Maria-Andreea Paul
Maria-Andreea Paul
Ședința Camerei Deputaților din 28 aprilie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/07-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 28-04-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 aprilie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.15 Maria-Andreea Paul - declarație politică: - "Facem ceva pentru țară sau dormim în bocanci?";

   

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

    ................................................
Video in format Flash/IOS

Invit la microfon pe doamna deputat Andreea Paul. Se pregătește doamna deputat Ana Birchall.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua, domnule președinte.

Stimați colegi,

Depun 4 declarații politice pe care le prezint pe scurt.

Prima se intitulează "Facem ceva pentru țară sau dormim în bocanci?".

Stimați colegi,

Poluarea și problema deșeurilor sunt puncte importante de pe agenda mondială. Niciun stat nu a reușit să găsească soluția optimă pentru a scăpa de acestea, dar sunt exemple clare că se poate mai bine. În România, în loc de reciclare, 97% din volumul total al deșeurilor ajunge la gropile de gunoi, față de 33%, media UE. Astfel, în momentul de față, vitală este tranziția de la economia lineară, specifică secolului al XIX-lea, la economia circulară, și alinierea la "Strategia Europa 2020 pentru o creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii".

Importanța economiei circulare a fost mult subestimată, legislația românească este deficitară atât în ceea ce privește colectarea selectivă, cât și în ceea ce privește deșeurile provenind din ambalaje și de la vehiculele scoase din uz, iar potențialul de creare de noi locuri de muncă este semnificativ.

Economia circulară presupune abordarea deșeurilor ca resursă și, pe această bază, consolidarea legăturii dintre reducerea deșeurilor și gestionarea eficientă a resurselor. Tranziția fundamentală este de la ciclul "procurare-producție-consum-eliminare" la ciclul "refolosire-reparare-recondiționare-reciclare".

Prin urmare, România merită un "trai mai bun" asigurat de 10 măsuri clare pe care le propun:

Măsura 1: Modificarea Legii nr. 101/2006 privind salubritatea localităților și clarificarea statutului juridic al deșeului, precum și clarificarea definiției aliajelor. În Codul fiscal se aplică taxarea inversă pentru deșeuri, însă unii operatori beneficiază de derogare de la Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului pentru comercializarea de aliaje. Astfel ce elimină oficial noțiunea de "deșeu", termenul utilizat fiind de "lingou", pentru care se aplică TVA, ulterior fiind fraudat.

Măsura 2: Reglementarea modului de operare al companiilor de salubritate prin negocierea de contracte în competiție cu toți colectorii autorizați atunci când este vorba de deșeurile reciclabile și/sau industriale de la operatorii economici.

Măsura 3: Aplicarea principiului european conform căruia "poluatorul plătește" deoarece subvenționarea serviciului de salubritate de către primării nu stimulează implicarea cetățenilor în procesul economiei circulare.

Măsura 4: Schimbarea abordării "producerii de deșeuri" la consumatorul casnic deoarece, în prezent, taxarea se face pe persoană, ceea ce face să lipsească interesul populației pentru sortarea/reciclarea deșeurilor. Modificare sistemului de taxare din taxarea pe persoană în taxarea pe cantitatea de deșeu menajer produsă ar crește cantitatea de deșeu ce ajunge în sistem pentru a fi reciclată.

Măsura 5: Creșterea progresivă a taxei de depozitare de la gropile de gunoi după o schemă pe termen lung corelată cu nivelul creșterii ratelor de reciclare a materialelor, astfel încât cetățenii să nu plătească tarife mai mari ale serviciilor de salubritate.

Măsura 6: Consolidarea funcției de control a Gărzii de Mediu, Consiliului Concurenței etc. pentru evitarea practicilor de dumping din partea companiilor internaționale.

Măsura 7: Utilizarea resurselor Fondului pentru Mediu pentru dezvoltarea infrastructurii și a calității colectării separate.

Măsura 8: Introducerea cât mai urgentă a unui sistem informatic de trasabilitate a deșeurilor din momentul generării până la valorificare/reciclare și eliminare, finanțarea fiind asigurată prin POS MEDIU.

Măsura 9: Redeschiderea industriilor locale prin folosirea materiilor prime reciclate (ex: Romcarbon, Stirom).

Măsura 10: Dezvoltarea unui Hub de cercetare online al universităților/companiilor/fundațiilor în domeniul economiei circulare și apropierea lor de Platforma Circular Economy 100 pentru creșterii capacității de know-how.

A doua declarație are următoarea temă: "Ponta vrea să impoziteze bacșișul și să aducă la buget 35 de milioane de euro, anul acesta, după ce anul trecut a pierdut de 7 ori mai mult din creșterea contrabandei cu țigări".

Economia subterană în România este estimată la 44 de miliarde de euro, iar bacșișul reprezintă picătura în ocean.

PSD nu a avut niciodată voință în lupta cu marea evaziune fiscală. Să vă dau un exemplu concret. Achiziția unui robot Roboscan, o invenție românească patentată pentru scanarea TIR-urilor, costă între 1 și 1,5 milioane euro. Nu se dorește dotarea corespunzătoare a vămilor, iar contrabanda și evaziunea cresc alarmant.

Ca să nu insist asupra celorlalte detalii, dați-mi voie doar să punctez...

Video in format Flash/IOS

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

Da. Și să vă apropiați de finalizare, că ați depășit timpul...

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

În regulă, celelalte... am să le punctez doar titlurile.

În cadrul Conferinței Internaționale dedicate Economiei Subterane și Taxării organizată de Euromonitor și ITIC, între 23 și 24 aprilie, am prezentat în premieră 5 concluzii ale unei cercetări academice, legate de impactul pe care economia subterană îl are asupra industriei, comerțului și dezvoltării.

Vreau să le punctez, cele 5 concluzii, ca să vedem exact care sunt soluțiile de fond asupra cărora trebuie să ne aplecăm.

Video in format Flash/IOS

Domnul Dan-Ștefan Motreanu:

În 15 secunde, că ați depășit cu un minut și jumătate.

Video in format Flash/IOS

Doamna Maria-Andreea Paul:

În regulă.

Creșterea cu 1% a economiei oficiale duce la scăderea cu aproximativ 0,6% a economiei subterane.

2. Reducerea cu 1% a economiei subterane duce la creșterea exporturilor cu 0,4%.

Duce la creșterea producției industriale cu 0,9%.

Creșterea investițiilor străine cu 1 procent duce la scăderea cu 0,15% a economiei subterane după primele 3 trimestre.

Și ultima concluzie, reducerea cu 1% a economiei subterane ar duce la creșterea cu 1,4% a numărului de kilometri de autostrăzi.

Partidul Național Liberal are datoria și șansa de a transforma statul prădător al PSD în statul partener al românilor.

Declarația politică pe care o depun și nu o parcurg se numește "Minus 14% la salariile pentru învățământ, plus 4% pentru administrație, în ultimii 6 ani".

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 25 octombrie 2021, 8:26
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro