Costel Alexe
Costel Alexe
Ședința Camerei Deputaților din 21 aprilie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/30-04-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 21-04-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 aprilie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.143 Costel Alexe - declarație politică intitulată "Trag un semnal urgent de alarmă către Parlamentul României: Competiția națională pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii 2021 este viciată de către PSD prin favorizări, abuzuri, obstrucționări și calcule politice";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Costel Alexe:

"Trag un semnal urgent de alarmă către Parlamentul României: Competiția națională pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii 2021 este viciată de către PSD prin favorizări, abuzuri, obstrucționări și calcule politice"

Unul din cele mai importante proiecte europene pentru dezvoltarea competitivității și a performanței în domeniul cultural, prin utilizarea acesteia drept un motor de transformare a comunităților, este competiția ce desemnează orașe europene ale culturii. După cum probabil știți, această titulatură nu este o simplă distincție. Ea implică o expunere extraordinară la nivel național, regional, european și internațional și face din toate pârghiile domeniului cultural adevărate mecanisme ale creșterii nivelului de trai, atragerii turiștilor și a investițiilor străine, creării locurilor de muncă și sporirii bugetelor. Orașele care au fost, de-a lungul timpului, capitale europene ale culturii s-au schimbat aproape total și au rămas, pentru mult timp, locuri preferate de turiști, adevărate repere culturale, borne în harta europeană înțesată de sute sau mii de variante pentru destinații culturale, de agrement, investiționale etc.

Începând din 1980, această inițiativă va aduna până în 2019 nu mai puțin de 60 de citadele europene. Așa cum a precizat și Ministerul Culturii, în februarie anul acesta, atunci când a lansat în mod oficial competiția națională, "conceptul «Capitală Culturală Europeană» împlinește, anul acesta, 30 de ani de la prima acțiune. În anul 1985, Atena a fost primul oraș desemnat Capitală Europeană. Orașul câștigător din România va împărți titlul, în 2021, cu un oraș din Grecia, dar și cu un oraș câștigător din țările candidate și potențialii candidați la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia, Islanda, Muntenegru, Serbia). Țările cu vocație europeană, cum ar fi Republica Moldova, ar putea de asemenea să desemneze un oraș asociat acțiunii."

La ora actuală, practic, au fost lansate toate datele oficiale pentru competiție. Comisia Europeană, prin Direcția Generală Educație și Cultură, a lansat inclusiv ghidul pentru orașele care se pregătesc pentru depunerea candidaturii (Capitalele europene ale culturii 2020-2033). Data limită de depunere a dosarelor de candidatură este 10 octombrie 2015. Va urma perioada de jurizare, în cadrul a două întâlniri: cea de preselecție (noiembrie-decembrie 2015) și cea de selecție finală (septembrie 2016). Juriul va fi format din zece experți europeni, numiți de instituțiile europene.

Toate datele arată, până la acest moment, că această competiție are o miză uriașă. Pentru multe din orașele României, câștigarea acestui titlu poate reprezenta pur și simplu salvarea lor dintr-o anumită zonă gri, recâștigarea unui statut, atragerea atenției asupra unei regiuni sau comunități. Politic vorbind, miza este colosală, pentru că orașul care va atrage acest titlu va aduce cu el în mod automat și fonduri europene suplimentare, fonduri naționale și guvernamentale, rezolvarea problemelor infrastructurii, reconfigurarea elitelor locale, iar consensul politic de la centru va fi aproape automat, indiferent de schimbările electorale de după septembrie 2016. Niciun guvern nu va putea să nu susțină un oraș, chiar dacă acum competiția este viciată de către PSD.

Sibiu și Klaus Iohannis sunt împreună două modele edilitare, comunitare, administrative și politice de succes. Un om care a avut viziunea de a transforma comunitatea sa, mizând pe un proiect care a modificat pentru totdeauna orașul. Când mulți primari, la începutul anilor 2000, nici nu știau cum arată granița de Vest a României, o aplicație pentru un proiect european sau construirea agendei discuțiilor cu un investitor, Iohannis a reușit imposibilul. "Târgul de provincie Sibiu" a devenit o veritabilă capitală a culturii, o insulă de dezvoltare, un reper internațional pe harta lumii. Iar această veste a făcut înconjurul țării, al Europei și al lumii. Aceasta a fost cartea sa de vizită, CV-ul său pentru a răzbi în lupta politică și în câștigarea celei mai înalte demnități a statului român. Primul primar de provincie ajuns șef al statului stă pe un soclu care înseamnă o administrație de succes, construită în jurul unui proiect temerar - capitală europeană a culturii.

Din păcate, Iași, orașul meu, nu a avut această șansă în 2007. Capitală istorică a României, capitala culturală și spirituală a națiunii este în grea suferință, din perspectiva primarilor care i-au succedat la conducere după 1990.

Astăzi, în plină competiție națională pentru statutul de capitală europeană a culturii, orașul meu, Iași, este într-o situație de neînchipuit. Nu are nicio strategie culturală, nu are nicio idee despre cum aceasta poate fi armonizată cu strategia de dezvoltare a orașului, nu are un concept, un vehicul instituțional profesionist, nu a realizat la timp pașii birocratici necesari pentru a participa cu șanse de câștig la vestita competiție.

Primarul PSD, Gheorghe Nichita, un dușman al culturii, care a lăsat în paragină aproape toate monumentele publice de patrimoniu din oraș, a transformat pregătirea pentru această competiție într-un amestec de boicot, noncombat, luptă intestină, negociere politică, armă electorală și vehicul de sifonare a banilor publici pentru sinecuri și destinații fără nicio finalitate.

La început a intrat într-un conflict intern cu europarlamentarul Cătălin Ivan și, pentru a-l bloca pe acesta din urmă, și-a creat Fundația "Iași-capitală culturală europeană", pe care a înțesat-o de amatori și sinecuri. S-a autoimpus președinte al fundației, iar celelalte posturi din organigramă le-a umplut cu membri PSD sau lachei din primărie (funcționari sau consilieri locali), tocmai pentru a avea propria jucărie. Au urmat doi ani de scandaluri eterne, contestări, acuze legate de fonduri publice: 500.000 de euro au fost risipiți până acum fără nicio justificare sau folos. Haosul și propaganda au pus pe drumuri primarii din Chișinău și Cernăuți, aceștia fiind păcăliți că vor fi implicați în proiect. Acum câteva săptămâni, primarul a destituit directorul executiv al fundației, impunând propriul agitator PSD.

Până acum fundația nu a fost în stare să redacteze o strategie culturală a municipiului (deși fusese abilitată de Consiliul Local să facă acest lucru) și nici integrată în cea de dezvoltare a orașului. Toate etapele sunt întârziate, ba unele chiar falsificate, dacă e să calculăm după pașii din ghidul oficial. Doar liberalii s-au arătat dispuși să susțină proiectul și să pună la dispoziție orice este nevoie, pentru ca orașul să fie cu adevărat competitiv la momentul depunerii acestui dosar. Este aproape clar că primarul Gheorghe Nichita, pentru a nu-l supăra pe Victor Ponta, nici nu și-a propus să facă vâlvă prea mare și să facă treabă cu adevărat serioasă în privința candidaturii Iașiului. Dar va fi, cu siguranță, o temă de campanie electorală în 2016, pentru a provoca orgoliile ieșenilor. Decontul va veni după locale, adică în septembrie 2016.

Dar acest lucru nu este singurul care leagă PSD de vicierea acestei competiții. Înainte de lansarea oficială a concursului, premierul PSD, Victor Ponta, și-a declarat deschis sprijinul pentru Craiova, oraș căruia pare că i se oferă toate pârghiile instituționale pe filieră PSD pentru a-și spori șansele în competiție. De curând, a fost organizată o gală la Bruxelles, în 2013 a fost realizată o gală la Ateneul Român din București unde prezența premierului Ponta, alături de primarul-plagiator și antieuropean (fost PRM), Lia Olguța Vasilescu, a întipărit ideea că municipiul în cauză beneficiază de cel mai mare sprijin. Mai mult, investiții uriașe guvernamentale sunt prognozate la Craiova în perioada următoare, alte orașe, inclusiv Iașiul, fiind văduvite de orice sprijin din partea Executivului pentru marile proiecte. Favorizarea Craiovei este un proiect 100% pesedist, care viciază competiția și obstrucționează concurența corectă și obiectivă între orașele candidate. Calculul politic merge către zona Olteniei, un bazin electoral masiv al PSD.

Vicierea de către PSD a competiției naționale pentru statutul de capitală europeană a culturii 2021 a continuat cu implicarea Bucureștiului în acest proces. De curând, ARCUB a lansat proiectul pentru ca municipiul București să fie oraș candidat, asta în condițiile în care primarul PSD, Sorin Oprescu, este un dușman declarat al patrimoniului. Mai mult, intrarea Bucureștiului în competiție ar sugruma pur și simplu întreaga inițiativă națională, șansa orașelor de provincie ar fi zdrobită. Nici sensul competiției europene nu este de a impune capitale naționale ca orașe culturale, ci de a dezvolta orașe, prin intermediul culturii. Dar Victor Ponta este iarăși laș, pentru a face o declarație pe subiect, în sensul de a nu încuraja primăria București să intervină în această competiție. Oprescu va candida din nou în 2016 pentru un nou mandat și, din calcule politice, Ponta nu își permite să se răfuiască nici măcar de dragul capitalei europene a culturii.

Totodată, ministrul culturii, cărătorul de geantă al lui Ion Iliescu, care nu a activat în viața lui în domeniul cultural, ministru care nu are nici profesie și nici carieră, nu este în stare să supună unei dezbateri naționale sau parlamentare această competiție. Nici nu știe și nici nu este interesat, totul este abandonat, în lipsa unei strategii naționale în domeniul culturii.

Trag un semnal urgent de alarmă către Parlamentul României.

Competiția națională pentru statutul de Capitală Europeană a Culturii 2021 este viciată de către PSD prin favorizări, abuzuri, obstrucționări și calcule politice, menită să se stabilească în culise un câștigător dintr-un oraș cu primar PSD, dintr-o regiune tradițional votantă majoritară PSD. Experții europeni nu vor putea calcula "la rece", în lipsa unui lobby susținut din partea unor alte orașe, a unui noncombat pe linie de partid (Iași) și a supralicitării cu fonduri și evenimente pentru un oraș precum Craiova. Nesimțirea, reaua credință, bătaia de joc nu s-au oprit la 16 noiembrie 2014. Până și în chestiunea capitalei culturale europene, PSD a reușit să deturneze sensul real și să instrumenteze competiția în favoarea sa electorală și a clovnului Viorel Ponta!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 24 octombrie 2021, 4:09
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro