Florin Gheorghe
Florin Gheorghe
Ședința Camerei Deputaților din 21 aprilie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/30-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-10-2021
12-10-2021
11-10-2021
05-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 21-04-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 aprilie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.127 Florin Gheorghe - declarație politică: - "Când și cum schimbăm structura PIB";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Florin Gheorghe:

"Când și cum schimbăm structura PIB"

România este pe creștere economică de peste 3 ani. Este o certitudine. Produsul Intern Brut crește de la un an la altul, însă în rate modeste, neconvingătoare, sub potențialul economiei românești și direct dependent de unul dintre cele mai vulnerabile sectoare ale economiei, agricultura. Un viceguvernator al băncii centrale ironiza această stare de fapt, spunând că economia României este "puternic meteo-sensibilă", iar creșterea economică depinde de cât de mult plouă în luna mai și cât de mult soare este în lunile iulie și august. Toate aceste afirmații sunt adevărate și vulnerabilizează în mod real diminuarea decalajelor dintre România și Uniunea Europeană, proces în care toți românii și-au pus speranțele și care se traduce prin dorința de a trăi ca afară.

Nu vreau să se înțeleagă greșit că nu aș dori ca sectorul agricol din România să contribuie și mai mult la Produsul Intern Brut al României, ci doresc să atrag atenția că agricultura nici nu poate și nici nu trebuie să devină singurul motor de creștere economică din țara noastră. În anul 2013, Institutul Național de Statistică ne dădea una dintre cele mai bune vești: mai mult de jumătate din sporul creșterii economice era adus de către sectorul industrial care contribuia cu peste 1,3% la creșterea economică totală. Când datele finale pentru anul 2014 vor fi făcute publice, am toată speranța ca această evoluție să se consolideze și pentru anul trecut și nu să fi fost doar un "accident" în anul 2013.

"Să reindustrializăm Europa!", au strigat Merkel, Hollande, Cameron, Renzi sau clasa politică românească la ultimele alegeri europene. Din păcate, sloganul generos a rămas doar la nivelul de material de campanie electorală, fără să lase urme în politicile economice ce au urmat alegerilor. Italienii își croiesc noile colecții de modă în China, germanii și-au dus unele producții în Sud-Estul asiatic, francezii își fac planuri mari pentru delocalizări în nordul Africii, iar britanicii redescoperă avantajele comparative ale fostelor colonii. Altfel spus, una se vorbește, alta se face.

Unde se află România în tot acest discurs? Parcă pe nicăieri! Agricultura continuă să producă mai mult, de o calitate superioară, dar numai ca semn al intensificării muncii fermierilor, și nu ca rezultat al unor investiții masive în tehnologii, infrastructură și logistică specifică. Altfel spus, agricultura va mai crește și în anii următori, dar se apropie cu viteză de maximum de potențial, atâta vreme cât lucrările însă se fac cu sapa, iar culturile se irigă cu găleata.

Cât despre industrie, România pare a se fi integrat pe deplin în Uniunea Europeană, în sensul că promite mult și nu face nimic concret. Suntem încă săracii Europei, însă acest statut nu ne dă dreptul să nu conturăm o strategie de creștere și dezvoltare pe termen lung. Capitalul autohton este la fel de slab ca în anii ‘90, însă nimic nu ne scuză că nu i-am sprijinit consolidarea în peste două decenii de piață liberă. Investițiile străine sunt puține și vulnerabile, iar unele dintre acestea bat cu pumnul în masă și amenință cu plecarea în alte țări. Dacă mai adăugăm la acest peisaj și exodul creierelor din România, atunci putem lesne anticipa că potențialul de creștere al României se va diminua și mai mult.

Anul 2015 este anul cel mai propice adoptării unor decizii cruciale pentru viitorul țării noastre, deoarece niciun om politic nu este cuprins de febra sondajelor și niciun partid politic nu are ochii ațintiți la scorurile din sondaje. România are nevoie de o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung, acompaniată de politici, nu doar de vorbe, de un pact pe care să-și pună semnătura toți liderii partidelor politice din România și chiar lideri reprezentativi ai societății civile. Interesul național ne cere să ne gândim nu doar la ziua de mâine, care poate fi înseninată, dar și la viitorul mai lung, pe care-l știm cu toții că este incert și plin de provocări. Dacă viitorul ne va prinde pregătiți, orice provocare va putea fi depășită cu ușurință. Dacă vom continua discursurile frumoase, fără fond, atunci vom trăi satisfacții de moment și vom garanta un viitor nesigur copiilor noștri.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 17 octombrie 2021, 7:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro