Eugen Bejinariu
Eugen Bejinariu
Ședința Camerei Deputaților din 28 aprilie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/07-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 28-04-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 aprilie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.149 Eugen Bejinariu - declarație politică: "Pământul României este un bun național";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Eugen Bejinariu:

Intitulez declarația politică de astăzi "Pământul României este un bun național" și o fac cu gândul la Ministerul Agriculturii și alte autorități centrale care au responsabilități în acest important domeniu.

În România avem 14,7 milioane ha de teren agricol (61,8% din suprafața țării) din care 9,4 milioane de ha teren arabil (63,9%), 3,3 milioane de ha pășuni și restul fânețe, vii, livezi și pepiniere. Suprafața terenurilor agricole scade continuu prin împăduriri și prin extinderea intravilanului comunelor și orașelor, pentru terenuri destinate construcțiilor.

În ultimii 23 de ani s-a redus masiv activitatea industrială a României. Din municipiul Rădăuți, bunăoară, au dispărut industriile metalurgică, a spirtului, mobilei și textilă în care lucrau și sute de țărani din comunele județului Suceava. Acum funcționează doar primăria, școlile, spitalul și cabinetele medicale, casa de cultură și biblioteca, bisericile, farmaciile și ghișeele pentru plata taxelor, impozitelor și serviciilor comunale. O parte din orășeni lucrează terenurile agricole din preajma localității sau chiar din comunele vecine. O mare parte sunt plecați la lucru în străinătate, cu multe urmări grave pentru familiile lor.

Pământul agricol este istoria, tradiția și puterea noastră, este sursa de produse pentru hrana familiei, reprezintă locul în care românii își păstrează rădăcinile, dar și speranțele de viitor. Regii Daciei, voievozii și domnitorii români, împreună cu eroii neamului românesc, au luptat și s-au jertfit pentru apărarea pământului strămoșesc.

Iată că începând cu ianuarie 2014 terenurile agricole au putut și în continuare vor putea fi cumpărate de străini. Poate cumpăra teren agricol în România orice cetățean din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European. Ca urmare, viitorii vânzători de terenuri agricole caută acum insistent să cumpere terenuri ieftine. Avem deja și primii mari investitori în agricultură: Traian Băsescu, Elena Udrea, Mugur Isărescu, Valeriu Stoica ș.a. Sunt stabilite reguli, condiții, instrucțiuni, dar nu sunt evaluate urmările acestui proces de înstrăinare a terenurilor agricole. Au fost promovate totuși de Guvern unele avantaje pentru cumpărătorii români: 10 % plata în avans, 90 % credit, din care 50 % garantat de stat și 50% garantat cu terenul ce urmează a fi cumpărat. Rămâne o mare temere, însă: că pământurile țării vor ajunge pe mâinile străinilor.

După atâtea privatizări, a venit și rândul privatizării suportului istoriei și vieții noastre de la începutul începuturilor. Această impunere din partea Uniunii Europene nu este înțeleasă de cei mai mulți români, nu este acceptată și provoacă nemulțumire și tristețe. În Franța, Anglia, Germania terenurile nu se vând străinilor, iar în celelalte state din Uniunea Europeană termenul pentru începerea vânzării terenurilor agricole este amânat pentru mai târziu. Autoritățile românești au acceptat la tratative un termen scurt pentru punerea în vânzare a terenurilor agricole străinilor. Până în prezent s-au vândut persoanelor juridice străine peste 1.000.000 de hectare de teren agricol.

Oare de ce nu facem un referendum spre a ști ce părere au românii, proprietari ai terenurilor agricole, adevărații proprietari ai pământului strămoșesc apărat cu atâtea sacrificii generații în șir?

Cerem Parlamentului României, Guvernului, autorităților administrației centrale și locale să exprime clar și ferm cerințele românilor în privința punerii la mezat a terenurilor agricole din România. Așteptăm reacții adecvate așteptărilor românilor, inclusiv celor din sudul Bucovinei.

Pământul ne hrănește, ne rabdă și ne acoperă!

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti vineri, 22 octombrie 2021, 16:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro