Costel Alexe
Costel Alexe
Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/10-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 31-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015

2. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  2.40 Costel Alexe - declarație politică despre organizarea unui referendum local la Iași;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Costel Alexe:

La Iași, oraș aflat între primele trei municipii din România după București, haosul proiectelor europene ale Primăriei riscă să compromită viitorul comunității. Este nevoie, urgent, de un referendum local.

Orice comunitate din lumea civilizată trebuie să își decidă singură drumul, mai ales atunci când vine vorba de mari investiții menite să schimbe fața localităților, să aducă infrastructura la nivelul celei din Uniunea Europeană, să crească nivelul de trai, să poată crea facilități pentru generarea de noi locuri de muncă și, în general, menite să dezvolte urbanistic localitățile României.

Departe însă țara noastră de o asemenea situație ideală. Multe comunități sunt conduse după capriciile, megalomania și incompetența unor primari pe care aderarea României la Uniunea Europeană i-a găsit nu în postura de administratori publici vizionari și buni administratori, ci în cea de autocrați cu banii publici sau europeni, de personaje desprinse de realitatea cotidiană și mereu predispuse să sacrifice interesul public pentru proiecte închipuite, imaginate sau, de cele mai multe ori, lipsite de eficiență, relevanță, coerență cu nevoile și spiritul comunităților.

Programul Operațional Regional (Regio) 2007-2013 a stabilit, în exercițiul financiar care tocmai se încheie, că România are 3 tipuri de poli urbani de creștere, axă prioritară finanțată cu aproape 1,2 miliarde de euro prin Fondul European de Dezvoltare Regională: "poli de creștere" - orașe mari și arealul lor de influență desemnate prin HG: Iași, Constanța, Ploiești, Craiova, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov; "poli de dezvoltare urbană" - 13 municipii desemnate prin HG: Suceava, Bacău, Brăila, Galați, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Arad, Deva, Satu Mare, Baia Mare, Oradea, Sibiu și Târgu Mureș; " Centre urbane" - orașe cu peste 10.000 de locuitori, altele decât polii de creștere și polii de dezvoltare urbană.

Unii din acești poli, mai ales din vestul României, au transformat exercițiul financiar precedent (2007-2013) într-un adevărat maraton pentru dezvoltarea orașelor, contribuind masiv la schimbarea nu numai a aspectului lor și a modului în care au început să fie percepute municipalitățile de către investitori și turiști, dar anii din urmă au făcut din administrația publică un adevărat motor de generare de proiecte și gestionare financiară eficientă. Pentru aceste orașe din Transilvania etapele de implementare a proiectelor s-au desfășurat foarte bine, astfel încât acum sunt aproape încheiate procedurile și investițiile care servesc cu adevărat orașele și locuitorii.

Din păcate, Iașiul, orașul meu, nu poate fi inclus în această categorie. Capitală istorică a României, capitala culturală și spirituală a națiunii este în grea suferință din perspectiva investițiilor edilitare realizate de municipalitate în ultimii 8 ani. Pentru perioada 2007 - 2013, Primăria a contractat un număr de 15 proiecte în cadrul POR cu o valoare de peste 130 de milioane de euro, bani europeni care au venit ca urmare a includerii capitalei Moldovei între polii de creștere. Altfel spus, pentru cele 130 de milioane de euro municipalitatea ieșeană nu s-a angajat în nicio competiție, așa cum au fost cele de pe POS Mediu sau POS Transport, ci fondurile au fost la dispoziția Primăriei. Dintre cele 15 proiecte, 12 sunt încă în implementare, iar în cazul unora vorbim de întârzieri de cel puțin un an de zile în faza de execuție a lucrărilor. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că unele nu vor mai fi finalizate, iar fondurile alocate vor fi considerate drept corecții financiare sau cheltuieli neeligibile. Astfel, România va înapoia Bruxelles-ului acești bani din bugetul național, iar apoi Curtea de Conturi va constata prejudiciul realizat de Primăria Iași. Plătitorii incompetenței Primăriei vor fi tot ieșenii, din propriul buzunar. Să nu mai vorbim de faptul că județul Iași nu a beneficiat de niciun leu din aceste fonduri, deși pol de creștere este sinonim cu o zonă metropolitană care mai cuprinde comunele din aria riverană a municipiului. Primarii acestor localități au votat fără să știe că au fost păcăliți.

Marea minciună a Primăriei a fost acum deconspirată: tot orașul, din 2010 și până astăzi, este tapetat cu mesaje ridicole, de genul "Iașiul are prioritate/Campionii fondurilor europene/Primăria Iași a atras 133 de milioane de euro". Nimic mai fals. Din cele 130 de milioane de euro, Primăria nu a atras nici măcar jumătate din acești bani, ci 55 de milioane de euro, gradul de absorbție fiind mai mult decât mediocru.

Ceea ce este mai grav este că aceste proiecte nu și-au dovedit utilitatea, altfel spus, ele nu servesc ieșenii, sentimentul general fiind acela că au fost realizate doar "ca să fie făcute". Cel mai bun exemplu este baza de agrement de la Ciric, proiect realizat cu nu mai puțin de 48 de milioane de lei. Trei luni pe an, atât funcționează parțial acest obiectiv, ceea ce arată că impactul și eficiența proiectului nu vor amortiza investiția nici în decenii. Încasările Primăriei sunt ridicole, de câteva mii de lei pe sezon, parcările sunt goale, hectarele de pădure au fost defrișate degeaba, spațiile de recreere sunt abandonate, piscinele inutilizabile, iar totul arată ca un mini-oraș părăsit.

Alte proiecte ale municipalității au fost la fel de anacronice și lipsite de orice viziune. Cel mai mare scandal național în care a fost aruncat Iașiul a fost cel din februarie 2013, atunci când simbolul Iașiului - celebrii tei de pe Bulevardul Ștefan cel Mare, mai bine de 70 - a fost retezat odată cu "reabilitarea" celei mai celebre artere a orașului. Fără niciun fel de discernământ 20 de milioane de euro au fost îngropați în pietre cubice, unde manopera a fost, nici mai mult nici mai puțin, decât 80 euro/mp.

Refacerea liniilor de tramvai a avut meritul că a reabilitat aproape 80% din șina de tramvai din Iași, orașul având, după București, cea mai vastă cale de rulare pentru tramvaie din România, dar unde materialul rulant vechi de 30-40 de ani, adevărate "cutii ale morții" pentru ieșeni - câteva accidente din ultimii ani fiind, de asemenea, de notorietate - au îngropat eficienta investiției. Milioanele de euro nu au produs niciun beneficiu ieșenilor, investițiile fiind la fel de lipsite de orice impact economic, realizate în foste zone industriale, în cea mai mare parte a lor, unde călătorii pot fi numărați pe degete.

Alte proiecte necesare ca reabilitarea termică a blocurilor, crearea unor zone industriale, parcuri industriale, regenerarea unor mari zone de patrimoniu nu au fost pe placul primarului Nichita, cel care a rămas la stadiul de speranță eternă a activului de partid pesedist.

Dar marea dramă acum începe. Pentru exercițiul financiar 2014-2020, primăria și-a croit deja o "salbă" de proiecte, care însumează 170 de milioane de euro, în condițiile în care, din toate estimările, banii nu vor ajunge nici pentru 100 de milioane de euro, sumele fiind mai mici pentru polii de creștere în următorii 7 ani. Anunțul municipalității vestește aceeași lipsă de viziune și de orice fel de pragmatism și impact economic : 8 proiecte, în marea lor majoritate eșuate, din exercițiul financiar încheiat și reambalate pentru 2014-2020. Se anunță un răsunător eșec pe toată linia.

Este un adevărat dezastru să nu privești în jur la celelalte orașe care au marșat pe parcuri industriale : hub-uri inovative, zone special amenajate pentru microîntreprinderi, reabilitarea patrimoniului istoric, săli de operă și spectacole etc. Cel mai mare proiect care va fi depus este, ați ghicit, un stadion, de 54 de milioane de euro, Primăria sacrificând în acest scop un teren unde plănuia să dea parcele tinerilor profesori, medici, magistrați pentru loturi de case; autogară în mijlocul orașului, un "centru de recuperare" (poate geriatrie pentru viitorul primar pensionar!) de 40 de milioane de euro, iarăși linii reabilitate pentru tramvaie cu care nu circulă nimeni și alte megalomanii marca Nichita!

Consider că Iașiul și ieșenii nu pot fi la cheremul unui megaloman și a unei echipe incompetente, care a făcut praf orice idee de eficiență și responsabilitate în această urbe!

Haosul și degringolada pesedistă trebuie oprite până când nu va fi prea târziu! La Iași, oraș aflat între primele trei municipii din România după București, haosul proiectelor europene ale Primăriei riscă să compromită viitorul comunității. Este nevoie, urgent, de un referendum local.

De aceea, solicit urgent consilierilor locali al PNL și plenului Consiliului local al Municipiului Iași, spre beneficul exclusiv al ieșenilor, demararea discuțiilor pentru organizarea unui referendum în care cei care trăiesc în Iași să se pronunțe cu privire la prioritățile pentru următorii 7 ani. Legea actuală a referendumului face facil acest demers. Oradea este cel mai recent caz de mare municipalitate care face un astfel de exercițiu.

Ieșenii sunt singurii în măsură să spună dacă vor stadion cu echipă retrogradabilă sau sală de concerte cu spectacole europene, linii care duc nicăieri sau reabilitarea termică a blocurilor, dezvoltarea unui centru istoric sau centru de geriatrie pentru protipendada pesedistă.

Chem, de asemenea, alături de această inițiativă societatea civilă, oamenii de afaceri, tinerii, elita Iașiului și pe toți cei care cred în viitorul Iașiului!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 27 octombrie 2021, 17:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro