Răzvan-Ionuț Tănase
Răzvan-Ionuț Tănase
Ședința Camerei Deputaților din 28 aprilie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/07-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 28-04-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 aprilie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.126 Răzvan-Ionuț Tănase - despre "«Campionii» Europei la analfabetism și abandon școlar";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Răzvan-Ionuț Tănase:

"«Campionii» Europei la analfabetism și abandon școlar"

"Strategii pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii", "scăderea ratei de analfabetism" și "reformarea învățământului din România" sunt o serie de expresii care au devenit uzuale în discursurile oficialilor din educație în ultimii 25 de ani. Din păcate, realitatea ne demonstrează faptul că s-a vorbit mult și s-a acționat superficial, astfel că în momentul de față ocupăm un "fruntaș" loc 3 în Europa din punct de vedere al abandonului școlar, cu o rată de 17,5 %. Date fiind aceste cifre, nici la capitolul alfabetizare nu excelăm, fiind codașii Uniunii Europene, cu un procent de 40 % dintre adolescenți care citesc greu sau nu știu să citească, dublu față de media europeană.

În secolul tehnologiei și informației, țara noastră dă semne că pierde lupta în fața acestor fenomene ale căror consecințe se vor resimți intens prin creșterea numărului de șomeri, excluziune socială și amplificarea sărăciei. 2 din 10 copii părăsesc timpuriu sistemul educațional, iar motivele sunt multiple, pornind de la probleme în familie, dificultăți de învățare, lipsa banilor sau a sprijinului. Respectivii factori au fost identificați și le sunt bine cunoscuți responsabililor din domeniu, însă programele care au vizat combaterea lor întârzie să își dovedească eficiența, condamnându-ne la sărăcie tinerii care reprezintă viitorul țării noastre.

Dacă înainte de '89 autoritățile se mândreau cu faptul că au reușit eradicarea analfabetismului, iată că, în doar 25 de ani, sistemul "a fost pus pe butuci", plasându-ne în prezent în fruntea țărilor est-europene ca număr de analfabeți. Din păcate, banii investiți până acum în implementarea măsurilor care vizau reducerea abandonului școlar s-au dovedit, la propriu, a fi cheltuieli ineficiente, asta "mulțumită interesului și implicării autorităților" în lupta împotriva adevăratelor probleme care generează această situație blamabilă pentru România. Este și cazul programului "A doua șansă" prin care s-a dorit atragerea persoanelor care au renunțat prea devreme la educație. Astfel că, din 2008 statul a plătit în medie peste trei milioane de euro anual pentru cei aproximativ 47.000 de oameni înscriși la cursuri, însă rata abandonului școlar nu s-a lăsat intimidată de strategiile implementate superficial, rămânând neschimbată. Totuși, de apreciat este faptul că respectivul program a oferit persoanelor fără posibilități oportunitatea finalizării studiilor, și șanse reale în ocuparea unui loc de muncă, numărul acestora fiind însă foarte mic în raport cu cel al tinerilor care au renunțat timpuriu la studii.

În timp, fiecare ministru a încercat să își pună amprenta pe sistemul educațional, fără succes însă, având în vedere faptul că s-a axat doar pe strategii care pe hârtie erau prezentate sub forma unor reușite garantate, iar în realitate s-au dovedit o continuare a coșmarului pe care suntem nevoiți să îl înfruntăm fără ajutor concret, de ani buni. Analizând diferențele dintre măsurile luate până în prezent de statele membre ale Uniunii Europene și situația actuală din România, mă întreb dacă noi ne putem numi în continuare țară europeană și dacă vom avea vreodată capacitatea de a ne alinia la standardele acestora? Conform Comisiei Europene, "țările din UE s-au angajat ca până în anul 2020 să reducă rata abandonului școlar la mai puțin de 10%"- o altă promisiune imposibil de respectat de guvernanții noștri care în ultima perioadă se prezintă în fața societății doar cu rezultate negative la capitolul creșterii calității învățământului românesc.

Așa cum am spus anterior, factorii care perpetuează acest fenomen sunt multipli, iar soluțiile care se impun pentru eradicarea lui ar trebui să aibă la bază o cercetare și o documentare ample, susținute de asemenea de investiții financiare importante în acest sector. Oricât ne-am strădui, nu putem încă să-i credem pe oficialii noștri când clamează că "educația este o prioritate națională", din moment ce statisticile și cifrele care reprezintă rezultatul propriilor lor acțiuni ne demonstrează contrariul. Este regretabil faptul că în secolul XXI România încă se mai confruntă cu o problemă ce ține de Evul Mediu, analfabetismul, iar autoritățile nu dau semne, nici în al 12-lea ceas, că și-ar dori să scoată din letargie sistemul de învățământ.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 17:13
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro