Ovidiu-Cristian Iane
Ovidiu-Cristian Iane
Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/10-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 31-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015

2. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  2.89 Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică cu tema: "România, grânarul Europei";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"România, grânarul Europei"

Respect poziția prim-ministrului Victor Ponta și salut intenția sa de a solicita reprezentantului Ministerului Agriculturii să elaboreze o schemă prin care să faciliteze, în condiții financiare optime, accesul fermierilor români pe piață, la marii retaileri de magazine.

Așa cum și premierul acestei țări aprecia, competiția în acest sector este, într-adevăr, dură și "nu foarte corectă", iar sprijinul de care fermierii au nevoie nu este în totalitate de ordin financiar, ci și de ordin legislativ.

Dacă dorim cu adevărat să găsim o soluție în ceea ce privește producția și accesul pe piață al produselor românești, trebuie mai întâi să înțelegem care este sursa care stă la baza dificultăților semnalate de agricultori: dependența producătorului român de traderii internaționali.

Din nefericire, până în prezent niciun ministru al agriculturii nu a reușit să găsească soluții eficiente pentru a decala această dependență și pentru a oferi fermierilor oportunitatea de a obține un preț bun pe recoltă și de a se putea dezvolta ulterior. Astfel am ajuns în situația în care, chiar dacă România a avut un an agricol bun, fermierii nu au spații de depozitare, la nivelul întregii țări nefiind construite suficiente silozuri pentru a putea stoca cerealele.

Din cauza lipsei spațiilor de depozitare, agricultorii români se confruntă cu o situație fără ieșire, în care prețurile listate la bursă nu sunt respectate, așa cum se întâmplă în țări precum Franța și Germania, iar ei sunt forțați să accepte prețurile foarte reduse oferite de către traderii internaționali sau de către intermediari, alternativa fiind aceea de a lăsa cerealele pe câmp.

Situația este similară și în cazul producției de legume și fructe, unde din cauza lipsei centrelor de colectare și stocare în condiții optime, în afara sezonului, a fructelor și legumelor, fermierii sunt obligați să-și vândă producția la prețuri de nimic, iar românii să consume produse importate din Olanda, Spania și Turcia.

Pentru ca producătorii mici și medii să aibă acces pe rafturile hipermarketurilor, așa cum eu, premierul și orice alt român își dorește, aceștia trebuie să îndeplinească anumite condiții fundamentale care în acest moment par a fi o utopie. Giganții comerciali solicită ca o cantitate uriașă de mere, de exemplu, să le fie livrată zilnic și în orice anotimp al anului, în condițiile în care fermierul român nu își permite costul acestor transporturi și nu are unde să le depoziteze în anotimpurile reci. De aceea chiar și acești producători sunt forțați să le vândă sub costul de piață, pentru a nu le lăsa să putrezească.

Încă un exemplu aleatoriu în acest sens este diminuarea numărului de fabrici de procesare a laptelui din România, care a atras după sine situația în care exportăm 19 mii de tone de lapte și importăm peste 100 de mii. De asemenea, exportăm 16 mii de tone de brânză și importăm cu 3000 de tone în plus față de ceea ce exportăm.

Acesta este motivul pentru care în supermarketuri și hipermarketuri se vând produse de brand internațional, iar produsele românești sunt exportate la prețuri de nimic, și anume lipsa spațiilor de depozitare sau procesare a fructelor și legumelor.

Având aceste lucruri în vedere, consider că discuțiile și strategiile ce vizează dublarea producției românești sunt de prisos, în condițiile în care o măsură prioritară ar trebui să fie reducerea distanței pe care produsele agroalimentare trebuie să le parcurgă de la producător la consumatorul final.

Cât despre solicitarea ca fermierilor să le fie facilitat accesul în hipermarketuri, trebuie să implementați de urgență măsuri prin care să fie construite silozuri, microsilozuri și spații de depozitare cât mai accesibile și fără vreo taxă aplicată fermierilor, pentru ca aceștia să aibă posibilitatea de a furniza produse pe tot parcursul anului.

În condițiile enumerate mai sus, ne mai dorim ca România să devină grânarul Europei, chiar dacă, în prezent, acest lucru nu aduce niciun beneficiu agricultorilor, ci ei își vând intermediarilor recoltele la prețuri care nu le permit nici măcar să-și recupereze investiția făcută în cultură?

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 23:00
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro