Daniel Florea
Daniel Florea
Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.55/10-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 31-03-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 31 martie 2015

2. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  2.98 Daniel Florea - declarație politică: - "Dreptul la viață";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Daniel Florea:

"Dreptul la viață"

Nu întâmplător am ales acest subiect în această perioadă, primăvara fiind anotimpul altfel definit - anotimpul sinucigașilor.

Problematica sinuciderii este una destul de complexă și imposibil de definit printr-un scurt cuvânt. Se pare că la sinucidere ajung de obicei persoanele care cad într-o extremă a vieții, în ghearele deznădejdii. În umbra morții se ajunge și din pricina lipsurilor de tot felul, a greutăților vieții și, mai ales la tineri, din cauza unei comunicări deficitare cu cei din jur și a lipsei de iubire.

Realitatea sinuciderii devine un spectru din ce în ce mai apropiat și mai amenințător. Organizația Mondială a Sănătății vorbește de un val sau o epidemie de suicid acum, când la nivel mondial o persoană se sinucide la flecare trei secunde, iar pentru fiecare din acestea există alte 20 ce au încercat să-și ia viața. Mortalitatea din această cauză a fost mai mare decât cea a victimelor înregistrate în urma accidentelor rutiere.

Suicidul în România se situează peste media europeană la grupele de vârstă cele mai predispuse, adică adolescenții între 15 - 19 ani și adulții cu vârste între 50 și 54 de ani, conform unui studiu Eurostat prezentat în 2014. În România, sinuciderea în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 19 ani înregistrează o rată de 6,3 decese la 100.000 de locuitori, comparativ cu media europeană de 4,6. În cazul grupei de vârstă 50 - 54 de ani, România are o rată de 22 de sinucideri la 100.000 de locuitori pentru ambele sexe, comparativ cu 18,3 media europeană. În 2013, conform Institutului de Medicină Legală "Mina Minovici", în România s-au înregistrat 2.721 de cazuri de suicid.

Dincolo de explicațiile pertinente, o tăcere și o tristețe aparte se aștern în inimile noastre când prin mass-media auzim, din ce în ce mai des, de sinucideri. Încă o persoană care nu și-a găsit rostul, încă un om care a încetat să lupte, încă un înfrânt pe drumul vieții...

Am auzit spunându-se că există la unele persoane o predispoziție înnăscută spre negativism, spre înstrăinare, spre suicid chiar. În plus, cu toții am aflat încă de pe băncile liceului că optimismul și pesimismul țin de firea noastră și că n-ai ce face dacă te-ai născut cu o astfel de trăsătură temperamentală. Într-o astfel de ecuație, e periculos de ușor să afirmi că Dumnezeu este de vină pentru slăbiciunea firii celor ce-și iau singuri viața.

E imperios necesar să tăiem pesimismul exagerat (deznădejdea), să încurajăm buna dispoziție, să încurajăm optimismul. Trebuie depistate din timp persoanele cu disponibilitate mărită spre suicid și ajutate să depășească starea nefericită în care se zbat.

Orice zdruncinare a echilibrului favorizează sinuciderea, iar oamenii își iau viața cu mai multă ușurință atunci când structura socială suferă modificări importante. Orice fel de anomie: economică, familială, intrapersonală favorizează creșterea ratei sinuciderilor. Crizele industriale sau financiare, șomajul, schimbările și conflictele profesionale, absența statutului profesional sau nesiguranța acestuia, izolarea socială, angoasa marilor orașe, alcoolismul, destrămarea familiei, afecțiunile cronice și pierderea credinței sunt tot atâtea coordonate ce pot conduce la o conduită suicidară.

Unii încearcă să se sinucidă, alții pot face gesturi suicidare care sunt chemări în ajutor sau încercări de a face cunoscut cât de adâncă, cât de mare este disperarea lor.

Între 60% și 80% dintre persoanele care au comis suicid au comunicat intenția lor, într-o formă sau alta, din timp. Problema e că nu a fost nimeni care să-i asculte. Organizația Mondială a Sănătății estimează că majoritatea cazurilor de suicid care se întâmplă anual ar fi putut fi evitate dacă ar fi fost adoptate soluții adecvate de comunicare de către autoritățile sanitare naționale.

O inițiativă lăudabilă am întâlnit la Cluj, unde nu de foarte mult timp a fost înființată Alianța Română de Prevenție a Suicidului, dar care a lansat prima linie gratuită de consiliere telefonică, la nivel național, pentru persoane aflate în criză suicidară și apropiații acestora.

Consider că, alături de aceste inițiative, este extrem de necesară o lege simplă care să prevadă ca prin numărul unic de urgență 112, orice pacient să poată beneficia de asistență psihologică gratuită zi și noapte, atunci când gândurile negre îi dau târcoale, atunci când disperarea îl cuprinde, să poată apela la un psiholog.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 4:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro