Daniel Florea
Daniel Florea
Ședința Camerei Deputaților din 28 aprilie 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.76/07-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 28-04-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 aprilie 2015

  1. Declarații politice și intervenții ale deputaților:  
  1.150 Daniel Florea - declarație politică: - "Pentru o viață mai bună!";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Daniel Florea:

"Pentru o viață mai bună!"

Cine se mai gândește la ce s-a întâmplat acum 29 de ani într-un orășel din Ucraina? Și poate pe bună dreptate. Chiar dacă pe 26 aprilie 1986 avea loc primul și, până în prezent, cel mai grav accident nuclear din istorie, peste timp s-a așternut praful uitării. Poate că evoluția este una normală după atâta timp, dar ea ascunde pericolul uitării și un fals sentiment de siguranță. Din nefericire, această dramă ale cărei urmări negative le-am resimțit noi, le vor resimți încă multe generații de locuitori din Europa.

O bună parte din Europa a fost expusă contaminării. Aproape un milion de oameni au murit, în primele două decenii de la accident, de diverse forme de cancer provocate sau agravate de radiațiile de la Cernobîl. Și acest bilanț va crește. Norul a fost purtat de vânt aproape peste tot în lume, iar substanțele rămân active zeci de mii de ani. Catastrofa a dus la mutații genetice la plante și animale și a scăzut imunitatea la boli a populației tinere în numeroase zone, inclusiv în România. Oficial, numai în Ucraina se consideră că 2,3 milioane de persoane au avut de suferit de pe urma catastrofei. Între 1986 și 2006, 4.400 de ucraineni - copii sau adolescenți în momentul catastrofei - au fost operați pentru cancer de tiroidă, consecința cea mai evidentă a iradierii.

În România există o centrală nucleară la Cernavodă, iar în anii trecuți Guvernul a intenționat să construiască încă două reactoare nucleare și o nouă centrală nucleară. Acestea ar crea zeci de tone de deșeuri radioactive extrem de letale care ar putea rezulta într-un accident de dimensiunea celui de la Cernobîl. Organizațiile nonguvernamentale militează pentru promovarea energiei regenerabile ca alternativă la energia nucleară, deoarece România are un potențial foarte mare în acest domeniu și acest tip de energie nu prezintă riscuri față de mediul înconjurător sau față de sănătatea oamenilor și necesită investiții semnificativ mai mici decât energia nucleară. Riscurile ce însoțesc energia nucleară sunt reale, inerente și de durată.

Așa cum menționam și într-una din declarațiile mele trecute referitoare la independența energetică, este necesar să fim conștienți de faptul că anumite resurse naturale sunt limitate și neregenerabile. Dezvoltarea unei industrii alternative pentru producerea de energie este importantă și se poate baza pe resurse inepuizabile, cum ar fi apa sau soarele. Iar educarea populației, precum și implementarea de programe ne poate duce în direcția dorită.

Sunt de părere că dezvoltarea producției de hidroenergie și de energie eoliană trebuie să devină obiective strategice ale României, obiective pe care să le materializăm cât mai curând în legi ce vor genera politici publice adecvate.

Pe de altă parte, în Ucraina de azi nimeni nu se mai gândește la ce s-a întâmplat acum aproape trei decenii, într-o țară frământată de conflicte, cu un guvern nu tocmai stabil, confruntată cu un atac la suveranitatea sa și cu o clasă politică profund coruptă care se pregătește să prelungească durata de viață la mai multe reactoare nucleare din cele 15 de care dispune în prezent. Poate ar trebui să ne gândim dacă Ucraina e sigură din punct de vedere nuclear.

E posibil ca această țară să aibă nevoie de sprijin din partea statelor vecine și/sau din partea instituțiilor europene pentru ca normele acestui proces să fie respectate, pentru că în joc nu este numai securitatea sa, ci a întregului continent.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti sâmbătă, 23 octombrie 2021, 8:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro