Ion-Marcel Ciolacu
Ion-Marcel Ciolacu
Ședința Camerei Deputaților din 28 aprilie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/07-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 28-04-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 aprilie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.107 Ion-Marcel Ciolacu - declarație politică cu tema: "Traficul de persoane - necesitatea unei abordări holistice a fenomenului";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

"Traficul de persoane - necesitatea unei abordări holistice a fenomenului "

Conceptul demnității umane în jurisprudența Curții Constituționale a României este delimitat ca fiind "un atribut inalienabil al persoanei umane", o "valoare intrinsecă a ființei umane", valoare supremă a statului de drept. Punerea în pericol a demnității umane, a securității indivizilor și a valorilor morale, culturale sau sociale desemnează o parte din ansamblul de consecințe în ceea ce privește fenomenul traficului de persoane. De la aceste preocupări au pornit dezbaterile din data de 22 aprilie la Conferința Internațională cu tema "Clasa politică și societatea civilă - luptă comună împotriva traficului de persoane", la care am participat. La sesiunea plenară au luat parte atât reprezentanți din cadrul clasei politice naționale, cât și internaționale și, totodată, reprezentați emblematici ai ONG-urilor care își desfășoară activitatea în domeniul vizat.

În ceea ce privește evaluarea resurselor eficiente prin intermediul cărora s-ar putea contura măsuri de prevenire sau combatere a acțiunilor rețelelor de trafic, punctez în primul rând importanța parteneriatelor internaționale, optimizarea cadrului legislativ și a demarării unor campanii de impact cu rol informativ asupra efectelor acestui tip de infracționalitate. În mod regretabil, din perspectivă istorică, România ocupa un loc fruntaș în rapoartele țărilor membre UE și în evaluările organizațiilor internaționale de profil în analiza apariției fenomenului. Cu toate acestea, conform datelor din 2014, în țara noastră s-au înregistrat 269 de condamnări definitive, din care 110 cazuri ale traficului cu victime mature și 159 cazuri ale traficului cu minori. Îmbunătățirea datelor statistice în această privință, făcând referire la o comparație cu anii precedenți, consider că este o dovadă a protecției sociale funcționale bazate pe principiul subsidiarității aplicat în conformitate cu obiectivele combaterii fenomenului.

De partea cealaltă a rapoartelor numerice, sunt victime ale traficului de persoane oamenii care sunt supuși atacului asupra demnității personale. Factorii reprezentativi pentru procesul de combatere a fenomenului trebuie să își coordoneze acțiunile spre rezultate pozitive, ținând cont de categoriile sociale vulnerabile care se confruntă cu practicile și exploatările agresorilor. Distribuția statistică a victimelor identificate și traficate prezintă valori ridicate în raport cu ilegalitățile la care femeile și copiii sunt supuși. Profilul persoanelor este interdependent cu scopul exploatării. În acest sens, cele mai dese sunt cazurile în care minorii sunt constrânși să practice cerșetoria, iar femeile sunt supuse exploatărilor în scopuri sexuale. Cu toate că, indiferent de profilul victimelor, de indicatori precum mediul de proveniență, vârstă, gen sau nivel de educație, un aspect îngrijorător în această privință îl reprezintă extinderea metodelor de racolare din mediul online. În contextul actual, tehnologia se dezvoltă și se adaptează în baza nevoilor de utilizare, iar eficiența și rapiditatea fac din mediul online un generator vital de informație pentru oameni. Însă, totodată, constituie un mijloc de facilitare a procesului de transformare a utilizatorilor unor astfel de platforme în potențiale victime ale traficului de persoane.

Actele infracționale săvârșite în cadrul activităților rețelelor de trafic traumatizează psihicul uman, schimbând în mod întemeiat percepția realității sociale în opiniile unei victime. De aceea, este nevoie de factori motivaționali care să-i sprijine în a avea determinarea necesară susținerii unei declarații în fața organelor abilitate, responsabile cu cercetarea și pedepsirea vinovaților. În sensul acestei idei, îmi exprim acordul în legătură cu necesitatea unei protecții inflexibile a minorilor, în ceea ce privește expunerea lor la mass-media, internet sau social-media. Deși, în trecut, mecanismul de aplicare a legislației prezenta anumite scăpări în ceea ce privește implementarea, începând cu luna ianuarie anul curent numele victimelor minore nu mai sunt publice pe listele instanțelor de judecată. Eforturile comune ale specialiștilor în relaționarea cu victimele, cooperarea interinstituțională, precum și procesul activ al comunicării dintre planul intern și internațional au condus la reducerea cazurilor în care în cadrul procesului de condamnare lipsea proba principală, cea a declarației victimei. În acest fel, se diminuează posibilitatea ca inculpații care savârșesc actele infracționale să aibă posibilitatea de a nu suporta sancțiunile juridice pentru ansamblul abaterilor și încălcărilor de norme sociale.

Mai departe, aș vrea să fac referire la conturarea unor metode propuse în scopul prevenirii fenomenului. Aici, aș vrea să fac referire la optimizarea asistenței juridice, prin tratarea cu maximă seriozitate a cazurilor repartizate, cât și la necesitatea direcționării de investiții destinate resurselor materiale, financiare și umane menite să prezinte congruență cu necesitățile și perspectivele timpului de referință. Continuând pe această linie, importanța includerii în cadrul strategiilor educaționale a programelor de prevenire a traficului de ființe umane devine o necesitate în sensul prevenirii fenomenului în rândul copiilor. Pentru desfășurarea acestor programe, recomandată este și implicarea autorităților locale. Activitatea de prevenire este necesară încă din timpul formelor de învățământ primare, continuând posibilele campanii atât la nivel preuniversitar, cât și la nivel universitar. În acest caz, pentru uniformizarea și asigurarea transmiterii unor informații precise și operative, optimă ar fi implementarea eventualelor propuneri la nivel național.

De asemenea, consider salutare colaborările dintre ONG-uri și clasa politică, indiferent de localizarea națională sau internațională a sediului în cadrul căruia își desfășoară activitatea, în vederea consolidării unui parteneriat durabil și eficient, pliabil pe nevoile prezentate de caracteristicile fenomenului, în vederea identificării și intervenției explicite. Pentru a conchide, oricare dintre măsurile ce au drept scop apărarea libertăților fundamentale, combaterea comportamentelor agresive interumane canalizate spre exploatarea unor categorii vulnerabile, precum și proiectele pentru amplificarea eforturilor de identificare, cercetare și evaluare canalizate spre reducerea fenomenului de trafic de ființe umane, vor beneficia de atenția mea pe termen nedeterminat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 23 octombrie 2021, 8:40
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro