Costel Șoptică
Costel Șoptică
Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/10-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 31-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015

2. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  2.41 Costel Șoptică - declarație politică intitulată "Producătorii de lapte, lăsați în voia sorții de către Guvernul Ponta";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Costel Șoptică:

"Producătorii de lapte, lăsați în voia sorții de către Guvernul Ponta"

România mai trebuie să treacă printr-un șoc - cel al desființării cotelor de lapte, care, până la 1 aprilie 2015, a făcut ordine pe piața de profil a Uniunii Europene. Crescătorii de animale, în special, se așteaptă la ce este mai rău pentru ei, invazia laptelui din restul Europei, dar, mai ales, a produselor din lapte, putând duce la falimente în lanț pe această piață, în România. Chiar dacă decizia a fost anunțată de Uniunea Europeană de mai mulți ani, autoritățile naționale, Ministerul Agriculturii nu au făcut nimic ca să sprijine fermierii să poată face față acestei mișcări pe piața laptelui.

Comunitatea Europeană, ce a devenit Uniunea Europeană în 1992, prin Tratatul de la Maastricht, a fost pusă în situația de a lua o decizie pentru a ține în frâu producția de lapte de vacă, ce atinsese niveluri atât de înalte, încât afectau grav piața. Astfel, încă din anul 1984, au apărut cotele de lapte, care stabileau cât putea produce fiecare stat în parte. Depășirea acestor cote ducea automat la plata unor taxe de către producătorii care au contribuit la generarea excedentului de lapte. Guvernele statelor din vestul Europei și-au apărat producătorii interni, lăsându-i să producă, astfel încât să nu le afecteze afacerile, dar preluându-le aceste datorii.

La aderare, România și-a negociat cota de lapte, considerată mică în comparație cu posibilitățile naționale. În cele din urmă, s-a dovedit că doar aproximativ jumătate din ceea ce aveam voie să producem ajungea în sistemul de înregistrare a laptelui.

În competiția de pe piața comunitară a laptelui de vacă România a plecat cu mari handicapuri, de la lipsa de capital și până la lipsa de dotare tehnică și chiar de animale de rase superioare. Fermierii români au recuperat mult în ultimii ani, dar nu au avut atât de mult timp la dispoziție încât să poată elimina decalajele de productivitate dintre ei și restul Europei.

Din 2003, Uniunea Europeană a anunțat intenția de a renunța la acest sistem de supraveghere a producției de lapte, pentru ca statele membre ale UE și producătorii să poată lua măsuri din timp pentru a contracara eventualele efecte negative.

Guvernul Ponta crede că și-a făcut datoria în ceea ce privește pregătirea crescătorilor de animale pentru momentul eliminării cotelor de lapte. I-a avertizat că s-ar putea să fie rău pentru ei. În rest, nimic! Singura măsură efectivă a fost subvenționarea achiziției de tancuri de răcire de către micii producători, program care nu a avut nici pe departe rezultatul urmărit.

Pentru perioada posteliminare a cotelor, Ministerul Agriculturii și-a anunțat intenția de a majora subvențiile pentru vacile de lapte, prin sprijinul voluntar cuplat. Până acum, nu se știe despre ce sume este vorba, plus că este necesară și aprobarea Comisiei Europene. Nu este nimic de mirare cu atitudinea Ministerului Agriculturii, care anunță triumfal măsuri care nu există legal. La fel a procedat și în cazul Programului Național de Dezvoltare Rurală, lansat oficial cu mare alai în prezența premierului Victor Ponta, în condițiile în care România nu a primit niciun document oficial din partea Comisiei Europene care să susțină viitoare proiecte tocmai din bani comunitari.

Aceeași politică de propagandă deșartă a fost folosită și în cazul ajutorului dat crescătorilor de animale. Ministerul Agriculturii a declarat că este preocupat de situație și pregătește măsuri de sprijin pentru fermieri; a anunțat chiar și bani în plus pentru vacile de lapte, dar nu se știe cât. Chiar și așa, în cel mai fericit caz, banii vor putea ajunge la beneficiari în decembrie, cu mult timp după ce sistemul de cote, ce asigura un echilibru pe piața laptelui de vacă, va dispărea. În tot acest interval, producătorii autohtoni sunt lăsați să facă față singuri competiției de pe piața de profil, în condițiile în care ei pleacă cu un mare handicap economic.

Poate că tocmai sărăcia românilor va fi singura măsură de protecție a producătorilor și procesatorilor de lapte de vacă. Statisticile Comisiei Europene arată că laptele românesc are unul dintre cele mai mici prețuri din UE, astfel că este de văzut dacă producătorii din vestul Europei ar vrea să exporte lapte în țara noastră.

Partidul Național Liberal este adeptul unei politici de piață care se autoreglează, dar nu este indiferent la posibilele amenințări care pot afecta producătorii interni. De aceea, PNL va fi foarte atent la reacțiile pieței naționale și comunitare după eliminarea cotei de lapte. Este cert că în Uniune se produce mai mult lapte decât se consumă, iar acest surplus de producție, accentuat și de embargoul impus de Rusia produselor alimentare comunitare, nu trebuie să-și găsească debușeu în piața României. PNL va urmări cu atenție mișcările de lapte crud, dar mai ales ale produselor procesate din lapte, care ar putea ajunge în magazinele românești. Industria națională de procesare are mari procesatori, de talie europeană. De aceea, monitorizarea pieței laptelui și a produselor lactate va avea sarcina de a identifica din timp orice perturbare a pieței interne de profil și a adopta măsurile corespunzătoare pentru reinstaurarea echilibrului pieței.

Dacă supraproducția de lapte din restul Europei ar determina scăderea prețurilor și în România, s-ar putea spune că măcar consumatorii ar avea un beneficiu. Dar experiența ne arată că nicio ieftinire a materiilor prime nu ajunge să se regăsească și în scăderea prețurilor alimentelor.

Personal, reprezint un colegiu din județul Botoșani, care deține cele mai multe vaci de lapte din România, după județul Suceava. În Botoșani situația este și mai grea. Statisticile Comisiei Europene arată că lapte mai ieftin decât cel autohton este în Polonia. De aceea, există riscul ca producătorii naționali să fie afectați de importurile din Polonia, primii fiind cei din Botoșani, având în vedere și distanța mică dintre cele două granițe.

De aceea, voi fi foarte atent la orice modificare a pieței laptelui și a produselor lactate, în special în județul Botoșani, care poate fi considerat un barometru pentru toată țara.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 26 octombrie 2021, 12:57
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro