 6% din PIB în 2025, iar media anilor de școală crește cu un an.

Specialiștii UNICEF estimează că nerealizarea investiției ar duce la scăderea PIB-ului cu 12-17 miliarde de euro în 2025, echivalentul a 7-9% din PIB-ul anului 2015. Mai concret, avem nevoie de transformarea cercului vicios al investițiilor insuficiente în educație într-un cerc virtuos: mărirea cheltuielilor aferente educației ar încuraja creșterea economică și ar genera mai mulți bani pentru bugetul de stat.

Raportul UNICEF România arată că, potrivit Eurostat, în 2013 România avea un produs intern brut (PIB) pe cap de locuitor ce nu depășea 54% din media înregistrată la nivelul Uniunii Europene (EU), fiind astfel al doilea cel mai sărac stat membru al UE după Bulgaria (47%). România cheltuie doar 4,1% din PIB pe educație, comparativ cu media de 4,7% înregistrată în Europa de Est și media UE de 5,4%. Din 2005 s-a cheltuit mai mult în învățământul secundar și terțiar, în detrimentul celui preșcolar și primar. Sistemul de învățământ este puternic dependent de fondurile publice, totalul contribuțiilor private reprezentând doar 0,12% din PIB în 2010, față de 0,82% la nivelul UE.

Există în continuare copii români de vârstă școlară care sunt în afara sistemului de învățământ. Conform cifrelor oficiale, peste 6% dintre copiii de vârsta ciclului primar și gimnazial se află în această situație, iar 17,5% dintre tinerii de 18-24 de ani au părăsit timpuriu școala. Mai mult, doar 21,8% dintre persoanele de 30-34 de ani din România au studii superioare, comparativ cu media UE de 34,6%.

Copiii și adolescenții din familiile cele mai dezavantajate, membrii comunităților rome, cei ce trăiesc în mediul rural și copiii cu dizabilități prezintă cele mai mici șanse de a absolvi învățământul obligatoriu și de a-și continua studiile la un nivel superior (UNICEF, 2012). Aceste categorii se suprapun adesea, crescând riscul de excluziune și scăzând șansa ca aceste persoane să contribuie la dezvoltarea țării. De exemplu, 14% dintre cetățenii de etnie romă din cincimea cea mai săracă a societății nu au fost niciodată la școală (față de 1,6% dintre non-romi), în timp ce doar 4,9% dintre cei mai înstăriți romi au studii superioare, față de 38,5% dintre cei mai înstăriți non-romi. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale (2013), investiția insuficientă în educația romilor implică o serie de costuri pentru România cuprinse între 202 și 887 de milioane de euro, datorate unui nivel mai scăzut al productivității și al veniturilor anuale din taxe.

În concordanță cu Strategia Europa 2020, România urmărește să reducă până la 11,3% rata părăsirii timpurii a școlii (PTS) la nivelul grupei de vârstă 18-24 de ani până în 2020 și să crească rata absolvirii învățământului terțiar până la 26,7% în cazul grupei de vârstă 30-34 de ani. Aceste ținte vor fi greu de atins, susține UNICEF, având în vedere că numeroși copii se află în prezent în afara sistemului de învățământ, că aproape unul din cinci tineri din grupa de vârstă 18-24 de ani nu termină învățământul obligatoriu (17%) și că peste jumătate dintre elevii din cohorta de vârstă nu reușesc să termine clasa a XII-a și să treacă examenul de bacalaureat. Deși au fost luate măsuri de reformă în vederea îmbunătățirii accesului și a calității educației, este clar că sunt necesare mai multe intervenții și resurse, având în vedere complexitatea dificultăților cu care se confruntă toate aceste categorii cu risc, se mai arată în studiul UNICEF.

Potrivit rezultatelor cercetării UNICEF, în prezent, aproximativ două treimi dintre cheltuielile publice pentru educație se îndreaptă spre cele mai înstărite două cincimi ale societății (65,8%), comparativ cu doar 9,9% cât îi revine cincimii celei mai sărace. În același timp, 61,2% dintre fondurile dedicate educației sunt cheltuite în mediul urban, în ciuda eforturilor recente de a elimina discrepanțele dintre urban și rural. Ambele exemple denotă probleme majore la nivelul echității și impun extinderea investiției în cazul categoriilor cu risc crescut, de exemplu politici de promovare a educației incluzive.

UNICEF arată că creșterea investiției în educația copiilor de vârste mai mici poate aduce beneficii celor ce nu își permit să urmeze o facultate. În timp acest lucru va duce la creșterea numărului de persoane dezavantajate, de exemplu, din familii sărace sau comunități rome, care obțin o diplomă universitară. Un an în plus de școală crește veniturile cu 8-9%, reduce riscul de a deveni șomer cu 8% și cel de apariție a unor probleme grave de sănătate cu 8,2%. Absolvenții de învățământ secundar superior câștigă cu 25% - 31% mai mult decât cei care au terminat ciclul primar și cel gimnazial. Câștigurile obținute de persoanele care termină o facultate le depășesc cu aproape 67% pe cele ale elevilor care renunță la școală după învățământul secundar superior. Creșterea proporției absolvenților de facultate de la 13,6% la 19% în 2025 ar duce la mărirea PIB-ul cu aproximativ 3,6%. Chiar și o ușoară creștere a numărului absolvenților de învățământ secundar de la 58% la 59,7% în 2025 ar genera o creștere de 0,52% a PIB-ului. Dacă s-ar mări treptat cheltuielile cu educația până la 6% din PIB, creșterea economică ar putea atinge un nivel de 2,7-2,95% în perioada 2015-2025, în loc de 2%, potrivit cifrelor oficiale. Economia României poate primi un imbold și prin îmbunătățirea rezultatelor la testul PISA (impactul calității educației asupra creșterii economice). Experiența statelor cu economii și rate de participare la educație similare cu cele ale României, cum sunt Letonia și Ungaria, dar care investesc mai mult în învățământ, aproape 6% din PIB, demonstrează că România ar putea crește media nivelului școlarizării cu un an până în 2025.

În concluzie, avem nevoie imperioasă să conștientizăm necesitatea creșterii alocărilor bugetare către educație, deoarece finanțarea sporită a acesteia va conduce atât la creșterea echității, cât și la îmbunătățirea rezultatelor copiilor considerați a fi expuși riscului vulnerabilității.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 3:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro