Dorel Covaci
Dorel Covaci
Ședința Camerei Deputaților din 21 aprilie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/30-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 21-04-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 aprilie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.21 Dorel Covaci - declarație politică: - "Reabilitarea bisericilor de lemn din Țara Făgetului";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Dorel Covaci:

"Reabilitarea bisericilor de lemn din Țara Făgetului"

Bisericile de lemn din țara noastră constituie un patrimoniu de o valoare inestimabilă, pe plan național și internațional. Ele sunt documente palpabile și grăitoare ale realităților istorice, culturale și sociale ale regiunii în care se regăsesc. Până la începutul secolului al XX-lea, românii și-au manifestat spiritul creator utilizând lemnul, într-o bogăție de simboluri și forme, de un înalt rafinament, iar construirea bisericilor de lemn a devenit o culme a exprimării talentului poporului român.

Bisericile de lemn din România sunt adevărate tezaure de cultură românească, care păstrează o artă constructivă sacrală, cu rădăcini adânci în istoria poporului român.

Construcții unicat, rarisime sau reprezentative pentru un anumit ansamblu de lăcașuri se regăsesc în toate zonele țării și, uneori, în cele mai neașteptate locuri. Din acest motiv, identificarea, documentarea și conservarea bisericilor de lemn reprezintă o temă importantă de cercetare și practică științifică. Dispariția sau distrugerea acestor monumente de arhitectură izolate sau anonime constituie o breșă imensă în întreg ansamblul arhitectonic din care fac parte, dar și o pierdere enormă, rămasă nedescoperită, pentru cultura românească.

În jurul bisericilor de lemn s-au constituit comunitățile creștine din sate și târguri, dar și primele așezăminte monahale, singurele centre de cultură ale secolelor trecute.

În România se păstrează în jur de 1440 de biserici de lemn, construite înainte de 1918, din nefericire întreținute și puse în valoare la modul superficial. Aproximativ 650 dintre ele se află în Transilvania și Banat (jumătate din numărul celor existente după Primul Război Mondial), peste 490 în Oltenia, Muntenia și Dobrogea și mai mult de 300 în Moldova.

În 1999, 8 biserici de lemn din Maramureș au fost selectate pe lista patrimoniului mondial al UNESCO.

Multe biserici de lemn păstrează obiecte și inscripții care, luate împreună, creează o adevărată arhivă a satelor românești.

În majoritatea bisericilor de lemn se țin slujbe și astăzi și tot de existența lor se leagă și păstrarea unor obiceiuri și tradiții străvechi.

Astăzi mă voi opri cu precădere la prezentarea celor 17 biserici de lemn din Timiș, din zona Făgetului. Acestea au o arhitectură aparte; nu seamănă cu cele din Transilvania sau cu cele din restul țării, poate și pentru că istoria Banatului a fost diferită de cea a celorlalte regiuni ale țării. Ele păstrează scrierile cu litere chirilice.

Cele 17 biserici de lemn din Țara Făgetului au o notă comună, dată de materialul din care sunt ridicate, tehnica de construcție și desfășurarea planimetrică. Cele mai multe au hramul Cuvioasa Parascheva.

De regulă, bisericile au fost înălțate în centrul așezării, adeseori pe un loc mai înalt, ferit de inundații, iar în jurul lor s-a înființat cimitirul.

Deși multe dintre biserici sunt monumente istorice de categoria A, ele se află în afara circuitelor turistice, tocmai din cauza lipsei infrastructurii: drumuri, puncte de cazare, trasee marcate etc.

În această direcție, Direcția Silvică Timiș a lucrat la reabilitarea prin fonduri europene a unui drum forestier, care va deschide un circuit turistic nou, de aproape 50 km, în frumoasa Țară a Făgetului. Pe întinderea acestuia se regăsesc pensiuni, biserici de lemn și alte monumente istorice, dar și peisaje superbe.

Această salbă de monumente unice necesită, multe dintre ele, o restaurare temeinică și urgentă, prin lucrări de consolidare a structurii de rezistență, a acoperișurilor și prin recondiționarea picturii interioare, în principal, datând din secolul al XVIII-lea.

Piatra mai poate aștepta, dar lemnul nu, unele dintre aceste nestemate neprețuite ale arhitecturii populare religioase fiind în prag de prăbușire.

Din nefericire, tocmai în postul Sfintelor Paști, Biserica de lemn din Povergina, construită în 1782, cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, a căzut pradă flăcărilor lăsate nesupravegheate de localnicii care curățau miriștile.

Restaurate și puse în valoare, bisericile de lemn din Țara Făgetului, obiective importante din patrimoniul istoric, cultural și religios național, pot constitui o veritabilă atracție locală și pot intra în circuitul turistic religios.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 16:19
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro