Ovidiu-Ioan Dumitru
Ovidiu-Ioan Dumitru
Ședința Camerei Deputaților din 28 aprilie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/07-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 28-04-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 aprilie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.125 Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică intitulată "Informatizarea României, un alt eșec al ultimilor 25 de ani";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Informatizarea României, un alt eșec al ultimilor 25 de ani"

Am luat la cunoștință, probabil ca și dumneavoastră, de campania demarată de ANAF, care rulează sub forma unui spot pe micile ecrane, prin care ni se aduce la cunoștință că statul funcționează cu ajutorul taxelor noastre și că noi, ca buni români ce suntem, prin plata contribuțiilor datorate către ANAF facem ca multe lucruri să fie posibile. Toți acești bani colectați sunt, așa cum se spune de altfel și în spot, distribuiți de către Guvern, cu aprobarea Parlamentului. Nimic mai adevărat, pentru că așa spune legea. Referitor la această ultimă afirmație aș avea totuși o mică observație: bugetul este înaintat de Guvern spre aprobare Parlamentului, dezbaterea însă este una de formă, pentru că toate propunerile parlamentarilor sunt respinse pe motiv că strategia și prioritizarea banilor de la bugetul de stat aparțin Executivului. Așadar, mai corect ar fi să spunem: Guvernul stabilește bugetele instituțiilor, în ce proiecte se duc banii și punct. Aceasta este doar o nuanță. Vreau însă să fac referire la acele "multe lucruri" care se fac și sunt posibile cu ajutorul taxelor și impozitelor plătite de contribuabili.

În orice societate, cetățeanul are obligația de a contribui cu taxe și impozite, iar statul, prin politicile dezvoltate de instituțiile sale, să asigure acele nevoi generale ale cetățeanului pe care acesta nu le poate realiza de unul singur. De aici vine probabil și logica folosită de ANAF în campania sa. Cum garantează însă statul român bunăstarea cetățenilor? Unde se duc banii noștri?

Oricare dintre noi ne-am dori să trăim într-un stat modern și care să asigure servicii performante pentru a ne facilita traiul de zi cu zi. Dar pentru ce plătim? Potrivit Strategiei Naționale de Ordine Publică 2015-2020, supusă dezbaterii pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne, doar o treime din banii publici cheltuiți anual de autoritățile centrale și locale sunt investiți în mod transparent, în urma unor contracte atribuite prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

Nu o să-mi dau cu părerea pe marginea proiectelor care au fost finanțate într-un mod netransparent sau dubios. Pentru asta există instituții abilitate. Mă uit însă la cele binecunoscute în spațiul public. În cei 25 de ani au existat mii de proiecte păguboase pentru stat. Dacă s-ar contoriza, probabil s-ar putea scrie o carte, dar pentru că am vorbit de un stat modern o să mă refer la doar câteva, care au fost demarate de către autorități "motivate" de necesitatea eficientizării instituțiilor prin informatizarea acestora. Acest proces a început undeva prin 2001. Cât de informatizate sunt instituțiile în 2015?

Statul a demarat, pentru început, sistemul e-guvernare pentru care s-au cheltuit zeci de miliarde de euro și care și azi este nefuncțional. Cel mai bun exemplu îl reprezintă platforma eRomania, pentru care Ministerul Comunicațiilor a cheltuit 8 milioane de euro. Portalul este un proiect guvernamental cu scopul de a publica informații despre toate localitățile. S-a dorit o interfață între administrația publică și cetățean și s-a obținut un fel de blog cu informații incomplete, greșeli gramaticale, date neconforme cu realitatea și aplicații nefuncționale, "o operă" despre care specialiștii spun că nu ar fi putut să coste mai mult de 4000 de euro.

Mergem ceva mai în trecut și ne amintim de Contractul privind Sistemul Educațional Informatizat, derulat între 2001-2009, în valoare de 124 de milioane de dolari. Obiectul de bază l-a reprezentat susținerea procesului de învățare-predare în învățământul preuniversitar cu tehnologii de ultimă oră. La acesta s-au adăugat alte zeci de contracte de achiziționare de softuri derulate tot de Ministerul Educației, dintre care amintim Contractul Mircosoft, în valoare de 96 de milioane de euro, derulat între 2009-2012. Azi, acestea sunt subiecte de știri pe la televiziunile de la noi, iar eșecul programului îl resimt exact cei cărora le-a fost adresat. S-au cheltuit sume uriașe de bani pe elemente hardware care în prezent sunt uzate moral și pe programe software puțin utilizate în școli din cauza lipsei dotărilor. Nu toate școlile sunt dotate cu calculatoare, iar acolo unde există sunt insuficiente ca număr sau nefuncționale.

Se tot vorbește de Mecanismul de Cooperare și Verificare. Nu putem însă discuta de acest subiect fără să ne amintim de Contractul integrat pentru Securizarea Frontierei de Stat, în valoare de 534 de milioane de euro. S-au achiziționat mijloace de mobilitate terestră, echipamente de supraveghere și control la trecerea frontierei, armament, muniție și mijloace specifice de ordine publică, nave maritime și echipamente specifice acestora. O adevărată afacere, o modernizare de sute de milioane de euro care nu a adus integrarea României în spațiul Schengen, ca să nu mai vorbim de eficiență.

Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor Sociale de Sănătate, un factor cheie în dezvoltarea și perfecționarea serviciilor medicale și farmaceutice, ne-a costat 183 de milioane de euro. Anunțat a fi lansat în 2007, amânat și reamânat în implementare, nici azi nu este funcțional.

Să nu mai vorbim de Sistemul de management al traficului din București (cost: 13 milioane de euro) cu acele semafoare inteligente care mai mult îngreunează circulația sau camere amplasate în intersecții cu "ajutorul" cărora nici măcar identificarea unui număr de mașină în caz de accident nu este posibilă.

În 2013, Primăria Capitalei a mai făcut o nefăcută. A achiziționat un Sistem Integrat pentru Relația cu Cetățenii, în valoare de 2 milioane de euro, cu singurul scop pe care eu îl înțeleg, acela de a funcționa, având în vedere că în trecut s-au mai cheltuit niște milioane de lei pentru cunoscutele Infochioșcuri, un sistem informatic nefuncțional. Sorin Oprescu susține că acest sistem este menit să reducă birocrația, să eficientizeze și să transparentizeze lucrările Primăriei. Încă așteptăm ca vorbele domnului primar să devină realitate.

Reprezentanții Ministerului de Externe, aceiași care susțin că nu pot implementa votul prin corespondență din lipsă de bani, au considerat de cuviință să achiziționeze, în acest an, niște automate de informații al MAE în valoare de 40.000 euro, care ar urma să fie amplasate în mai multe malluri din Capitală. De ce? Să ofere informații celor care urmează să plece în străinătate, pentru că este clar o necesitate să dai o fugă până în mall să citești niște informații care pot fi accesate de pe site-ul ministerului de pe orice smartphone, tabletă, laptop/calculator.

Tot o noutate a anului 2015, dar care intră mai degrabă la categoria ineficiență și mai puțin la contracte păguboase, este aplicația realizată de specialiștii STS prin care operatorii 112 pot localiza prin GPS un apelant, cu o eroare de 20 de metri. De salutat inițiativa, însă ea nu poate fi utilizată, pentru că reglementările europene permit localizarea doar prin intermediul releelor operatorilor de telefonie mobilă.

Informatizarea instituțiilor ar trebui să reprezinte o prioritate. Ministerele și agențiile au făcut însă risipă de bani publici și europeni pentru sisteme informatice inutile sau, pur și simplu, nefuncționale. Nici în 2015 instituțiile statului nu comunică între ele, nu au baze de date comune, noi încă ne petrecem ore în șir pe la cozi sau ne pierdem în hățișurile birocrației. În același timp, specialiștii IT din România preferă să elaboreze astfel de sisteme pentru state din afară, pentru că aici nu sunt luați în seamă. Sumele totale ale acestor contracte, la care se adaugă zeci de altele pe care nu le-am menționat aici, sunt încă o dată, dacă nu și mai mult, cât bugetul unor instituții subfinanțate, cum ar fi Ministerul Educației sau cel al Sănătății. Dacă am fi avut o coordonare suficientă și coerentă în alocarea și cheltuirea fondurilor bugetare pentru domeniul informatizării și tehnologizării am fi putut spune că trăim într-o țară modernă și că multe lucruri au fost posibile cu banii pe care noi, cetățenii, îi plătim la bugetul de stat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 24 octombrie 2021, 22:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro