Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 mai 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.82/14-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 05-05-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 mai 2015

    Declarații politice și intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, înlocuit de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS   Camelia Khraibani - declarație politică cu tema Institutul Național «Cantacuzino» trebuie să revină în elita europeană a cercetării;

Domnul Florin Iordache:

Declar deschisă ședința declarațiilor politice și o invit pentru cuvânt pe doamna deputat de Gorj, Camelia Khraibani.

Te rog.

Se pregătește doamna deputat PNL, Sanda-Maria Ardeleanu.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Camelia Khraibani:

Mulțumesc, domnule președinte.

Titlul declarației mele este: "Institutul Național «Cantacuzino» trebuie să revină în elita europeană a cercetării".

Mai are nevoie România de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie "Cantacuzino"? Răspunsul la această întrebare ar trebui să fie fără ezitare da.

Dar, ca urmare a gestionării deficitare a resurselor, anul 2015 a găsit Institutul "Cantacuzino" cu datorii de 5 milioane de euro, 500 de angajați din cei 1600 câți erau în 1989 și niciun vaccin pe linia de fabricație. Dar situația nu este nouă. În urmă cu un an de zile, Consiliul Suprem de Apărare a Țării aprecia că Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie "Cantacuzino" a ajuns într-o situație financiară atât de gravă din cauza managementului defectuos exercitat de conducerile succesive, din cauza nerespectării procedurilor, a controlului defectuos al procesului de producție, dar și a implicării improprii a Ministerului Sănătății, în subordinea căruia se afla la momentul respectiv. Au fost semnalate numeroase deficiențe care ar fi putut genera vulnerabilități la adresa stării de sănătate a populației și concluzia analizei a fost că se impunea luarea unor măsuri urgente pentru remedierea tuturor acestor deficiențe și pentru prevenirea repetării acestora.

De fapt, Institutul "Cantacuzino" se află în impas din momentul în care, în anul 2010, Agenția Națională a Medicamentului i-a retras autorizația de punere pe piață a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricație.

S-a ajuns în punctul în care singura soluție pentru redresarea situației era doar o intervenție decisivă din partea Guvernului și măsurile au venit în etape. Mai întâi, în decembrie 2014, Guvernul a numit un nou manager. Acum, Guvernul vine cu o nouă decizie și acordă un ajutor de stat Institutului "Dr. Ion Cantacuzino", printr-un împrumut de peste 33 de milioane de lei și prin amânarea datoriilor la fisc.

Cele două prevederi fac parte dintr-un proiect de ordonanță de urgență. Documentul mai menționează că institutul trebuie să prezinte "un plan de restructurare care să asigure viabilitatea pe termen lung" și "care să fie notificat Comisiei Europene". Amintim că Institutul "Cantacuzino" are în prezent datorii de 5 milioane de euro, 500 de angajați și niciun vaccin pe linia de fabricație.

Proiectul de ordonanță de urgență mai prevede că ajutorul de stat pentru salvarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie "Cantacuzino" este instituit pentru o perioadă de șase luni de la momentul acordării acestuia. În acest termen, institutul trebuie să prezinte un plan de restructurare care să asigure viabilitatea pe termen lung a instituției și care să fie notificat Comisiei Europene în vederea autorizării.

Cu alte cuvinte, principalele premise ale unei redresări imediate au fost create. Este acum rândul oamenilor care au contribuit la renumele internațional al institutului să recâștige prin munca lor prestigiul pe care acesta l-a avut cândva, acela de a ocupa locul doi în Europa printre institutele de profil.

Este un nou început de drum, un drum cu adevărat foarte dificil. Dar avem cu toții obligația legală și responsabilitatea morală să facem acest institut din nou viabil și cel mai important motiv rămâne acela că Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie "Cantacuzino" este unicul centru de prevenție a epidemiilor, prin capacitatea de producere de vaccinuri, de seruri și diagnostic microbiologic din România și unul dintre puținele centre europene de acest nivel.

Camelia Khraibani, Colegiul nr. 4, Gorj.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamnă deputat.

Vă informez că au depus declarații scrise domnii deputați de la Grupul PSD Marian Enache, Daniel Florea, Liviu Harbuz, Sorin Stragea, Sorin-Avram Iacoban, Tamara Ciofu, Radu Babuș, Dan Tudorache, Laurențiu Nistor, Ileana Cristina Dumitrache, Andrei-Valentin Sava, Daniel-Vasile Suciu, Ovidiu Iane, Mircea Dobre, Viorel Dragomir, Călin-Vasile Matei, Cătălin Mazilu, Violeta Tudorie, iar de la Grupul PNL domnul deputat Ioan Oltean.

 
Video in format Flash/IOS   Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică intitulată Doamne ajută... și pentru România!;

O invit în continuare la cuvânt pe doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu, Grupul PNL.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

"Doamne ajută... și pentru România"

În perioada 23-26 aprilie 2015, la Casablanca, în același timp cu Colocviul internațional pe problematica asigurării calității în învățământul superior, organizat de Universitatea "Hassan al II-lea" și Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava, se desfășura un eveniment despre care vorbeau toți locuitorii orașului: Târgul Internațional al Studentului, a 24-a ediție.

Aflat sub Înaltul patronaj al Majestății Sale Regele Mohammed al VI-lea, amplasat în imediata vecinătate a Moscheii Hassan al II-lea, a treia din lume ca mărime și importanță după Mecca și Medina, Târgul Studentului atrăgea ca un magnet elevi, studenți, părinți, vizitatori de toate vârstele și interesele, oameni obișnuiți care veneau aici ca la bazar - termenul nu este deloc peiorativ, dimpotrivă, el simbolizează un loc de interes general, bine și atent organizat și gestionat, unde găsești lucruri de calitate, pentru fiecare, de la mic la mare, de la omul simplu la academician.

Râuri-râuri de oameni intrau la Târgul studentului ca în Moschee. Toate elementele ce vizau strategia de organizare a acestui Târg educațional - personalizat încă din titulatura lui care include cuvântul "student", deci beneficiarul direct, chemat să intre, să vadă, să constate și apoi, eventual, să aleagă - simbolizau, semnificau, cu alte cuvinte erau menite să comunice ceva cuiva undeva pentru ceva. Nimic la întâmplare, nimic neinteresant!

Îmi propusesem să ajung la Târg pentru a vedea dacă și cum este reprezentată România. Ajunsă acolo, am fost cuprinsă de un val de emoții, văzând grandoarea organizării, multitudinea și seriozitatea ofertanților, frumusețea, interesul, curiozitatea celor care intrau în pavilioane.

Am început să iau notițe, erau specializări, profiluri de facultăți, denumiri de universități inedite chiar și pentru mine. Zeci de materiale, sute de informații îmi erau oferite în direct și nu puteam să nu mă opresc măcar un minut în fiecare pavilion pe lângă care treceam. Tinerii care prezentau erau îmbrăcați în "uniforma" specifică, în culorile instituției.

Catalogul general al târgului mi-a permis să-i cunosc imediat pe Rege, pe ministrul educației naționale și al formării profesionale, pe ministrul învățământului superior și cercetării, pe organizatorul târgului. Așa cum am putut constata și la colocviul nostru, una dintre cheile reușitei este munca în echipa lărgită: profesori - studenți - personal administrativ.

Stimați colegi,

"Toți pentru unul și unul pentru toți" nu e lozincă, e realitatea unei țări în care o universitate - e drept, cea mai mare - are aproape 100 de mii de studenți, în care toți studenții sunt bursieri ai statului, în care profesorul este plătit cam de trei ori mai mult decât în România, în care perfecționarea reprezintă o obligație, costul ei fiind suportat tot de stat, în care s-a înțeles că educația este singura cale de dezvoltare și de aceea se investește pe măsura importanței domeniului.

Abia după vreo oră de vizită am zărit, la capătul sălii, pavilionul România - Tunisia. Mai întâi am văzut steagul României, am tresărit de emoție, apoi m-am grăbit să ajung la românii mei.

O mare de oameni era la intrarea în micul, foarte micul nostru spațiu de expunere, împărțit frățește cu Tunisia. Iași, Timișoara, Cluj, București, Arad, Ploiești erau orașele cu universități românești. Gazdele? Doi domni din Tunisia, foști studenți ai universităților din România, care făceau lobby într-o frumoasă limbă franceză pentru școlile noastre de învățământ superior. Vorbeau și românește foarte bine. Nu s-au scuzat nicio clipă pentru româna lor, de excepție. Am făcut promovare în direct, împreună. Vă mărturisesc, stimați colegi, faptul că eram cu toții extrem de emoționați. Din nou. Ne mulțumeam reciproc și... numărul de persoane interesate creștea. Am spus: Doamne ajută! și m-am strecurat cu greu, la ieșire. Mi-am mai spus, bucuroasă: diplomația academică, despre care am vorbit la colocviu, reprezintă o vie realitate. Bravo Casablanca! Bravo Tunis! Dumnezeu să ne ajute și pentru România!

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Au depus declarații scrise la Grupul PNL următorii colegi: Vasile Iliuță, Ion Șcheau, Ioan Balan, Valeria Schelean, Alexandru Nazare, Claudia Boghicevici, Andreea Paul, Iulian Vladu, Mihai Tararache, Raluca Turcan, George Ionescu, iar la deputații fără apartenență la un grup parlamentar domnul deputat Cornel-George Comșa.

 
Video in format Flash/IOS   Florin-Cristian Tătaru - declarație politică despre Reforma clasei politice prin modificarea Codului electoral;

Îl invit la microfon pe domnul deputat PSD Florin Tătaru, se pregătește domnul deputat PNL Costel Alexe.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin-Cristian Tătaru:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea de astăzi se numește: "Reforma clasei politice prin modificarea Codului electoral".

Realitățile politico-sociale ale României s-au schimbat în ultimii ani și, în contextul în care reforma arenei politice este iminentă, datorăm cetățenilor modificarea Codului electoral.

Săptămâna aceasta avem pe ordinea de zi, în procedură de urgență, două propuneri legislative care fac parte din pachetul de legi care prevede viitoarea reglementare a activității partidelor politice și anume, Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003 și Proiectul de Lege ce are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

În ultimii ani, cu toții am susținut în fața alegătorilor transparență electorală, însă aceasta era una de facto, campaniile electorale fiind finanțate din umbră de diverse grupuri de interese. Cetățenii au acuzat în repetate rânduri toate partidele politice de aceste practici, opinia publică fiind suprasaturată de dezbaterile din mass-media privind "mita electorală". Este momentul să ne schimbăm obiceiurile, să schimbăm practica și fac acum apel la toți colegii, cu rugămintea de a ajunge la consens politic în această privință de interes național.

Propunerea legislativă privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale va ridica nivelul de transparență a competițiilor electorale la un raport de standard european, acolo unde România se situează. Odată cu adoptarea acestei legi, nu numai că publicul va avea acces la situațiile financiare ale partidelor politice, dar și competiția electorală va fi una corectă, cu accent pe informarea alegătorilor cu privire la platformele candidaților, or, informația pentru alegători va însemna putere. În plus, vom reuși astfel să implementăm toate recomandările GRECO, ceea ce va aduce cu sine un raport MCV pozitiv pentru România, un alt obiectiv de atins pentru țara noastră.

În ceea ce privește modificarea și completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003, cred că este o măsură necesară ce are ca principal beneficiu relaxarea condițiilor de înființare a unei formațiuni politice noi. România are în prezent una dintre cele mai restrictive legi privind asocierea politică, procesul de înființare a unui nou partid fiind extrem de dificil, ceea ce face deseori greu accesibilă și poate imposibilă împrospătarea și reforma clasei politice. Conform propunerii legislative, un partid va putea fi înființat doar cu trei membri fondatori, eliminându-se barierele administrative ce apar în momentul înființării unei noi formațiuni politice. În opinia mea, cred că prin adoptarea acestei legi vom reuși dinamizarea vieții politice locale și totodată democratizarea competiției electorale. Sunt convins de faptul că astfel tot mai mulți cetățeni se vor implica activ în sfera politică, aducând plusvaloare procesului politic național și local. În mod cert, este un pas important pe care trebuie să îl facem pentru a asigura pe viitor o reprezentare cât mai fidelă a intereselor alegătorilor atât la nivel local, cât și parlamentar. Am încrederea că noile formațiuni își vor face auzită "vocea", fie formând alianțe pentru o acoperire teritorială cât mai largă, fie acționând ca partide politice individuale, delimitându-se de ceea ce oferă deja politică românească.

Sper ca votul pe care îl vom da mâine să fie ghidat de responsabilitatea politică pe care ne-am asumat-o în fața alegătorilor și să contribuim la modernizarea și schimbarea scenei politice prin modificarea și completarea legilor din Codul electoral.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Costel Alexe - declarație politică intitulată MAE a devenit coloana a V-a a PSD. Cum arată reforma Aurescu: templu pentru Năstase, rotiri de cadre pesediste, minister pregătit pentru alegerile parlamentare din 2016;

Îi dau cuvântul domnului deputat Costel Alexe, se pregătește domnul deputat Tinel Gheorghe.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Costel Alexe:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte.

Dragi colegi,

Declarația mea de astăzi se intitulează: "MAE a devenit coloana a V-a a PSD. Cum arată reforma Aurescu: templu pentru Năstase, rotiri de cadre pesediste, minister pregătit pentru alegerile parlamentare din 2016".

Doamnelor și domnilor,

Am vorbit în declarațiile mele politice anterioare despre stadiul în care a ajuns Ministerul Afacerilor Externe, o Românie în miniatură, pentru binele public pe care ar trebui să îl reprezinte. Am vorbit despre ceea ce se pune la cale în perspectiva alegerilor parlamentare din 2016, am spus deschis despre antireforma din ultimul timp cu cadre de partid trimise în posturi de mare răspundere în diplomație, despre angajările politice făcute masiv, am declarat public că lucrurile se îndreaptă într-un scenariu opus dorinței românilor de la 16 noiembrie 2014.

Schimbarea succesivă a miniștrilor de externe din ultimul timp a avut rolul de a găsi un personaj care să îmbine perfect aura de competență, neutralitate, obiectivitate, performanță și obediență față de partidul stat. Dar toate acestea sub un control strict al PSD, o subordonare riguroasă față de partidul stat, cu confirmarea că respectivul nu va depăși strategia PSD, nu va ieși din cadrul stabilit, nu va încerca să "fugă din țarc". Dacă personajul are la activ și alte "reevaluări", strategia este și mai bine pusă în practică, înseamnă că mirajul puterii, dorința de parvenire și cameleonismul sunt activate.

Corlățean, Meleșcanu, Aurescu. Ce au în comun? Ceea ce am spus mai devreme: prezentați ca "tehnocrați", abili în a trimite în decorul difuz aura politică a unui ministeriabil, CV-ul corespunzător, experiența potrivită, sângele rece de carierist, care circulă prin vene, abilitatea de a părea mereu favorabil organelor de partid (pentru că nu deranjează, nu ies în evidență, nu pot crea probleme), răspunsul mereu favorabil la comenzile politice pentru angajări, recrutări, numiri. Și cel mai bun antrenament în acest sens l-a făcut Traian Băsescu care a reușit, de-a lungul celor 10 ani, să impună oameni aparent independenți, care ulterior s-au dovedit a fi cei mai aprigi băsiști: Monica Macovei, Mircea Miclea, Baconschi, Lăzăroiu ș.a. Băsescu a fost specialist în a recruta mediocrități pentru a le impune vârfuri ale sistemului, transformându-i în cei mai fideli soldați, recunoscători pentru a fi scoși din conul de umbră și a fi impuși în posturi-cheie, unde doar performanța politică ajunge.

Pentru că în orice stat din lume, Uniunea Europeană, SUA sau în alte părți, posturile de miniștri sunt posturi politice, deci urmare a unui algoritm politic de numire, învestire, performanță câștigată în alegeri și apoi în urma învestirii unui Executiv de către o majoritate parlamentară. Orice tehnocrat care acceptă un asemenea post, într-o țară normală și decentă, nu se mai poate preface că este în afara politicii de partid, a jocului politic legitim și democratic. Pentru că un ministru politic acceptă un program politic realizat de un partid, acceptă o ierarhie politică, diferită de cea instituțională, are alte mecanisme de evaluare și de performanță. Energia sa zilnică este pusă, pe lângă treburile curente într-un minister, la dispoziția logicii politice a unui guvern, face imaginea și "jocul" unui partid sau al unei alianțe, oricare ar fi ea. Prin poziția, activitatea, discursul său el ajută partidul respectiv să confirme și să păcălească și mai mult electoratul că nu toți "sunt la fel". Asta a fost și dorința lui Ponta în aproape toate guvernele sale, de a lăsa insule "apolitice" pentru a putea avea un alibi în fața partidului și a electoratului.

Jocul la două capete, metamorfozarea ridicolă, jocul dublu, driblarea bunului-simț și a moralei, practicarea limbajului dublu sunt mai periculoase și mai nelegitime decât orice ministru politic. Și exemplele pot fi iarăși Meleșcanu și/sau Aurescu. Poate cineva nega că Meleșcanu nu e un vajnic pesedist?... Candidatul de tip iepure la prezidențiale, care își negociase o funcție de judecător la Curtea Constituțională, făcuse haos la SIE prin jocul politic partizan, pentru ca în final să fie proptit în fruntea diplomației românești pentru a "rezolva" favorabil votul din diaspora. Românii nu vor putea uita vreodată cum acest PSD-ist sub acoperire plecase în ziua votului la Paris și le transmitea românilor că pot vota și la alte secții, mergând cu mașinile sute de kilometri "pentru a se relaxa". Un asemenea personaj avea tocmai sarcina de a părea din afara PSD, din afara jocului politic, din afara politicii de partid, un tehnocrat performant, credibil, cu experiența octogenarului instituțional.

Doamnelor și domnilor,

Bogdan Aurescu este un Teodor Meleșcanu la 40 de ani care a traversat regimul celor 10 ani, fiind remarcat de către Băsescu în repetate rânduri. Nu cred că mai poate fi acum, după toate cele întâmplate, o carte de vizită, să fii remarcat și promovat de Băsescu. MAE este plin de astfel de personaje, care au urcat treptele ierarhiei fiind de folos politicienilor, punându-și la dispoziția acestora din urmă abilitățile.

Adrian Năstase este pentru MAE așa cum a fost Lenin pentru Uniunea Sovietică. El a promovat în MAE sute de oameni, Ministerul de Externe fiind prin starea de fapt o instituție de unde puțini pleacă. Cei mai mulți se pensionează după 20-30 de ani de lucrat în centrală sau în consulate ori ambasade, astfel încât sistemul clientelar, gelatinos, kafkian, condiționat de putere, este aproape înglobat în structura acestui minister.

MAE este astăzi la periferia politicii guvernamentale, este un minister neglijat, deși el ar trebui să fie între primele patru-cinci ca importanță într-un Executiv, pe lângă Interne, Justiție, Finanțe și Apărare. Dar MAE a ajuns ca importanță aproape de Ministerul Culturii. Cu un buget de sacrificiu, cu ambasade sau consulate care cu greu își achită facturile la utilități ori chiria, cu lipsuri imense în ceea ce privește promovarea imaginii României în lume prin acțiuni diplomatice specifice, MAE trăiește chinul de a fi însuși sacrificat pentru ca un singur om să trăiască orgoliul de a fi ministru, sub acoperire, acoperirea de a părea tehnocrat într-un evident sistem guvernamental cu totul afiliat Partidului Social Democrat.

A-l supăra pe șeful Ponta poate fi o greșeală fatală. A cere bani ar fi o lezmajestate, a refuza baronii PSD care vin să facă angajări ar fi un sacrilegiu, a recruta oameni fără pedigriul politrucului ar fi o impietate, a vorbi deschis despre dezastrul diplomației românești ar fi cu adevărat o faptă împotriva instinctului PSD de conservare. Toate acestea sunt răspunsuri care arată felul în care a ajuns diplomația românească.

Și acest lucru nu este destul, pentru că "a livra" pentru partidul-stat este o chestiune continuă, pentru care testarea loialității este o formulă aproape săptămânală. Presa a relatat în ultimul timp despre acțiuni de promovare a efigiei lui Adrian Năstase. Cultul personalității pentru maestrul lui Victor Ponta este un test de loialitate și disponibilitate în fața partidului. Bogdan Aurescu, alături de un alt dinozaur pe lângă Năstase, Adrian Severin, face consfătuiri la sediul MAE, ca un bătrân înțelept care, de fapt, caută sprijin de peste tot. Disperarea este mare atunci când capete cad în jurul tău.

Adrian Năstase a reînviat precum Fidel Castro de când americanii au aselenizat din nou, în Cuba. Năstase, condamnat definitiv în două rânduri cu executare, este acum la MAE precum era guru Bivolaru, maestrul yoghin, la Costinești. Toți îl simt aproape, îl venerează, îl vor, prezența lui este peste tot în MAE, însuși ministrul are nevoie de experiența și expertiza lui pentru a se reinventa în fața șefului și a dibui meandrele politicii. Ridicolul în care a căzut Aurescu nu are limite, totul evoluând la cotele maxime ale penibilului pentru actualul ministru.

Lista noilor ambasadori prezentată președintelui de către Aurescu poate fi normală, dacă el însuși, Aurescu, nu ar fi pesedist și dacă nu am ști precedentele în materie de rotiri de cadre. Președintele Iohannis a propus un nume greu, imbatabil, Emil Hurezeanu, pe care presa pesedistă și băsistă a vrut să îl compromită. Ceea ce nu au înțeles detractorii de serviciu a fost că tocmai acel nume a salvat întreaga listă, formată din 14 numiri. Multe dintre celelalte nume erau oameni cu pete de imagine, nepotisme, unii dintre ei complet ridicoli în serviciul diplomației. Gestul președintelui a arătat demnitate și autocontrol, pentru că dincolo de calitatea multora și de o eventuală posibilitate de a o respinge, Iohannis a mers pe principiul punerii în mișcare a motorului diplomației. Dacă ar fi fost refuzată lista, se crea un precedent, iar rolul președintelui nu este de a bloca ambasadele. Dimpotrivă, după perioada Băsescu, unde multe ambasade nu aveau numiri sau aveau mandatele expirate, intrăm într-o fază a normalității. În fond, nu președintele Iohannis este responsabil de calitatea diplomaților români.

Dragi colegi,

Doamnelor și domnilor,

Am spus și săptămâna trecută că PSD pregătește o ofensivă de proporții asupra Ministerului Afacerilor Externe în perspectiva alegerilor din 2016. Am vorbit atunci despre valul de numiri și listele care circulau în Ministerul Afacerilor Externe, funcționari, consuli și ambasadori. Am subliniat pericolul de a semăna în diplomație germenii unei înregimentări politice de proporții. Principalul responsabil este Bogdan Aurescu, cel care, pentru a evolua bine în fața profesorului Ponta, joacă toate cărțile posibile, acceptă toate compromisurile imaginabile și neimaginabile.

Mai mult decât atât, Ponta pregătește multiple turnee externe, complexat fiind de succesul președintelui Klaus Iohannis în primele 6 luni de mandat. Vrea și el recunoaștere externă, iar pentru asta face din MAE propria rampă de lansare. Victor Ponta are embargo stabilit în statele UE, în urma războiului pe care îl poartă cu statul de drept, a scandalului plagiatului, a blocării votului din diaspora. El acum călătorește cu socrul în lumea arabă și promite investiții, pune la punct opoziția, își dă cu părerea despre urmărirea amantelor și altele asemenea. Cei din centrala MAE au fost puși să lucreze la foc continuu pentru a găsi state care să accepte vizita plagiatorului. Cu China au terminat-o, turneul lui Dragnea și Ponta de acum ceva vreme s-ar fi lăsat cu supărări mari, de vreme ce totul a fost o încercare de a păcăli partenerii externi că România găsit resurse și în marea Chină.

În final, fac un apel la colegii din Parlament și în special la cei care reprezintă diaspora să urmărească cu atenție toate aceste lucruri, pentru că Ministerul Afacerilor Externe este într-o gravă criză care aduce deservicii imaginii României. Salvarea ministerului este posibilă doar printr-o decuplare cu adevărat de proporții din mâinile Partidului Social Democrat, printr-un audit extern, o reformă diplomatică și un consens politic pentru a finanța cu prioritate, ca în cazul bugetului apărării, acest sector strategic.

Vă mulțumesc.

Costel Alexe, deputat de Iași.

 
      Tinel Gheorghe - declarație politică intitulată Victor Ponta este șeful Guvernului sau este șeful retailerilor?;

(În continuare, lucrările ședinței sunt conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Tinel Gheorghe.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Tinel Gheorghe:

Bună dimineața, domnule președinte de ședință!

Stimați colegi,

Declarația mea politică din această dimineață se intitulează - am numit-o, mai bine-zis - "Victor Ponta este șeful Guvernului sau e șeful retailerilor?"

Este o mare dilemă, recunosc, pe care și opinia publică și noi, opoziția, am constatat-o, și din care nu putem să ieșim.

Săptămâna trecută, mare scandal în societatea românească, au crescut prețurile în supermarketuri. După vreo două zile de presă, află și Victor Ponta. Îi recomandă ministrului agriculturii un control, ca și cum Daniel Constantin avea, așa, în bagheta magică, control asupra prețurilor. Se execută Daniel Constantin, merge într-un supermarket și, ce să vezi, constată că n-are ce să constate, că n-are pârghii. Păi n-ai pârghii, domnule ministru, că pârghiile nu sunt la dumneata, pârghiile sunt la ANAF. Pârghiile sunt la protecția consumatorului, dar nu mata ești șeful ANAF-ului, al protecției consumatorului, acolo șeful dumitale este șeful, adică Victor Ponta. El trebuia să ceară ANAF-ului, protecției consumatorului să se lupte cu evazioniștii adevărați, nu cu bucătarii, ospătarii - că mai nou, cu ăștia se luptă ANAF-ul.

Cred eu că anunțul ăsta pe care Victor Ponta l-a făcut acum vreo trei săptămâni că va reduce TVA-ul la alimentele de bază a creat așa o emulație în rândul retailerilor și, ce și-au zis ei, dacă tot e anunțul ăsta, ia să creștem noi vreo două luni de zile prețul la alimente, că doar n-o să ne permiteți să pierdem.

Victor Ponta bănuiesc că a realizat și el acest lucru, dar, pe principiul împăcăm și capra, și varza, lupul fiind el, a lăsat lucrurile nestingherite, și lucrurile au scăpat de sub control, domnule prim-ministru. Prețurile vor crește până la 1 iunie cu un procent pe care îl estimăm noi a fi dublu față de ceea ce va însemna reducerea sau o eventuală reducere de prețuri după 1 iunie.

Estimați dumneavoastră 10% reducerea prețului. Noi estimăm o creștere de peste 40% până la 1 iunie, și atunci care va fi câștigul cetățenilor? Care va fi câștigul cetățeanului, dacă prețurile vor crește continuu, sistematic, puțin câte puțin, până la 1 iunie, cu peste 40%? O reducere de 10%, după reducerea TVA-ului, chiar nu va avea niciun impact.

Deci, domnule prim-ministru, aveți și alte pârghii în afară de a introduce taxe și impozite noi pe retailer, aveți și pârghiile administrative. Folosiți-le sau dați-vă demisia!

Ei, nu vă dați demisia, că nu vă dați dumneavoastră demisia dintr-un motiv așa de pueril, dar măcar demiteți-i pe șeful ANAF-ului și pe șeful protecției consumatorului.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Vasile Popeangă - declarație politică cu tema Alb și negru în sistemul sanitar;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule Popeangă, aveți declarație? Poftiți!

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Popeangă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică se intitulează: "Alb și negru în sistemul sanitar".

De o grămadă de timp, sistemul sanitar românesc a avut parte de un teanc de controverse care i-au încetinit, uneori chiar frânat, dezvoltarea. Ca și în alte domenii importante pentru societatea românească, au fost mai mereu probleme cu nivelul finanțării, cu managementul, cu competențele, cu eșecurile profesionale ș.a.m.d.

Niciodată, nicăieri în lume, nu a fost suficientă finanțarea sistemului sanitar și nici nu o să fie vreodată, pentru că nu există niciodată o predictibilitate câtă lume o să se îmbolnăvească ori câtă lume o să fie accidentată. Niciodată nu o să știi dinainte ce boli or să vină la tratament în sistem ori cât de grave vor fi accidentele: una este să fie o simplă zgârietură, alta este să fie necesare câteva operații serioase pentru salvarea vieții nefericitului accidentat. Niciodată nu se va putea ști care și câte complicații vor fi la o operație relativ simplă, cum este cea de apendicită, de exemplu. Sunt atât de multe variabilele, încât este imposibil să fie cuantificat un rezultat, chiar și aproximativ, care să dea, de exemplu, un necesar optim de finanțare a sistemului medical. Așadar, întotdeauna or să fie nemulțumiri cu nivelul finanțării... Ce este mai rău este că, pe lângă necesarul obligatoriu, obiectiv, minim să zicem, de cheltuieli, apar mai mereu cheltuieli suplimentare. Căci nu degeaba industria farmaceutică este cea mai rentabilă după industria de armament și cea a drogurilor, și nu degeaba s-au inventat mânăriile în licitații, fie ele pentru achiziții sau pentru banalele reparații și zugrăveli.

Ce-i mai rău este că nu reușim nici măcar să ne apreciem la justa valoare personalul medical. Am lăsat să plece crema medicinei românești, au rămas în țară cei care deja s-au consacrat, cei care își făcuseră un nume și cei care n-au reușit să plece în exterior, să-și găsească locul într-un spital din străinătate. În ultima variantă, calitatea pregătirii a fost cea care a lăsat de dorit. Da, au fost și medici buni care, din diverse motive personale, au rămas în țară, dar numărul lor nu este atât de mare pe cât s-ar dori. Este de înțeles: avem o singură viață și nu sunt mulți cei care au calitatea de a suporta să fie mereu "generație de sacrificiu". Când ești un bun profesionist, ai măcar pretenția ca acest lucru să-ți fie recunoscut oficial. Până acum, acest lucru era recunoscut prin salarizare. Am avut, însă, săptămâna trecută, ocazia să ne omagiem profesioniștii măcar și simbolic. Pentru prima dată, în ultimele decenii, Ministerul Sănătății le-a mulțumit public doctorilor care luptă să salveze și să trateze într-un sistem plin de lipsuri. Au fost premiați medicii care au făcut și fac performanță în România. Numai că, pe lângă acești medici care pentru mii de pacienți au fost adevărați dumnezei, dându-le viață pentru a doua oară, există și reversul medaliei: medici care au "reușit", prin lipsa lor de performanță, să producă foarte multă suferință și, din păcate, chiar pierderi inutile de vieți omenești. Dacă avem excelență în medicină, avem, din păcate, și malpraxis. Însă, ca și în justiție, există o mare preocupare în a pune batista pe țambal pentru toate greșelile doctorilor, nu rareori greșeli cât roata carului fiind trecute cu vederea de către Colegiul Medicilor, găsindu-se justificări pentru mai toate situațiile în care justificările nu își aveau locul, fără a jigni o inteligență minimală. Ce nu pricep cei care, ca și în justiție, acoperă greșelile colegilor de breaslă: în secunda în care decid să treacă prea ușor cu privirea peste greșelile colegilor, îi curăță de păcatele profesionale pe vinovați, dar fac o imensă nedreptate celor care sunt corecți și buni profesioniști! Când un organism ce trebuie să decidă o eroare medicală ajunge la concluzia că nu este un caz de malpraxis, deși este evident acest lucru, în realitate lasă un criminal să fie una cu un salvator de vieți. Au fost multe cazurile în care, în urma unei banale injecții sau operații de rutină, s-au pierdut viețile unor oameni nevinovați. Găsim, din păcate, nenumărate exemple în presă, în toată țara. Când s-a decis că nu a fost malpraxis. Colegiul Medicilor a decis că acel doctor, din a cărui neglijență sau neștiință a murit un om, poate sta pe aceeași treaptă cu cel care se zbate ore-n șir în sala de operație ca să salveze cazuri aproape imposibile. E ca și cum s-ar decide punerea pe aceeași treaptă a unui păcătos cu un zeu, doar pentru că așa vrea o comisie care ține mai mult la o frăție rău înțeleasă decât la adevăratul respect pentru breaslă. Dacă acela care greșește nu plătește, este o lipsă de respect pentru cei care își fac treaba în mod corect, conștiincios, ireproșabil!

S-au deblocat peste 5.000 de posturi de medici din septembrie încoace, insuficient însă față de deficit. Întrebarea este: dacă medicii cei mai buni au plecat în străinătate, pentru condițiile de muncă, pentru respectul societății față de meseria lor și pentru salarizare, în principiu, noi, cei care stăm în țară, pe mâna cui rămânem?

Se fac eforturi să se îmbunătățească acele condiții de muncă din spitale: renovări, modernizări, achiziții de aparatură de ultimă generație. Se fac eforturi să se asigure o salarizare din ce în ce mai adecvată pentru personalul medical, ca să rămână în țară, însă nu ar fi prea mult dacă am cere să crească și nivelul de pregătire și de responsabilitate al celor pe mâna cărora încăpem atunci când sănătatea noastră devine suferindă.

Și mai e un aspect: trebuie ca politica să nu mai intervină în sistemul medical. A pune pe criterii politice șefii de secție ori directorii de clinici și spitale trebuie să înceteze. Este un domeniu care trebuie să învețe să devină autonom și să se autoorganizeze, să se autoresponsabilizeze. Să-și facă singur curățenie în interior și să se dezvețe de a mai băga gunoiul sub preș, iar a spune că nu există acel gunoi să iasă din practica sistemului: perfecțiunea nu există, nici măcar în sănătate! Peste tot există oameni care greșesc. Cine muncește mai și greșește, însă peste tot, dacă s-a greșit, vinovatul trebuie să plătească. Nu pentru asta au fost inventate asigurările de malpraxis? Deci, dacă societatea face eforturi să vină în ajutorul sistemului, și sistemul e obligat să vină în întâmpinarea societății, ca parte componentă a acesteia. Numai așa se poate ajunge la un echilibru, la eficiență maximă, toată lumea să fie mulțumită și să putem spune și noi că medicina românească a ajuns la locul de top pe care îl merită.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
Video in format Flash/IOS   Cosmin Necula - declarație politică referitoare demagogul politic, o problemă a națiunii;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Necula.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Cosmin Necula:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

Stimați colegi,

De ceva timp afirmăm toți că este nevoie de o altă abordare a politicii, de oameni capabili să împlinească dorințele celor care i-au învestit cu încredere, de politicieni care să poată conduce această țară spre ceea ce își doresc oamenii cu adevărat. Dar, în egală măsură, este nevoie de oameni politici capabili să vină cu soluții, cu proiecte de viitor care să așeze această țară, în mod transpartinic, pe un făgaș corect și just.

Dar din păcate această țară a fost blestemată să aibă parte de mulți demagogi, de oameni lipsiți de coloană vertebrală și incapabili să ia decizii pentru binele național în defavoarea interesului personal sau de partid. Această problemă a națiunii, demagogul politic, se perpetuează dincolo de dorința poporului de avea caractere capabile să-i asigure un drum just și corect, proiecte raționale și strategii naționale capabile să asigure o bunăstare la care visează de cel puțin 25 de ani.

Demagogul politic este incapabil de proiecte, el doar vorbește și înfierează cu mânie orice inițiativă. Nu este de acord decât cu votul pe care-1 primește partidul său și cuantifică exclusiv aprecierile pe care le primește pe rețelele sociale. Atunci își zâmbește mulțumit și face cu ochiul colegului de partid.

De regulă, demagogul politic are un trecut dubios, ori a fost șpringar pe undeva, în afara țării, ori a activat în cei 25 de ani pe holurile și cafenelele Parlamentului. A ținut speech-uri înflăcărate în ședințele omagiale de partid, a promovat candidați, a avut portofolii pe la ministere din care nu a înțeles decât că secretarele sunt frumoase, iar mașinile de serviciu sunt bunurile sale personale. A cântat pe la petrecerile tematice ale partidului, a curtat frumoasele membre și ca un crai care se respectă a lăsat inimi frânte, sugerând că poate avea orice, oricând, că știe toate detaliile sau picanteriile din lumea politică.

Nu-l interesează dacă o lege este bună sau nu, dacă există beneficii certe de pe urma unui proiect, nu asta e important, relevant este doar dacă a mai făcut furori pe la o televiziune sau dacă o ziaristă începătoare îl consideră un zeu al politicii dâmbovițene. Nu contează pentru demagogul politic nici interesul național, nici modalitatea de expresie economică a unei legi, nici dacă vistieria țării crește după ce a fost secătuită de către noul prieten al demagogului. Pentru că acest tip de politician, acest tip reprezintă pentru el un mod de viață. Asocierea cu orice personaj, indiferent cât este de dubios, doar pentru a mai smulge niște funcții și niște voturi. Nu contează că 1-a înjurat, nu contează că a intrat în Parlament doar pentru că a promis oamenilor că nu va face la fel ca noul său prieten sau că nu va fi niciodată asociat cu el. Va reuși să îi manipuleze pe oameni, să falsifice adevărul și să explice plin de emfază cum va salva el țara, el, dar mai ales noul său prieten, evitând, evident, să spună și cum. Chiar dacă ar vrea să spună și cum, nu poate să o facă, oricum nu se pricepe la nimic, el știe doar să vitupereze și să zăpăcească câțiva activiști fanatici, îl va lăsa pe noul său prieten să fie tehnic și va urmări, zâmbind mulțumit, cum acesta, pe un ton peltic, promite să facă ceea ce nu a făcut atunci când a avut ocazia.

Dar acest tip de personaj se întâlnește și pe plan local, nu e atât de rafinat, nu are experiența atât de îndelungatelor cafenele parlamentare, dar este la fel de feroce, la fel de lipsit de orice scrupule în atingerea interesului său exclusiv personal. Acest demagog politic postează rațiuni de valoare pe rețele de socializare, are probleme penale, dar știe să le evite, își înjură adversarii prin interpuși și se prezintă tuturor drept un mare sforar local. Aude câteva fraze de la demagogul care și-a petrecut ani buni cântând în budoarele politice bucureștene și le reproduce simandicos către colegii din organizația locală.

Uneori, acest demagog a aterizat pe culoarele Parlamentului prin prisma unor partide utopice, dar brusc se regăsește în doctrine pe care nu le-a înțeles niciodată, despre care crede că dau bine în fața oamenilor, că sunt de bonton în plimbările de pe faleză. Am fi tentați să credem că sunt accidente rare, dar din păcate partidele dornice să mai smulgă un vot îi bat pe umăr, îi încurajează, îi prezintă public și îi pun să latre prin diverse medii. Uitându-se la liderul de grup, acești demagogi se luptă să ajungă la tribună sperând să își depășească liderul, mentorul. Din păcate pentru el, nu știe să cânte la chitară, nu știe să latre sacadat nume de lideri și este un impotent ideatic.

Vedem în fiecare zi în politica românească aceste tipuri de arătări și sunt mulți ca ei. Din păcate, sunt promovați ca personaje pozitive, ca modele demne de urmat, ca miniștri, lideri de grup, deținători ai unor funcții importante în Parlament. Aceștia își doresc să acopere toată scena să șteargă cu burete parametrii economici, să distrugă statisticile pozitive și, eventual, dacă este necesar, ar accepta și respingerea proiectelor naționale pentru un nou vot sau un nou like.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Virgil Guran - declarație politică despre evaziunea fiscală;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Guran.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Virgil Guran:

Mulțumesc.

Declarație politică despre evaziunea fiscală.

În ultima perioadă observăm că acest fenomen al evaziunii fiscale este într-o măsură, cred eu, destul de mică eradicată. Adică, se verifică în mod special micii comercianți, cei care, într-adevăr, probabil, au câteva probleme pe care trebuie să le pună la punct.

Vreau să atrag atenția Guvernului că, de fapt, adevărata evaziune fiscală nu se află la taraba din piață unde se vând castraveți, ci adevărata evaziune fiscală se desfășoară în Portul Constanța și toată lumea știe acest lucru, chiar unii cunosc și sumele care se vehiculează pentru un container care intră în țară și nu este verificat. Acolo sunt miliarde de euro care se pierd de la bugetul local. O parte din această evaziune se face scoțând cerealele din România la Gurile Dunării și întorcându-le după o zi sau două pe aceleași, încadrate la altă categorie și evitând taxele.

Evaziunea se face cu tirurile cu care se importă din România și intră din Europa, din diverse țări, câte o cantitate foarte mare de legume, de alte produse. De fapt, de multe ori evaziunea este realizată de către cetățeni străini care vin, dau un așa-zis tun de milioane de euro, pleacă și noi rămânem fără acești bani pentru buget, iar țara pierde.

De fapt, observăm că de foarte multe ori sunt străini care vin din țări unde pentru evaziune fiscală sunt condamnați chiar la moarte, dar la noi nu se întâmplă nimic, pentru că își șterg urma, pentru că lucrurile acestea se realizează în mod deliberat.

Cred că până acum politicul a acoperit acest lucru. Nu poate să-mi spună mie vreun prim-ministru, vreun ministru că nu a putut să dea dispoziție ca la Constanța, în port, să nu mai intre nici pasărea fără să fie verificată. De fapt, observăm că în mandatele trecute șefii vămilor au fost cei care au împărțit banii pentru partide, unii dintre ei nu prea mai sunt de găsit, în ultimul timp, așa că acest fenomen al evaziunii fiscale poate fi stopat în avantajul țării, al bugetului foarte simplu, acționând în principalele puncte, puncte care se cunosc, puncte în care sunt convins că serviciile noastre au informat pe cei care trebuie să ia măsuri și unde ar fi extrem de simplu de făcut ordine, dar, din păcate, încrengătura care a existat în politica românească încă își face prezența în a nu lua măsuri.

De multe ori, cei care au făcut afaceri, așa-zise afaceri împreună nu pot decât să se acopere unii pe ceilalți. Cred că este cazul să iasă în față oameni care nu s-au coborât la astfel de practici, oameni care au căderea să facă ordine în țară.

Vă mulțumesc.

Deputat de Prahova, Guran Virgil.

 
Video in format Flash/IOS   Aurelian Mihai - declarație politică cu privire la situația românilor morți în diaspora;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Mihai.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineața, domnule președinte.

Stimați colegi,

Mă bucur că ați venit în număr atât de mare la declarațiile politice din această dimineață.

Ceea ce vreau să vă spun eu are legătură, evident, cu subiectul care-l abordez întotdeauna, legat de cele petrecute în diasporă.

Spuneam încă de la începutul mandatului pe care mi l-au oferit românii care trăiesc în colegiul electoral Europa de Vest, v-am adus la cunoștință o mulțime de probleme pe care le întâlnesc în diaspora, pentru care fie am cerut sprijin în fața dumneavoastră, fie în fața Guvernului, ca instituție a puterii executive, care are resursele financiare adecvate la îndemână pentru ca multe dintre acestea să-și găsească rezolvarea.

Mă tem că și de aceasta dată, va trebui să reiau un subiect deja clasic în materie, privitor la cetățenii români care se află departe de casă, așa cum am mai făcut acest lucru, aducându-vă în atenție faptul că anumite probleme sunt nerezolvate sau, mai bine spus, cu greu li s-a acordat atenția cuvenită.

Mă refer aici, la situația românilor morți în diaspora și nu doar pentru a face obiectul unei simple declarații în sala de plen a Camerei Deputaților, ci pentru că subiectul este unul care sensibilizează puternic orice individ cu pretenții de persoană umană.

Zilele trecute, o româncă, m-a contactat, din Italia, cerând-mi sprijinul pentru un alt caz de deces. M-a mișcat duritatea informației asupra celui ucis, Nicolae Răducan, pentru că este vorba despre o crimă săvârșită contra unuia dintre ai noștri, găsit de către autoritățile italiene pe marginea unui drum, cu capul sfărâmat. Se pare că acest suflet a plecat din această lume tocmai în ziua în care se împlineau 38 de ani de la nașterea sa.

Din relatările presei aflăm că a fost ucis pentru un gest onorabil, apărând-și doamna împotriva agresorilor, a murit ca un bărbat, fără lașitate, dar înfruntând ce este mai rău, moartea, îndurând loviturile teribile ale asasinilor, se pare, șase persoane.

Am formulat deja solicitarea către ministerul corespondent acestor probleme și cu atribuții în repatrierea acelui român, dar tare mă tem că vom avea de a face cu un alt caz în care totul va fi ignorat, așa cum suntem obișnuiți. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple.

Îmi este greu să cred că Guvernul va fi orb, surd și mut la această problemă, dar sigur, speranța moare ultima, iar cei votați de noi și validați ca Executiv în această incintă de unde vorbim la microfon, sper să aloce resursele necesare soluționării acestui caz.

Nu uitați, diaspora își face din plin datoria față de țară, mesajul meu, sper să fie înțeles nu ca făcând parte din declarațiile întemeiate cu scop politic, ci mai mult ca un mesaj umanitar, dacă doriți.

Este trist ca noi, Parlamentul, să lăsăm, să ignorăm, să abandonăm chiar un om care face parte din acest popor, în umbra morții, departe de părinții și așa săraci și fără speranțe în a mai vedea vreodată fiul acasă, chiar și fără viață.

Orice susținere din partea dumneavoastră chiar și înaintea colegilor aflați la guvernare, pentru ca acest ajutor să fie acordat familiei, iar românul să fie adus acasă, vă va fi răsplătită, credeți-mă, aici cât și dincolo.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Dumnezeu să-l ierte!

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Vasile Gudu - declarație politică intitulată Creșterea artificială a prețurilor în hipermarketurile din România;

Domnul Gudu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Vasile Gudu:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi am intitulat-o "Creșterea artificială a prețurilor în hipermarketurile din România".

E o temă pe care o discutăm de săptămâna trecută și iată că reprezentanții retailerilor fac ceea ce vor ei.

Reprezentanții principalelor lanțuri de supermarketuri au fost invitați în ziua de 28 aprilie 2015 la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice ale Camerei Deputaților, la o discuție cu membrii comisiei de specialitate, ca urmare a sesizărilor primite cu privire la creșterea prețurilor la produsele alimentare. Reprezentanții Carrefour România, Auchan România, Cora România și Kaufland România prezenți la discuții au susținut faptul că prețurile la aceste magazine nu au crescut în ultima vreme, și-i citez: "Nu există nicio creștere artificială a prețurilor la raft după anunțul Guvernului privind reducerea TVA la alimente. În plus, orice majorare care ar putea să apară este dictată doar de dinamica unei piețe concurențiale."

Hipermarketurile au fost acuzate că vor să-și mărească profiturile, după ce Guvernul Ponta a decis reducerea TVA la alimente la 9%. Reprezentanți ai producătorilor indică practici imorale în rândul marilor lanțuri de magazine. Prețurile au fost mărite de către hipermarketuri la raft, acestea încercând să-și sporească profitul și înainte de intrarea în vigoare a reducerii TVA. Marile lanțuri de magazine au majorat prețurile la diferite alimente în ultimele două săptămâni, înainte de reducerea TVA la 9% la produsele alimentare, măsură programată pentru 1 iunie 2015.

Sunt două metode prin care marile lanțuri de magazine încearcă să crească prețurile artificial, înainte de reducerea acestui TVA, aceasta însemnând scumpiri mici, dar consecutive ale unor produse de bază, iar o altă metodă este prin faptul că se modifică anumite clauze din contractele pe care le au producătorii, se schimbă anumite taxe din contractele pe care aceștia le au, astfel încât se vor modifica și prețurile.

La finele săptămânii trecute, președintele Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificație și Produse Făinoase (ROMPAN), domnul Aurel Popescu, declara că, îl citez: "Unele hipermarketuri încearcă să renegocieze taxele cu furnizorii pentru a suplini viitoarele reduceri de preț ca urmare a aplicării cotei reduse de TVA la alimente de la 1 iunie. Adică ei afișează că reduc prețul la raft cu 12% sau cu cât o fi din TVA, iar în schimb cer taxe suplimentare și majorarea taxelor existente ca să suplinească această diferență. În această situație ar trebui sesizat Consiliul Concurenței."

Premierul Ponta a declarat că în contextul reducerii TVA la 9% Guvernul va introduce măsuri constituționale și europene, precum taxe speciale foarte mari, în cazul în care comercianții nu scad prețurile la raft după diminuarea TVA. Guvernul Ponta a anunțat că va verifica, împreună cu Consiliul Concurenței, din luna iunie 2015 dacă reducerea TVA la produse alimentare se reflectă și în prețul la raft, Consiliul Concurenței putând interveni doar în cazul în care, în urma investigațiilor, descoperă înțelegeri între retaileri privind creșteri ale prețurilor. În plus, Guvernul Ponta a anunțat că va interveni în acest control al prețurilor și că va monitoriza situația și o va ține sub control prin pârghiile pe care le deține, și anume prin organismele de control din subordinea sa, ANPC și ANAF.

O mică lecție de economie spune că prețul este elementul esențial în cadrul sectorului alimentar. În momentul în care se aplică măsura de reducere a TVA, producătorii încep să se "lupte" între ei, iar cel care va da primul semnalul reducerilor de preț va câștiga cotă de piață. În cazul în care Guvernul Ponta va pune presiune pe supermarketuri, ne putem aștepta chiar la retragerea lor din România, ceea ce ar duce implicit la scăderea locurilor de muncă. Așteptăm cu interes măsurile concrete pe care le va lua acest Guvern pentru remedierea acestei situații. La trei ani de la preluarea mandatului, Guvernul Ponta ar trebui să aibă ca prioritate relansarea economiei românești, crearea de locuri de muncă, și nu jocul de-a alba-neagra cu buzunarele românilor.

Vă mulțumesc.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Ana Birchall - declarație politică cu tema: Aderarea României la spațiul Schengen, un obiectiv realizabil în 2015;

Doamna deputat Birchall.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Ana Birchall:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

"Aderarea României la spațiul Schengen, un obiectiv realizabil în 2015"

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre o temă care a stârnit numeroase comentarii și analize, o temă care a născut pasiuni și a generat un interes legitim în România, și anume aderarea noastră la spațiul Schengen.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Nu readuc în discuție întâmplător tema admiterii României în spațiul Schengen. În primul rând, sunt bucuroasă să constat că, în sfârșit, există un consens nedisimulat și o susținere consecventă a acelorași obiective strategice ale țării noastre atât de către premierul Victor Ponta, cât și de către Președintele Klaus Iohannis, susținut în același timp de toate partidele politice și societatea civilă.

Astfel, în timp ce Președintele României a efectuat o vizită în Italia unde a obținut reconfirmarea sprijinului oficialilor din Peninsulă privind parcursul de aderare al României, premierul a efectuat o vizită de lucru la Strasbourg, unde a fost reiterată susținerea Parlamentului European și a Comisiei Europene pentru integrarea țării noastre în Schengen.

Într-adevăr, poate că este puțin bizar că am ajuns să ne bucurăm de normalitate, de conlucrarea președinte-premier în interesul românilor. Însă cei 10 ani cu Traian Băsescu la conducerea țării au lăsat urme adânci, fiindcă sechelele impunerii conflictualității la rang de politică de stat nu pot fi atât de ușor uitate.

În al doilea rând, vreau să cred că obiectivul admiterii în spațiul Schengen este și mai aproape în 2015, în condițiile în care la finalul lunii recent încheiate am aniversat un deceniu de la semnarea Tratatului de aderare al României la Uniunea Europeană. Sunt 10 ani în care am înregistrat progrese notabile, 10 ani în care ne-am acomodat cu modul în care funcționează UE și instituțiile europene, 10 ani care au trecut - cu bune și cu rele -, dar care ne îndreptățesc să sperăm că accesul în spațiul Schengen este mai aproape ca oricând.

În al treilea rând, trebuie menționat că eforturile diplomației tradiționale privind aderarea la spațiul Schengen sunt dublate și de demersuri ale diplomației parlamentare. În toate delegațiile în care am fost prezentă, în toate vizitele de lucru pe care le-am întreprins alături de alți colegi parlamentari în Europa am inclus întotdeauna pe agendă tema admiterii României în spațiul Schengen.

Până la urmă România solicită să se constate că am îndeplinit criteriile de admitere în spațiul Schengen și tot ce cerem noi este o analiză corectă, fair pentru a se constata că aceste criterii de admitere au fost îndeplinite și nu mai este nevoie zi de zi, lună de lună să fie admise alte criterii tehnice sau netehnice, de foarte multe ori subiective, care țin mai mult de agenda internă a unor state decât de parcursul pe care România trebuie să-l întreprindă privind admiterea la spațiul Schengen.

Aș vrea să resping afirmațiile conform cărora admiterea României în spațiul Schengen ar reprezenta o vulnerabilitate pentru țările deja membre. Schengen este, în definitiv, o soluție pentru o Uniune Europeană mai sigură.

Prin instrumentele pe care le oferă, prin acquis-ul aferent, la a cărui consolidare ne-am adus cu toții contribuția, spațiul Schengen este indubitabil soluția cea mai bună de afirmare și exercitare a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor europeni, de manifestare a valorilor noastre comune, iar libertatea de circulație, sub toate formele sale, inclusiv libertatea de circulație a persoanei, rămâne baza construcției europene. Este de datoria noastră să nu lăsăm pradă populismului aceste principii și libertăți care stau la baza constructului Europei unite.

Realitatea este că România joacă deja un rol crucial în creșterea securității tuturor statelor membre UE, prin menținerea unui nivel ridicat de cooperare în domeniul transfrontalier. Știm cu toții ce reprezintă Sistemul de Informații Schengen (SIS) pentru securitatea cetățenilor europeni. România, deși nu este membru Schengen, și-a asumat toate obligațiile ce decurg din utilizarea SIS încă din noiembrie 2010, acționând ca un membru de facto al spațiului Schengen și participând activ inclusiv la programul pilot de control al frontierelor. România îndeplinește condițiile tehnice de aderare și nu ar fi corect ca admiterea țării noastre în spațiul Schengen să fie supusă unor criterii subiective care țin mai cu seamă de conjuncturile și circumstanțele interne ale anumitor state, decât de realitate.

Așadar, interesul românilor și al europenilor deopotrivă este ca România să fie în Schengen, pentru că situația geopolitică actuală ne obligă să acordăm o atenție deosebită securizării granițelor. Plusul de securitate pe care România îl aduce, contribuind în fiecare zi la creșterea și întărirea securității statelor membre, trebuie recunoscut cât mai curând, inclusiv prin aderarea noastră la spațiul Schengen.

Admiterea României în Schengen ar oferi, totodată, noi perspective și oportunități economice, prin facilitarea comerțului, în timp ce transportatorii ar economisi mai mult timp, prin eliminarea controalelor vamale. Prin urmare, aderarea la spațiul Schengen ar avea un impact pozitiv în termeni de competitivitate economică, România având astfel oportunitatea de a deveni un adevărat hub economic în această parte a Europei.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Cred că parcursul nostru privind aderarea la spațiul Schengen poate fi rezumat sub o singură formulă: mult a fost, puțin a mai rămas! Dar pentru a obține aderarea pe care cu toții ne-o dorim, este necesar ca fiecare dintre noi să își asume tema Schengen astfel încât și acele puține țări care încă au rezerve privind acceptarea României în Schengen să fie convinse că în acest moment țara noastră îndeplinește condițiile tehnice cerute pentru aderare.

Fie că vorbim de acțiuni de diplomație parlamentară, fie de întrevederi oficiale sau informale, fiecare dintre noi are datoria de a contribui la realizarea acestui obiectiv, dublând acțiunile diplomatice ale Președinției și ale Guvernului.

În concluzie, România și-a câștigat în mod corect dreptul de a adera la spațiul Schengen. Fără îndoială că Europa are la fel de mare nevoie ca țara noastră să devină membră a uniunii vamale atât pentru garanțiile de securitate pe care le oferă, cât și pentru oportunitățile economice pe care le-ar genera. Și cred că este momentul ca toate statele să recunoască că într-adevăr, din 2010, practic, România acționează ca un membru de facto al acestui spațiu, generând în fiecare zi securitate pentru toți Uniunii Europene și cred că este corect față de România să se constate această realitate. Și toate motivațiile care țin mai mult de subiectivism decât de realitate să fie grabnic înlăturate. Discuția este una principială, Europa nu poate funcționa în două viteze, iar intrarea României în Schengen ar însemna recunoașterea meritelor și a eforturilor țării noastre din ultimii ani.

Vă mulțumesc.

Ana Birchall, deputat, Colegiul nr.5 Vaslui.

Și pentru stenogramă, domnule președinte, depun în scris și o altă declarație politică intitulată "Reducerea TVA la alimente, o măsură esențială pe care nimeni nu are dreptul să o submineze."

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Dan-Cristian Popescu - declarație politică intitulată 1 Mai cu politicieni «mici»!;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Popescu.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Dan-Cristian Popescu:

Bună ziua!

Declarație politică: "1 Mai cu politicieni «mici»!"

Doamnelor și domnilor deputați,

A fost ziua de 1 Mai, ziua oamenilor care muncesc și bun prilej pentru noi, politicienii, să ne gândim la soluții pragmatice și eficiente pentru creșterea bunăstării tuturor celor ce muncesc sau au muncit, fiind la pensie, în România.

Însă, ca în fiecare an, 1 mai a fost un nou prilej pentru partidele de stânga de a face campanie preelectorală, prin serbări câmpenești cu mâncare și băutură, în disprețul problemelor reale ale societății.

Stimați colegi,

Populismul destrăbălat este cancerul care roade clasa noastră politică. Acest circ populist, care pare să fi devenit singura metodă de lucru pentru unele partide și pentru mulți politicieni, decredibilizează tot mai mult clasa noastră politică.

Mulți cred că prin petreceri organizate "tovărășește", de activiști de partid, vor reuși să atenueze tot mai larga și mai adânca prăpastie dintre popor și clasa politică. Nimic mai fals. Falsitatea acestor petreceri, demagogia foarte dificil de fardat a discursurilor politice de la noi este evidentă până și copiilor. Circulă pe internet o secvență de emisiune în care un copil preșcolar pune la punct demagogia unui senator PSD. Nici pe copii nu îi mai păcăliți cu circ și promisiuni electorale, doamnelor și domnilor colegi din coaliția de guvernare.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe 1 mai, în sectorul 2 din București, primarul Onțanu a organizat pentru colegii săi de partid - UNPR, nu doar o serbare de 1 mai, ci și o manifestație cu dedicație pentru partid, în cinstea împlinirii a cinci ani de la înființarea acestei formațiuni politice.

80.000 de mici și 20.000 de beri au fost puse "la bătaie", în piața Obor, pentru ca primarul Onțanu și partidul său să încerce să își mai cumpere ceva imagine. Căci da, stimați colegi, asta a încercat Onțanu să facă.

Presa a consemnat faptul că oricine striga lozinci pro-UNPR primea tricou cu însemnele partidului și bon care să îi permită să mănânce 4 mici și o bere, gratis. Probabil acesta este prețul estimat de domnul Onțanu cu privire la propria sa imagine politică. Eu zic însă că valoarea politica a actualului primar al sectorului 2 este și mai mică de atât. Însă dorind să cumpere încrederea oamenilor și susținerea lor cu cei câțiva mici și o bere, domnul Onțanu și colegii săi de partid nu au făcut altceva decât să-i umilească pe cetățeni.

Stimați colegi,

Ce poate fi mai cinic și mai necinstit decât să speculezi sărăcia oamenilor, pentru a putea apoi să încerci să îi cumperi cât mai ieftin, să speculezi o sărbătoare ca 1 Mai care ne aduce aminte de lupta împotriva unor nedreptăți sociale pentru a putea să continui niște nedreptăți sociale?!

UNPR, un partid care se consideră a fi de stânga, care este la guvernare și poartă răspunderea conducerii țării, ar trebui să ia toate măsurile economice și politice necesare pentru ca în România oamenii să nu mai aibă nevoie de astfel de pomeni electorale cu mici și bere.

Demnitate oamenilor, demnitate pentru care s-au ridicat muncitorii americani la 1 mai, acum 120 de ani, este încălcată de partidele care își zic de stânga, în această umilință colectivă la care îi supun pe cetățeni cu aceste circuri electorale.

Doamnelor și domnilor deputați,

Unui primar al unui oraș sau sector ai cărui cetățeni sunt nevoiți să se înghesuie pentru niște mici gratis ar trebui să îi fie rușine. Înseamnă că nu a făcut nimic semnificativ pentru ca oamenii din sectorul său să poată să trăiască la standarde cât mai apropiate de cele europene. Primarilor și politicienilor în general nu ar trebui să le fie permis legal să fie furnizori de pomeni, ci administratori buni ai bunurilor publice, asigurând condiții cât mai civilizate de trai și muncă cetățenilor ce i-au ales.

Ne întrebăm atât eu, cât și cetățenii din sectorul 2 cine a finanțat acest eveniment. Fiind o acțiune de partid, ar fi normal ca banii să fi venit din fondurile proprii ale UNPR. Pe de altă parte, cunoscând "generozitatea" domnului Onțanu atunci când vine vorba să cheltuie fondurile localității, sunt sigur că primăria a alocat fondurile necesare. Dacă mă înșel, dacă domnul primar ne poate dovedi în mod transparent că niciun ban public nu a fost cheltuit pentru acest eveniment, atunci îmi voi cere public scuze.

Stimați colegi,

Voi face toate demersurile necesare și voi aștepta cu mult interes să văd cum va justifica domnul Onțanu bugetul pentru "parastasul electoral" făcut de 1 mai.

Vă mulțumesc.

Dan-Cristian Popescu, deputat al României, ales în sectorul 2 din București.

 
Video in format Flash/IOS   Neviser Zaharcu - declarație politică: Reformarea clasei politice și recâștigarea încrederii românilor;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna deputat Zaharcu.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Neviser Zaharcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarație politică: "Reformarea clasei politice și recâștigarea încrederii românilor".

Stimați colegi deputați,

Clasa politică, în integralitatea ei, traversează în prezent o perioadă de criză majoră, generată până nu demult de interminabilele conflicte la vârf dintre conducătorii aleși să vegheze la liniștea și armonia instituțională, la respectarea Constituției și a legilor țării. Această stare de fapt a avut drept consecință îndepărtarea populației de actul politic, fapt demonstrat și prin slaba prezență la vot de la ultimele alegeri, dar și prin dezgustul fățiș manifestat de populație față de politică și politicieni.

În acest context deloc favorabil, consider că oamenii politici, în general, și parlamentarii, în special, trebuie să demonstreze că doresc să facă o altfel de politică, cea a cetățenilor. Trebuie să schimbăm fundamental responsabilitatea pe care o avem față de cei care ne-au mandatat să-i reprezentăm în Parlament, pentru că, de cele mai multe ori, mesajele și ideile noastre pozitive nu au ajuns așa cum trebuie la adevărații destinatari, oamenii onești ai acestei țări.

Cred că trebuie să corectăm și îmbunătățim situația, în sensul transmiterii în timp real către beneficiari a activităților noastre în plan parlamentar și social, cu atât mai mult cu cât am fost aleși în sistemul de vot uninominal. Nu în ultimul rând, consider că lipsa de încredere și respectul în și pentru parlamentari nu va conduce la îmbunătățirea calității clasei politice, dorită de toată lumea, cel puțin la nivel declarativ.

Consider că blamarea generalizată a oamenilor politici nu va determina altceva decât îndepărtarea altor persoane, profesioniști în diverse domenii, care doresc să se implice în fenomenul politic. Sunt convinsă că avem forța să arătăm că, cel puțin prin reprezentanții PSD în Parlament, am făcut și facem politică pentru cetățeni, nu pentru interese meschine și populiste. Dacă populația va recepta la adevărata dimensiune mesajele noastre, nu am niciun fel de teamă că nu vom reuși, în ciuda procentului încă extrem de mic de încredere a populației în legislativ.

Nu în ultimul rând, cred că ne aflăm într-un moment de răscruce din punct de vedere politic, și acest impas nu se poate rezolva decât printr-un amplu proces de reformare. E nevoie de modernizarea clasei politice, în general, dar și a partidelor, în special. În acest sens, alegerile de anul viitor se vor desfășura, cel mai probabil, în vechiul sistem pe liste, iar acest fapt va presupune o nouă abordare din partea formațiunilor politice. Dacă la ultimele două scrutine parlamentare greul a fost dus de candidați, votul fiind uninominal, de această dată partidele vor fi chemate să aibă rolul principal, printr-o selecție extrem de riguroasă a candidaților. Consider că, în urma evenimentelor neplăcute din ultima perioadă, niciunul din partidele noastre nu își va mai permite să posteze pe listele de candidați oameni care nu sunt în topul probității morale și profesionale.

În concluzie, sunt optimistă cu privire la faptul că vom reuși din mers schimbarea dorită de români referitoare la funcționarea Parlamentului. Un legislativ mai suplu și mai dinamic, cu oameni potriviți și devotați acestei activități, va duce implicit și la schimbarea percepției populației față de această instituție democratică de prim rang a țării. Puterea legislativă trebuie să devină și în România prima putere a statului, iar un asemenea deziderat trebuie analizat și derulat cu maximă seriozitate și pragmatism, pentru a obține eficiența mult dorită în plan parlamentar.

Deputat PSD de Tulcea, Colegiul nr. 1, Neviser Zaharcu, 5 mai 2015.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică intitulată La mulți ani tuturor moașelor!;

Doamna deputat Bogdănici.

Video in format Flash/IOS    

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineața!

Declarația politică de astăzi pe care o voi citi se intitulează "La mulți ani tuturor moașelor!".

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi, 5 mai 2015, este marcată Ziua Internațională a Moașei. Cu acest prilej, doresc să felicit această categorie profesională pentru contribuția la toate nașterile.

Confederația Internațională a Moașelor (ICM) a lansat ideea celebrării Zilei Internaționale a Moașelor în asociațiile membre la sfârșitul anilor 1980. În 1991, a fost aniversată pentru prima dată la 5 mai. De atunci, peste 50 de state sărbătoresc anual această zi.

Pentru perioada 2010-2015, Confederația Internațională a Moașelor își orientează activitatea pornind de la tema generală "Lumea are nevoie de moașe astăzi mai mult ca niciodată", ca parte a unei campanii în curs de desfășurare pentru a sublinia necesitatea profesiei de moașă. Organizația Mondială a Sănătății și Confederația Internațională a Moașelor conlucrează pentru a promova calitatea de moașă ca însoțitor calificat pentru gravide și participarea acesteia la naștere. Moașele sunt considerate persoane foarte importante pentru atingerea obiectivelor OMS de reducere a mortalității materne și a nou-născuților.

Potrivit Institutului Național de Statistică, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populația vârstnică, de 65 ani și peste, depășind numeric populația tânără de 0-14 ani.

Din păcate, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 1 ianuarie 2014, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor tinere și creșterea ponderii populației vârstnice. Dacă la 1 ianuarie 2014 populația de 0-14 ani deținea o pondere mai mare decât cea de 65 ani și peste în totalul populației, la 1 ianuarie 2015 raportul s-a inversat.

În acest context, consider că trebuie luate urgent măsuri pentru stimularea natalității. Țin să subliniez că UNPR susține cu convingere încurajarea natalității și sprijinirea familiei.

De asemenea, UNPR susține promovarea tinerilor prin proiecte ca: Programul "Primul loc de muncă", "Votul de la 16 ani", Programul național "Prima fermă". Aceste proiecte vor avea cu siguranță impact pozitiv și asupra natalității.

M-am implicat în multe demersuri privind promovarea profesiei de moașă. Alături de colegii mei deputați, membri ai Comisiei pentru sănătate și familie, sunt coinițiator al unei inițiative legislative care vine să reglementeze mai multe aspecte cu privire la profesia de moașă.

În încheiere, permiteți-mi să urez tuturor moașelor sănătate și multe realizări profesionale, alături de un sincer și călduros La mulți ani.

Vă mulțumesc.

Deputat de Iași, Camelia-Margareta Bogdănici.

Voi depune totodată încă o declarație politică: "O lună de la semnarea Pactului pentru sănătate".

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Mihai Tararache - declarație politică: De la președintele care unește la premierul care dezbină;

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Avem onoarea să-l invităm la microfon pe domnul deputat Tararache, care ne-a onorat cu prezența la ora 9,40, pentru stenogramă.

Poftiți, domnule deputat!

Nu sunteți pregătit? Când doriți dumneavoastră, microfonul e deschis.

       

- după o scurtă pauză -

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Tararache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația politică de astăzi se numește "De la președintele care unește la premierul care dezbină".

"Cu placarde și cântare la gât bandiții speculei au fost duși la Prefectura Capitalei". [...] "Timp de 48 de ore, la intervale scurte, speculanții cu placarde și cântare de gât, înainte de a fi predați Prefecturii Capitalei, erau aduși în fața redacției «Scânteii», în fața ziarului care neîncetat a mobilizat poporul la lupta contra speculanților. Au fost alte două zile din războiul pe care clasa muncitoare l-a pornit în noaptea de 15 august și pe care nu-l va mai părăsi până la victorie."

Nu, dragi colegi, nu suntem în anul 1947, suntem în România anului 2015. Asta trebuie să înțeleagă și Guvernul Ponta, practicile care distrug în fiecare zi mediul economic.

A trecut și prima zi a lunii mai și probabil, așa cum mulți ne-am așteptat, toate promisiunile primului-ministru legate de metodele abuzive ale celor de la ANAF pe litoralul românesc au fost încălcate. Agenții economici, tratați din start ca veritabili dușmani de clasă, responsabili pentru toate relele și toate problemele economice ale României, au fost vizitați de către inspectorii ANAF, amendați drastic, cu spectacol, cu tam-tam, cu închisul unităților, cu întreruperea concertelor, de parcă turiștii veniseră acolo să-i vadă pe acești zbiri cum se desfășoară și cum hăituiesc agenții economici. Pentru că nimeni n-a ținut cont de turiști în acest weekend pe litoral.

Am trecut, dragi colegi, cu părere de rău o spun, în numai câteva luni de zile, de la președintele care unește la premierul care dezbină, la o politică a Guvernului care și-a făcut un modus operandi din a-i transforma pe agenții economici în dușmani de clasă, în veritabili dușmani de clasă. Eu cred că prin tot ceea ce fac, acești domni au reușit să-i împartă pe români în două, să pornească un război români contra români, pentru că au reușit marea performanță de a-i diviza din nou, românii certându-se de dimineață până seara legat de metodele de lucru ale Guvernului. Unii se bucură că agenții economici sunt închiși, "Bine le-a făcut, hoții naibii!", de parcă acești oameni, acești întreprinzători au devalizat țara timp de 25 de ani, de parcă nu acești oameni creează locuri de muncă, de parcă nu acești oameni produc niște resurse ale lor din care mai departe dau taxe către stat.

E firesc să fim de acord că sunt unii care sunt incorecți. Dar pentru câțiva care sunt incorecți, nu putem să punem o întreagă industrie la zid. Nu putem să permitem noi aici, în Parlamentul României, ca o întreagă industrie, ca sute de mii de întreprinzători să fie hăituiți de dimineață până seara pentru că, da, trebuie să creăm această miliție economică.

Oare chiar ne dorim, făcând o paralelă cu ce am spus mai devreme legat de perioada comunistă, să învrăjbim românii contra românilor?

În perioada stalinistă, dragi colegi, cea mai eficientă metodă de a conduce țara era bazată pe dictonul divide et impera. Oamenii erau convinși, ajutați cu beneficii și funcții să toarne pe oricine e împotriva statului român, ba chiar să-l lege și să-l ducă la poliție pe orice astfel de mișel. Aici vrem s-ajungem? Aici vrea Guvernul să ne ducă prin politicile sale? Ca fiecare român la cea mai mică nemulțumire să se ducă să "toarne" orice fel de reclamație, pe orice agent economic, ca apoi acesta să fie călcat de toate instituțiile statului?

Și revenind la acest weekend, putem spune fără putință de tăgadă că acțiunile inspectorilor ANAF, acțiunile de imagine s-au transformat, pentru că au fost niște acțiuni de imagine, s-au transformat într-un fiasco general, în ciuda faptului că putem să vorbim de creșteri, într-un timp scurt, de încasări la buget.

Nu contest și nu contestă nimeni continuitatea acestor controale, ci pur și simplu se contestă modul în care aceste controale se fac. Când intri într-un club în care sunt mii de tineri care au venit să se distreze, din România sau din altă țară, și întrerupi concertul, când întrerupi activitatea unui restaurant, pentru ca jandarmii care sunt lângă tine, camerele de filmat care sunt lângă tine să filmeze și toată țara să vadă cum miliția acționează pentru binele poporului.

Dar eu întreb: dacă toți acești oameni sunt făcuți hoți, oare statul român a fost un partener corect față de acești întreprinzători? Oare statul român i-a ajutat pe acești întreprinzători să progreseze, dacă tot îi facem hoți. Eu nu pot să-i numesc hoți, pentru că nu fură de la nimeni. Pot fi cel mult numiți niște parteneri incorecți ai statului. Dar eu cred că înainte să-i acuzăm pe acești oameni de toate relele din România, eu cred că acești oameni trebuie ajutați, trebuie îndrumați și abia apoi să treci la măsuri de coerciție, nici măcar atunci în modul în care se întâmplă astăzi.

Mânia, indignarea, frustrarea turiștilor care vor fi izgoniți de sosirea agenților ANAF în control va crește, așa cum ați văzut că s-a întâmplat cu fiecare ocazie, și asta pentru că nicăieri, dar nicăieri în lumea civilizată inspectorii fiscului nu procedează așa, pentru că, fără a contesta rezultatele vremelnice, la capitolul imagine, o întreagă lume vede niște zbiri, niște zapcii care doresc, așa cum se întâmpla în Evul Mediu, care doresc să călărească agentul economic pentru a-l amenda sau pentru a-l închide chiar acolo, pe loc, în mijlocul clienților săi.

Eu vă întreb: un turist sosit din Occident ce părere își face despre România? A venit să se distreze pe litoralul românesc. El se va întoarce acasă și va spune tuturor că în țara noastră metodele de control sunt construite pe teamă, în cel mai bolșevic mod cu putință. Și nu cred că putem să-l contrazicem.

Dragi colegi,

În încheiere, aș vrea să vă spun că...și știți foarte bine, avem un litoral superb, dăruit de la Dumnezeu și trebuie ca la malul mării să construim un turism modern care să atragă turiști din întreaga lume. Se pare însă că reușim, cu talentul care ne-a consacrat, să ne punem singuri bețe în roate. Deci, am scăpat de carnaval și acum dăm de scandal, scandal pe care l-au creat și pe care-l creează în permanență zbirii de la ANAF.

Eu cred că e cazul să schimbăm metodele de lucru ale agenților fiscali, pentru că suntem în anul 2015 și lucrurile trebuie aduse aici. Controalele trebuie făcute discret, trebuie să continue, asta nu contestă nimeni și chiar susțin acest lucru, fără a deranja turistul care a ales litoralul românesc pentru a se distra. Altfel, ceea ce s-a întâmplat în câteva stațiuni în care au fost închise marea majoritate a afacerilor, pe bună dreptate, oamenii aceștia au închis pentru că se temeau de controalele ANAF care au și avut loc, va fi doar începutul.

Și mai e ceva. După toate aceste descinderi pe care le-am văzut cu toții, amenzile drastice și spectacolul grotesc la care am fost cu toții spectatori, nu pot să nu mă întreb ce s-a întâmplat cu promisiunile premierului Victor Ponta, care ne spunea tuturor că agenții economici vor fi tratați mai blând de către agenții ANAF și nu vor mai fi făcute abuzuri. Chiar sunt curios să aflu răspunsul.

Vă mulțumesc.

Deputat de Constanța, Mihai Tararache.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS   Mircea Lubanovici - declarație politică: 53 de miliarde de dolari au intrat în țară de la românii care muncesc în străinătate. Răsplata: lipsa consulatelor românești în diaspora;

Domnule deputat Lubanovici, vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pentru stenogramă aș vrea să menționez că astăzi voi mai depune o declarație politică pe care am numit-o "Are România motive de sărbătorire a trei ani de guvernare Ponta?".

Declarația politică cu care aș vrea să vă atrag atenția în dimineața aceasta, stimați colegi, am intitulat-o "53 de miliarde de dolari au intrat în țară de la românii care muncesc în străinătate. Răsplată: lipsa consulatelor românești în diaspora".

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor deputați,

În calitate de deputat ales de cetățenii din afara granițelor țării, am ca datorie de bază reprezentarea intereselor românilor din diaspora. De aceea, mă văd obligat să vă readuc în atenție problematica consulatelor românești, subiect pe care l-am abordat în nenumărate rânduri în fața dumneavoastră.

Stimați colegi,

Cetățenii români care s-au stabilit în Statele Unite ale Americii întâmpină nenumărate probleme și dificultăți în interacțiunile cu autoritățile române din această țară. Concret: Consulatul General al României la Chicago are în jurisdicția sa 11 state, un teritoriu imens. Dar asta nu înseamnă că ne rezervăm dreptul să ignorăm comunitățile de români care sunt la distanțe mai mari de consulat.

În mod evident, una din problemele cu care se confruntă cetățenii români din această țară vizează distanțele mari pe care trebuie să le parcurgă pentru a ajunge la consulat. Ca și cum consumarea acestor resurse de timp și de bani cheltuiți nu sunt suficiente, tariful parcării la consulat este unul extrem de ridicat, în jur de 25 de dolari. Este firesc să ne întrebăm de ce Ministerul de Externe nu schimbă locația acestui consulat pentru a fi mai accesibil românilor care locuiesc în această parte a lumii.

Un alt aspect pe care românii mi l-au transmis constă în calitatea personalului diplomatic, personal cu care aceștia sunt nevoiți să interacționeze și care trebuie să le soluționeze cererile curente. După cum bine știți, am atras atenția în nenumărate rânduri asupra necesității reformării consulatelor și a misiunilor diplomatice din diaspora, ale căror personal este, în cele mai multe cazuri, numit pe criterii politice și mai puțin pe competențe.

Mai mult decât atât, știm cu toții că una din funcțiile primordiale ale consulatelor ar trebui să fie promovarea culturii, a valorilor și a intereselor românești în afara țării. În condițiile în care reprezentanții Consulatului General de la Chicago nu participă la evenimentele organizate de comunitățile de români din jurisdicție în afară de zona limitrofă a orașului Chicago, ce pretenții mai putem avea în a susține viața culturală a românilor din diaspora? Sau în dezvoltarea imaginii României în SUA?

Stimați colegi,

Am susținut în repetate rânduri implementarea unei soluții pentru rezolvarea problemelor pe care românii din SUA le întâmpină în contactele lor cu autoritățile române, și anume înființarea de consulate itinerante. Consulatele itinerante reprezintă o modalitate eficientă prin care pot fi oferite servicii consulare pentru un număr cât mai mare de cetățeni, în diferite regiuni. Cetățenii români din statul Michigan sunt foarte nemulțumiți de faptul că, de când a preluat această funcție, decembrie 2012, consulul general de la Chicago nu a organizat niciun consulat itinerant, în ciuda apelurilor numeroase din partea comunităților românești din această zonă.

Consider ca este de competenta domnului consul general de la Chicago să găsească soluții pentru rezolvarea acestei probleme majore cu care se confruntă românii din statul Michigan.

Cred cu tărie că românii din afara granițelor țării aduc, în majoritatea cazurilor, un plus de imagine României prin modelele lor de profesionalism și seriozitate, precum și prin participarea indirectă la economia țării noastre. Țin să vă reamintesc că, în ultimii douăzeci de ani, 53 miliarde de dolari au intrat în țară de la românii care muncesc în străinătate. Pentru beneficiile pe care le aduc patriei-mamă, acești oameni trebuie tratați cu respect și decență de către autoritățile române, iar acest lucru se poate realiza într-un mod foarte simplu, trebuie numai să existe voință politică și interes din partea guvernanților.

Vă mulțumesc.

Sunt deputatul PNL, Colegiul nr. 3 diaspora, Mircea Lubanovici.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Declar închisă ședința consacrată declarațiilor politice.

Mulțumesc.

O zi bună!

 
       

(Următoarele intervenții și declarații politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la președintele de ședință.)

 
      Alexandru Nazare - declarație politică: - Polonia și Bulgaria cheltuiesc banii europeni din bugetul 2014-2020, România stă și se uită;

Domnul Alexandru Nazare:

"Polonia și Bulgaria cheltuiesc banii europeni din bugetul 2014-2020, România stă și se uită"

Din bugetul 2014-2020 România nu a cheltuit decât banii pentru pachetele cu alimente distribuite electoral de Ponta. Și în 2015, în al doilea an din programare, avem absorbție zero, adică niciun euro rambursat de la Bruxelles. Pentru 2014 România se angajase că utilizează 4 miliarde de euro, dar 3 miliarde vor fi transferați pentru anii următori că nu am fost în stare. Polonia, în schimb, a zis că are nevoie de 11 miliarde de euro și i-a utilizat pe toți. Până și Bulgaria a utilizat 50% din fondurile pe 2014. Pentru 2015 România are din nou un angajament pentru 4 miliarde de euro, dar niciun calendar pentru când vor fi lansate primele apeluri de proiecte și când vor fi semnate primele contracte. Având în vedere că experiențele anterioare ne arată că de la lansarea ghidurilor și până la demararea proiectelor trece aproape un an, este evident că și acești 4 miliarde vor fi transferați pentru anii următori.

Sunt surprins de faptul că ministrul Nica a fost absent de la întâlnirea premierului Ponta cu președintele Comisiei Europene și comisarul european pentru politică regională. Președintele Juncker i-a atras atenția premierului Ponta la întâlnirea de săptămâna aceasta că România nu face suficiente eforturi pentru utilizarea banilor europeni. Din bugetul 2007-2013 mai avem de cheltuit 9 miliarde de euro în 7 luni și este evident că nu ne vom apropia de o rată de absorbție de 80%, cum visa fostul ministru al fondurilor europene. Din păcate însă și pentru bugetul 2014-2020 deja contabilizăm al doilea an pierdut. Este inexplicabilă însă absența ministrului Nica de la acea întâlnire, în condițiile în care el gestionează majoritatea fondurilor europene. Chiar dacă este un ministru nou, domeniul fondurilor europene nu poate fi lăsat de izbeliște până când domnul Nica învață ce are de făcut. Îi solicit să vină în Parlament, la Comisia de afaceri europene și să ne prezinte clar măsurile pe care le ia pentru a urgenta utilizarea banilor europeni.

      Alexandru Nazare - declarație politică: - Ponta nu știe ce minciuni să inventeze ca să mușamalizeze dezastrul de la sfârșitul anului, când România va pierde cel puțin 7 miliarde de euro;

Domnul Alexandru Nazare:

"Ponta nu știe ce minciuni să inventeze ca să mușamalizeze dezastrul de la sfârșitul anului, când România va pierde cel puțin 7 miliarde de euro"

Ponta crede că poate găsi la infinit țapi ispășitori pentru propria incompetență și iresponsabilitate la guvernare. Dacă în domeniul fondurilor europene până de curând vinovată era celebra "grea moștenire", premierul și-a dat seama că, după trei ani de guvernare, are nevoie de o scuză nouă, și a găsit de cuviință să acuze anchetele DNA. Dacă acum trei ani de zile era nemulțumit că DNA nu anchetează suficient pretinsele fraude cu fonduri europene, Ponta crede acum că procurorii DNA nu se pricep de fapt la mecanismele pe care le implică utilizarea acestor bani. De fapt, Ponta nu știe ce minciuni să mai inventeze pentru a mușamaliza dezastrul pierderii a cel puțin 7 miliarde de euro la sfârșitul anului.

POSDRU și POSCCE au plățile întrerupte și urmează a fi suspendate. OLAF-ul investighează mai multe proiecte finanțate prin POS Mediu. Pe primele 3 luni ale anului pentru patru programe nu s-au trimis deloc facturi la decontat la Bruxelles (POSDRU, POSCCE, POS Transport și POS Mediu), iar valoarea facturilor trimise pe celelalte 3 programe a totalizat abia 170 de milioane de euro, în condițiile în care până la finele anului ar trebui să ajungem la 9 miliarde de euro. La această situație contribuie din plin și harababura instituțională de la Ministerul Fondurilor Europene, unde, pe lângă un ministru nou și neexperimentat, avem și doi secretari de stat noi.

      Alexandru Nazare - declarație politică: - 15 deputați din Comisia pentru transporturi au cerut, printr-o scrisoare deschisă, adresată doamnei comisar Corina Crețu, sprijin pentru desecretizarea Masterplanului General de Transport;

Domnul Alexandru Nazare:

"15 deputați din Comisia pentru transporturi au cerut, printr-o scrisoare deschisă, adresată doamnei comisar Corina Crețu, sprijin pentru desecretizarea Masterplanului General de Transport"

Săptămâna trecută a marcat un moment singular în activitatea parlamentară. Membri ai Comisiei pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților, reprezentând toate grupurile parlamentare, i-au adresat o scrisoare doamnei comisar european Corina Crețu pentru a-i semnala lipsa dezbaterii publice asupra Masterplanului General de Transport.

Prin scrisoare semnalăm faptul că, în urma întârzierii elaborării Masterplanului General de Transport, documentul cadru care stabilește prioritățile pentru dezvoltarea infrastructurii, România a irosit deja aproape doi ani în cheltuirea celor 7 miliarde de euro alocați pentru infrastructura de transport.

Din păcate, dezbaterea publică asupra acestui document strategic pentru dezvoltarea României a fost viciată politic și a rămas direcționată doar înspre identificarea proiectelor de investiții, nu și asupra analizei economico-financiare și a prioritizării acestora. Comisia pentru transporturi și infrastructură din Camera Deputaților a participat la mai multe întâlniri cu reprezentanții Ministerului Transporturilor, fără a primi informații referitoare la această parte a Masterplanului General de Transport, în ciuda solicitărilor membrilor comisiei.

Ministerul Transporturilor nu are cum obține un acord politic asupra Masterplanului General de Transport fără a fi desecretizat și dezbătut corespunzător în Parlament, iar fără acest consens documentul nu ar îndeplini criteriul de bază solicitat de Comisia Europeană. În absența acestei dezbateri, documentul transmis Comisiei Europene nu beneficiază de consensul politic atât de necesar și riscă să devină o abordare temporară, în loc de o strategie pe termen mediu și lung.

Consider că este necesară renunțarea la orgoliile politice și interesele electorale atunci când în joc este strategia de dezvoltare a infrastructurii pe următorii 20 de ani. Colegi din toate partidele au semnat această scrisoare către doamna comisar Crețu în care semnalăm absența unei dezbateri autentice asupra priorităților și calendarului de implementare a proiectelor din Masterplanul General de Transport. Este vorba despre 15 din cei 22 de membri ai Comisiei pentru transporturi care au semnat această scrisoare, prin urmare transmitem Guvernului că nu rezolvă nimic mimând dezbaterea. Atât timp cât există respect și ne sunt furnizate informațiile esențiale pe care le-am solicitat, evident avem deschidere spre dialog și acord politic pe această temă vitală pentru dezvoltarea economică a României. Pe de altă parte, dacă ni se arată doar hărți colorate, fără să cunoaștem prioritățile și dialogul cu Bruxelles-ul, nu putem să ne dăm un acord. Este ca și cum ai lega o țară întreagă la ochi și după i-ai cere acordul.

Doar printr-un Masterplan transparent, cu criterii obiective, agreat de Comisia Europeană și girat de toate forțele politice, putem avea garanția că România va beneficia de o rețea de infrastructură dezvoltată și modernă.

      Alexandru Nazare - declarație politică: - Îi solicit premierului Ponta să prezinte în Parlament măsurile de corectare a dezechilibrelor macroeconomice cerute de Comisia Europeană;

Domnul Alexandru Nazare:

"Îi solicit premierului Ponta să prezinte în Parlament măsurile de corectare a dezechilibrelor macroeconomice cerute de Comisia Europeană"

Criza economică și financiară resimțită la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene a determinat adoptarea unui set de măsuri care să întărească disciplina financiar-bugetară a statelor membre și să stimuleze competitivitatea economică pentru a preveni situații similare pe viitor. Semestrul european este un astfel de instrument de coordonare a politicilor economice și fiscale ale statelor membre UE, prin care se monitorizează disciplina bugetară, stabilitatea macroeconomică și politicile de promovare a creșterii. În acest context, Consiliul European analizează detaliat programele fiecărui stat membru în materie de reforme economice și structurale, urmând mai apoi să vină cu recomandări pentru următoarele 12-18 luni. Pe baza "Analizei Anuale a Creșterii", Consiliul adoptă orientările UE pentru politicile naționale, iar recomandările făcute ulterior sunt cuprinse fie în programele naționale de stabilitate și convergență pentru statele din zona euro, fie în programele naționale de reformă pentru statele din zona non-euro. Conform reperului temporal, în luna aprilie statele membre UE au obligația de a transmite programele la Bruxelles, urmând ca în perioada iunie-iulie Consiliul să vină cu noi recomandări specifice de țară.

Conform raportului publicat de Comisia Europeană în luna februarie a.c., România nu a reușit să înregistreze progrese semnificative în ceea ce privește corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Astfel, dezvoltarea economică a țării noastre este afectată de capacitatea de investiții și export limitată de deficiențele în asigurarea unui mediu de afaceri flexibil și competitiv, rata scăzută a investițiilor străine, progresele limitate în reformarea sistemului sanitar, a pieței forței de muncă, a administrației publice, a sectorului energetic și al transporturilor. Chiar dacă cifrele statistice arată o situație macroeconomică stabilă a României, persistența acestor dezechilibre afectează dezvoltarea economică pe termen mediu și lung și atingerea în cel mai scurt timp a unui standard de viață comparabil cu media Uniunii Europene. Dezbaterea publică lipsită de partizanat politic este cu atât mai necesară cu cât fiecare român plătește nota de plată pentru întârzierea acestor reforme și pentru stagnarea economică a României.

Îi solicit președintelui Camerei Deputaților organizarea unei dezbateri intitulată "Starea economiei românești". Această dezbatere trebuie să devină o cutumă anuală la nivelul Camerei Deputaților, în ultimele două săptămâni din aprilie, atunci când Guvernul pregătește documentul pe care îl trimite Comisiei Europene în cadrul instrumentului "Semestrul european", o activitate permanentă de exercitare a controlului parlamentar asupra Executivului, pentru a se asigura astfel o bună informare și reprezentare a cetățenilor. Prim-ministrul și membrii Guvernului trebuie să prezinte în fața Parlamentului documentul care urmează a fi transmis către Bruxelles și care sunt măsurile de reformă pe care le vor promova pentru a corecta dezechilibrele macro-economice. În dorința de a încuraja organizarea unei asemenea dezbateri într-un mod cât mai profesionist, apreciez că ar fi indicată invitarea reprezentanților unor instituții cheie din domeniul supus dezbaterii, așa cum sunt Banca Națională a României, Consiliul Fiscal, Academia Română sau Universitățile cu profil economic din țara noastră.

      Alexandru Nazare - declarație politică: - Ponta să scoată Masterplanul de Transport de la saltea pentru a-l analiza, cum cere Comisia Europeană, altfel nu avem pe ce să ne dăm acordul;

Domnul Alexandru Nazare:

"Ponta să scoată Masterplanul de Transport de la saltea pentru a-l analiza transparent, cum cere Comisia Europeană, altfel nu avem pe ce să ne dăm acordul"

Guvernul Ponta trebuie să facă publică noua versiune a Masterplanului General de Transport transmis Comisiei Europene, pentru a putea avea un consens politic pe cele mai importante proiecte de infrastructură.

Doamna Firea încurcă borcanele din nou și numără kilometrii de autostradă precum Pristanda steagurile, reieșind că PSD a făcut mai mulți kilometri decât cei existenți. De când PSD gestionează autostrăzile din România, adică de aproape trei ani, au fost inaugurați 170 de kilometri de autostradă din cei aproape 700 pe care îi are România în total. Anul acesta domnul Ponta nu mai are panglici de tăiat decât pe 10 km, după dezastrul gestionat de prietenul său Șova, și până și Bulgaria ne va depăși la numărul total de kilometri.

Preluând modelul premierului Ponta care caută țapi ispășitori pentru incompetența sa în ceea ce privește lucrările de autostradă, purtătoarea de cuvânt a PSD, doamna Gabriela Firea, acuză PNL că nu ar susține Masterplanul General de Transport. Haideți să stopăm acest joc infantil! Nu putem agrea un Masterplan manevrat electoral de Șova-Ponta, un Masterplan secret. Reiterăm solicitarea ca Guvernul să vină în Parlament pentru a prezenta strategia de implementare și prioritizarea proiectelor de infrastructură. Premierul Ponta trebuie să scoată de la saltea Masterplanul. Nu putem să girăm o strategie despre care aflăm frânturi prin comunicate de presă sau din declarații ale oficialilor europeni.

      Alexandru Nazare - declarație politică: - Vrem audierea în Parlament a obscurului grup interministerial pentru achiziții publice, pentru ca noile reglementări să fie adoptate rapid și transparent;

Domnul Alexandru Nazare:

"Vrem audierea în Parlament a obscurului grup interministerial pentru achiziții publice, pentru ca noile reglementări să fie adoptate rapid și transparent"

Transpunerea noilor directive europene în domeniul achizițiilor trenează și, mai grav, este și ținută la secret, deși România și-a asumat un calendar cu Comisia Europeană pentru finalizarea transpunerii legislației comunitare până în luna iunie. Chiar dacă domeniul achizițiilor publice a fost una din cele mai importante vulnerabilități în procesul de absorbție a fondurilor europene, iar alinierea legislației naționale la cea europeană este urgentă, Ponta acționează cu viteza melcului, în schimb sare ca ars în momentul în care vreo licitație nu iese cum îi convine.

Chiar dacă premierul ne asigură că vom avea noile reglementări până în iunie, este inacceptabil ca opinia publică și Parlamentul să nu fie la curent cu activitatea acestui grup ministerial însărcinat cu transpunerea legislației de achiziții publice. PNL vrea o nouă legislație în domeniul achizițiilor publice în acord cu normele europene, ca atare, își propune să îi stimuleze pe reprezentanții Guvernului, prin audierea publică în Parlament. Vrem să aflăm de la reprezentanții Guvernului care este stadiul elaborării noii legislații, care este componența grupului interministerial și cine îl conduce, care este stadiul consultărilor cu experții Comisiei Europene și când va fi trimis către Parlament acest pachet legislativ.

Premierul și-a creat un obicei din a pune presiune pe membrii comisiilor de evaluare și ai completelor de soluționare a contestațiilor, intervenind, practic, în favoarea unor companii, așa cum a fost cazul licitației pentru studiul de fezabilitate al autostrăzii Sibiu-Pitești. Soluția problemelor din sistemul de achiziții publice nu este desființarea unor instituții sau desemnarea câștigătorilor în funcție de preferințele premierului, ci adoptarea unui cadru legal conform normelor europene, pentru a descuraja fraudele și corupția.

      Alexandru Nazare - declarație politică: - Masterplanul de Transport trebuie dezbătut transparent în Parlament ți agreat de toate partidele politice;

Domnul Alexandru Nazare:

"Masterplanul de Transport trebuie dezbătut transparent în Parlament și agreat de toate partidele politice"

În vizita de pe șantierul autostrăzii Sebeș-Turda împreună cu ministrul transporturilor, Ioan Rus, comisarul pentru politică regională Corina Crețu a confirmat în declarațiile ei ceea ce noi PNL afirmăm de câteva luni de zile: Masterplanul de Transport trebuie dezbătut transparent, în Parlament, și agreat de toate partidele, pentru că reprezintă prioritățile României pentru infrastructura de transport și implicit pentru dezvoltarea economică. Deocamdată, însă, după ce Comisia Europeană a respins varianta Masterplanului făcută pentru a-i fi pe plac premierului Ponta, ministrul Rus nu a catadicsit să vină în Parlament pentru a discuta observațiile Comisiei Europene. Un Masterplan aprobat în mai înseamnă, așa cum recunoaște și ministrul Rus, că România a pierdut deja 2 ani din utilizarea fondurilor europene alocate din bugetul 2014-2020, iar pentru aceasta trebuie să răspundă politic atât premierul Ponta, cât și fostul ministru Șova, cei care desenau hărți colorate cu autostrăzi pentru baroni.

Din păcate, doamna comisar Crețu a mai confirmat o informație asupra căreia noi am tot avertizat: nu finalizăm la timp proiectele din bugetul 2007-2013 și atunci vom avea mai puțini bani din 2014-2020, pentru că proiectele se rostogolesc. Așa este cazul la Sebeș-Turda, unde aflăm de la doamna Crețu că aproximativ 300 de milioane de euro sunt pierdute (proiectul costă aproximativ 450 de milioane de euro, din care 150 de milioane vor fi asigurați din bugetul 2007-2013).

Ministrul Rus, din nefericire, a preluat de la predecesorul său, domnul Șova, nu numai portofoliul, ci și apetența pentru manipulare și minciună. Un ardelean serios cum era cunoscut domnul Rus ajunge să propage mesaje fără nicio acoperire reală despre proiectele de autostrăzi, doar-doar mai salvează ceva din poleiala șefului său, domnul Ponta. Domnul Rus este ca acei sfătuitori ai împăratului din povestea cu hainele cele noi. Știe că hainele nu există, dar, ca să nu pară incompetent sau răuvoitor, susține că sunt cele mai frumoase haine care ar putea exista. Așa și cu autostrăzile PSD: sunt cele mai frumoase, dar nu există!

Domnul Rus și premierul Ponta ar trebui să explice de ce în primele 3 luni pe Programul Operațional Transport nu au fost solicitate deloc sume la rambursare. Zero euro, aceasta este absorbția fondurilor europene în transporturi în 2015, în condițiile în care până la sfârșitul anului am avea de cheltuit aproape 2 miliarde de euro.

      Ana Birchall - declarație politică privind Reducerea TVA la alimente - o măsură esențială pe care nimeni nu are dreptul să o submineze;

Doamna Ana Birchall:

"Reducerea TVA la alimente - o măsură esențială pe care nimeni nu are dreptul să o submineze"

În declarația politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre o măsură esențială pentru toți românii - reducerea TVA la 9% la produsele alimentare de la 1 iunie 2015 - și despre protejarea consumatorilor de practicile concurențiale incorecte ale comercianților, astfel încât această scădere a TVA să se reflecte în ?prețurile alimentelor la raft.

Trebuie spus clar și ferm că nimeni nu are dreptul să submineze o decizie a Executivului. Așa cum a spus premierul Victor Ponta, este imposibil să nu se vadă în preț o scădere atât de mare a TVA la produsele alimentare, iar Guvernul nu va ezita să ia măsuri pentru a se asigura că reducerea cotei ?TVA va fi vizibilă pe rafturile vânzătorilor.

Într-o piață concurențială corectă, o reducere substanțială a cotei TVA cu 15 puncte procentuale duce invariabil la scăderea prețurilor pe care cumpărătorii le achită în magazine. Presa a relatat în ultima perioadă despre posibilele încercări ale unor mari comercianți de a profita de reducerea TVA la alimente, pentru a-și mări prețurile înainte de intrarea în vigoare a măsurii, astfel încât acestea să rămână după 1 iunie la nivelul pe care și-l doresc.

Fac un apel pe această cale la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor să verifice informațiile apărute în mass-media, să efectueze controalele necesare în privința suspiciunilor că ar exista înțelegeri necompetitive între comercianții de pe piața agro-alimentară și să sancționeze orice abatere de la respectarea principiului competitivității.

Reducerea TVA la produsele alimentare este o măsură esențială pentru români, în condițiile în care, potrivit informațiilor furnizate an de an de către Institutului Național de Statistică, aproape jumătate din veniturile lunare într-o gospodărie din România sunt folosite pentru cumpărarea de alimente, o pondere considerabil mai mare ca în celelalte state europene. În plus, această măsură va contribui la reducerea evaziunii fiscale în zona alimentelor și la susținerea dezvoltării și creării de locuri de muncă în sectorul agro-alimentar, prin reducerea fiscalității și stimularea unei competiții corecte pe o piață economică sănătoasă.

Iată că după ce a luat măsuri țintite de reducere a fiscalității pentru a stimula dezvoltarea mediului privat și crearea de locuri de muncă - reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale și neimpozitarea profitului reinvestit, Guvernul se ține de cuvânt și adoptă o măsură de care vor beneficia toți românii, pentru că reducerea TVA la alimente trebuie să ducă la ieftiniri importante ale tuturor produselor.

După trei ani în care România s-a stabilizat la nivel macroeconomic, trei ani de creștere economică neîntreruptă, fără tăieri de pensii și salarii, este momentul ca rezultatele bune din economie să fie transferate în mod real în beneficii concrete pentru fiecare român în parte.

În timp ce opoziția critică de dragul de a critica, România se mișcă în direcția bună. Potrivit unei cercetări sociologice de la sfârșitul lunii aprilie (sondaj național CSCI, 20-24 aprilie), majoritatea românilor consideră că țara noastră se îndreaptă într-o direcție bună (57%), cei mai mulți oameni sunt de părere că în guvernarea Ponta economia României s-a îmbunătățit (42%), iar 9 din 10 români văd reducerea TVA la alimente ca fiind o măsură bună și utilă pentru ei.

Guvernarea actuală a adus o schimbare de model economic, de la austeritatea promovată de guvernele PDL la o creștere economică durabilă, și mai multă responsabilitate în aplecarea asupra nevoilor românilor. Această schimbare de paradigmă trebuie să ajungă la oamenii care au avut de suferit atunci când premierul Emil Boc le-a impus să strângă cureaua.

Nici demagogia opoziției, nici practicile îndoielnice ale unor comercianți nu au voie să blocheze măsurile luate de Executiv pentru îmbunătățirea traiului românilor. De prea multe ori singurul răspuns al opoziției la măsurile propuse de guvernarea actuală a fost doar scandalul și refuzul de a dialoga. De prea multe ori primul răspuns al celor vizați de o modificare legislativă este acela de a căuta mijloace prin care să profite în interes propriu.

Dublul discurs - prin care public sunt de acord, dar în privat se opun și caută să blocheze inițiativa - nu este un răspuns corect nici pentru o piață economică viabilă, nici pentru o clasă politică performantă, iar atât actorii comerciali, cât și oamenii de pe scena politică trebuie să înțeleagă că asemenea atitudini vor fi condamnate de publicul larg, care, în proporție covârșitoare, susține reducerea TVA la produsele agro-alimentare.

      Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Contrabilanțul economic al guvernării Ponta;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Contrabilanțul economic al guvernării Ponta"

Dincolo de aniversări inutile, cosmetizări politice și declarații triumfaliste, eșecurile guvernării Ponta se pot contabiliza destul de ușor și riguros:

  1. Introducerea a 40 de noi taxe și impozite majorate (vezi Anexa 1);
  2. Creștere economică slabă, sub promisiunile inițiale de 4% (3,4 % în 2013 și 2,9% în 2014);
  3. Puterea de cumpărare a familiilor a scăzut cu peste 8% în ultimii 3 ani de guvernare Ponta. Creșterea prețurilor de 8,38% (rata cumulată a inflației în anii 2012-2014) a restrâns în termeni reali mult capacitatea de cumpărare a venitului mediu pe gospodărie, care era de 2.477 lei în anul 2014, aproape neschimbat față de cei 2.475 lei în anul 2012. Sunt ultimele cifre oficiale ale INS;
  4. Unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul mediu pe gospodărie insuficient, conform datelor Proiectului strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014-2020);
  5. Lipsa de investiții publice se reflectă și în lipsa de perspective de dezvoltare și strategii economice pe termen lung ;
  6. Blocarea marilor proiecte de infrastructură: România încă nu dispune de o autostradă funcțională care să traverseze țara de la Est la Vest;
  7. Evaziunea fiscală a crescut, ajungând la 29% din PIB, iar gradul de colectare rămâne scăzut la aproximativ 30%, conform Consiliului Concurenței. Astfel, doar din TVA-ul necolectat, România pierde anual 10 miliarde de euro;
  8. Restanțele Guvernului Ponta la "Semestrul European" din programul Europa 2020 conduc la amenzi usturătoare pentru România, care nu fac decât să confirme eșecul negocierilor cu creditorii internaționali (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană) și determinând Comisia Europeană să declanșeze procedura de dezechilibru macroeconomic în privința României;
  9. Eșecul privatizărilor marilor companii de stat (Oltchim, Tarom, Poșta Română, Cuprumin), în ciuda discuțiilor avute cu finanțatorii externi;
  10. Descurajarea micilor întreprinzători prin impozite și impuneri fiscale suplimentare (CAS obligatoriu pentru PFA etc).

Anexa 1
Nr.
crt.
Taxe noi și impozite majorateAct introducere modificarePersoane fizice/juridice afectate
1. Creșterea impozitului pentru locuințe de la 0.1% va fi cuprins între 0.08% și 0.2% O.G. nr. 6/2015 Toți proprietarii.
2. Creșterea cu peste 6% pentru impozitul pe clădiri O.G. nr. 6/2015 Se va impune un mod de calcul bazat strict pe valoarea clădirii, rezultată dintr-un raport de evaluare, similară valorii de piață.
3. Creșterea impozitului pe terenuri O.G. nr. 6/2015 Pentru terenurile extravilane se va plăti un impozit de 80 lei/ha, față de 31 lei/ha în prezent. Pentru terenurile arabile, impozitele vor ajunge la 130 lei/ha, față de 50 lei/ha cât sunt în prezent. Iar pentru un hectar de teren intravilan aflat în zona A dintr-o localitate cu rang zero, va fi plătit un impozit de 83.000 lei, față de 10.353 lei cât este în prezent.
4. Creșterea impozitului pe mijloace de transport cu 4% până la 12,5%. O.G. nr. 6/2015 Impozitul pe mijlocul de transport este calculat în funcție de capacitatea cilindrică a motorului, prin înmulțirea fiecărei grupe de 200 cmc sau fracțiune din aceasta, cu o sumă corespunzătoare. Această sumă a fost majorată. Astfel, pentru autoturismele cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 și 2.000 cm3 inclusiv, suma fixă luată în calcul la stabilirea impozitului a fost ridicată de la 18 lei/200 cmc la 19 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrică între 2.001 cmc și 2.600 cmc inclusiv a fost majorată de la 72 lei/200 cmc la 77 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrică între 2.601 cmc și 3.000 cmc inclusiv a fost urcată de la 144 lei/200 cmc la 153 lei/200 cmc, iar la cele cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cmc a fost crescută de la 290 lei/200 cmc la 309 lei/200 cmc.
5. Impozitul pe cifra de afaceri O.G. nr. 6/2015 Companiile cu cifre de afaceri pe an între 100.000 de lei și 1 miliard de lei ar urma să plătească o cotă standard de 2% din cifra de afaceri începând de anul viitor. Dacă firma are un singur angajat, cota de impozitare urcă la 2,2% din cifra de afaceri, iar dacă nu are niciun angajat se va impune 2,5% din cifra de afaceri. Din anul 2016, cota standard de impozitare ar urca la 3%, cu nivelele de 3,3% la un angajat și 3,75% la firmele fără angajați din această categorie.
6. Acciza suplimentară pe litrul de benzină, motorină și kerosen de la 1 ianuarie 2014: la benzina cu plumb acciza va fi majorată de la 421,19 euro/1.000 litri la 491,19 euro/1.000 de litri, la benzina fără plumb acciza crește de la 359,59 euro/1.000 litri la 429,59 euro/1.000 de litri, la motorină acciza urcă de la 330,39 euro/1.000 litri la 400,395 euro/1.000 de litri, iar pentru petrolul lampant (kerosen), utilizat drept combustibil pentru motor, acciza va fi majorată de la 375,91 euro/1.000 litri la 445,91 euro/1.000 de litri. O.G nr. 4/2014 Toți românii vor fi afectați de această măsură, deoarece creșterea accizei la carburanți va duce la creșterea prețului la benzină și motorină cu circa 50 de bani, ceea ce va duce la scumpiri în lanț ale tuturor produselor.
7. Impozitarea veniturilor din jocurile de noroc O.U.G. nr. 92/2014 Impunerea cotei de 1% pentru veniturile din jocurile de noroc, inclusiv pentru cele on-line și de 16% pentru sumele ce depășesc 15. 000 de euro și 25% pentru cele mai mari de 100.000 de euro. Introducerea obligativității de a depune declarațiile pentru veniturile câștigate din jocurile de noroc on-line.
8. Perceperea TVA pentru serviciile de telecomunicații O.U.G. nr. 80/2014 30% în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2016; și 15% în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2018, conform unei proceduri stabilite prin ordin al președintelui ANAF.
9. Impozitul de 16% și CAS pe veniturile din creșterea și exploatarea animalelor și din valorificarea produselor de origine animală O.G. nr. 8/2013 Persoanele fizice care dețin peste 3 capete de vaci și bivolițe, peste 9 capete de ovine și caprine, peste 5 capete de porc pentru îngrășat, peste 49 de familii de albine și peste 99 pe capete de pasări de curte.
10. Impozit de 16% și CAS pe veniturile realizate din cultura plantelor, de pe suprafețele de teren situate peste limita care asigură necesitățile de trai ale unei familii O.G. nr. 8/2013 Persoanele fizice care dețin peste 2 ha de cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr și hamei pe rod, peste 1,5 ha de leguminoase pentru boabe și pomi pe rod, peste 1 ha de tutun, peste 0,5 ha vie pe rod și legume în câmp, peste 0,3 ha de flori și plante ornamentale și peste 0,2 ha de legume în spații protejate.
11. Impozitul de 16% și CAS pe veniturile din silvicultură și piscicultură. O.G. nr. 8/2013 Persoanele fizice care obțin venituri din silvicultură și piscicultură.
12. Majorarea taxelor locale cu 16% la începutul anului 2013- condiția USL pentru asigurarea finanțărilor de la bugetul central necesar primăriilor. O.G. nr. 8/2013 Toate persoanele fizice și juridice care aparțin de localitățile ale căror primării au decis majorarea impozitelor și taxelor locale.
13. Taxa pe monopolurile naturale (energie electrică și gaze naturale), în valoare de 0,1 lei/MWh pentru energia transportată către sistemele de distribuție, de 0,75 lei/MWh în cazul cantității distribuite și de 0,85 lei/MWh pentru cantitatea transportată numai prin sistemul de transport. O.G. nr. 5/2013 Toți românii (gospodării și firme) care plătesc facturi la energie electrică și gaze naturale.
14. Taxa specială de 0,5% aplicată veniturilor obținute din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale. O.G. nr. 6/2013 Operatorii economici care desfășoară activități de exploatare și comercializare a resurselor naturale.
15. Taxa de 60% asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale de către operatorii economici care desfășoară cumulativ activități de extracție și comercializare. O.G. nr. 7/2013 Operatorii economici care desfășoară activități de extracție și comercializare a gazelor naturale.
16. Impozitul pe venit și CAS la indemnizația și orice alte sume de aceeași natură primite de toți angajații pe perioada delegării, pentru partea care depășește limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul instituțiilor publice. O.G. nr. 8/2013 Orice angajat care primește o diurnă pe perioada delegării mai mare de peste 2,5 ori decât nivelul stabilit pentru personalul instituțiilor publice.
17. Impozitul de 16% pe veniturile considerate dividende. O.G. nr. 8/2013 Persoanele fizice care obțin venituri considerate dividende, reprezentând sume plătite de societate pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea asociaților, dacă plata este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia.
19. Cota majorată de impozit, de 50%, pentru veniturile din prestarea de servicii în România sau în afara României, dividende, dobânzi, comisioane, redevențe și din exercitarea unei profesii libere plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații. O.G. nr. 8/2013 Persoanele fizice/juridice care obțin venituri plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații.
20. CAS aplicat persoanelor care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor (chirii și arendă) începând cu 1 ianuarie 2014. O.U.G. nr. 88/2013 Toate persoanele care obțin venituri din chirii sau arendarea terenurilor vor fi obligate la plata contribuțiilor de asigurări de sănătate.
21. Taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (timbrul de mediu). Taxa pe timbru de mediu este mai mare cu 10% față de vechea taxă de poluare. O.U.G. nr. 9/2013 Toți proprietarii de mașini care nu au plătit taxa de primă înmatriculare.
22. Coplata în sistemul sanitar, de până la 10 lei pe zi de spitalizare. H.G. nr. 117/2013 Orice român care va avea nevoie de cel puțin o zi de internare în spital.
23. Taxa de 500 lei pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă. Legea nr. 127/2013 În anul 2012 au avut loc peste 30.000 de divorțuri în România.
24. Taxa judiciară de timbru, colectată de primării și vărsată în proporție de 70% la bugetul public. O.U.G. nr. 80/2013 Toate persoanele fizice și juridice care utilizează servicii prestate de către instanțele judecătorești, Ministerul Justiției sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
.25 Acciza suplimentară de 10 euro/hl de produs la berea din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato este mai mică de 30%. O.G. nr. 8/2013 În România se consumă aproximativ 89 litri de bere în medie pe cap de locuitor.
26. Acciza suplimentară de 25 euro/hl de produs pentru băuturile fermentate, altele decât bere și vinuri, la care ponderea de alcool absolut provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe și sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%. O.G. nr. 8/2013 Consumatorii de băuturi fermentate cu pondere de alcool absolut sub 50% (altele decât bere și vinuri).
27. Acciza pentru bere, majorată de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato. O.G. 8/2013 În România se consumă aproximativ 89 de litri de bere în medie pe cap de locuitor.
28. Acciza pentru berea realizată de micii producători, majorată de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato. O.G. nr. 8/2013
29. Accizele pentru alcool etilic, majorate de la 750 euro/hl alcool pur la 1.000 euro/hl alcool pur. O.G. nr. 16/2013 Consumul de alcool pe cap de locuitor (în grupa de vârstă de peste 15 ani) în România este de 10-12 litri de alcool pur pe an.
30. Acciza specifică la țigarete, majorată de la 53,18 euro/1.000 țigarete la 56,71 euro/1.000 țigarete. O.G. nr. 8/2013 Aproximativ 5 milioane de fumători.
.31 Acciza pentru bijuterii din aur și/sau din platină, cu excepția verighetelor: acciză de 1 euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k și de 2 euro/gram pentru cele peste 14k. O.G. nr. 16/2013 Cumpărătorii de bijuterii din aur și/sau din platină (cu excepția verighetelor).
32. Acciza pentru confecții din blănuri naturale: acciză cuprinsă între 50 și 1.200 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al blănurilor. O.G. nr. 16/2013 Cumpărătorii de confecții din blănuri naturale (peste 500 euro).
33. Acciza pentru iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu sau fără motor pentru agrement, cu excepția celor destinate utilizării în sportul de performanță: acciză de 500 euro/metru liniar pentru iahturile și navele care au lungimea egală sau mai mare de 8 metri și acciză de 10 euro/CP pentru navele cu motor peste 100 de cai-putere. O.G. nr. 16/2013 Cumpărătorii de iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu lungimea mai mare de 8 metri și cu motoare de peste 100 cai-putere (cu excepția celor destinate utilizării în sportul de performanță).
34. Acciza pentru motoarele cu capacitate de peste 100 de cai-putere destinate iahturilor și altor nave și ambarcațiuni pentru agrement. O.G. nr. 28/2013 Cumpărătorii de motoare cu capacitate de peste 100 de cai-putere destinate iahturilor și altor nave și ambarcațiuni pentru agrement.
35. Acciza pentru autoturisme și autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziționate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm3: acciză de 1 euro/cm3. O.G. nr. 16/2013 Cumpărătorii de autoturisme cu motoare de peste 3.000 cm3.
36. Acciza pentru arme de vânătoare și arme de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv: acciză cuprinsă între 50 și 1.500 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al armelor. O.G. nr. 16/2013 Cumpărătorii de arme de vânătoare sau de uz personal (cu excepția celor de uz militar sau de uz sportiv).
37. Acciza pentru cartușe cu glonț și alte tipuri de muniție pentru armele prevăzute anterior: acciză cuprinsă între 0,1 și 0,4 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție. O.G. nr. 16/2013 Cumpărătorii de cartușe cu glonț pentru armele de vânătoare sau de uz personal (cu excepția celor de uz militar sau de uz sportiv).
38. Indexarea accizelor cu rata medie a inflației, accizele au crescut cu 4,77% în 2014. O.G. nr. 16/2013 Toți românii vor fi afectați de această măsură, deoarece creșterea accizelor va duce la scumpirea tuturor produselor cărora li se aplică accize (carburanți, alcool, gaze, energie electrică).
39. Impozitul pe construcții speciale de 1,5% din valoarea construcției. O.G nr. 102/2013 Toate firmele românești sau străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, dar și firmele cu sediul social în România, înființate conform legislației europene. Acest impozit se va regăsi în prețul produselor și serviciilor, prin urmare va fi resimțit de toți românii.
40. Taxa majorată pentru eliberarea pașapoartelor temporare (de la 84 lei la 100 lei) și a celor electronice (de la 244 lei la 270 lei). Imprimeria Națională a mărit tarifele pentru blanchetele actelor de identitate. Toți românii care vor să călătorească.
41. Taxa de pod majorată: în cazul podului Giurgeni-Vadul Oii de la 9 lei la 10 lei (3 februarie 2013) și apoi la 11 lei (1 aprilie 2013) și în cazul podului Fetești-Cernavodă de la 11 lei la 12 lei (3 februarie 2013) și apoi la 13 lei (1 aprilie 2013). Aceste tarife sunt valabile pentru autoturismele și vehiculele cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone. Ordin nr. 2220/2012
(ordin al ministrului transporturilor)
Toți românii care vor să traverseze Dunărea pe cele două poduri.

      Maria-Andreea Paul - declarație politică: - Urmează pozele lui Ponta cu Einstein pentru ideea de «doctorat», cu Mozart pentru «precoce» și cu Dalai Lama pentru «zâmbet înțelept», după pozele cu Iohannis pentru ideea de «președinte»;

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Urmează pozele lui Ponta cu Einstein pentru ideea de «doctorat», cu Mozart pentru «precoce» și cu Dalai Lama pentru «zâmbet înțelept», după pozele cu Iohannis pentru ideea de «președinte»"

W. (adică V.V.) Ponta a deschis ieri campania PSD pentru parlamentarele și localele de la anul. După ce și-a înghițit amarul și cuvintele șase luni, liderul PSD a avut o ieșire (nervoasă) politică, o manifestare pur electorală, o ieșire ornantă, o cheltuială zgomotoasă de energie, cu toate caracteristicile finei ironii pesediste, care își are rădăcinile departe, în tradiția textelor amenințător-sarcastice la adresa burgheziei, ale stângii istorice și ultimul izvor de inspirație în elocvența cinică de soprană intervievată a lui Adrian Năstase.

Cu pantalonii încă mirosind a proaspăt spălat după experiența prezidențialelor, Ponta își alătură imaginea de aceea a președintelui Iohannis, bănuiesc, aplecând urechea la viclenele sfaturi ale unor inteligenți comunicatori de tip Palada sau Teodorescu. Însă, cu toată expertiza comunicațională implicată, efectul nu este cel mai potrivit. Când ești urât, nu e bine să te așezi lângă o frumusețe, pentru că tot frumosul va arăta mai frumos, iar alăturarea lângă un personaj în ideea de "wishful thinking" (adică "aș vrea și eu să fiu așa!...") nu poate decât să te ducă cu gândul la continuarea seriei de asocieri visate pentru propria persoană de W. Ponta:

Poză cu Einstein pentru ideea de "doctorat" ;

Poză cu Mozart pentru "precoce" ;

Cu Dalai Lama pentru "zâmbet înțelept"... ;

Propun, în consecință, pentru cadrele de conducere ale PSD, pe lângă examinarea psihiatrică, și una, destul de strict necesară, psihanalitică.

      Andrei-Valentin Sava - declarație politică cu tema În fiecare an, de Ziua tineretului, trebuie să întregim bilanțul politicilor pentru tineri cu noi realizări;

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"În fiecare an, de Ziua tineretului, trebuie să întregim bilanțul politicilor pentru tineri cu noi realizări"

În fiecare an, la data de 2 mai, sărbătorim Ziua tineretului. Este o zi cu multe evenimente dedicate tinerilor din România, petreceri, ieșiri în aer liber. De asemenea, este o zi în care ne facem bilanțul măsurilor, politicilor și al pașilor pe care i-am făcut ca societate, pentru ca tinerii din România să simtă că trăiesc la standarde europene și că pot duce o viață împlinită din punct de vedere profesional și familial.

În România trăiesc aproximativ 6 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani. Ultimii 10 ani au însemnat cu siguranță un progres semnificativ, în ceea ce privește politicile dedicate tinerilor. Programul "Prima Casă" este un bun exemplu pentru a ilustra acest progres. Totuși, tinerii se confruntă astăzi cu o serie de dificultăți în special pe piața muncii.

Din păcate, șomajul în rândul tinerilor pare a fi un flagel care amenință tot mai multe state europene. La nivel european se înregistrează un număr de 7,5 milioane tineri care nu au loc de muncă și nici nu sunt încadrați într-un program de formare profesională. Conform estimărilor Eurofound, costurile generate din neincluderea acestora în activitate ajung la suma de 150 de miliarde de euro pe an.

Când vorbim de tinerii din România, trebuie să facem un exercițiu critic pertinent și să recunoaștem că avem de înfruntat probleme structurale. Cifrele statistice arată că rata de ocupare a tinerilor în România este mult sub media europeană: 23.9% în România, față de media europeană de 48.9%. Aceste procente sunt echivalente cu situația în care dintr-un grup de 10 tineri, doar 2 tineri au venituri și plătesc impozite. Asta înseamnă că, spre deosebire de majoritatea statelor europene, în România prea puțini tineri își încep activitatea în câmpul muncii încă din perioada studiilor. Această stare de fapt îi deprivează atât de venituri, cât și de experiență practică și de o inserție ușoară pe piața muncii, din momentul în care își termină studiile. Continuarea este una de așteptat: prea puțini își găsesc locuri de muncă pentru că nu au experiență în domenii active sau competențele specifice cerute de piață.

Din nefericire, șomajul în rândul tinerilor din România, care nu urmează nicio formă de școlarizare sau curs de formare, este aproape de 25%. Rezolvarea acestei probleme stă într-o abordare directă a angajatorilor. Aceștia trebuie să înțeleagă că, pentru a avea forță de muncă bine pregătită și care să corespundă cu necesitățile lor, este nevoie să se deschidă mai mult și în fața celor care urmează diverse forme de școlarizare și să le ofere perspectiva unui program de muncă flexibil. De asemenea, noi, ca politicieni, trebuie să venim în fața angajatorilor cu măsuri concrete de stimulare a acestora în angajarea tinerilor care se află în această situație, dar și a tinerilor în general.

O măsură de amploare care va fi implementată cât mai curând de Guvernul României este "Schema de Garanție pentru Tineri". Aceasta a fost gândită la nivel european pentru a răspunde problemei structurale a șomajului în rândul tinerilor de la nivelul statelor membre și este finanțată prin Fondul Social European, linia "Inițiativei de ocupare pentru tineri". Principalii beneficiari ai acestei măsuri sunt tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani care nu sunt încadrați în niciun program de educație, programe de training sau în câmpul muncii ca angajați. Din fondurile totale de 3,2 miliarde de euro alocate acestei inițiative, României îi revin circa 106 de milioane euro. Recent, Comisia Europeană a decis o creștere a prefinanțării pentru acest an de la 1.5% la aproximativ 30% din fondurile totale alocate inițiativei. Pentru țara noastră, aceasta înseamnă un avans de 31,8 milioane de euro.

Guvernul României a lansat oficial acest program în România la data de 8 aprilie și a început deja demersurile pentru implementarea lui. Prin această schemă, angajatorii români vor primi subvenții de câteva sute de euro pentru locuri de muncă și stagii de ucenicie oferite tinerilor. Programul mai oferă prime de mobilitate și prime de instalare, precum și finanțări pentru start-up-uri. Ținta programului este una cât se poate de ambițioasă: integrarea profesională a 441.000 de tineri până în 2018.

Așadar, avem soluții cel puțin promițătoare pentru aspectul integrării tinerilor pe piața muncii. Pe lângă acest aspect capital, trebuie să avem în vedere că, pentru a le oferi tinerilor perspective aici în țară, este necesar să ne preocupăm și de alte laturi precum sprijinirea familiei, creșterea accesului la cultură sau la servicii de sănătate. Pentru o viață împlinită tinerii trebuie să aibă atât o carieră solidă, cât și o familie alături. Amânarea pe o perioadă foarte mare a întemeierii unei familii, pentru a ajunge la un anumit venit și statut profesional care să le permită o rupere de ritm celor care își doresc copii, este o altă problemă pe care trebuie să o adresăm. Ea afectează calitatea vieții tinerilor din țară, precum și natalitatea României. Putem contracara această problemă prin dezvoltarea de servicii publice pentru îngrijirea copilului, specializate și accesibile la preț, care să ofere alternative tinerilor care au copii și sunt în câmpul muncii.

Am vorbit mult despre tineri și dificultățile acestora în România, dar am văzut în același timp că față de toate acestea putem identifica și implementa soluții. Trebuie doar să fim dedicați lor, tinerilor, pentru că ei vor fi viitorul de mâine.

      Anton Doboș - declarație politică intitulată Dezvoltarea baronilor locali precum Nichita trebuie oprită și prin legislație;

Domnul Anton Doboș:

"Dezvoltarea baronilor locali precum Nichita trebuie oprită și prin legislație"

Ancheta în desfășurare legată de cazul primarului de Iași, Gheorghe Nichita, a atras atenția întregii țări prin noutatea și ineditul pe care îl prezintă. Nu vreau să insist asupra acestui caz particular, ci asupra cauzelor care au permis producerea acestui incident, pentru că sunt convins că asemenea cazuri pot exista sau ar putea exista în viitor oriunde în țară. Pentru că dincolo de gravitatea cazului și penibilul situației de la Iași, am putea asista la un adevărat fenomen la nivelul întregii țări, unde primarii pot deveni baroni mai mici sau mai mari, care pot controla instituții întregi și le pot folosi în diverse scopuri personale. Cadrul actual legislativ permite apariția și dezvoltarea acestor așa-numiți baroni.

În primul rând, statutul Poliției Locale permite un control total al primarului asupra acestei instituții. Poliția Locală dispune de importante resurse umane, materiale și financiare, are acces la diverse baze de date și informații despre cetățeni, dar are o răspundere foarte limitată care se reduce, în fapt, doar la persoana primarului. Adică cel care alocă resursele este singurul care îi controlează. Poliția Locală nu are mai multe nivele de control, așa cum au alte instituții de ordine publică, la nivel județean, național și ministerial, cum se întâmplă în cazul Jandarmeriei sau al Poliției naționale. Riscăm, așadar, ca fiecare primar să își facă propria poliție, iar cetățenii să nu știe ce se întâmplă acolo. Gheorghe Nichita, primarul unuia din marile orașe ale României, ne-a arătat cum se poate crea un sistem mafiot, folosindu-se de instituții de forță și de interlopi pentru a controla întregul oraș.

În al doilea rând, primarii sunt persoane care dețin o putere din ce în ce mai mare pe plan local, iar influența lor asupra altor instituții ar putea crește pe viitor dacă propunerile recente ale Comisiei de Cod electoral vor fi adoptate de Parlament. Mă refer la faptul că am putea asista la situația teoretică în care un primar câștigă 4 - 5 mandate la rând cu 30% din voturi. Acest primar va avea o influență și un control din ce în ce mai mare asupra instituțiilor subordonate, dar și asupra celorlalte instituții locale. Mai mult, chiar și lumea interlopă va vrea să conlucreze cu primarul, așa cum ne-a arătat și cazul Nichita de la Iași.

Vă propun, să schimbăm aceste lucruri și să modificăm în viitorul apropiat statutul Poliției locale, care ar trebui să poată fi controlată și prin alte pârghii decât cele legate de primărie. De asemenea, este necesar să păstrăm actuala prevedere legată de alegerea primarului din două tururi, pentru a asigura reprezentativitatea și responsabilitatea pentru cei peste 3.000 de primari din România.

      Mihai-Aurel Donțu - declarație politică cu tema Haos la Ministerul Agriculturii: 10 zile până la închiderea campaniei de depunere a cererilor, și cei de la putere schimbă formularele;

Domnul Mihai-Aurel Donțu:

"Haos la Ministerul Agriculturii: 10 zile până la închiderea campaniei de depunere a cererilor, și cei de la putere schimbă formularele"

Domeniul strategic al României, agricultura, este într-un pericol fără precedent, deoarece, într-un moment crucial pentru agricultura românească, la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, MADR, s-a instaurat haosul, iar funcționarii din teritoriu dau din colț în colț și nu știu să le spună fermierilor ce au de făcut pentru a-și încasa subvențiile agricole pe acest an.

Săptămâna trecută, la presiunile fermierilor, cei din MADR au catadicsit să modifice Ordinul nr. 619/2015 prin care se reglementa forma în care agricultorii își depun cererile unice de plată. Însă schimbările solicitate de către fermieri au fost doar de formă transpuse, pentru că birocrația și teancul de documente este în continuare o piedică pentru ca oamenii care fac agricultură să beneficieze de banii de la Uniunea Europeană. Mai grav, se pare că o serie de modificări importante urmează a fi făcute în Parlamentul României, prin amendarea, în al doisprezecelea ceas, a Ordonanței de urgență nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020.

În acest context, ne regăsim astăzi, 5 mai 2015, la zece zile distanță de termenul limită pe care fermierii îl au pentru depunerea cererilor de plată, într-o situație extrem de periculoasă: nu doar că de la Comisia Europeană nu a venit niciun act oficial care să prelungească această campanie măcar până la data de 15 iunie a.c., așa cum a promis inițial ministrul Daniel Constantin, dar fermierii sunt obligați acum să și aștepte, ca să vadă ce se mai gândește Guvernul Ponta să modifice la ordonanța sa, prin Comisia pentru agricultură. Fermierii români, aflați la un pas distanță de a-și pierde drepturile din cauza unor iresponsabili de la MADR, au tot dreptul să fie furioși, însă, din păcate, furia lor nu mai poarte schimba nimic.

Fac apel la toate forțele politice care doresc binele României, inclusiv la europarlamentarii ce ne reprezintă țara, să ceară ministrului Daniel Constantin și echipei sale de la MADR și APIA să se pună pe treabă, să mobilizeze toți funcționarii și să le impună acestora să îi asiste pe agricultori ca să poată ieși cu bine din hățișul formularelor cererii unice de plată. Este un moment crucial pentru agricultorii români în care România riscă să piardă tot ce a realizat bun în agricultura ultimilor ani, dacă lucrurile sunt tratate în continuare superficial de către dumneavoastră, domnilor guvernanți!

      Camelia-Margareta Bogdănici - declarație politică cu titlul O lună de la semnarea Pactului pentru Sănătate;

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

"O lună de la semnarea Pactului pentru Sănătate"

Astăzi se împlinește o lună de când UNPR a semnat Protocolul de susținere a Pactului pentru Sănătate în România. Deși a trecut o lună, nicio altă formațiune politică nu s-a alăturat acestui proiect foarte important. În aceste condiții, UNPR rămâne primul și singurul partid politic care a semnat și care va promova obiectivele acestui document extrem de important pentru viitorul sistemului medical din România. Ca membră a Comisiei de sănătate din Camera Deputaților, am avut plăcerea să particip la 29 ianuarie 2015, la prezentarea Raportului pentru Sănătate de către Alianța pentru Sănătate din România (APSR), când reprezentanții tuturor partidelor politice au fost de acord cu realizarea urgentă a unui Pact național pentru Sănătate.

Doresc să felicit încă o dată membrii Alianței pentru Sănătate din România pentru publicarea acestui Pact, la 24 martie 2015, și vreau să-i felicit, totodată, pe colegii mei, pentru că prin semnarea acestui Pact, UNPR își asumă necesitatea modernizării sistemului național de sănătate. De peste 4 ani, UNPR colaborează cu APSR, pe baza unui parteneriat activ, susținând cele 10 mari obiective ale Pactului.

Luna aprilie a fost marcată de numeroase evenimente internaționale, europene și naționale din domeniul sănătății. Acestea sunt: Ziua internațională împotriva autismului - 2 aprilie, Ziua mondială a sănătății - 7 aprilie, Ziua internațională a hemofiliei - 17 aprilie, Săptămâna națională a pacienților - 17-24 aprilie, Săptămâna europeană a vaccinării 22-26 aprilie, Locuri de muncă sănătoase - 28 aprilie.

Aceste evenimente au subliniat încă o dată că sistemul sanitar se confruntă cu numeroase probleme, iar decidenții politici trebuie să intervină urgent. În calitatea mea de deputat și secretar al Comisiei pentru sănătate și familie, de cadru didactic la Universitatea de Medicină și Farmacie din Iași, dar și de medic, cunosc foarte bine toate deficiențele sistemului sanitar, în a căror soluționare doresc să mă implic activ.

Așa cum știm, "UNPR consideră că statul are obligația de a asigura servicii medicale de înalt nivel pentru toată populația, fără excepție. Starea de sănătate a populației este, în egală măsură, o problemă de calitate a vieții, precum și una de securitate națională".

Pentru noi, parlamentarii și membrii UNPR "Sănătatea este un obiectiv esențial pentru interesul național", iar Pactul pentru Sănătate, semnat de UNPR la 7 aprilie 2015, va fi promovat și susținut necondiționat în Parlamentul României și în Guvern.

      Camelia Khraibani - declarație politică despre Libertatea presei - o cauză pentru care merită să luptăm!;

Doamna Camelia Khraibani:

"Libertatea presei - o cauză pentru care merită să luptăm!"

Acum două zile, la 3 mai, s-a celebrat Ziua mondială a libertății presei. Această zi ne reamintește principiile fundamentale ale libertății presei și reprezintă un prilej pentru a evalua libertatea presei în întreaga lume. Este o zi de reflecție în rândul atât al politicienilor, cât și al profesioniștilor mass-media, cu privire la problemele libertății presei și a eticii profesionale.

În acest an, la propunerea UNESCO, opinia publică din lumea liberă s-a concentrat pe trei teme pentru celebrarea Zilei mondiale a libertății presei. Acestea se referă la necesitatea unui jurnalism de calitate, respectarea egalității de gen și asigurarea securității în informația digitală. Temele acestea, cred că sunteți de acord cu mine, sunt cum nu se poate mai necesare și mai actuale pentru o dezbatere serioasă și în România.

În această zi, cetățenii din întreaga lume sunt informați asupra încălcărilor libertății presei care au loc în diferite locuri de pe glob, prin diferite metode de la publicații și redacții cenzurate, amendate, până la cele suspendate și închise, în timp ce jurnaliștii, editorii și publiciștii sunt hărțuiți, atacați, reținuți și chiar uciși. Din acest punct de vedere, ziua mondială a libertății presei aduce și un omagiu ziariștilor care și-au pierdut viața prin exercitarea profesiei lor.

În acest an, de ziua libertății presei, UNESCO a lansat "Building Digital Safety for Journalism", un studiu care analizează amenințările digitale cheie cu care se confruntă ziariștii și sursele lor. Cu această ocazie a avut loc și acordarea Premiului mondial pentru libertatea presei al UNESCO - Guillermo Cano 2015. Câștigătorul a fost jurnalistul sirian și activistul pentru drepturile omului, Mazen Darwish, aflat în închisoare în prezent. Premiul este o recunoaștere a muncii sale în Siria, timp de peste zece ani, perioadă în care a avut interdicție de călătorie, a fost hărțuit, supus la detenție și torturi repetate.

Începând cu 1997, Premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO - Guillermo Cano, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an, cu ocazia acestei zile, unei persoane, organizații sau instituții ce se remarcă prin contribuția esențială la apărarea sau promovarea libertății presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunțat activitățile traficanților de droguri din țara sa.

Ziua mondială a libertății presei a fost proclamată de către Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiunii a Conferinței Generale a UNESCO în 1991. ONU a declarat ziua de 3 mai Ziua mondială a libertății presei pentru a aduce în atenția publică importanța și necesitatea respectării libertății de exprimare, conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea exprimării opiniilor; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat."

Din anul 2000 se sărbătorește Ziua libertății presei și în România și consider că și noi avem de meditat asupra acestei probleme cu mari implicații asupra vieții social-politice din țara noastră. Declarația mea se vrea și un îndemn în acest sens. Așa cum face și premierul Ponta în mesajul său, pe care îl citez: "Cu ocazia Zilei mondiale a libertății presei, le urez tuturor colegilor din presă, inclusiv celor care mă critică indiferent ce fac, mult succes în munca lor! Avem împreună datoria să ajutăm la ridicarea societății românești, inclusiv prin calitatea dezbaterii publice, și puteți conta pe mine în construirea unei agende publice constructive, cu respect pentru argumente și cetățeni".

      Vasile-Cătălin Drăgușanu - declarație politică despre Prevenirea consumului de etnobotanice în rândul tinerilor;

Domnul Vasile-Cătălin Drăgușanu:

"Prevenirea consumului de etnobotanice în rândul tinerilor"

În ultimul timp apar tot mai multe informații în presa din România despre copii și tineri adolescenți care ajung la unitățile de primiri urgențe, după ce au consumat substanțe cu proprietăți psihoactive, denumite popular etnobotanice.

Îngrijorător este că, la nivel național, astfel de cazuri tind să ia din nou amploare după o perioadă de aparentă liniște.

Medicii toxicologi afirmă că numărul de copii consumatori de etnobotanice este în creștere, iar consumul acestor substanțe este mai periculos decât consumul de droguri ilegale. Grav este faptul că efectele cauzate de folosirea acestor substanțe nu sunt cunoscute, iar medicii sunt în dificultatea de a aplica un tratament corespunzător.

În anul 2014, spitalele din Moldova au înregistrat 858 de urgențe cauzate de consumul de droguri, însă vorbim doar despre cazurile care au ajuns la spital, nu de toți consumatorii, iar la nivelul județului Neamț, în decursul aceluiași an, au fost înregistrate 26 de cazuri, cel mai mic pacient fiind în vârstă de 16 ani.

După ce tradiționalele "magazine de vise" au fost interzise, comercianții de prafuri și ierburi halucinogene au profitat că în lista substanțelor interzise sunt doar 36 interzise expres prin lege, ei introducând pe piața din România substanțe care nu sunt cuprinse în această listă sau, mai grav, sunt comercializate ca îngrășământ pentru plante sau plante pentru odorizarea camerelor.

Peste 95% din aceste produse, vândute prin magazinele de profil și pe internet, prezintă un pericol real pentru sănătatea fizică și psihică a consumatorilor. Consumul cronic de astfel de mixuri din plante generează reacții grave în organism, aducând consumatorul aproape de stadiul nebuniei.

În opinia mea, acest fenomen nu trebuie lăsat să evolueze și trebuie să conștientizăm pericolul extinderii acestuia, deoarece efectele sunt devastatoare pe termen lung pentru societate, mai ales că vorbim despre generațiile tinere care ar trebui încurajate să nu își compromită studiile, formarea profesională și relațiile interpersonale.

Instituțiile statului ar trebui să regândească implementarea proiectelor de prevenire a consumului de droguri prin colaborarea tuturor ministerelor ce au competență pe acest sector, deoarece centrele de prevenire, evaluare și consiliere antidrog par a fi depășite în a implementa cu succes programele existente, din considerente financiare și de personal.

Consider că instituțiile de învățământ, în colaborare cu medicii, psihologii și chiar cu poliția, ar trebui să colaboreze mai intens pentru combaterea acestui flagel. Ar fi interesant de aflat și de unde continuă tinerii să aibă acces la astfel de substanțe, având în vedere că, teoretic, comercializarea acestora este strict interzisă prin lege.

      Cezar Cioată - declarație politică privind Un vot pentru Codul silvic;

Domnul Cezar Cioată:

"Un vot pentru Codul silvic"

Președintele Klaus Iohannis a retrimis, la 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea și completarea Codului silvic, spre reexaminare, motivând că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici și creează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

Președintele a cerut reexaminarea legii care aduce o serie de modificări și de completări Codului silvic, apreciind că "intervențiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurențial și, implicit, asupra economiei și să creeze premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator".

Dezbătut pe parcursul a peste un an de zile, cu participarea tuturor factorilor implicați, de la proprietari de păduri, la autorități locale și reprezentanți ai Guvernului, persoane fizice și organizații neguvernamentale, actualul Cod silvic reprezintă forma acceptată de marea majoritate a românilor care își doresc ca pădurile să nu le mai fie tăiate abuziv și ilegal.

Contrar a ceea ce susține domnul președinte, Cod silvic nu accelerează tăierea pădurilor, ci acordă micilor proprietari dreptul de a beneficia de ele. Mai mult, prin adoptarea prezentului Cod silvic s-ar rezolva problema micilor proprietari care dețin hectare de pădure, și care nu se pot asocia și care taie lemnul, în cea mai mare parte ilegal, de pe proprietățile lor.

Legislația europeană recunoaște, pentru diferite domenii de activitate, dreptul comunităților locale de a beneficia cu prioritate de resursele naturale ale zonei, iar în cazul de față, dreptul micilor procesatori și, îndeosebi, a fabricilor de mobilă locale.

Existența monopolului asupra achiziționării de masă lemnoasă și astfel controlul asupra prețului de achiziției lasă fără resurse pe micii producători de mobilă. Fabricile și atelierele de mobilă dar și micii producători de cherestea, cumpărată de fabricile de mobilă, asigură astfel locuri de muncă. Majoritatea producției de mobilă este vândută la export cu o plus valoare, mult mai mare decât exportul de cherestea, consumând mai puțină masă lemnoasă, iar taxele și impozitele plătite de către micii producători autohtoni se varsă integral la bugetele locale și naționale, iar profitul se întoarce tot în economia autohtonă.

Să nu uităm că în România se fură 4,5 milioane de metri cub de lemn pe an, o dată și jumătate cât Piramida lui Keops.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Culmea absurdității guvernării Ponta - modificarea Legii dialogului social, inițiată de ministrul Liviu Pop, nu este susținută de Guvern în Parlament;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Culmea absurdității guvernării Ponta - modificarea Legii dialogului social, inițiată de ministrul Liviu Pop, nu este susținută de Guvern în Parlament"

La 3 ani de guvernare PSD, membrii cabinetului Ponta nu încetează a ne uimi cu episoade demne de scrierile lui Kafka. Un astfel de episod a avut loc săptămâna trecută, în cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, cu prilejul dezbaterii unui proiect de modificare a Legii dialogului social inițiat de actualul ministru al dialogului social, Liviu Pop.

Prin modificările propuse în acest proiect sunt reintroduse sindicatele reprezentative și federațiile în negocierea contractelor colective de muncă.

La Comisia pentru muncă ne-am confruntat cu o situație care frizează absurdul și ridicolul: un proiect de lege inițiat de un parlamentar care acum este și ministru, chiar pe domeniul de reglementare al legii, nu este susținut de Guvern. Este vorba de o nouă culme a absurdității cu care Ponta guvernează România de 3 ani de zile, perioadă în care nu și-a respectat nici cele mai elementare promisiuni electorale. Nu mai este prin urmare de mirare că inclusiv sindicatele dezavuează politicile actualului Guvern de stânga, așa cum rezultă și din anunțurile recente privind organizarea unor greve în administrația publică. Din acest punct de vedere, invitarea sindicatelor la Cotroceni de către președintele Iohannis a fost de salutat.

Speța în care a fost implicat domnul ministru Pop arată ipocrizia cu care tratează Guvernul social democrat problematica dialogului social, în condițiile în care punctul de vedere transmis pe acest proiect legislativ este negativ. După ce Victor Ponta în campania electorală le-a promis sindicatelor îndeplinirea tuturor solicitărilor pentru a-și asigura sprijinul lor, acum se pare că sindicatele au devenit inamicul numărul unu. Nu cred că mai există premier social-democrat care să acuze sindicatele că gonesc investitorii, doar pentru că acestea protestau de fapt împotriva Executivului.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Rovana Plumb minte cu sânge rece când își declară susținerea pentru programul de creștere a numărului de câini însoțitori pentru persoanele nevăzătoare;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Rovana Plumb minte cu sânge rece când își declară susținerea pentru programul de creștere a numărului de câini însoțitori pentru persoanele nevăzătoare"

Nonșalanța cu care ministrul Rovana Plumb declara zilele trecute că susține implementarea unui Program de creștere a numărului câinilor însoțitori pentru persoanele nevăzătoare, după ce în bugetul pe 2015 a blocat premeditat finanțarea lui, este strigătoare la cer și arată disprețul și aroganța cu care membrii acestui Guvern tratează cetățenii.

Acest program este prevăzut de Legea nr.55/2014, adoptată de Parlament în 30 aprilie 2014 și publicată în Monitorul Oficial la 5 mai 2014, și prevede includerea în lista programelor naționale finanțate de Ministerul Muncii și a celui de asistență vie pentru persoanele nevăzătoare.

Doamna Plumb nu a avut nici măcar decența să amintească că acest program este prevăzut a fi finanțat datorită legii pe care am promovat-o anul trecut sau că un astfel de proiect pilot de succes este deja implementat la Arad, cu sprijinul Fundației Light Into Europe.

În schimb, doamna Plumb minte cu sânge rece că Programul de asistență vie se bucură și de sprijinul premierului Ponta, în condițiile în care aceiași reprezentanți ai Guvernului au respins la dezbaterile pe bugetul pe 2015 amendamentul prin care ceream alocarea unei sume de 270.000 de lei, sumă necesară pentru pornirea în acest an a programului. Le-am cerut atunci premierului Ponta și ministrului Plumb să susțină acest amendament, pentru a demonstra că legea nu este facultativă în România și că ne pasă de soarta semenilor noștri, care prin această lege pot dobândi un grad sporit de independență și se pot deplasa mai ușor la locul de muncă, dar m-am lovit de un refuz politicianist demn de o cauză mai bună. Cu alte cuvinte, din cauza ministrului Plumb, acest program național, deși este prevăzut de lege, nu beneficiază de finanțare în bugetul pe 2015 al Ministerului Muncii.

Consider că doamna ministru Plumb ar trebui să aibă decența să nu se mai laude cu o măsură pentru care nu are niciun merit și pe care, mai mult, a încercat cu toate mijloacele să o blocheze.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Ziua mondială a libertății presei;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ziua mondială a libertății presei"

În fiecare an, la data de 3 mai, este marcată în întreaga lume Ziua mondială a libertății presei.

Ziua mondială a libertății presei a fost proclamată în 1993 de către Adunarea Generală a Organizațiilor Națiunilor Unite. De atunci, ziua de 3 mai este sărbătorită în întreaga lume, fiind considerată un bun prilej pentru evaluarea gradului de independență, promovarea importanței protejării presei de agresiuni sau cenzură și pentru a aduce un omagiu celor ce au contribuit semnificativ a dezvoltarea presei.

La 25 ani de la revoluția anticomunistă din decembrie 1989, chiar și cei mai sceptici observatori ai realităților sociale din România admit că libertatea de expresie este un drept câștigat. Libertatea presei a fost în toți acești 25 de ani de suișuri și coborâșuri un pilon pentru democratizarea României, o redută peste care nici cei mai înfocați adversari ai acestui principiu democratic nu au putut să treacă.

Cu toate acestea, nu putem să nu sesizăm și pașii înapoi făcuți în ultimii ani, în ceea ce privește independența presei. Vedem cum, de exemplu, România rămâne pe un modest loc 84 în clasamentul mondial al libertății presei, conform prestigioasei organizații Freedom House, la egalitate cu state precum Republica Dominicană. Mai îngrijorător este faptul că, în Europa, România se situează la coada clasamentului, poziția 36 din 42, la fel ca în raportul de anul trecut, urmată doar de Albania, Kosovo, Bosnia-Herțegovina, Grecia, Macedonia și Turcia. Comparativ, Croația și Serbia ocupă locul 34, Bulgaria - 32, Ungaria - 31, Italia - 30, toate fiind țări în care presa este considerată doar parțial liberă, așa cum este și cazul României.

De ce doar parțial liberă presa în România? Răspunsurile le-am putea găsi într-un alt raport al unei organizații de prestigiu în analizarea evoluțiilor presei, și mă refer la Centrul pentru Jurnalism Independent. "Dacă ar fi să definim cu un singur cuvânt starea sectorului mass-media în anul 2014, frica ar fi cuvântul cel mai potrivit, frica jurnalistului că mâine ar putea să nu mai aibă un loc de muncă, frica de la finalul lunii, când nu știe dacă va primi salariul, frica de patron, de politicieni, de autorități, frica managerilor care încearcă să supraviețuiască pe o piață aflată în cădere liberă și unde regulile jocului concurențial sunt încălcate adeseori, teama că publicitatea ar putea să dispară, frica de instituțiile statului, care ar putea să vină în orice moment în controale prelungite abuziv, și, de ce nu, frica celor care au încălcat legile, că mecanismele de control ale statului încep să funcționeze. "Câinele de pază al democrației pare mai timorat ca oricând", acesta este poate citatul cheie din raportul publicat de CJI.

România nu va putea parcurge mai departe drumul democrație consolidate, fără a face progrese la capitolul libertatea presei. Ca oameni politici care interacționăm aproape zilnic cu presa și care conștientizăm la adevărata valoare rolul presei libere într-o democrație funcțională, cred că trebuie să milităm în toate acțiunile noastre politice pentru normalizarea spațiului mediatic românesc.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Ziua internațională a securității și sănătății în muncă;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ziua internațională a securității și sănătății în muncă"

La data de 28 aprilie am sărbătorit Ziua internațională a securității și sănătății în muncă.

În fiecare an, la această dată, Organizația Internațională a Muncii sărbătorește Ziua internațională a securității și sănătății în muncă, pentru a promova prevenirea accidentelor și a bolilor profesionale la nivel mondial. Acest eveniment reprezintă, în fapt, o campanie de sensibilizare, pentru a focaliza atenția internațională asupra tendințelor din domeniul securității și sănătății în muncă, precum și cu privire la dimensiunea la nivel global a leziunilor, bolilor și deceselor legate de muncă.

Din evidențierea statisticilor, se estimează că, în fiecare an, se produc peste 2,3 milioane de decese din cauza accidentelor de muncă și a vătămărilor profesionale, cifră comparabilă cu numărul de victime dintr-un război de anvergură între națiuni.

Peste 300.000 de decese se produc anual, ca urmare a accidentelor de muncă, acestea însemnând aproximativ 14% din totalul deceselor în muncă, și circa 2 milioane de decese, ca urmare a îmbolnăvirilor în muncă, adică aproximativ 86% din totalul deceselor în muncă.

Organizația Internațională a Muncii estimează că, anual, peste 313 milioane de lucrători suferă accidente urmate de incapacitate temporară de muncă și se produc aproximativ 160 milioane de cazuri de îmbolnăviri profesionale.

Această cronică neagră a vătămărilor în muncă poate fi evitată, prin conștientizarea tuturor, cu privire la necesitatea implementării unor măsuri eficiente de prevenire și protecție la locurile de muncă.

În România situația accidentaților mortal în muncă înregistrează un trend descendent, de la 508 în anul 2008 la 185 în 2014, fenomen îmbucurător, care obligă la păstrarea valențelor.

În prezent, Inspecția Muncii reprezintă un partener strategic în dezvoltarea culturii de prevenire a riscurilor profesionale și un promotor activ în acest sens, având o bună colaborare cu partenerii sociali, cu angajatorii și lucrătorii, cu reprezentanții acestora, precum și cu toți cei interesați în crearea unui mediu de muncă sigur și sănătos.

Și totuși, Guvernul Ponta a încercat desființarea Inspecției Muncii prin art. 5 al O.U.G. nr. 86/2014, prin care a fost anihilat orice control în domeniul relațiilor de muncă, securității și sănătății în muncă, în combaterea muncii la negru.

Oare ce va fi de acum înainte?

Inspecția Muncii este principala și singura instituție a statului care desfășoară, prin cele 42 de inspectorate teritoriale de muncă, acțiuni care vizează consolidarea culturii de prevenire a riscurilor de accidente de muncă și îmbolnăvire profesională, prin combinarea unor instrumente precum informarea, conștientizarea, îndrumarea și controlul modului de aplicare a legislației în domeniul securității și sănătății în muncă.

      Claudia Boghicevici - declarație politică: - Ziua națională a tineretului;

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ziua națională a tineretului"

România și-a instituit ziua de 2 Mai ca Zi națională a tineretului, prin lege, în anul 2004, după ce în perioada comunistă aceasta fusese singura zi de sărbătoare legală pentru tineret.

Conform actului normativ, toate autoritățile administrației publice centrale și locale care au atribuții în domeniul educației, culturii, sportului, cercetării, turismului, protecției mediului, sănătății și finanțelor au obligația să susțină financiar și organizatoric respectivul eveniment.

În România, din păcate, sunt prea puține premise pentru a trata această zi de o manieră festivistă.

În România, din cauza lipsei de experiență, este de trei ori mai probabil pentru un tânăr să fie șomer, decât pentru un adult. Cel mai mare neajuns pe care îl ridică șomajul în rândul tinerilor vizează faptul că procesul de tranziție de la educație la piața muncii este din ce în ce mai dificil, durează mai mult timp, iar posibilitățile de a ocupa un loc de muncă sunt din ce în ce mai limitate. Cel mai mare risc în această situație constă în faptul că acești tineri îngroașă rândurile asistaților sociali încă de la momentul în care au ieșit de pe băncile școlilor.

Rata de neangajare a tinerilor apți de muncă atrage după sine lipsa unui venit stabil și a unei activități susținute, ceea ce dă naștere unor previziuni incerte asupra viitorului lor profesional și, pe termen lung, se reflectă în economia țării. Situația actuală va avea drept consecință, peste ani, decalificarea unei întregi generații care nu a avut șansa la un loc de muncă.

La nivel guvernamental, se discută despre crearea de locuri de muncă, se fac promisiuni tinerilor, se lansează programe peste programe, dar cifrele ne aduc cu picioarele pe pământ. Perspectivele pentru absolvenți de a-și găsi un job sunt reduse, un tânăr din trei din mediul rural abandonează școala, aproape unul din 3 șomeri are între 15 și 24 de ani, și peste o treime dintre tinerii care lucrează sunt de fapt lucrători familiali neremunerați.

Combaterea șomajului în rândul tinerilor trebuie realizată prin concentrarea atât asupra nevoilor clienților, cât și ale furnizorilor (angajatori), fiind un efort concentrat bidirecțional, ce atrage colaborarea atât între pilonul public și cel privat, cât și între tinerii fără loc de muncă și potențialii angajatori.

Soluții de remediere există și sunt la îndemâna atât a autorităților, cât și a tinerilor, care într-adevăr vor să realizeze ceva. Fac aici referire, pe de o parte, la accesarea de fonduri europene și la investiții ale statului, iar de cealaltă parte, la creșterea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor. Din păcate, însă, singura soluție a actualului Guvern a fost lansarea unei strategii conturate în jurul ideii de consiliere și orientare profesională a tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă, nicidecum măsuri active pentru crearea de noi locuri de muncă. Trebuie doar să existe dorință și interes.

      Constantin Avram - declarație politică: - Infrastructura rutieră, veșnica problemă!;

Domnul Constantin Avram:

"Infrastructura rutieră, veșnica problemă!"

Am lecturat zilele trecute câteva articole din Ziarul Financiar, din sincera dorință de a mai afla câte ceva legat de evoluția fiscalității, de opinia mediului de afaceri privind noul Cod fiscal aflat în circuitul legislativ, despre evoluția marilor companii etc. Însă un articol mi-a atras atenția în mod deosebit: acela legat de faptul că, se spune în conținutul materialului, cele mai mari sume de bani alocate infrastructurii rutiere au fost dirijate către regiunile vestice ale României, estul fiind total ignorat. Și atunci, m-am întrebat, care ar fi fost criteriile pentru care Transilvania și Banatul au fost prioritizate, în ultimii 5 ani, cu sume alocate proiectelor pentru autostrăzi și reabilitare de drumuri naționale, cu peste 16 miliarde de lei, în comparație cu nord-estul țării, adică în Moldova, căreia i-au fost alocate cele mai mici sume pentru șosele, adică sub 2 miliarde de lei.

Nu pot fi de acord cu acest tratament, hai să-i spunem neglijent, măcar din trei motive foarte importante în opinia mea:

  • unul ar fi acela că toți românii știu că Moldova este cea mai săracă regiune a țării;
  • al doilea ar fi legat de faptul că, din câte știu, Moldova are populație mai numeroasă decât celelalte regiuni luate separat;
  • al treilea motiv, și cel mai important în opinia mea, este faptul că Moldova este granița de est a Uniunii Europene și a Alianței Nord Atlantice.

Gurile rele leagă, să spunem răutăcios, aceste alocări de resurse insignifiante către regiunea de nord-est, de faptul că la cârma Ministerului Transporturilor este un ardelean, nimeni altul decât Ioan Rus.

Dacă luăm în calcul faptul că, în ultimii 5 ani, Transilvania și Banatul au semnat zece contracte de construcție de autostrăzi, pentru Moldova s-au semnat mult mai puține contracte de reabilitare a drumurilor naționale și de întreținere a șoselelor, în ciuda faptului că, recent, a fost semnat contractul centurii ocolitoare a Bacăului. Și tronsonul de autostradă Brașov-Bacău este programat după 2018 sau chiar mai târziu, deși este cuprins în Masterplanul atât de comentat al infrastructurii de transport. Oricum am privi lucrurile, regiunea de nord-est este singura regiune fără 1 kilometru de autostradă. Palida speranță a Moldovei în Masterplanul General de Transport se leagă de tronsonul Brașov-Bacău și de tronsoanele Bacău-Pașcani sau Tg. Neamț-Iași-Ungheni, dar în următorii 10 ani, perioadă în care investitorii români și străini vor evita această regiune, fapt ce condamnă Moldova la subdezvoltare.

Știut fiind faptul că UE finanțează total sau parțial aceste programe de infrastructură, am putea înțelege de ce aceste alocări sunt dirijate spre regiunile mai apropiate de marile capitale europene. Ar fi o explicație, dar foarte neconvingătoare, din moment ce și populația din nord-est plătește taxe și impozite la bugetul de stat, și nu diferențiate.

Sper că politicile pe infrastructură ale Guvernului Ponta să fie ajustate în sensul eliminării decalajelor economice ale Moldovei față de celelalte regiuni, până nu este prea târziu!

      Constantin Avram - declarație politică: - Despre votul electronic;

Domnul Constantin Avram:

"Despre votul electronic"

Știm că dreptul la vot este un drept cetățenesc garantat de Constituția României. Putem spune chiar că, dacă este un drept garantat, dreptul la vot ar trebui să fie liber, egal, secret și accesibil tuturor cetățenilor României. În mod firesc, dacă votul are aceste caracteristici, ar trebui să mizăm pe o prezență la vot de minim 70%-80% la fiecare scrutin electoral. Practica însă contrazice acest raționament izvorât din caracteristicile dreptului de a vota, și în ultimii ani asistăm la o scădere dramatică a prezenței la vot, ceea ce a adus în atenția opiniei publice o temă relativ nouă, aceea a votului electronic. Foarte mulți dintre cetățenii cu drept de vot, și mai ales cei de vârsta a treia, au manifestat serioase rezerve față de această idee, rezerve legate de folosirea în procesul electoral a noilor tehnologii digitale, ce presupune utilizarea echipamentelor moderne de ultimă generație: telecomunicații, calculatoare, software etc., echipamente care nu sunt la îndemâna acestor categorii sociale, fiind specifice tinerei generații care a beneficiat de pregătirea necesară în folosirea unor astfel de echipamente. Uniunea Europeană chiar a făcut recomandări în acest sens, după experimentarea acestui tip de vot în 2002 în Franța și în 2003 în Germania și Suedia.

Acest tip de vot s-a arătat mai lesnicios și mai convenabil numai tinerei generații, iar eficiența lui a fost mai satisfăcătoare, dar nu a asigurat o creștere semnificativă a prezenței la vot, lăsând cale liberă ideii că singura metodă de creștere a prezenței la vot este votul obligatoriu.

La o analiză, observăm că, potrivit studiilor pe această temă, se pot identifica atât avantaje cât și dezavantaje, chiar dacă un susținător al acestui sistem de vot este însuși Președintele României, care a organizat recent consultări cu partidele politice parlamentare, obținând astfel punctele de vedere ale acestora pe acest subiect.

Printre avantajele acestui sistem de vot, care, așa cum spuneam, este accesibil în exclusivitate generației tinere, desprindem câteva avantaje cum ar fi: costuri reduse, participare crescută a persoanelor cu probleme locomotorii, eliminarea deplasării electoratului, eliminarea deplasării electoratului la secția de votare etc. Dar, prin stimularea participării tinerilor la vot, riscăm ca generația mai în vârstă să înregistreze o scădere a prezenței la vot, tocmai încercând în ziua de vot să folosească sistemul votului electronic. Ori, cercetările sociologice au arătat clar că, în primele ore ale dimineții zilei de vot, participarea generației vârstnice a fost masivă.

Cum spuneam, sistemul prezintă și serioase dezavantaje, dintre care am reținut câteva: transparența scăzută, izolarea electoratului de procesul electoral sau lipsa garantării caracterului secret al votului. Și dacă cumva adoptarea acestui sistem de vot este motivată de creșterea prezenței la vot, atunci eu opinez că nu este momentul introducerii lui, deoarece singura posibilitate de creștere a prezenței la vot este votul obligatoriu pentru electoratul din țară și creșterea duratei procesului electoral la 48 de ore în diasporă.

Pe parcursul vieții am fost întotdeauna deschis ideilor noi, dar, dacă ținem seama de importanța crucială a votului și faptul că procentul populației României care folosește internetul este încă scăzut, atunci, tema introducerii votului electronic pierde teren în fața temei votului obligatoriu. Eu cred că populația nu este încă pregătită pentru așa ceva, iar riscurile unui experiment de acest fel sunt încă ridicate.

      Constantin Mazilu - declarație politică despre Pedeapsa cu moartea, măsura care trebuie să rămână interzisă în UE;

Domnul Constantin Mazilu:

"Pedeapsa cu moartea, măsura care trebuie să rămână interzisă în UE"

Premierul ungar, Viktor Orban, a relansat dezbaterea privind reintroducerea pedepsei cu moartea în țara sa, o măsură oficial interzisă de dreptul european, dar solicitată de opoziția de extremă dreapta. Orban a subliniat că legislația ungară, deja una dintre cele mai represive din Europa, având pedepse de închisoare pe viață ce nu pot fi comutate, nu este suficient de descurajantă. Deși a fost abolită în Ungaria în 1990, după revenirea la democrație, pedeapsa capitală nu poate fi reintrodusă în virtutea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, organizație la care țara vecină a aderat în 2004. Și totuși Ungaria face demersuri în această direcție. De asemenea, această problemă spinoasă a ocupat și agenda Turciei și a Rusiei. Nici România nu a fost ocolită de această tentație în cei aproape 26 de ani de la Revoluție încoace. Însă, din fericire, la noi, reintroducerea pedepsei cu moartea a rămas doar pe buzele unora sau cel mult în stadiu de proiect. Dar asta nu înseamnă că acest subiect periculos nu poate diviza, din nou, societatea, creând valuri de indignare sau livrând combustibil unor poziții mult prea radicale, exprimate în anumite zone ale țării.

Poate fi introdusă pedeapsa cu moartea în România? Este oportună reintroducerea pedepsei capitale? Rămâne aceasta o soluție? Acestea sunt întrebările care au fost puse de mai multe ori după 1989, probabil de fiecare român în parte.

În țara noastră, pedeapsa cu moartea are o istorie lungă, în perioada medievală fiind "la modă". De altfel, istoria consemnează prima interzicere a pedepsei cu moartea, și nu când a fost introdusă. Din acest motiv, se poate spune că această măsură a existat de când lumea. Prima oară când a fost interzisă, a fost statuată de Constituția din 1866, interdicția fiind menținută până în 1938. Legea Fundamentală din 1938 a fost mijlocul prin care a fost reintrodusă de către Carol al II-lea. Instalarea regimului comunist duce la abolirea constituției lui Carol al II-lea, considerată a fi de natură fascistă, dar se decide menținerea pedepsei capitale printr-o "lege specială". Pedeapsa capitală a fost anulată prin Decretul Lege nr. 6 din 7 ianuarie 1990, când s-a hotărât aplicarea sancțiunii de închisoare pe viață. Din acest motiv, și prin această mișcare, s-a considerat că România a mai făcut un pas spre democratizarea atât de mult dorită.

Pe plan european, pedeapsa cu moartea a fost legală doar în statele totalitare. De aceea, după trecerea la democrație, acestea au hotărât abolirea ei. Ultima țară din fostul bloc comunist care a renunțat la ea a fost Polonia, în 1999. În 2000, Malta a fost cel din urmă stat european care a renunțat la această pedeapsă.

La noi, gurile rele susțin că această măsură este necesară, invocând argumentul economic, care pare a fi convingător. De asemenea, efectele de descurajare și prevenție ar putea fi și ele luate în considerare și sunt invocate în cazul unor crime. "Dacă am fi avut pedeapsa cu moartea, poate nu ar fi îndrăznit", spun mulți dintre românii care asistă, direct sau indirect, la tot felul de atrocități făcute cu sânge rece. Și totuși, Biserica înfierează astfel de atitudini. Dreptul la viață nu-l decidem noi, oamenii, iar argumentul creștinesc nu este doar unul solid, ci trebuie avută în vedere și încrederea ridicată pe care românii o au în Biserică. De asemenea, contextul internațional este un alt argument. Făcând parte din UE, trebuie să respectăm normele și directivele acesteia. Conform lor, statul nu are dreptul în nicio situație să ia viața propriilor cetățeni.

Mai există și un puternic argument psihologic, fundamentat pe faptul că nu mai putem face execuții ca în alte perioade, în fața a zeci de oameni sau execuții pe stadioane, care poate ar induce o anume stare de teroare, iar din cauza încrederii scăzute pe care oamenii o au în justiție, efectul de dreptate este iarăși diminuat. Există posibilitatea ca oamenii să creadă că a fost executat un nevinovat, doar ca justiția să bifeze încă un caz rezolvat. Dacă se dă o pedeapsă greșită cu închisoarea pe viață, această eroare poate fi reparată, într-o măsură mai mică sau mai mare, în timp, și dacă statisticile arată că și în SUA, care trec drept națiunea etalon, au avut loc atâtea greșeli, atunci aceste aspecte pot fi luate drept edificatoare. Pe de altă parte, o bună pază a închisorilor poate face imposibilă evadarea deținuților și anularea oricăror discuții redundante privind reintroducerea pedepsei cu moartea.

Personal, eu spun un hotărât nu în fața oricărei idei privind reintroducerea pedepsei capitale. De astfel de tentații radicale trebuie să ne dezicem în totalitate și definitiv.

      Cornelia Negruț - declarație politică intitulată Maramureșul are nevoie de infrastructură!;

Doamna Cornelia Negruț:

"Maramureșul are nevoie de infrastructură!"

Am atras atenția, în repetate rânduri, asupra necesității derulării unor investiții de interes național în județul Maramureș, în toată zona de nord, în general. Nu este vorba de un moft al locuitorilor din această zonă a țării, ci de un fapt absolut trebuincios pentru a scoate din izolare minunatul colț de rai maramureșean. Din păcate, maramureșenii sunt, pe bună dreptate, nemulțumiți de ceea ce se întâmplă din punct de vedere al infrastructurii, probabil cea mai mare doleanță avută de o bună perioadă, alături de locurile de muncă, încă insuficiente.

Cu siguranță, trebuie să punem în balanță ceea ce dăm și ceea ce primim, așa funcționează economia de piață, capitalismul, în general. Nu mai este un secret pentru nici un român că Maramureșul oferă foarte multe puncte de atracție pentru țară, iar perspectivele ar putea fi și mai pozitive pentru turism și cultură în cazul în care s-ar rezolva infrastructura, dacă nu total, măcar parțial. Mă refer aici la starea destul de precară a drumurilor naționale și județene care traversează județul, iar între acestea, DN 18 Baia Mare-Iacobeni constituie cea mai mare durere a localnicilor, acesta nefiind reabilitat, deși au trecut patru ani de la semnarea contractului respectiv. Autoritățile trebuie să înțeleagă că DN 18 nu este o arteră de gradul doi, ci un tronson extrem de important al drumurilor naționale, deoarece face legătura dintre Maramureș și Moldova, cu conexiuni spre Ungaria și Ucraina. Iată de ce consider că Guvernul trebuie să urgenteze modernizarea acestei șosele, deoarece stagnarea proiectului poate avea consecințe nefaste pentru economie, transpuse prin scăderea numărului de turiști, dar și prin cea a firmelor de transport care tranzitează zona, ele preferând oricum, de ani de zile, rute ocolitoare.

În acest context, este de salutat vestea că se pregătește lansarea unui proiect pentru construcția unei autostrăzi a Nordului, pe traseul Petea - Satu Mare - Baia Mare - Mireșu Mare - Dej - Bistrița - Vatra Dornei - Suceava. Consider că este un proiect necesar, deși ambițios, dar realizarea acestuia ar avea ca efect imediat creșterea calității vieții oamenilor din județele respective, și, implicit, dezvoltarea turismului și a celorlalte domenii în care nordul ocupă poziții fruntașe. Nu ne rămâne decât să sperăm că Masterplanul General de Transport al României va fi aprobat de Comisia Europeană, ceea ce ar însemna un prim pas spre realizarea acestui deziderat așteptat de prea mulți ani.

      Costel Șoptică - declarație politică privind Reducerea TVA la alimente - joc de imagine pentru PSD;

Domnul Costel Șoptică:

"Reducerea TVA la alimente - joc de imagine pentru PSD"

Reducerea TVA la alimente este un exemplu clasic al guvernării PSD despre cum poți distruge un lucru bun. Plecată ca o decizie cerută de toată lumea, reducerea taxei pe valoare adăugată a devenit minge de ping-pong între cei care trebuie să aplice măsura - autorități și comercianți.

Oficial, de la 1 iunie 2015, taxa pe valoare adăugată pentru alimente și băuturi nealcoolice ar trebui să se reducă de la 24% la 9%. În mod normal, prețurile de comercializare ar trebui să scadă cu aproximativ 12%.

Graba cu care se aplică această măsură are două tăișuri. La prima vedere, aplicarea unei astfel de măsuri, cu impact semnificativ asupra consumului, este bine să se facă în cel mai scurt timp, pentru ca oamenii să beneficieze cât mai repede de o astfel de decizie. Pe de altă parte, nepregătirea aplicării acestei decizii poate avea efect de bumerang, existând riscul să nu se întâmple nimic benefic, nici pentru consumatori, nici pentru bugetul de stat.

Există și explicația pentru această decizie luată fără alte măsuri de susținere în aplicarea ei. După pierdea alegerilor prezidențiale, premierul Victor Ponta trebuia să iasă în evidență chiar în fața propriului partid, nu numai a românilor, pentru a-și păstra funcția, iar măsura de reducere a TVA la alimente a fost soluția considerată salvatoare pentru el.

Informațiile apărute în spațiul public arată că marii retaileri care dau tonul pe piața produselor alimentare, au început să crească prețurile, ceea ce presupune că reducerea TVA de la 1 iunie nu va conduce la scăderile de prețuri anunțate de Guvernul Ponta, maximizând, însă, câștigurile comercianților. Marile lanțuri de magazine au căutat să profite de proasta aplicare a acestei decizii, care nu a impus niciun punct de reper în cazul prețurilor, la momentul anunțării reducerii TVA. De aceea, retailerii au avut toate motivele să susțină că nu au făcut nimic ilegal, că singurele majorări au reprezentat, de fapt, revenirea prețurilor la valorile anterioare unor promoții.

Pentru că reprezentanții Partidului Național Liberal din Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților au chemat la audieri reprezentanții marilor lanțuri de magazine, premierul Victor Ponta a ieșit la rampă cu tot felul de declarații, care mai de care mai amenințătoare, ca să apară în ochii opiniei publice că ia atitudine și îi înspăimântă pe retailerii avizi de profit.

Cel mai facil mod în care Guvernul PSD, premierul Victor Ponta, ar fi putut aplica corect măsura de reducere a TVA la alimente, era să se aplice decizia Consiliului Concurenței de înființare a Comparatorului de prețuri. De aproape un an, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, încearcă să înființeze un astfel de comparator, dar s-a lovit de refuzul categoric al marilor retaileri de a furniza informații despre prețuri. A trebuit ca PNL să ceară aplicarea acestei măsuri, pentru ca premierul Ponta să constate că Guvernul său are la îndemână acest instrument.

Culmea este că premierul Victor Ponta și PSD au avut tot timpul mijloacele necesare pentru susținerea măsurilor promovate de Consiliul Concurenței. Recent, președintele Consiliului a fost reconfirmat în funcție pentru încă un mandat de cinci ani, la propunerea primului ministru, iar Autoritatea de Concurență este coordonată de Parlament, unde PSD are majoritatea, iar Victor Ponta este președintele acestui partid. Și, cu toate acestea, a aflat de la opoziție de Comparatorul de prețuri și de piedicile pe care Consiliul Concurenței le întâmpină. De altfel, reducerile de taxe și de impozite sunt măsuri liberale, cuprinse și în Programul de guvernare al PNL. De aceea, noi facem demersuri pentru aplicarea corectă a acestei măsuri.

Degringolada aplicării măsurii de reducere a TVA ar putea să-i ajute premierului Victor Ponta, creșterile de preț ducând la încasări bugetare mai mari. La anunțarea măsurii, Finanțele au estimat că bugetul ar primi mai puțin cu 2,44 miliarde de lei numai în 2015. Momentan, bugetul de stat are bani, dar este ultimul an pentru implementarea proiectelor finanțate cu fonduri comunitare aferente perioadei de programare 2007-2013, iar România trebuie să asigure cofinanțările de rigoare. Pe de altă parte, Victor Ponta a avut un singur scop - asigurarea banilor pentru pensii și salarii, sacrificând investițiile, așa cum s-a întâmplat anul trecut. Și în 2015 se prefigurează aceeași politică, cu consecințe extrem de negative asupra economiei naționale.

Lipsa de reacție concretă la semnalele din presă privind creșterea prețurilor la alimente, ușor, dar sigur, ne poate conduce la ideea că premierul Victor Ponta face jocul marilor retaileri. Cu mult zgomot, prim-ministrul a amenințat marile lanțuri de magazine că va impune suprataxe pentru veniturile suplimentare obținute de acestea prin majorarea prețurilor înainte de 1 iunie.

Victor Ponta își dă încă o dată măsura incapacității sale economice. Aceeași politică de suprataxare a aplicat-o și în cazul producătorilor și distribuitorilor de energie electrică și gaze naturale, pentru veniturile suplimentare obținute conjunctural. Numai că politicile fiscale naționale precizează că taxele se preiau direct în costuri, astfel că prețurile au crescut, iar taxele impuse de Guvernul PSD au ajuns să fie plătite tot de consumatori. La fel se va întâmpla și în cazul marilor magazine; suprataxele vor fi incluse în preț și tot românul de rând le va plăti, în cele din urmă!

Partidul Național Liberal, după ce a inițiat verificările privind modul în care se implementează măsura reducerii TVA la alimente, va continua acțiunile demarate. PNL monitorizează toate semnalele privind devierile de la aplicarea corectă a acestei măsuri și ia în calcul inițierea unui proiect legislativ care să pună ordine în activitatea marilor lanțuri de magazine, care domină piața produselor alimentare din România.

      Cristina-Ancuța Pocora - declarație politică despre 5% TVA la produsele pentru copii;

Doamna Cristina-Ancuța Pocora:

"5% TVA la produsele pentru copii"

Cer Guvernului Ponta să încurajeze creșterea natalității și să susțină familia, prin reducerea cotei de TVA la 5% la toate produsele pentru copii. Ar fi o extraordinară mână de ajutor întinsă actualilor și viitorilor părinți din România.

De ce să nu se ieftinească și scutecele, hăinuțele, laptele dar și celelalte produse pentru copii, în condițiile în care, puse cap la cap, aceste cheltuieli sunt foarte mari, consumul de astfel de produse este mare și reprezintă o problemă reală pentru fiecare familie?

Tot mai multe cupluri din România amână conceperea unui copil tocmai din cauza lipsei banilor. Rezultatul este o drastică scădere demografică, adâncită de la an la an.

Vă aduc în atenție câteva dintre motivele care au stat la baza cererii mele adresată guvernului condus de Victor Ponta de a reduce TVA la produsele pentru copii:

  • România se află între primele cinci state membre din Uniunea Europeană care vor cunoaște cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populației în următoarele decenii;
  • populația României a scăzut anual după 1990, în medie cu circa 0,2%, datorită reducerii ratei fertilității și creșterii migrației externe a celei mai active, calificate și antreprenoriale părți a forței de muncă;
  • sporul demografic a devenit constant negativ (-70.000 de persoane/an);
  • în 2013 au fost născuți vii 198.000 de copii, cu 10% mai puțin decât în 2008 (222.000) și cu 37% mai puțin față de 1990 (315.000).

Printre cauzele natalității scăzute se numără și prețurile mari la produsele pentru copii: de la scutece la hăinuțe, lapte praf etc. Puse cap la cap, aceste cheltuieli depășesc cu mult indemnizația lunară de creștere a copilului pe care o primesc mămicile pe perioada concediului de maternitate.

Cererea făcută către Guvern privind reducere la 5% a TVA la produsele pentru copii vizează o măsură care să determine scăderea prețului la aceste produse, în beneficiul exclusiv al consumatorului, adică al părinților.

Sunt mamă și, ca mamă, știu că nu este deloc ușor să crești un copil în România. Solicitarea mea de reducere a TVA la produsele pentru copii este, de fapt, dorința generală a tinerilor părinți români, dar și a cuplurilor care și-ar dori să aibă copii, însă nu își permit din cauza lipsei banilor.

O taxă pe valoarea adăugată de 5% la aceste produse ar însemna scăderea prețurilor cu aproape o cincime, pe care sper ca dumneavoastră, stimați colegi, să o susțineți.

      Daniel Tudorache - declarație politică referitoare la Impozitarea bacșișului;

Domnul Daniel Tudorache:

"Impozitarea bacșișului"

Asistăm în aceste zile la o nouă inițiativă de importanță majoră pentru statul român.

Legalizarea bacșișului reprezintă o inițiativă de impunere a unei normalități fiscale atât de necesară în această țară.

Trebuie să nu uităm că aceste modificări majore au luat naștere datorită nevoii sistemului de a fi condus, în baza unor reale principii de eficiență economică.

Introducerea unor prevederi legale cu privire la definirea sumelor încasate în plus, sub formă de bacșiș, este necesară în vederea evidențierii acestui tip de venit pe bonul fiscal, cu scopul delimitării clare a acestuia de veniturile încasate de operatorii economici pentru livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor direct către populație și asigurării fiscalizării acestuia.

Potrivit reglementărilor, operatorii economici au obligația de a stabili, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacșișului rămân la dispoziția lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaților.

Dacă în declarația anterioară am discutat mai pe larg despre relaxarea fiscală și rolul pe care aceasta îl joacă într-o societate care dorește să prospere, astăzi doresc să completez opiniile împărtășite săptămâna trecută adăugând că acest țel, această relaxare fiscală de care toată lumea vorbește, este simplu de atins atâta timp cât măsurile pe care le luăm astăzi pornesc de la o "viziune globală de lărgire a bazei impozabile".

De asemenea, mai trebuie specificat faptul că această reglementare nu caută să provoace haos sau disconfort în desfășurarea normală a activităților din diferite sectoare (turism, alimentație publică etc.) de aceea, așa cum a precizat și ministrul Teodorovici, "... obligațiile agenților economici vor fi doar cele care pot fi respectate într-un termen foarte scurt.

Nu o să venim de pe o zi pe alta cu obligații care nu pot fi respectate, pentru că este nevoie de o adaptare de ordin tehnic sau de altă natură. Ordinul de mâine al ministrului de finanțe va fi doar pentru acele acțiuni pe care ei le pot respecta. Repet, dacă sunt cumva acțiuni sau etape tehnice care nu pot fi, până la data de 1 mai, respectate, nu va fi niciun fel de impunere."

Chiar dacă această schimbare majoră pe care o aducem în peisajul economic românesc pare a fi greu de urmărit și verificat, trebuie să fie recunoscută și aplicată la adevărata sa valoare, deoarece va reuși, cu siguranță, să restabilească un echilibru greu de atins altfel.

Nu ne putem plânge de lipsa de transparență fiscală și în același timp să negăm efectele pozitive pe care această măsură le va aduce cu sine. Acest tip de atitudine nu trebuie să ne fie caracteristic.

În concluzie, cred că este în regulă să spunem că legalizarea bacșișului este o inițiativă "proaspătă", menită să restabilească ordinea fiscală.

      Gheorghe-Eugen Nicolăescu - intervenție cu ocazia Zilei Uniunii Europene;

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

În fiecare an, ziua de 9 mai este ziua în care se sărbătorește Ziua Uniunii Europene, pentru a marca declarația de la 9 mai 1950 a lui Robert Schuman. Prin acea declarație, ministrul francez de externe propunea un plan de colaborare economică între Franța și Germania, pentru eliminarea rivalităților vechi și binecunoscute dintre cele două state.

"Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare, proporționale cu pericolele care o amenință. Contribuția pe care o poate aduce civilizației o Europă organizată și activă este indispensabilă pentru menținerea unor relații pașnice... Nu am reușit să realizăm o Europă unită și ne-am confruntat cu războaie. Guvernul francez propune ca producția franco-germană de cărbune și oțel să fie plasată sub o Înaltă Autoritate comună, în cadrul unei organizații deschise și altor state europene. Punerea în comun a producțiilor de cărbune și oțel va asigura imediat stabilirea unor baze comune de dezvoltare economică, un prim pas către realizarea unei federații europene și va schimba destinele acelor regiuni care s-au dedicat în trecut fabricării muniției de război, dar care au fost, în același timp, cele mai constante victime ale conflictelor" este un fragment din această declarație istorică de la care a pornit construcția unei Europe unite.

Italia și Benelux s-au alăturat celor două state - Franța și Germania, iar în data de 18 aprilie 1951 a fost semnat Tratatul de la Paris, prin care lua ființă Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), din care făceau parte Germania, Franța, Italia, Luxemburg, Belgia și Olanda.

CECO a devenit astfel prima dintr-o serie de instituții europene multinaționale care au stat la baza Uniunii Europene de azi.

La 25 martie 1957 aceste state au semnat Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Ulterior, proiectului de construcție europeană i s-au alăturat mai multe state, iar țara noastră a devenit membră UE din 1 ianuarie 2007.

Pe lângă sărbătorirea Zilei UE, 9 mai are în conștiința poporului român o dublă semnificație: proclamarea independenței de stat a României la 9 mai 1877 și Victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al doilea Război Mondial la 9 mai 1945.

Toate cele trei evenimente menționate sunt motiv de sărbătoare pentru români dar, în calitatea mea de deputat, aș vrea să amintesc declarația ministrului de externe, Mihail Kogălniceanu, din cadrul Sesiunii extraordinare a Adunării Deputaților din ziua memorabilă de 9 mai 1877: "suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare... suntem o națiune liberă și independentă", iar guvernul "va face tot ce va fi cu putință ca starea noastră de stat independent să fie recunoscută de Europa".

La închiderea ședinței, Adunarea a votat moțiunea prin care "ia act că resbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială".

Nicolae Iorga scria în acele vremuri că, în după-amiaza zilei de 9 mai, un mare număr de bucureșteni au primit cu entuziasm vestea proclamării independenței și au manifestat pe străzi până seara târziu, împreună cu "vreo mie de studenți", cu drapele și torțe, cântând "Deșteaptă-te române".

      Florica Cherecheș - declarație politică intitulată DN 76 - un deceniu de promisiuni neonorate;

Doamna Florica Cherecheș:

"DN 76 - un deceniu de promisiuni neonorate"

Având în vedere că ziua de 1 Mai se sărbătorește de către români, în mod tradițional, printr-o ieșire la iarbă verde, mulți orădeni aleg ca destinație pentru petrecerea acestei zile unul din locurile frumoase din zona Beiușului. Cele mai renumite sunt stațiunile Stâna de Vale și Arieșeni, dar în zonă sunt și alte atracții turistice, cum ar fi Peștera Urșilor de la Chișcău, Padiș, Valea Galbenei, Valea Aleului, Peștera Meziad, Boga, și lista ar putea continua. Această zonă este foarte vizitată și de cetățeni din țara vecină, Ungaria, mulți dintre aceștia având chiar proprietăți în acest colț minunat de lume.

Marea problemă o constituie însă accesul dinspre Oradea spre aceste destinații, pentru că drumul DN 76 (Oradea - Deva) este de ani de zile în lucru, iar CNADNR își bate joc de banii și de nervii oamenilor, de timpul lor, prelungind în mod nejustificat de mult reabilitarea acestui drum. De ani buni de zile, pe acest drum se circulă ca pe un drum de țară, existând porțiuni în care se poate circula pe un singur sens, pe celălalt fiind săpături adânci atât de vechi încât a crescut o vegetație bogată în ele. Blocajele realizate prin semafoare și drumul extrem de rău face ca distanța de 60 de km să fie parcursă în ore bune, în funcție de numărul vehiculelor de pe drum. Dacă vrei să ajungi de la Oradea la Deva, în loc să faci sub două ore, faci între 5 și 6 ore.

Politicieni locali, de la nivelul județean și parlamentari de Bihor, au făcut o mulțime de demersuri pentru rezolvarea acestei probleme și finalizarea de urgență a drumului, dar sunt tratați cu indiferență, iar între timp se lucrează doar pe anumite porțiuni, altele rămânând în nemișcare luni de zile. Un proiect de peste 900 de milioane de lei riscă să nu fie finalizat în condițiile stabilite, pentru că actorii se acuză constant între ei, în timp ce în fiecare zi alți șoferi își distrug mașinile pe acest drum, o sfidare la adresa noastră, a tuturor.

Șoferii care sunt nevoiți să folosească în mod frecvent acest drum, precum și localnicii din zonă, au protestat în diferite moduri, fie ieșind în stradă și blocând drumul complet, fie scriind petiții, fie...sădind panseluțe în gropile de pe drum. Din păcate, nici demersurile lor nu au fost auzite, așa cum nu au fost auziți cei care au suferit accidente din cauza gropilor și denivelărilor sau la care nu au putut ajunge la timp ambulanța sau pompierii.

Ne-am săturat cu toții de promisiunile mincinoase făcute în campaniile electorale chiar de cei care ar putea schimba situația, și anume premierul Ponta, vicepremierul Dragnea sau ministrul transporturilor Rus, vrem fapte!

Anul acesta, nefiind an electoral, nu ne așteptăm la vizita ministrului sau a premierului, dar nu de vizite avem nevoie, au fost prea multe vizite și promisiuni în ultimii 10 ani și prea puține realizări concrete.

Cer domnului ministru al transporturilor și directorului CNADNR, domul Narcis Neaga, să aloce de urgență fondurile necesare pentru continuarea lucrărilor, deoarece orice zi de întârziere înseamnă pierderi uriașe pentru turismul din zonă, pentru șoferii care își distrug mașinile și pentru companiile care-și desfășoară activitatea în zonă. Cer, de asemenea, CNADNR să se asigure de calitatea lucrărilor efectuate, pentru că există porțiuni reabilitate care au nevoie deja de o nouă reabilitare, înainte de recepția finală.

Domnilor, vă invit să derulați, fără întârziere, episodul final din această telenovelă de prost gust, ca firmele din zonă să poată lucra nestingherite și să putem promova cum se cuvine acest colț minunat de țară!

      Florin Gheorghe - declarație politică: - Semnalele date de vacanța de 1 mai;

Domnul Florin Gheorghe:

"Semnalele date de vacanța de 1 mai"

Din pricina veniturilor tot mai reduse ale românilor ne-am obișnuit să asociem ziua de 1 mai, liberă prin lege, precum și minivacanțele prilejuite de aceasta, ca fiind momentul în care fumul grătarelor de la marginea pădurilor și lacurilor sunt cele mai groase din sezon. Acest lucru se datorează exclusiv incapacității românilor de a se putea gândi măcar vreo clipă la o vacanță în adevăratul sens al cuvântului, de preferat în turismul nostru național.

Anul acesta, 1 mai a furnizat celor care au ochi să vadă și urechi ca să audă niște semnale extrem de importante. De exemplu, pe litoralul Mării Negre s-au deplasat mai bine de 25.000 de tineri, în pensiunile agroturistice peste 40.000 de turiști, iar în alte stațiuni de la munte și din Delta Dunării peste 35.000 de turiști. Cifrele ne arată cu maximă claritate o schimbare importantă în cererea românilor, precum și o tendință de reviriment al serviciilor din turism. Cu toate acestea, cunoaștem foarte bine faptul că o menținere a trendului de creștere al cererii, pe aceeași ofertă necompetitivă și scumpă, nu va face decât să alimenteze turismul din statele vecine.

Nu sunt puține state în Europa care să se poată bucura de o asemenea dărnicie din partea naturii, în sensul în care se pot organiza cu multă ușurință activități în domeniul serviciilor din turism. Cu toate acestea, țara noastră se află în topul negativ al statelor care nu a reușit să exploateze acest avantaj uriaș ci, dimpotrivă, mare parte dintre stațiunile turistice din România au rămas ancorate în nivelul de competitivitate al serviciilor din anii ’80. Nu aș vrea să fac un inventar al stațiunilor abandonate definitiv de către autoritățile române, nici pe al celor în care nu s-a realizat niciun fel de investiție în ultimii douăzeci și cinci de ani.

Au trecut aproape 25 de ani de la opțiunea definitivă a românilor pentru economia de piață și democrație, iar unele sectoare de activitate par a fi rămas ancorate încă în perioadele de dinainte de 1989. Dintre aceste face parte și sectorul serviciilor din turism. Nu că am fi dus cumva lipsă de promisiuni din partea tuturor guvernelor care s-au succedat la conducerea țării. Chiar s-au cheltuit constant sume importante de bani în promovarea imaginii României, campanii slab eficiente, încât nu putem spune cu certitudine dacă ele au adus sau au speriat turiștii care ar fi venit sau ar fi putut să vină în țara noastră.

La nivelul bazelor de agrement, a celor de tratament sau a spațiilor de cazare nu s-a înțeles nici acum faptul că suntem în anul 2015, în secolul XXI, că așteptările turiștilor sunt mult mai ridicate, iar prețurile nu pot concura cu alte oferte din regiune. Bani publici și privați s-au mai cheltuit pe alocuri în ultimii douăzeci și cinci de ani. În unele zone aceste investiții își arată beneficiile, iar fluxul de turiști este foarte mare. În alte zone au fost doar începute niște obiective disparate de investiții, care nici nu au fost finalizate și nici nu pot genera un salt calitativ în sectorul serviciilor din turism.

Cred că românii ne-au dat un semnal important în această ultimă minivacanță: vor să-și petreacă vacanțele în România! Noi trebuie să-i sprijinim să-și mențină această opțiune. Dacă la nivel guvernamental și parlamentar nu vom înțelege acest semnal și nu vom adopta politici reale de relansare a turismului din România, atunci nu vom fi îndreptățiți să mai plângem când constatăm că turiștii români trec granița către statele vecine. Știm cu toții că este sectorul cel mai puternic generator de locuri de muncă, de valoare adăugată și de creștere economică pe termen mediu și lung. Oare nu asta le promitem cu toții românilor în fiecare zi, o viața mai bună?!

      Florin Gheorghe - declarație politică: - De ce integrarea în zona euro este un imperativ;

Domnul Florin Gheorghe:

"De ce integrarea în zona euro este un imperativ"

Încă din anul 2007, Guvernul României, Comisia Europeană, Banca Națională și diverși experți în probleme monetare se înghesuiau să afirme că România este superpregătită pentru adoptarea monedei unice europene încă din anul 2008, uitându-se la ritmul de convergență al indicatorilor nominali stabiliți prin Tratatul de la Maastricht. Criza economică și efectele sale negative au nuanțat peste noapte discursul tuturor acestora, iar astăzi, la mai bine de opt ani distanță, nimeni nu mai riscă să avanseze date certe privind data intrării în paritățile fixe, perioada de testare și adoptarea efectivă a monedei unice de către România. Majoritatea celor care susțineau în urmă cu opt ani acest demers au conștientizat că, pe lângă acele criterii nominale seci și insuficiente, orice țară care dorește să o apuce pe acest drum al integrării monetare trebuie să acorde o mai mare atenție altor indicatori, cum ar fi: evoluția PIB pe locuitor, structura PIB, evoluția ocupării și flexibilitatea pieței muncii, ponderea agriculturii în activitățile economice, dar mai ales ponderea agriculturii de autoconsum, fluxul de investiții străine și toți ceilalți indicatori care arată cât de sănătos s-a dezvoltat sau este pe cale să se dezvolte o economie. Dacă ar fi să analizăm economia României prin prisma acestor din urmă parametri, cred că oricărui analist i-ar scădea brusc entuziasmul și ar spune că România mai are încă foarte multe reforme structurale de făcut.

Așa cum afirma cu mult timp în urmă academicianul Aurel Iancu, România a intrat natural și de mult timp într-o fază premergătoare celei a integrării efective în zona euro. Domnia Sa o numește faza de "euroizare", în care activitățile economice interne se deplasează natural către adoptarea schimbului pe baza unei monede mai puternice, mai stabile și mai sigure, cu o inflație mică și cu riscuri puține. Ceea ce spunea odinioară academicianul Iancu putem observa astăzi cu ochiul liber în economia românească: facturile la cea mai mare parte dintre servicii sunt exprimate în euro, imobiliarele sunt exprimate în euro, prețul autoturismelor se referă la aceeași monedă, salariații își raportează sau doresc să încheie contracte de muncă cu raportare la moneda europeană și chiar și prețurile de consum sunt direct dependente de acest element monetar.

Cu toate acestea, ceea ce resimțim cu toții sunt costurile de tranzacție care se mențin în economia românească prin utilizarea în paralel a două monede, precum și riscurile valutare la care se supun exportatorii, importatorii și chiar cetățenii simpli atrași de costurile mai reduse ale creditelor în moneda euro.

V-am enumerat succint numai câteva dintre imperativele care ne obligă să trecem de la declarații de susținere, la acțiune propriu-zisă în domeniul integrării monetare. Vă mai aduc aminte că la Copenhaga, în 1993, pe lângă stabilirea unor criterii de aderare pentru statele din fostul bloc comunist, s-a luat și angajamentul ca aceste state să adopte "în cel mai scurt timp posibil de la aderare" moneda unică europeană. Această obligație se regăsește și în Tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeană, care tocmai a împlinit frumoasa vârstă de zece ani de la semnarea sa la Luxemburg.

Așadar, drumul către euro trebuie să fie un drum pragmatic, bine pregătit, care să confere țării noastre, economiei românești și cetățenilor români avantaje și nu un set nou de costuri. În România, populația nu mai are forța pentru a susține niciun fel de costuri suplimentare. Pentru acest motiv cred că se impune trecerea de la vorbe la fapte, prin care autoritățile implicate în acest proces, Banca Națională, Guvernul României și Parlamentul României, să constituie de urgență un grup de lucru pentru adoptarea celor mai bune, celor mai sustenabile politici care să facă din adoptarea euro un succes.

      Florin Mihail Secară - declarație politică cu tema Victor Ponta și-a făcut bilanțul... în fața baronilor;

Domnul Florin Mihail Secară:

"Victor Ponta și-a făcut bilanțul... în fața baronilor"

Am mai asistat la spectacole de proastă calitate organizate de către tânăra propaganda a PSD, însă cel prilejuit de bilanțul a trei ani de dezastru pentru România le-a întrecut pe toate. După ce a făcut vreme de trei ani de zile numai rău poporului român și economiei naționale, Victor Ponta s-a străduit fără succes să le spună românilor că viața lor este excelentă, însă românii sunt incapabili să-și dea seama. Victor Ponta a mizat pe faptul că memoria colectivă este de scurtă durată și a greșit. Victor Ponta a mizat pe faptul că oamenii nu-i cunosc pe cei din primele rânduri de la marea manifestare maoistă, însă s-a păcălit crezând că românii nu știu cine sunt Dragnea, Oprișan, Nichita, Iliescu, Ilie Sârbu, Călinoiu și compania.

Adresam cu mai bine de un an întrebarea retorică: "cine trăiește mai bine de când guvernează Victor Ponta?". Răspunsul venea de la sine atunci și vine și acum: doar baronii PSD trăiesc mai bine de când Victor Ponta mimează guvernarea. Nici nu avea cum să fie altfel, pentru că Victor Ponta este creația baronilor PSD, investiția lor guvernamentală, iluzia pe care au vândut-o românilor că PSD-ul s-ar schimba vreodată. Astfel, după principiul "eu te-am făcut, eu te omor!", Victor Ponta a guvernat în ultimii trei ani doar cu frica de baroni în sân. Așa se și explică eșecul tuturor proiectelor pe care le-a demarat și care au picat pentru ilegalitățile pe care voiau să le facă baronii, cu mâna tremurândă a lui Ponta.

Dacă Victor Ponta ar fi fost cinstit și ar fi dorit să arate românilor că s-a schimbat măcar puțin după 16 noiembrie 2014, atunci la bilanțul a trei ani de guvernare ar fi trebuit să dea raportul direct în fața baronilor locali, cei care au dezgropat și morții la alegeri sau au fugit cu urnele în spinare, doar ca să aibă guvernarea pe care să o exercite prin interpuși.

Ce ar fi trebuit să le raporteze Victor Ponta baronilor!? În primul rând politizarea până la capăt. Oare nu le-a pus el la dispoziție biroul de la Palatul Victoria baronilor pentru trafic de influență și pentru epurări politice ale funcțiilor publice!? Nu a schimbat el până și femeia de serviciu doar dacă nu avea carnet de la PSD?

Apoi, Victor Ponta ar fi trebuit să le spună câte eforturi a făcut pentru descentralizarea și feudalizarea României, în sensul ciopârțirii avuției naționale după "pohta" baronilor locali. Omul a încercat, dar i s-a opus Curtea Constituțională. Ghinion!

Victor Ponta ar fi trebuit să spună câte eforturi a făcut să-i scape de justiție pe baronii corupți, dar n-a reușit, motiv pentru care rândurile din fața sălii nu erau foarte aglomerate. Dacă în lucrarea de doctorat nu a adus nici măcar printr-o virgulă o contribuție la domeniul științific, trebuie să recunoaștem că "marțea neagră" a fost un eveniment original, inedit, care poate intra cu succes în noua categorie a atentatelor PSD "cum să lovești justiția în moalele capului". Nu i-a reușit și asta pentru că mulțumită lui Dumnezeu suntem membri NATO și UE și încă mai există societate civilă în România.

Cât despre banii publici, baronii locali ai PSD chiar nu au ce să-i reproșeze lui Victor Ponta. De trei ani de zile acesta pompează sume uriașe, fără vreo justificare anume, doar către baronii locali și le protejează, prin cosmetizatul ANAF, toate afacerile ilicite și păguboase pentru statul român și cetățenii săi.

Așa că, baronii, chiar dacă Victor Ponta nu i-a scăpat de justiție, nici nu le-a dat prin descentralizare bucăți din România, totuși, prin atitudinea discreționară în care a folosit bugetul public, le-a rotunjit conturile și le-a făcut afacerile mai profitabile ca niciodată.

      Cornel-George Comșa - declarație politică având ca subiect «Telefonul roșu» dintre NATO și Rusia - un semn de stabilitate pentru securitatea globală;

Domnul Cornel-George Comșa:

"«Telefonul roșu» dintre NATO și Rusia - un semn de stabilitate pentru securitatea globală"

Alianța Nord-Atlantică a înființat, pentru prima dată după Războiul Rece, o linie de telefon militară directă cu armata rusă, pentru situații de urgență, în contextul tensiunilor tot mai puternice cu Rusia. Inițiativa i-a aparținut ministrului german de externe, Frank-Walter Steinmeier.

Este un eveniment marcant pentru regimul de securitate pe care marile puteri trebuie să-l asigure, în scopul păstrării păcii și liniștii în întreaga lume. Felicit în primul rând Federația Rusă pentru faptul că, în calitatea sa strategică de mare putere, a înțeles nevoia consolidării relațiilor militare directe cu blocul NATO. Este un prim pas important pentru ceea ce se poate spera, în următoarele luni, la dezvoltarea unui dialog tolerant de ambele părți.

Atât marile puteri occidentale, cât și Federația Rusă, sunt responsabile să asigure pacea și stabilitatea în lume, prin simplul lor statut de forță politică, militară și economică. Securitatea cetățenilor și eliminarea crizelor regionale trebuie să devină din nou o prioritate reală a tuturor statelor lumii, iar comunicarea în timp real să primeze în dialogul diplomatic. Omenirea nu-și mai poate permite încă o nouă conflagrație mondială și niciun argument politic nu mai poate explica moartea a milioane de oameni.

Statele NATO și Federația Rusă trebuie să dea un exemplu de maturitate, de asumare a statutului de garanți ai echilibrului de forțe și să se străduiască din răsputeri să negocieze pașnic pentru orice risc care apare la nivel global. Ideea de nesiguranță generată de exercițiile militare ale ambelor tabere nu face decât să producă frica în rândul populațiilor civile din Europa, America și Asia, iar gradul de incertitudine asupra viitorului pune în pericol relațiile economice atât de bine fundamentate după Războiul Rece. "Linia roșie" de comunicare militară între NATO și Federația Rusă crește gradul de încredere între cei doi actori, diminuează potențialele acțiuni bazate pe sentimentul de incertitudine și elimină un procent semnificativ de informații speculative și care pot instiga la conflict.

Am speranța că această linie de comunicare directă între forțele militare NATO și cele ale Federației Ruse este doar un prim pas dintr-o serie pozitivă, un gest ambițios și nobil, un semn că războiul de orice tip nu-și mai are locul în lumea mileniului al treilea.

      George Ionescu - intervenție prilejuită de tripla semnificație pentru poporul român a zilei de 9 Mai;

Domnul George Ionescu:

"9 Mai"

Ziua de 9 mai are o triplă semnificație pentru poporul român. Pe lângă proclamarea independenței de stat a României la 9 mai 1877, românii sărbătoresc și Victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945, dar și Ziua Uniunii Europene.

Anul acesta se împlinesc 138 de ani de când România și-a proclamat independența de stat la data de 9 mai 1877, aceasta fiind recunoscută pe plan internațional prin Tratatul de la Berlin în 1878. Ministrul de externe Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul țării "suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare", iar guvernul "va face tot ce va fi cu putință ca starea noastră de stat independent să fie recunoscută de Europa.

Cel de-al doilea eveniment se referă la victoria împotriva Germaniei naziste la data de 9 mai 1945, când Germania semnează actul capitulării necondiționate, această zi fiind desemnată Ziua Victoriei și ziua sfârșitului celui de-al doilea război mondial în Europa.

Un alt moment important este Ziua Europei, zi ce marchează declarația de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franța și Germania. Decizia celebrării Zilei Uniunii Europene a fost luată de Consiliul European de la Milano în 1985, aceasta fiind o sărbătoare a păcii și a unității în Europa.

Data de 9 mai marchează evoluția României de trei ori și este o dată importantă în istoria țării noastre ce nu trebuie să treacă neobservată.

      Gheorghe Ciobanu - declarație politică intitulată Noul Cod fiscal are ca țintă să aducă România la un ritm de creștere economică mai mare de 5% anual;

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Noul Cod fiscal are ca țintă să aducă România la un ritm de creștere economică mai mare de 5% anual"

Noul Cod fiscal a fost conceput, încă de la început, ca un catalizator pentru creșterea economică a României. Ne dorim ca noul Cod fiscal să aducă creșteri economice care să depășească, pe termen mediu, 5% anual. Acesta este, practic, obiectivul principal al acestui instrument.

A doua prioritate ține de îmbinarea unor valori social-economice care par a fi în antiteză. Pe de o parte, ne dorim să îmbunătățim direct calitatea vieții celor mai mulți dintre români. Vrem, deci, ca acest Cod fiscal să aibă un puternic caracter social. Pe de altă parte, o creștere economică sănătoasă se poate obține prin încurajarea capitalului și a investițiilor în economie. Or, asta se poate realiza doar printr-un ajutor direct pentru mediul de afaceri privat.

Practic, aceasta este și principala calitate pe care o are noul Cod fiscal: îmbină valori și principii de stânga (protecție socială, solidaritate etc.) cu valori și principii tradițional de dreapta (fiscalitate redusă, număr mic de taxe și impozite, facilități pentru mediul de afaceri etc.)

Există trei mari principii care pot fi circumscrise acestui proiect pe care îl discutăm. Și vă rețin doar un minut pentru fiecare dintre ele:

Relaxare fiscală care să ajute companiile din România să se dezvolte, să producă, să angajeze și să aibă o piață de desfacere.

Pe scurt, relaxarea fiscală presupune taxe și impozite mai mici și mai puține. Reducerea TVA-ului la 9% pentru produsele alimentare începând cu 1 iunie 2015, reducerea TVA la 20% în viitorul apropiat, prognoza de scădere a cotei unice la 14%, începând cu 2019, tăierea masivă a accizelor, dar și reducerea care s-a operat deja în cazul contribuțiilor la asigurările sociale vor genera o presiune mult mai mică pe deținătorii de capital. Cu trei efecte previzibile:

  1. apariția de noi locuri de muncă și reducerea previzibilă a șomajului sub pragul de 5%;
  2. creșterea producției interne și încurajarea firmelor românești, care se aflau într-un foarte mare dezavantaj în comparație cu cele străine;
  3. atragerea de investitori străini în economia românească. Aceștia vor prefera să vină într-o țară cu taxe și impozite mai mici. Foarte important: în mod normal, motivul nu ar mai trebui să fie forța de muncă ieftină, ceea ce ar putea genera o spirală a creșterii veniturilor pentru cei care lucrează în privat.

    Mutarea greutăților din spatele firmelor și a cetățenilor României și responsabilizarea instituțiilor statului. Prin acest Cod fiscal nu se mai ia și pielea după cei care își plătesc taxele și impozitele, pentru că nu e statul în stare să colecteze. Presiunea se va muta dinspre privați spre ANAF, care va deveni cea mai importantă instituție din această țară în următorii ani.

    Una dintre problemele majore cu care ne-am confruntat în ultimii 25 de ani a fost gradul mic al colectării. Mai mereu am gravitat în jurul unui nivel de aproximativ 30% din PIB. Eu cred că lucrurile se vor schimba semnificativ odată cu acest nou Cod fiscal și că ANAF-ul va avea un foarte mare ajutor.

    Văd trei efecte majore:

    1. o conformare voluntară semnificativ mai mare a agenților economici. Aceștia nu vor mai risca să opereze la negru, să întrețină acest cancer al evaziunii fiscale și vor începe să-și plătească taxele și impozitele, pentru că ele vor fi mai mici și mai puține. Și avem deja un exemplu - reducerea TVA-ului la pâine. Aceasta a atras o reducere a evaziunii fiscale cu 20%, care a adus 300 de milioane de lei la buget, și o creștere a producției fiscalizate cu aproape 18%;
    2. o activitate mai intensă a ANAF împotriva celor care nu respectă legea. De altfel, vreau să laud Agenția Națională de Administrare Fiscală pentru creșterea încasărilor din ultimele luni (+12,6% pe primul trimestru) și pentru eforturile pe care le-au făcut pentru descurajarea evaziunii. Mulți au criticat activitatea ANAF, dar eu cred că puterea exemplului este extrem de importantă și că drumul pe care au pornit este cel corect.
    3. o echilibrare a mediului de afaceri, în sensul în care se va elimina concurența neloială. Cunosc cazurile foarte multor firme care au eșuat nu pentru că nu aveau un model de business eficient, ci pentru că ceilalți competitori de pe piața lor nu-și plăteau taxele și impozitele și porneau, astfel, cu un avantaj incorect;

    Creșterea nivelului de trai al populației. Degeaba avem noi creștere economică dacă ea nu se răsfrânge și în calitatea vieții românilor. Acest Cod fiscal propune și o repornire a consumului privat, fără de care o economie se blochează. Vrem ca românii să își permită din nou să cumpere lucrurile de care au nevoie pentru a duce o viață frumoasă.

    Acest nou Cod fiscal, mai ales prin reducerea TVA-ului, în toate formele sale, va fi generatorul unei creșteri ale consumului intern. De altfel, asta a fost și una dintre principalele probleme ale ultimilor ani: am avut creștere economică generată de producție și de exporturi, dar consumul a scăzut sau a stagnat, în cel mai bun caz.

    Prin politici complementare, cum ar fi reducerea CAS cu 5 puncte procentuale, indexarea pensiilor și creșterea cu 50% a salariului minim pe economie, românii au și vor avea venituri mai mari și, pe fondul previzibil al scăderii prețurilor, vor cheltui mai mult. Asta înseamnă două lucruri: consum mai mare și un nivel de trai mai bun pentru oameni.

      Gheorghe Dragomir - declarație politică cu titlul Victor Ponta izolează Dobrogea de restul țării; acum și prin SMS!;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Victor Ponta izolează Dobrogea de restul țării; acum și prin SMS!"

Pentru turiști, drumul spre mare ar trebui să fie mai liniștit și mai scurt în această vară având în vedere intrarea în vigoare a unui nou sistem de plată a taxei pentru trecerea peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă. Începând cu data de 01 mai a.c., tarifele de trecere pentru utilizarea podurilor peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, se încasează printr-un sistem informatic similar celui care se utilizează deja pentru rovinietă. "Această soluție va conduce la fluidizarea traficului pe pod", dă asigurări ministrul transporturilor, Ioan Rus, într-un comunicat publicat pe site-ul instituției.

Mai mult, "plata prin SMS se poate efectua numai pentru o singură trecere și se taxează în conformitate cu termenii și condițiile operatorilor de telefonie mobilă. Controlul se va efectua prin intermediul camerelor video care înregistrează numărul de înmatriculare și care va fi verificat în sistemul electronic al plăților", se arată în comunicatul Ministerului Transporturilor. Taxa se va putea plăti și la orice benzinărie. Tarifele sunt cuprinse între 13 și 91 lei, în funcție de capacitatea autovehiculelor, iar amenzile de la 130 la 910 lei. Practic, trecerea prin stația de taxare se va efectua pe trei benzi pe sens, din care benzile 2 și 3 vor fi cu trecere liberă, fără bariere, iar banda 1 va fi în continuare cu barieră și doar pentru plata cash.

Așa cum era de așteptat, noul sistem de taxare are numeroase hibe de funcționare, deși, având în vedere cât a costat, ai presupune că funcționează fără cusur. Sau poate aceasta este modalitatea de a-i răspunde premierului Victor Ponta care, atunci când i-a cerut ministrului transporturilor să introducă un sistem inteligent și eficient de taxare, a ținut să precizeze că își dorește să "nu fie mai inteligent" decât el și miniștrii pe care îi conduce.

Trecând peste această aberație, problemele de funcționare se nasc, în principal, pentru că noul sistem permite conducătorilor auto să treacă cu mașina și să plătească taxa de pod ulterior trecerii, în termen de 24 de ore. Este și cazul vehiculelor înmatriculate în altă țară sau a celor înmatriculate cu numere provizorii. Cum nici amenzile de rovinietă nu pot ajunge la șoferii care conduc mașini străine, fiind imposibilă identificarea lor, sistemul limitându-se exclusiv la vehiculele înmatriculate în România, aceeași problemă va fi și la stația de taxare de pe pod. Cu alte cuvinte, orice mașină străină poate să treacă nestingherită pe unul din cele două rânduri cu liberă trecere, pentru că nu va primi nicio amendă acasă. Problema este cunoscută și asumată chiar și de reprezentanții CNADNR, care nu pot decât să spere în buna-credință a tuturor șoferilor... Dacă sunt sau nu de bună-credință șoferii rămâne de văzut, dar oare este corect ca unii conducători auto să poată să se eschiveze de la plata taxei de pod? De ce unii sunt obligați să plătească și alții nu? De ce să nu aibă nicio portiță de scăpare tocmai șoferii mașinilor înmatriculate în România, pentru care plătesc roviniete, taxe de drum, impozite și asigurări de mii de lei? Din păcate, nu trebuie să ne mai mire nimic... Nici măcar atunci când vom vedea cozi și mai mari la stațiile de taxare, pentru că numerele de înmatriculare nu vor putea fi citite corect!

Oare nu era mai bine ca, în loc să risipească 180.000 de euro pe un sistem informatic care, în stilul pur românesc, are toate șansele să fie declarat ineficient, reprezentanții Ministerului Transporturilor să renunțe într-un final la încasarea acestei taxe? Și așa Guvernul Ponta realizează autostrăzi și drumuri noi doar pe hârtie...

În ceea ce mă privește, consider că această taxă de pod nu face altceva decât să izoleze Dobrogea de restul țării. Spun acest lucru pentru că, în acest moment, nu există nicio cale rutieră de acces spre Dobrogea fără taxă. Orice drum ar alege turiștii care vor să își petreacă câteva zile de vacanță în stațiunile de pe litoral, aceștia sunt obligați să plătească...

Oare cu ce se deosebește Victor Ponta, cel care izolează Dobrogea prin fel și fel de taxe pentru șoferi, de Radu Mazăre, cel care a reușit, în ultimii ani, să izoleze, prin practicile sale, atât Portul Constanța cât și stațiunea Mamaia?

      Hubert Petru Ștefan Thuma - declarație politică referitoare la agricultura românească;

Domnul Hubert Petru Ștefan Thuma:

Agricultura românească este un domeniu care, până în urmă cu câțiva ani, părea să fie "o specie pe cale de dispariție". Conform programului economic elaborat în această primăvară, Partidul Național Liberal consideră că România are nevoie de un nou model de creștere economică corelat cu modelul de creștere al UE, bazat pe o strategie de dezvoltare pe termen mediu și lung. Trecerea la un nou model de creștere ar trebui să înceapă, pe termen scurt, cu o schimbare radicală a conceptului guvernamental de politică economică. Trebuie urmărite oportunitățile și, mai mult, alcătuită o prioritizare a obiectivelor. Dezvoltarea agriculturii ar trebui să fie unul dintre aceste obiective prioritare.

În viziunea liberală, agricultura are capacitatea de a transforma unul dintre cei mai importanți factori de avantaj comparativ ai României - potențialul pedoclimatic - într-un avantaj competitiv nu numai la nivel european, ci și mondial.

Consider că România are nevoie de un program de investiții masive în agricultură, program care ar putea transforma agricultura într-un factor de atenuare a șocului crizei economico-financiare curente, contribuind la reluarea creșterii economice. În aceste condiții, agricultura României poate fi competitivă pe piața europeană și cu atât mai mult pe piața mondială, dacă se vor lua o serie de măsuri pe termen scurt, mediu și lung care să includă patru priorități majore: gestionarea resurselor naturale implicate în procesul agricol; restructurarea economică a sectorului agricol; organizarea eficientă a infrastructurii aferente activității agricole; crearea unui sistem deschis de finanțare orientat către creșterea competitivității. Așa cum sunt ele expuse în programul economic al Partidului Național Liberal, obiectivele strategice principale pentru o agricultură durabilă și sustenabilă în următorii 10 ani sunt: definitivarea cadastrului și comasarea terenurilor agricole și forestiere; regândirea cadrului fiscal necesar agriculturii românești pentru aducerea fermierilor la nivelul de competitivitate european; promovarea și sprijinirea măsurilor de piață în sectorul agroalimentar; încurajarea și promovarea formelor asociative și a organizațiilor profesionale/interprofesionale; o agricultură predictibilă - reglementarea activității de îmbunătățiri funciare din România; cercetare aplicată pentru nevoile fermierilor; personal calificat în agricultură - învățământul agricol de specialitate; dezvoltarea durabilă a satului românesc - măsuri concrete pentru instalarea tinerilor fermieri.

PNL se sprijină, de asemenea, în elaborarea politicilor publice din domeniul agriculturii, pe propunerile mediului de afaceri și a specialiștilor din domeniu care arată că sunt urgente unele măsuri de consolidare a sistemului agricol, în primul rând prin soluționarea problemelor de fond ale agriculturii. Aici putem să enumerăm încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și pescuit, creșterea viabilității exploatațiilor și a competitivității agriculturii în toate regiunile, promovarea unui program special de organizare a lanțului alimentar, inclusiv procesarea și comercializarea produselor agricole, a bunăstării animalelor și al gestionării riscurilor în agricultură, prin integrarea producătorilor primari în lanțul agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate, al promovării piețelor locale în cadrul unor circuite scurte de aprovizionare și măsuri de sprijin pentru gestionarea și prevenirea riscurilor la nivelul exploatațiilor etc.

      Ileana Cristina Dumitrache - intervenție despre Îmbătrânirea populației, o realitate care nu ocolește nici România;

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

"Îmbătrânirea populației, o realitate care nu ocolește nici România"

"După 1989, numărul nou-născuților din România a scăzut dramatic" sau "natalitatea la cel mai scăzut nivel din ultimii 70 de ani!" - propoziții menite să ne aducă în atenție o situație reală întâlnită în special în țările cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, ca de exemplu Germania și Japonia. (De regulă, în țările cele mai sărace se regăsește și o populație mai numeroasă).

Acest fenomen trebuie privit în primul rând prin prisma evoluției societății românești, în general a tendințelor existente pe plan mondial și mai apoi ca și o consecință a neajunsurilor materiale cu care se confruntă tinerele familii. În prezent, a avea un copil nu mai reprezintă un ideal în rândul tinerilor, aceștia își doresc în primul rând slujbe bine plătite, să călătorească și să aibă un nivel de trai ridicat.

Ca atare, se poate crede că principala cauză a scăderii populației era imigrația, însă motivul determinant îl reprezintă sporul natural negativ. În anul 2013, diferența dintre nou-născuți și persoanele decedate a fost mai mare decât numărul românilor care au plecat în străinătate pentru perioade mai mari de 12 luni.

Conform datelor statistice, în urmă cu 25 de ani se nășteau anual 314.746 de copii, două decenii mai târziu numărul acestora a scăzut aproape la jumătate, dar trebuie să ținem cont și de legislația existentă atunci, care nu permitea libertatea de opțiune pentru mame.

Specialiștii susțin că sporul natural a început să scadă încă de acum 50 de ani, mai întâi în Europa de Vest, apoi în anii ’80, acest fenomen s-a extins în țările scandinave, iar în anii ’90 natalitatea a început să scadă și în Europa de Est. Evoluția de la an la an confirmă faptul că românii iau tot mai greu decizia de a face copii, iar statisticile ne clasează pe ultimele locuri la nivel mondial la capitolul natalitate.

Datele Institutului Național de Statistică arată că în ianuarie 2014 s-au născut cu 1.360 de copii mai puțin decât în aceeași lună a anului 2013, respectiv în 2012, la noi în țară s-au născut 10 copii la 1.000 de locuitori. Aceste date plasează țara noastră pe locul trei în topul țărilor cu cele mai puține nașteri la 1.000 de locuitori la nivel mondial.

De asemenea, în rata scăzută a natalității se reflectă și problema infertilității. În România, un cuplu din șase se confruntă cu probleme de infertilitate. Astfel, programul național de fertilizare in vitro, demarat în anul 2011 și sistat în 2013, prin care cuplurile infertile puteau beneficia gratuit de o singură procedură de fertilizare in vitro, ar trebui continuat, mai ales că România se numără printre puținele țări din Uniunea Europeană care nu finanțează programul de fertilizare in vitro.

Perspectivele nu sunt deloc încurajatoare, în condițiile în care populația României scade cu 5.000 de persoane pe lună, iar numărul pensionarilor a ajuns în prezent la 5,4 milioane.

Deși scăderea natalității și a populației din țara noastră nu reprezintă un fenomen singular la nivel global, trebuie să înțelegem și să recunoaștem în mod real factorii care au contribuit la accelerarea acestui fenomen și să încercăm ca prin finanțarea programelor naționale din domeniile educației și sănătății să susținem familiile tinere/tinerii fără posibilități materiale suficiente, iar prin înlesnirile legislative care ne stau la îndemână să venim în întâmpinarea celor care doresc să devină părinți.

      Ioan Balan - declarație politică despre Bilanțul trist după trei ani de guvernare PSD;

Domnul Ioan Balan:

"Bilanțul trist după trei ani de guvernare PSD"

Nu am putut să ignor manifestările maoiste care au caracterizat prezentarea bilanțului de guvernare al lui Victor Ponta, după ce, vreme de trei ani, românii au fost afundați și mai mult în sărăcie. Dacă predecesorii tinerei generații de socialiști găseau scuzele eșecului guvernamental în inamici închipuiți, în imperialismul și capitalismul necruțător, vreme de trei ore Victor Ponta a torturat audiența cu un spectacol grotesc în care voia să demonstreze cât de viteaz este el în lupta cu un fost președinte și că de vină pentru incompetența lui este încă "greaua moștenire". Cu siguranță că dacă Victor Ponta va mai guverna până la alegerile parlamentare, ceea ce nu i-aș garanta, tot Băsescu și tot Guvernul Boc vor fi scuzele pentru faptul că nu a realizat nimic, dar absolut nimic, din punct de vedere guvernamental. Victor nu știe, din păcate pentru el, că la români nu mai merg scuzele acestea ieftine.

Aș vrea să-i dau o mână de ajutor lui Victor Ponta ca să își scrie corect bilanțul celor trei ani de guvernare și să-i completez documentul propagandistic cu faptele care au rămas în urma tristului și dezastruosului său mandat. Așadar, dragă Victor, scrie în bilanț că, în afară de tine și încă vreo doi-trei miniștri, în Guvernele Ponta s-au perindat zeci de miniștri, care mai de care mai incompetenți sau mai certați cu legea. Prima realizare a ta este, într-adevăr, de la cel mai "cinstit" guvern, la cel mai incompetent, dubios și dezastruos guvern, prin care s-au perindat, ca prin Gara de Nord, fel și fel de indivizi care au lăsat în urma lor doar praf și pulbere.

Apoi, adaugă tot la "marile realizări" zero proiecte de infrastructură noi, demarate în mandatul tău, deși zâmbești golănește când mai tai panglici, știind că nu ai avut nicio contribuție la acestea. Mai mult, tăind constant banii pentru investiții, le-ai și blocat pe cele demarate de guvernele anterioare ... căci pentru tine investițiile sunt de-a dreptul o "grea moștenire"!

Nu te-am văzut să fi șoptit vreo vorbă despre repornirea Oltchim pe care l-ai pus pe butuci, despre privatizarea CFR Marfă sau a Poștei Române, despre concedierile pe care le pregătești în industria minieră și despre colapsul investițiilor străine directe.

Nu am văzut pe unde ai ascuns milionul de locuri de muncă promis zi de zi pe la televiziunile partidului. Probabil ai creat ceva locuri de muncă în Dubai, acolo unde faci consumații grase, de mii de dolari pe seară, stimulând serviciile de lux din lumea arabă, căci în România nu doar că nu ai creat niciun loc de muncă, dar șomajul este mai mare decât în plină criză economică.

Victore, dacă ai suficientă hârtie pentru întocmirea bilanțului, scrie, te rog, înainte să mai minți că "doar Ponta taie taxele" și cele peste 40 de taxe și impozite noi pe care le-ai introdus în trei ani de guvernare. Mai scrie tot acolo că, din pricina măcelului fiscal românii nu mai au curaj să intre în magazine nici să-și cumpere alimentele de bază.

De bine ce ai guvernat, exodul românilor în străinătate a ajuns la cote alarmante, pentru că medicii și dascălii sunt în continuare plătiți la puțin peste salariul minim pe economie, iar votul din diaspora de anul trecut este exact calificativul pentru proasta ta guvernare.

Din păcate pentru Victor Ponta, chiar dacă i s-a arătat obrazul de către electorat, continuă aceeași politică mincinoasă, în care încearcă să păcălească electoratul că dezastrul său la guvernare este, în fapt, un mare succes.

      Ioan Moldovan - declarație politică referitoare la reînființarea pensiilor speciale pentru militari;

Domnul Ioan Moldovan:

În calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională vreau să aduc aprecieri Guvernului pentru reînființarea pensiilor speciale pentru militari. Astfel, Guvernul a aprobat cu ceva timp în urmă un proiect de lege prin care se revine la pensiile speciale pentru militari, polițiști și angajați ai serviciilor care vor fi scoși din sistemul contributiv al pensiilor.

Așadar, singurul care și-a permis să schimbe acest sistem într-un mod neconstituțional, antieuropean, dar și antidemocratic a fost Emil Boc, producându-se, astfel, dezechilibre, dar și nedreptăți în rândul cadrelor militare.

De asemenea, vor fi acordate pensii militare de stat și pentru soldații și gradații profesioniști care îndeplinesc condițiile de vechime în serviciu, această categorie profesională beneficiind în prezent de posibilitatea menținerii în activitate până la vârsta de 55 de ani. De recalcularea pensiilor, după adoptarea acestui act normativ, ar urma să beneficieze 160.000-170.000 de militari și angajați din sistemul de siguranță. În baza acestui proiect pensiile militarilor ar urma să fie recalculate, iar acolo unde recalcularea va presupune diminuarea cuantumului pensiei, se va aplica legea mai favorabilă. Prezentul proiect prevede și posibilitatea reducerii vârstei de pensionare în funcție de condițiile de muncă în care își desfășoară activitatea angajatul, dar nu mai puțin de vârsta de 45 de ani. Nu am să închei înainte de a aminti că suntem o țară membră NATO, cu o armată profesionistă care are drepturi și bineînțeles obligații ca toate celelalte 27 de state membre.

      Ioan Oltean - declarație politică cu tema Primul ministru și calitatea democrației din România;

Domnul Ioan Oltean:

"Primul ministru și calitatea democrației din România"

În luna ianuarie a acestui an primul ministru Victor Ponta clama necesitatea unui acord național din partea tuturor partidelor politice pe tema Masterplanului General de Transport, subliniind importanța unei bune comunicări care să stea la baza unei largi susțineri politice. Inspirat de acordul cerut și obținut de președintele Iohannis pe tema alocării a 2% din PIB pentru apărare, Victor Ponta susține importanța unui acord similar și chiar îl mandatează pe ministrul transporturilor să încheie cu toate formațiunile politice parlamentare un acord pe o perioadă de 10 ani în domeniul construcției de autostrăzi, pentru că nu putea, probabil, rămâne mai prejos premierul decât președintele, în ochii opiniei publice.

Chiar dacă posibilitatea obținerii unui acord politic în ceea ce privește derularea construcției de autostrăzi în România, deciderea de comun acord a rutelor și respectarea lor indiferent de partidul sau coaliția care se află la putere este un lucru bun și care ar putea să ajute mult dezvoltarea infrastructurii din România, intențiile primului ministru, Victor Ponta, rămân doar la stadiul de enunțuri pentru presă, un mic joc de imagine pentru a arăta, o dată în plus, cât de preocupat și interesat este domnia sa de Masterplanul General de Transport. Deși cere acord politic la nivel parlamentar pentru o perioadă de 10 ani, deși sugerează largi discuții în Parlament și pomenește de întâlniri cu liderii politici de la toate formațiunile, nu se implică deloc în problemele pe care le ridică Masterplanul General de Transport.

Solicitările noastre, ale unor parlamentari din mai multe partide politice, pe tema unei posibile viitoare autostrăzi Satu Mare - Suceava, către primul ministru al României nu au primit niciun răspuns. La interpelarea adresată primului ministru nr. 1746B din data de 10 februarie 2015 privind excluderea din noul Masterplan pentru Transporturi a autostrăzii Satu Mare - Baia Mare - Dej - Bistrița - Vatra Dornei - Suceava, formulată de deputații și senatorii Partidului Național Liberal, se primește răspuns doar din partea ministrului transporturilor, la mai mult de două luni de la data înregistrării interpelării.

Împreună cu colegi parlamentari din mai multe partide politice, am semnat un memoriu, pe aceeași temă a necesității construirii unei autostrăzi Satu Mare - Suceava (așa cum era ea prevăzută în Legea nr. 363 din 21 septembrie 2006), pe care l-am trimis domnului prim-ministru Victor Ponta. Nici până în ziua de azi nu am primit vreun răspuns din partea premierului, atât de interesat acum doar câteva luni de acordul parlamentar pe teme de infrastructură. Lipsa unei viziuni agreate la nivelul întregii clase politice în ceea ce privește Masterplanul General de Transport a fost sesizată și de oficialii Comisiei Europene care au recomandat Ministerului Transporturilor, pe lângă o serie de observații legate de Masterplan și de Strategia de implementare, ca Masterplanul de Transport să fie agreat la nivel politic, chiar și la nivelul Parlamentului.

Din păcate, nu am văzut la primul ministru nicio intenție de a sta la discuții pe aceste teme. Dimpotrivă. Tot ce a demonstrat a fost nepăsarea față de problemele ridicate de parlamentari, în numele cetățenilor pe care îi reprezintă. Primul ministru a sfidat instituția fundamentală a democrației oricărui stat, Parlamentul, arătând încă o dată, cu toate că nu mai era nevoie, că la nivel declarativ este cel mai bine intenționat premier din istoria României, dar atunci când vine vorba să transpună în faptă măcar 1% din declarațiile sale, nu se concretizează mare lucru.

Dincolo de contrastele evidente între vorbă și faptă, acțiunile premierului, sau mai bine zis, lipsa sa de acțiune și implicare într-o problemă atât de importantă reprezintă o minimizare a rolului pe care ar trebui să îl aibă Parlamentul. Primul ministru al României nu a înțeles că Parlamentul reprezintă voința cetățenilor și este cel care poate contribui la rezolvarea problemelor celor mai urgente cu care se confruntă aceștia în viața de zi cu zi. Dacă ar fi realizat acest lucru, ar fi avut măcar o reacție, o înclinare spre dialog, ca răspuns la memoriul trimis de parlamentari pe tema Masterplanului General de Transport, care îi solicitau în numele a peste 2,4 milioane de oameni din cinci județe ale țării să repună în discuție construirea unei autostrăzi care ar fi salvat nordul țării de izolare.

Apelul nostru, al parlamentarilor, a fost la dialog, la respectarea unei legi mai vechi, în deplină responsabilitate față de alegătorii noștri, și am solicitat o opinie domnului Victor Ponta. Tăcerea primului ministru în acest caz este într-o totală contradicție cu declarațiile potrivit cărora ar căuta un acord parlamentar pe tema Masterplanului General de Transport și, ce este cel mai grav, prin lipsa de comunicare cu parlamentarii, afectează calitatea democrației din țara noastră.

      Ion Șcheau - declarație politică: - Ponta strânge bonuri fiscale... din țările arabe!;

Domnul Ion Șcheau:

"Ponta strânge bonuri fiscale... din țările arabe!"

După ce a "rezolvat" toate problemele economiei românești, Ponta pleacă în țările arabe ca să le arate și acestora modelul de succes al socialiștilor români, prin care poți dinamita o economie în cinci pași simpli: o sufoci cu taxe și impozite; asasinezi investițiile publice; scazi puterea de cumpărare a populației până la limita subzistenței; crești numărul șomerilor și faci propagandă mincinoasă prin televiziunile de partid finanțate de la bugetul de stat pe diferite căi.

Dar Victor Ponta nu pleacă niciodată cu "mâna goală", ci împreună cu socrul său, cu alți senatori și deputați. Suntem convinși că după această vizită pentru "cooperarea în domeniul economic" țara noastră va avea de câștigat la fel de mult cât a câștigat din ultimele vizite ale lui Ponta din China. Politicieni ai PSD sunt maeștri emeriți la deplasări cu un efort diplomatic, mediatic și financiar uriaș, dar cu efecte economice și politice nule.

Este clar că nimic din ceea ce se lăuda domnul prim-ministru al României că vor face chinezii nu s-a realizat, cheltuieli fără noimă și rezultate zero, că marile contracte și acorduri încheiate de acesta și China cea mare nu s-au concretizat, până acum, în nimic.

Domnul Ponta crede că merită această deplasare în țările calde și este ferm convins că țara o duce bine, că românilor le merge din ce în ce mai bine, dar poate uită că autostrăzile sunt tot pe hârtie, că salariile profesorilor, medicilor, bugetarilor nu sunt deloc decente, că toate măsurile de relansare fiscale s-ar putea să se întoarcă tot împotriva noastră, deoarece nu cred că există cu certitudine resurse bugetare.

Care este totuși motivul acestei deplasări în țările arabe? Care sunt obiectivele pentru care noi, contribuabilii, suportăm aceste cheltuieli? S-ar putea ca singurul câștig pe care-l va avea România din această vizită să fie deschiderea vreunui club de lux la București, ca între ședințele de guvern, Victor Ponta să se mai destreseze.

Suntem îndreptățiți să știm și să fim informați, la finalul vizitei, ce are România de câștigat, deoarece banii publici pot fi folosiți în alte proiecte de care avem atâta nevoie: autostrăzi, școli, spitale, mai mulți bani pentru investiții, mai multe locuri de muncă.

      Ion Șcheau - declarație politică: - Guvernul PSD ia la bani mărunți chelnerii și ospătarii;

Domnul Ion Șcheau:

"Guvernul PSD ia la bani mărunți chelnerii și ospătarii"

Tema declarației este politica banilor mărunți a Guvernului Victor Ponta.

Prin Ordonanța de urgență nr. 8/2015, publicată în Monitorul Oficial de săptămâna trecută, pe data de 28 aprilie, Guvernul României impune impozitul pe bacșiș și înregistrarea acestuia pe bon fiscal separat. Gama unităților vizate este una foarte largă, de la magazine și restaurante până la cluburi sau frizerii, însă cele mai afectate vor fi unitățile economice din categoria HoReCa (restaurante, baruri, cafenele).

În imaginația lui Victor Ponta, barmanii, chelnerii și ospătarii sunt expresia lăfăielii în România. Prin urmare, în logica acestuia, cu ei trebuie început procesul de reformare a sistemului de taxe și impozite. Însă, în loc să reformeze sistemul și să aducă rigoare și disciplină financiară, această măsură nu va face decât să creeze un haos administrativ. La fel ca în cazul Loteriei bonurilor fiscale, impozitarea bacșișului este o măsură luată în stilul heirupist al acestui Guvern, fără o planificare atentă, o programare a tuturor pașilor, o anticipare a problemelor administrative ce pot apărea și a metodelor de contracarare a acestora. Indicat ar fi fost să se efectueze mai întâi un studiu referitor la cum funcționează impozitarea venitului din bacșiș în alte state.

Avem o ordonanță de urgență publicată pe 28 aprilie, ale cărei prevederi trebuie aplicate începând cu 8 mai 2015. Așadar, vorbim de o ordonanță care impune localurilor de orice tip, și nu numai, aplicarea unui nou mecanism de înregistrare a banilor proveniți din bacșiș care trebuie implementată la o săptămână și câteva zile distanță.

Așa cum a fost redactat, textul ordonanței ridică deja câteva probleme. Dezorientarea operatorilor economici este perfect de înțeles. În primul rând, aceștia vor trebui să emită un număr dublu de bonuri fiscale, lucru care le va îngreuna activitatea.

Mai mult, textul actual al ordonanței prezintă o serie de sincope în ce privește modalitatea de înregistrare și operare din punct de vedere fiscal-contabil a acestor bani. Conform noii reglementări, bacșișul va fi impozitat fie ca profit al operatorului economic cu 16% sau 3% impozit în cazul microîntreprinderilor, fie ca venit al salariaților, cu 16% impozit pe venit din alte surse, în cazul în care bacșișul se distribuie salariaților. Rămâne la latitudinea operatorilor economici să stabilească, printr-un regulament de ordine interioară, dacă veniturile provenite din încasarea bacșișului rămân la dispoziția lor și se constituie ca profit sau se înregistrează ca o sursă de alte venituri pentru angajați. Acest lucru lasă loc de abuzuri ale angajatorilor asupra angajaților care primesc bacșiș.

O altă lacună a ordonanței este prevederea că angajații sunt obligați să prezinte inspectorilor fiscali, în cazul unui control, toate sumele de bani deținute, inclusiv banii personali. În caz contrar, aceștia riscă o amendă de 1.250 lei. De asemenea, operatorii economici care nu vor înregistra banii personali ai salariaților într-un registru separat vor fi sancționați cu amendă de 9.000 lei. Angajatorii trebuie să răspundă de proprii angajați, iar dacă aceștia nu își declară toți banii, vinovații și cei care achită amenda vor fi tot angajatorii. Cu alte cuvinte, toată răspunderea declarațiilor angajaților cade pe agenții economici.

Nu în ultimul rând, lipsa campaniilor de informare publică în ce privește noile reglementări arată, de fapt, lipsa de preocupare a guvernanților față de cum va fi aplicată această măsură. Odată ce bacșișul este impozitat, cred că era normal ca plătitorul să fie conștient că o parte din banii pe care îi acordă benevol celui care îl servește nu se duc în totalitate în buzunarul acestuia, ci că un procent se duce la vistieria statului. Victor Ponta evită acest lucru, fiind asemenea unui vameș, interesat doar să încaseze impozitele. El evită această campanie de informare, deoarece, cu cât cetățeanul este mai conștient asupra sumelor cu care contribuie la bugetul de stat, cu atât pretențiile acestuia și presiunea asupra guvernanților pentru ca ei să livreze servicii publice de calitate va crește.

Am dat doar câteva exemple de deficiențe ale acestei ordonanțe. Cu siguranță vor apărea și mai multe, odată ce ea va intra în vigoare.

După controlul efectuat de ministrul agriculturii în hypermarketuri, asemenea unui diriginte de șantier, mă aștept ca echipa Victor Ponta să efectueze vizite în baruri și localuri și să ia la bani mărunți chelnerii și ospătarii. Cred că ar fi ocazia perfectă pentru agenții economici să pună întrebările legitime referitoare la problemele pe care le vor întâmpina, cu siguranță, în implementarea acestei ordonanțe.

      Ionuț-Marian Stroe - declarație politică: - Guvernul, responsabil de proasta gestionare a proiectului cardurilor de sănătate;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

"Guvernul, responsabil de proasta gestionare a proiectului cardurilor de sănătate"

Cardul național de sănătate reprezintă un proiect foarte important pentru sistemul de sănătate publică din România, întrucât implementarea sa are drept scop stoparea fraudelor și o eficientă gestiune a banilor.

Din păcate, Guvernul se dovedește încă o dată incapabil să implementeze un proiect bun și se face de râs în fața propriilor cetățeni.

Deși proiectul a debutat pe 1 mai, există în continuare o acută lipsă de informare a cetățenilor cu privire la cardurile de sănătate.

Dincolo de faptul că un număr foarte mare de români nu au primit încă acest card și de situația ingrată în care serverele s-au blocat, făcând imposibilă validarea cardurilor primite, aflăm cu stupoare că, din lipsă de informare, unele carduri de sănătate au fost folosite la bancomate, blocându-le.

Toate aceste disfuncționalități sunt în măsură să creeze un adevărat haos atât în cabinetele medicilor de familie, cât și în spitale și farmacii, un haos căruia Guvernul trebuie să-i pună capăt.

Cer în mod expres Executivului ca măcar acum, după ce a trecut al 12-lea ceas, să informeze corect cetățenii și să ia toate măsurile pentru ca un proiect atât de important să nu fie sortit eșecului.

      Ionuț-Marian Stroe - declarație politică: - Guvernul pune la zid micii întreprinzători, dar uită de marea evaziune. Oare de ce?;

Domnul Ionuț-Marian Stroe:

"Guvernul pune la zid micii întreprinzători, dar uită de marea evaziune. Oare de ce?"

Acțiunile recente ale ANAF privind impozitarea micilor contribuabili, care au culminat cu controalele ostentative din Vama Veche, chiar de 1 mai, sunt de fapt un exercițiu de imagine și devoalează practic dubla măsură cu care Guvernul se raportează la evaziune.

Am văzut, astfel, cum micii întreprinzători și micii comercianți sunt puși la zid de cohorte de inspectori fiscali, care îi suspectează de evaziune și care le întrerup activitatea pe loc. Nu am văzut însă aceeași preocupare față de marii evazioniști.

Faptul că Guvernul nu este preocupat într-o măsură similară și de controlul marilor averi obținute din evaziune, precum și faptul că nu se văd rezultatele luptei împotriva marii evaziuni, demonstrează dubla măsură a Guvernului.

Cu toții simțim că, în timp ce marii evazioniști își văd nestingheriți de treaba, ANAF s-a îndreptat către mica evaziune, care reprezintă o țintă facilă, la îndemână, și pe care o folosește ca să-și facă imagine.

Cert este faptul că Guvernul nu se atinge de marea evaziune. Întrebarea pe care ne-o adresăm cu toții în acest caz e următoarea: "Oare de ce?".

      Iulian Vladu - declarație politică cu tema Prefectura Dâmbovița, una dintre cele mai ofensive arme politice ale PSD;

Domnul Iulian Vladu:

"Prefectura Dâmbovița, una dintre cele mai ofensive arme politice ale PSD"

Transformarea instituțiilor publice în arme politice puse în mâinile unor politruci PSD nu mai este un secret pentru nimeni. Mafiotizarea statului a devenit una dintre specialitățile de bază ale socialiștilor, preocupați exclusiv și excesiv de obținerea unor beneficii electorale, în schimbul sugrumării unor principii de bază ale democrației.

Este și cazul Instituției Prefectului din județul Dâmbovița, transformată în una dintre cele mai ofensive arme politice locale. De curând, prefectul județului Dâmbovița, un anume Ioan Marinescu, fost vicepreședinte al Consiliului județean și un apropiat al liderului PSD local, și-a permis să îi ceară imperativ unui primar PNL să treacă pe ordinea de zi a ședinței de consiliu local un proiect de hotărâre privind validarea mandatului unui consilier PP-DD.

Dincolo de excesul de putere, având în vedere că legea este destul de restrictivă atunci când se referă la relația dintre prefect - numit, și autoritățile administrației publice locale - alese, șochează agresivitatea prefectului, în sensul rezolvării unei probleme de majoritate în favoarea PSD.

Mai mult, reprezentantul Guvernului în teritoriu cere validarea mandatului unui consilier care figurează drept exclus într-o adresă transmisă de PP-DD primăriei în cauză. Și asta, până la lămurirea legală și normală a situației, cu instrumentele puse la dispoziția administrației locale de către legislația în vigoare.

Ridicolă și nelegitimă este, așadar, acțiunea unui prefect, credincios slujitor al partidului, care forțează limitele atribuțiilor sale într-un caz care îi avantajează pe șefii lui politici, sfidând însă zecile de spețe similare din întreg județul.

Grav este faptul că demersurile abuzive ale politrucilor PSD, ajunși temporar prin funcții de conducere, sunt sprijinite de funcționarii publici, paralizați de teama de a-și spune cu voce tare opiniile întemeiate pe lege. Și asta, pentru că mafiotizarea instituțiilor statului nu este o părere, ci o realitate care începe să capete din ce în ce mai mult contur.

      Laurențiu Nistor - declarație politică intitulată Rezultatele reformelor economice și sociale au ajuns și la oameni;

Domnul Laurențiu Nistor:

"Rezultatele reformelor economice și sociale au ajuns și la oameni"

Se cunoaște deja faptul că efectele unei decizii politice au nevoie de ceva timp pentru a fi resimțite și de oamenii obișnuiți. România este în acest moment un puternic competitor economic pe plan european, pentru că avem 4 ani de creștere și stabilitate politică. Creșterea economică a fost rezultatul unui amestec de investiții publice și responsabilitate fiscală și ea a generat și o creștere a veniturilor cetățenilor.

Dar, pentru a avea o măsură a ceea ce gândesc oamenii, era nevoie de o cercetare sociologică serioasă. Și ceea ce părea o consecință logică a fost confirmat de cel mai nou sondaj de opinie, realizat în perioada 20-24 aprilie 2015, de către CSCI.

Românii consideră, în marea lor majoritate (57%) că România se îndreaptă într-o direcție bună. În ceea ce privește satisfacția față de nivelul de trăi, 56% dintre români s-au declarat mulțumiți de felul în care trăiesc în acest moment. Aproximativ 9 din 10 români consideră că scăderea TVA la alimente este bună, pentru că va duce și la scăderea prețurilor. 8 din 10 au declarat că această măsură va ajuta economia, prin creșterea consumului populației.

Chiar și controalele ANAF desfășurate în ultima perioadă au sprijinul românilor. Trei sferturi din cei chestionați (73%) au o părere bună despre aceste controale. De asemenea, studiul arată că o majoritate covârșitoare a românilor este de acord cu afirmațiile referitoare la combaterea evaziunii fiscale, pentru că au înțeles că evaziunea fiscală înseamnă mai puțini bani la bugetul statului, deci mai puțini bani pentru școli, spitale, pensii și investiții ale statului. Iar prin combaterea evaziunii fiscale, ANAF contribuie la un mediu de afaceri corect, în care condițiile sunt egale pentru toți.

Principalele concluzii ale sondajului de opinie confirmă ceea ce intuiam deja. Românii susțin, în marea lor majoritate, deciziile economice anunțate de Guvern. Sunt, de asemenea, convinși că reducerea TVA va avea ca efect scăderea prețurilor și susțin activitatea ANAF ca pe o acțiune necesară pentru un climat economic mai bun și mai corect.

Desigur că un singur sondaj de opinie nu este suficient pentru a ne hazarda în pronosticuri pe termen mediu. Dar, cu certitudine, de zece ani încoace, Guvernul Victor Ponta este singurul guvern care a reușit să pună economia pe creștere timp de patru ani consecutiv. Guvernul Victor Ponta este singurul guvern a cărui popularitate a crescut la trei ani de la preluarea mandatului.

Premierul Victor Ponta a demonstrat, dincolo de orice contestații politicianiste, că are o viziune coerentă și pragmatică în ceea ce privește dezvoltarea României, renunțând pentru prima dată efectiv la ideea de "politică de austeritate", ca motor economic, pentru că austeritatea nu reprezintă soluția nici pentru creșterea nivelului de trai, nici pentru asigurarea unor condiții de dezvoltare durabilă. Este pentru prima dată în ultimii 50 de ani când oamenii nu mai sunt sacrificați pentru un iluzoriu viitor mai bun al unor generații care vor veni. Este pentru prima dată când social-democrația nu mai este doar o doctrină teoretică, ci a devenit un mod real de viață.

      Liliana Ciobanu - declarație politică: S.O.S. podgoriile românești!;

Doamna Liliana Ciobanu:

"S.O.S. podgoriile românești!"

Peste jumătate din suprafața destinată producției de viță de vie din România a rămas necultivată după 1990, spre disperarea oamenilor care trăiesc de pe urma acestui sector. Deși podgoriile noastre reprezintă una dintre zonele cu tradiție în Europa pentru cultivarea viței de vie, lipsa unei strategii de susținere a producătorilor riscă să compromită total și iremediabil această activitate. Din nefericire, în ultima perioadă s-a constatat că o mare parte a podgoriilor care altă dată treceau granițele țării prin calitatea strugurilor, pentru producția de vin, au ajuns la stadiul de plasamente imobiliare pentru cetățeni străini. Terenurile au rămas necultivate ani la rând, fostele podgorii fiind scoase din circuitul agricol în favoarea unor destinații imobiliare, industriale, sau pur și simplu pentru speculații de preț. Așa se face că mii de hectare de teren din toate podgoriile importante ale țării au fost cumpărate de oameni care nu doresc, în realitate, să cultive viță de vie, ci așteaptă ca prețul terenurilor în zonă să crească, pentru a-l vinde mai departe.

O altă problemă care trebuie rezolvată de autorități este cea a pieței de desfacere. Această doleanță a fost prezentată de către producători și în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaților, aceștia fiind nemulțumiți, deoarece comercializarea vinului de calitate este îngreunată de vinul falsificat. Astfel, există pe piață importante cantități de vin vândut angro în peturi, mult sub prețul de producție, respectiv o licoare contrafăcută, înmulțită din drojdie și aromatizată artificial. Aici trebuie ca statul să intervină, deoarece nu numai că vorbim de produse care pun în pericol sănătatea consumatorilor, dar există și un procent major de evaziune fiscală din acest punct de vedere.

În contextul în care politica Uniunii Europene este de a reduce suprafețele cultivate cu viță de vie pentru producția vini-viticolă, prin cumpărarea unor terenuri destinate acestui tip de producție, tradiția producătorilor autohtoni de vin este în mare pericol. În absența unei strategii coerente de sprijinire a cultivatorilor de vie pentru producția de vin, este de așteptat ca producătorii să se retragă, treptat, treptat, de pe coastele dealurilor spre alte îndeletniciri mai profitabile. O strategie de succes ar fi să ne promovăm și să ne păstrăm vii valorile, obiceiurile și tradițiile, cu atât mai mult cele legate de vinurile românești, apreciate la superlativ în toată lumea.

Consider că Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, are datoria să ia măsuri urgente pentru protejarea producătorilor de viță de vie. Se impune adoptarea unor hotărâri rapide, concrete și eficiente, prin care să se garanteze păstrarea și continuitatea tradiției producătorilor de viță de vie și vin a românilor, cu atât mai mult acum când suntem într-o competiție europeană.

      Liviu Harbuz - declarație politică: - Respect și admirație pentru oamenii din presă;

Domnul Liviu Harbuz:

"Respect și admirație pentru oamenii din presă"

Jurnaliștii merită să fie omagiați nu doar de ziua lor. Duminică, 3 mai, a fost sărbătorită Ziua internațională a libertății presei. Trebuie să omagiem și să sărbătorim oamenii din presă, pe cei care, zi și noapte, stau pe baricade pentru a ne aduce la timp informații.

Eu, ca deputat PSD, apropiat de oameni și de problemele lor, mă simt dator să le respect ziariștilor munca, educația, cultura, bunul-simț, echilibrul, echidistanța, buna-credință.

Cei care contează ca profesioniști, dedicați meseriei, poate chiar îndrăgostiți de ea, oameni pentru care mergeți la chioșcuri să cumpărați ziarul ori căutați acel canal TV care răspunde așteptărilor, nu au avut sărbătoare, nici zi liberă. Au fost, 365 de zile din an, ca și soldații, pe baricade, acolo unde ceea ce se întâmplă poate influența viața fiecăruia dintre dumneavoastră.

Un om informat corect face cât doi, asta ar trebui să fie motivația meseriei de jurnalist, făcută cu dragoste, cu responsabilitate și cu respect față de consumatorul de informație. Orice altă opțiune a omului de presă se încadrează în alte limite ale libertății de exprimare, care pot duce de la libertate la prea multă libertate ori mercantilism. Mercenarii au rolul lor în lupte, dar nu în cele care țin de idei, programe, de dezbateri publice, într-o societate democratică.

Odată în plus, la zi sărbătorească, trebuie remarcată valoarea și calitatea acelor oameni de presă care au rolul de a se informa și de a informa.

Profilul jurnalistului contează pentru a ști cine și cum face presă: pentru binele lui ori pentru binele public. Oamenilor din presă, care încă se mai consideră soldați în lupta cu inerția, le doresc sănătate, bun condei, inspirație și rezistență la tentația unei vieți ușoare!

      Liviu Harbuz - declarație politică: - Onestitatea oamenilor de afaceri versus măsuri guvernamentale sau economia de piață nu poate bloca normele guvernamentale cu efect benefic pentru populație;

Domnul Liviu Harbuz:

"Onestitatea oamenilor de afaceri versus măsuri guvernamentale sau economia de piață nu poate bloca normele guvernamentale cu efect benefic pentru populație"

Decizia Guvernului Ponta de a reduce la 9% TVA la produsele alimentare de bază a avut nu doar efecte pozitive mult așteptate de populație.

Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului agriculturii să verifice informațiile din presă potrivit cărora marile lanțuri de magazine profită de reducerea TVA pentru a-și mări prețurile. Victor Ponta a explicat că există câteva măsuri legislative la îndemână pentru a impune respectarea competitivității.

Consiliul Concurenței și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor vor verifica funcționarea sistemului, astfel încât comercianții să nu profite de cea mai bună măsură pe care puteam să o luăm, noi, social-democrații, vreodată, pentru agricultură și pentru consumatorii din România - reducerea TVA.

În plus, noi, deputații PSD, am propus, printr-un proiect de lege, ca hipermarketurile să fie obligate să acorde spații de expunere și vânzare de produse alimentare atestate tradițional.

Împreună cu colegii mei, deputații Ion Melinte, Zisu Stanciu, Ioan Teodorescu, Ioan Dîrzu, Marian Ghiveciu și Florică Calotă, am făcut o propunere legislativă de modificare a Legii privind comercializarea produselor alimentare. Potrivit inițiativei legislative, hipermagazinele sunt structuri de vânzare cu amănuntul, cu suprafața de peste 2.500 m2, utilizate pentru comerț mărfuri alimentare sau nealimentare.

Astfel, hipermagazinele sunt obligate să acorde spații de expunere și vânzare producătorilor de produse alimentare atestate tradițional.

Noi considerăm că produsele tradiționale românești sunt realizate exclusiv din materii prime locale, având la bază o rețetă și un proces de prelucrare tradiționale.

România preferă aceste produse, dar singura problemă este faptul că nu au fost suficient de bine promovate. Târgurile de produse românești, organizate din când în când, oferă producătorilor puține șanse de "a ieși în lume", iar micii producători nu își pot permite introducerea produselor în magazinele mari.

Noi, deputații PSD, credem că astfel se va reglementa acordarea de spații în hipermarketuri pentru promovarea și comercializarea acestor produse românești atestate.

Proiectul a fost depus în 27 aprilie și a intrat în procesul legislativ, fiind discutat mai întâi la Senat.

      Marioara Nistor - intervenție cu ocazia Zilei naționale a tinerilor;

Doamna Marioara Nistor:

Pe 2 mai, România a sărbătorit Ziua națională a tinerilor. Această zi ar trebui să ne amintească că orice inițiativă legislativă, orice declarație sau fiecare vot pe care îl dăm, toate vor influența prezentul și viitorul tinerilor acestei țări. Această zi ar trebui să ne amintească că dacă vom lucra pentru tineri, vom dezvolta viitorul țării noastre.

Din păcate pentru mulți tineri, România nu mai reprezintă o perspectivă educațională și nici de identificare a unui loc de muncă decent, neîncrederea generalizată a societății și lipsa unei viziuni de integrare a tinerilor în societatea ultimilor 25 de ani împingându-i spre emigrare.

Tinerii trebuie să devină partenerii noștri, să învățăm unii de la alții, întrucât prezentul și viitorul sunt proiectate pentru noi toți, să le oferim locuri de muncă și expertiza noastră în toate domeniile de activitate. Tânăra generație trebuie implicată mai mult în viața comunității sale. Tânăra generație trebuie implicată inclusiv în viața politică.

Această zi națională a tineretului trebuie să ne amintească că pentru orice acțiune a noastră trebuie să ne privim permanent în oglindă tinerii, misiunea noastră fiind aceea de a le consolida viitorul. Datoria noastră pentru generația de tineri care vine după noi este să le asigurăm toate oportunitățile de dezvoltare profesională și să le prioritizăm problemele urgente.

Ba mai mult, încă una dintre datoriile noastre este să creștem influența tinerilor asupra instituțiilor și vieții politice naționale. Statisticile globale ne arată interesul îngrijorător de redus al tinerilor pentru politică, pentru cunoașterea instituțiilor statului, chiar a drepturilor și libertăților lor cetățenești și pentru asumarea de responsabilități în cadrul comunităților.

Întrucât tinerii de astăzi vor deveni liderii și decidenții politici de mâine, noi avem datoria de a-i susține pentru a se dezvolta și consolida.

Trebuie să asigurăm accesul tinerilor la informație politică corectă și de calitate. Trebuie să încurajăm participarea tinerilor la procesul legislativ, începând cu consultările publice privind proiectele de acte normative - și, de ce nu, o acțiune mai concentrată a tinerilor noștri parlamentari, pentru susținerea unor obiective comune, în beneficiul tinerei generații din România.

România are nevoie de implicare politică, iar tinerii trebuie să își asume curajul de a se angrena în viața politică încă de pe acum. Dintre ei se vor alege elitele României de mâine, după cum tot dintre ei vor fi selectați conducătorii politici și administrativi de peste câțiva ani. Mai ales acum, când devine din ce în ce mai stringentă nevoia de reformare a clasei politice românești, iar acest lucru nu poate fi realizat cu succes fără implicarea tinerilor.

Dacă dorim să asigurăm un viitor solid acestei țări va trebui, în primul rând, să avem grijă de tinerii noștri. Dacă dorim să schimbăm societatea românească va trebui să implicăm tinerii în viața socială și politică a acestei națiuni.

Dacă ne dorim să dezvoltăm cu succes România trebuie să ne atragem tinerii, să îi apropiem, să îi implicăm în rezolvarea problemelor colectivității, să îi ajutăm să se poată afirma corect și sănătos pe drumul ales. Voi lupta continuu pentru tinerii din România, întrucât consider că este vital ca tinerii care doresc să se implice în politică să fie sprijiniți, încurajați și motivați.

      Mihai Lupu - declarație politică intitulată Cadastrul ministrului Liviu Dragnea se anunță un dezastru;

Domnul Mihai Lupu:

"Cadastrul ministrului Liviu Dragnea se anunță un dezastru"

Un om politic atât de controversat cum este domnul Dragnea, este cel în mâinile căruia Partidul Social Democrat a decis să lase unul dintre cele mai importante proiecte pentru România, și anume Programul Național de Cadastru. Acest program va costa 1,2-1,3 miliarde de euro, din care 300 de milioane de euro vor fi din fonduri europene, iar restul va fi asigurat din veniturile proprii ale Agenției Naționale de Cadastru, a anunțat chiar cel care va gestiona această sumă colosală, nimeni altul decât ministrul dezvoltării, domnul Liviu Dragnea.

Oare ce încredere pot avea românii că situația funciară din România își va găsi în mod real rezolvarea în "7 sau 8 ani", după cum a spus Liviu Dragnea? Niciuna, după cum arată primele semne ale acestui program controlat de PSD.

Complet netransparent, cu o legislație făcută pe genunchi și care nu face decât să bage în ceață pe toată lumea, Programul Național de Cadastru se anunță din start un dezastru. Mai mult decât atât, potrivit informațiilor publice, cadastrul despre care ne vorbește domnul Dragnea va fi realizat pe localități, adică va începe, cu siguranță, ca de fiecare dată, cu cele păstorite de PSD, iar când se vor epuiza banii europeni, restul țării va rămâne cu buza umflată, în timp ce firmele de casă ale PSD își vor număra banii din cont, iar edilii roșii, noile mandate.

Un alt element cu totul aberant este declarația ministrului Liviu Dragnea, conform căreia românii se vor opune cadastrului gratuit, nedorind să plătească impozite pe proprietăți. O astfel de vorbă aruncată de la Palatul Victoria nu face decât să trădeze lipsa de respect a PSD față de cetățenii acestei țări. Este adevărat însă că de multe ori îi vedem pe cei din jur prin propria experiență și viziune asupra vieții, așa că nu ar trebui să ne mire că pentru Liviu Dragnea, românii au drept singur țel eludarea legilor și fraudarea statului.

În încheiere aș dori doar să mai subliniez că Partidul Național Liberal va urmări fiecare pas și fiecare bănuț cheltuit prin Programul Național de Cadastru, astfel încât atunci când Guvernul Ponta va pica să punem cu adevărat pe roate acest proiect de țară esențial pentru dezvoltarea noastră ca țară europeană, proiect care a fost inițiat de două ori de către PNL și ținut de PSD prin sertarele Parlamentului.

Este destul de limpede faptul că oamenii lui Ponta și ai lui Dragnea nu vor face nimic concret, ci doar au mai aruncat încă o fumigenă în piața publică, altfel ar fi fost de acord cu primul proiect liberal depus în Parlament încă de acum doi ani și respins de dumnealor sau cu cel de al doilea, care zace prin comisii. Însă îi anunțăm pe colegii din PSD că specialiștii liberali, aceiași care au inițiat și proiectul de lege pentru intabularea gratuită a terenurilor extravilane, au forța, expertiza și dorința ca problemele funciare naționale să fie într-adevăr rezolvate, și nu numai anunțate.

      Mihai Tararache - declarație politică: ANAF-ul trebuie să revină în 2015;

Domnul Mihai Tararache:

"ANAF-ul trebuie să revină în 2015"

A trecut și prima zi a lunii mai și, probabil, așa cum mulți ne-am așteptat, toate promisiunile primului ministru legate de controalele ANAF pe litoralul românesc au fost încălcate.

În ciuda faptului că mai marii de la antifraudă se luptă pentru a construi o campanie de marketing a instituției, promovând în media spoturi prin care se încearcă o cosmetizare a imaginii ANAF, realitatea acțiunilor pe care inspectorii le desfășoară în teren ne arată că metodele de lucru sunt, din nefericire, demne de regimul stalinist al anilor 50, iar cel ce are în cele din urmă de suferit este exact cel pe care ar trebui ca instituțiile statului să-l servească: turistul, omul de rând, plătitorul onest de taxe și impozite.

Revenind la acest weekend, putem spune fără putință de tăgadă că acțiunile inspectorilor de imagine s-au transformat într-un fiasco general, în ciuda faptului că, mai mult ca sigur, la capitolul rezultate financiare lucrurile au stat bine.

Dacă vreunul dintre voi, ați petrecut această minivacanță la Costinești, stațiunea tineretului, așa cum o știm cu toții, ați observat probabil că aproape toți agenții economici au decis să nu-și deschidă porțile, speriați de acțiunile ANAF și de posibilitatea unei amenzi drastice, după doar două zile de activitate. Și cum altfel să gândești, când toată media prezintă imagini cu o coloană incredibilă de mașini ale direcției antifraudă pornind spre litoral? Costineștiul a fost, astfel, o stațiune pustie, goală, închisă. Suntem siguri că asta ne dorim?

În celelalte stațiuni, inspectorii ANAF, îmbrăcați în uniforme similare polițiștilor, au descins la terase, cluburi, evenimente și orice loc generator de profit pentru a se asigura că legea este respectată. Nimeni însă nu s-a asigurat că turistul, clientul nu au fost deranjați de aceste acțiuni. Imagini cu inspectorii ANAF controlând încasările în mijlocul unor concerte, în mijlocul oamenilor care dansau au făcut deliciul tuturor românilor, dar, în același timp, au stârnit mânie și indignare, așa cum s-a văzut la Vama Veche, de exemplu, acolo unde inspectorii au fost primiți cu pietre și huiduieli.

Mânia, indignarea, frustrarea vor crește cu fiecare astfel de control. Nicăieri în lumea civilizată, inspectorii fiscului nu procedează așa, pentru că fără a contesta rezultatele eficiente ale controalelor, la capitolul imagine, o întreagă lume vede niște zbiri, niște zapcii care doresc să călărească agentul economic pentru a-l amenda sau a-l închide chiar acolo, pe loc, în mijlocul clienților săi.

Un turist sosit din occident pentru a se distra pe litoralul românesc, se va întoarce acasă și va spune tuturor că în țara noastră metodele de control sunt construite pe teamă și panică, în cel mai rusesc stil cu putință, și nu cred că putem să-l contrazicem.

E cazul să schimbăm metodele de lucru ale inspectorilor fiscali, suntem în anul 2015 și lucrurile trebuie aduse aici. Controalele trebuie făcute discret, fără a deranja turistul care a ales litoralul românesc pentru a se distra, altfel ceea ce s-a întâmplat la Costinești va fi doar începutul.

Și mai e ceva. După descinderile pe care le-am văzut cu toții - amenzile drastice și cele două cluburi din Mamaia care au fost închise de inspectorii ANAF - nu pot să nu mă întreb ce s-a întâmplat cu promisiunile premierului Victor Ponta, care ne spunea tuturor că agenții economici vor fi tratați mai blând de reprezentanții ANAF.

      Mircea-Titus Dobre - declarație politică intitulată Reducerea TVA, o măsură de stânga sau de dreapta?;

Domnul Mircea-Titus Dobre:

"Reducerea TVA, o măsură de stânga sau de dreapta?"

În urma rezultatelor pozitive obținute în economia românească, Guvernul a decis valorificarea acestui potențial prin introducerea unor politici fiscale menite să impulsioneze consumatorul și consumul.

Discuțiile privind reducerea TVA la anumite categorii de produse existau încă de la finalul anului precedent, având în vedere că luarea acestei măsuri este un angajament asumat de către Guvernul Ponta în fața cetățenilor. Această idee s-a consolidat în urma faptului că bugetul general consolidat a cunoscut un excedent în creștere semnificativă de la 2,3 miliarde de lei, după primele două luni ale acestui an, la 4,9 miliarde de lei la finele trimestrului întâi. În aceste circumstanțe, discuția privind extinderea bazei de reducere a TVA era următorul lucru firesc de făcut, având în vedere că economia ne oferă, acum această posibilitate. Ideile efervescente ale opoziției pe seama acestui subiect, conform cărora inițiativa reducerii TVA la toate produsele agroalimentare până la valoarea de 9% ar fi nesustenabilă și nepotrivită în actualul context economic, nu fac decât să agite apele în mod inutil și să demonstreze faptul că nici în prezent nu sunt capabili să recunoască un moment prielnic din punct de vedere economic.

România se număra printre țările cu cel mai ridicat nivel al taxei pe valoarea adăugată din zona euro, în timp ce majoritatea țărilor europene practică TVA diferențiat la alimente, TVA zero sau aplică un TVA unitar redus. Un alt atribut al populației române este acela că o mare pondere a veniturilor obținute, circa 42%, sunt investite în produse alimentare. Măsura de reducere a TVA-ului, respectiv reducerea prețului la alimente, va genera creșterea puterii de cumpărare și economisirea unei părți a bugetului lunar ce poate fi investit în alte cheltuieli.

Indiferent de ideile pe care formatorii de opinie opozanți ai acestei măsuri le lansează în spațiul mediatic, această măsura este una așteptată și benefică pentru toți cetățenii acestei țări. Acest lucru este afirmat și susținut de diverși agenți economici care nu se sfiesc să prezinte în spațiul public efectul ce va fi creat în urma operării acestei reduceri:

  • protecție socială, protejarea categoriilor vulnerabile împotriva sărăciei;
  • diminuarea evaziunii fiscale din agricultură, comerț și industria alimentară;
  • creșterea nivelului de trai, a consumului, a producției interne și creșterea încasărilor bugetare prin sporirea consumului.

Cât despre indignarea opoziției cu privire la adoptarea de către un guvern de stânga a unor măsuri de dreapta, trebuie să le transmit următoarea specificație: reducerea TVA nu face parte dintr-o anumită doctrină politică, nu este nici de stânga și nici de dreapta, ci este o politică economică modernă orientată către cetățean.

      Mircea Roșca - declarație politică cu tema: Serviciul Public Salvamont ar putea salva și mai multe vieți, Guvernul Ponta se opune;

Domnul Mircea Roșca:

"Serviciul Public Salvamont ar putea salva și mai multe vieți, Guvernul Ponta se opune"

Serviciul național unic pentru apeluri de urgență 112 este un serviciu care salvează multe vieți, fiind introdus la nivel european încă din anul 1991 printr-o decizie a Consiliului European. România s-a aliniat la cerințele europene prin adoptarea mai multor acte normative începând cu anul 2002, când a fost adoptat primul act în acest domeniu - Legea nr. 398 din 14 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului României nr. 18/2002 cu privire la funcționarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență (SNUAU). De atunci, cadrul legislativ în acest domeniu a fost modificat, iar astăzi sistemul de apeluri de urgență 112 este reglementat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență.

În urmă cu un an am inițiat o propunere legislativă de completare a acestei legi, în sensul introducerii în rândul instituțiilor specializate de intervenție a Serviciului Public Salvamont, care să fie alertat prin sistemul de apeluri de urgență 112.

Am considerat că asigurarea unui serviciu de urgență eficient și funcțional este în interesul tuturor cetățenilor, iar cooptarea serviciului de salvamont în acest sistem național de alertare constituie o îmbunătățire a cadrului actual de reglementare.

Atât prin punctul său de vedere, cât și la dezbaterea în fond din cele două comisii, de industrii și tehnologia informațiilor, Guvernul nu a susținut această propunere, iar prin votul majorității PSD a ales să o respingă.

Această abordare a Guvernului de a respinge pe bandă rulantă inițiative ale parlamentarilor din opoziție, fără a încerca identificarea unei soluții pentru a face aplicabilă propunerea, este nejustificată și reprezintă un comportament neprofesionist din partea executivului, în raport cu o problematică atât de importantă. Aș fi putut accepta faptul că proiectul de lege este unul perfectibil și aș fi fost deschis la o colaborare în sensul identificării unei soluții legislative comune care să îmbunătățească forma și fondul problemei, dar nu pot accepta opacitatea Guvernului care a ales să dea un punct de vedere negativ acestei propuneri și să închidă această dezbatere fără să ofere soluții de rezolvare.

Nu voi abandona această temă pentru că argumentele în favoarea respingerii prezentate în fața comisiei de industrii de către domnul General Marcel Opriș nu sunt solide. Astfel, prin vocea domnului general a fost contestată capacitatea de reacție a serviciului salvamont, faptul că nu deține resursele logistice și de personal necesare unei instituții specializată în intervenții, cum sunt ele definite prin lege.

Aș dori să contrazic, în acest punct, opinia reprezentaților Guvernului, pentru că problema nu este legată de expertiza și capacitatea acestui serviciu de a face față provocărilor unei acțiuni de salvare în munți, problema este legată de statutul acestui serviciu și faptul că el este reglementat doar printr-o hotărâre de Guvern.

Ceea ce reproșez Guvernului Ponta este faptul că menține Salvamontul într-o zonă gri, nedefinită și nu este preocupat în mod real să-l transforme într-o structură puternică, finanțată corespunzător. Toți acești oameni care deservesc serviciul de salvamont și-au câștigat renumele și respectul populației prin succesul nenumăratelor acțiuni de salvare de vieți în munți, dar se pare că Guvernul României nu le recunoaște încă valoarea.

Este nevoie de voință politică și solicit Guvernului să demareze consultările și procedurile necesare pentru elaborarea unei legi privind organizarea și funcționarea Serviciului Public Salvamont al cărui statut trebuie urgent reglementat printr-un act normativ cu forță juridică superioară unei hotărâri de Guvern.

      Mircia Muntean - declarație politică: Președintele nostru așteaptă minuni doar de la Guvern;

Domnul Mircia Muntean:

"Președintele nostru așteaptă minuni doar de la Guvern"

Președintele Klaus Iohannis mai tot timpul tace mâlc. Încă de la începutul mandatului său ne-a transmis nouă, tuturor românilor, prin fosta sa purtătoare de cuvânt, și nu direct, că are nevoie de o lună de grație după preluarea atribuțiilor. Toată lumea a fost de acord. Apoi ni s-a comunicat că o sută de zile sunt prea puține pentru evaluări și pentru primele concluzii ale unor strategii ulterioare. Și a fost lăsat în pace și le-a exploatat în liniște. După ceva vreme, din nou am fost informați că președintele nostru are un alt stil de a face politică decât antecesorii săi, mai calm, mai așezat, mai puțin brutal. Mulți au tradus această așa-zisă înclinație către manifestări pacifiste prin noi sincope comunicaționale ale domnului Iohannis. De asemenea, o astfel de strategie politică lasă de înțeles că șeful statului mai are nevoie de timp pentru a-și intra în pâine, iar cele trei vacanțe în doar patru luni de mandat confirmă o parte din aprecierile critice la adresa președintelui.

Însă știu că pe românul de rând, cel care i-a dat votul lui Iohannis din toată inima și cu toată speranța, în defavoarea premierului Victor Ponta, nu-l interesează deloc stilul de a face politică al președintelui și nici de câtă liniște are nevoie acesta. Ceea ce îi preocupă pe români, indiferent de stil, este ca acțiunile sale să aibă urmări, și, dacă se poate, urmări benefice. Să stopeze abuzuri reale sau potențiale ale unor instituții, să corijeze legi nedrepte, să inițieze reforme pe care să le urmărească până la implementare, nu să le enunțe și să le lase apoi pradă uitării. Astfel de exerciții politicianiste le-a mai făcut și președintele Emil Constantinescu, despre numele căruia mulți români abia își mai amintesc, deși a ținut frâiele României, cel puțin din punct de vedere constituțional, vreme de patru ani.

Văzut strict prin ochii românului de pe stradă, președintele Klaus Iohannis vrea să lase tot greul pe umerii premierului Victor Ponta și al cabinetului său de miniștri, uitând că recent, în noiembrie 2014, se angaja în fața tuturor cu "România lucrului bine făcut". Stau și constat că "România lucrului bine făcut" este tot cea a Guvernului Ponta și atât, iar aprecierile mele pot fi ușor probate chiar de afirmațiile președintelui, care, după cea de-a treia rundă de consultări de la preluarea mandatului cu partidele politice, și-a început discursul cu ideea că, în țara asta, lucrurile au început să se miște în direcția bună, deși el a stat mai mult prin concedii.

Despre neînțelegerile privind modificarea Constituției și a calendarului acesteia, președintele doar a îndemnat partidele "să se pună un pic mai bine de acord", fără să facă însă vreo sugestie ori să vină cu o soluție conciliantă. Acest tip de dialog mult prea succint, ca să nu-l numesc de-a dreptul zgârcit, lasă senzația că România e guvernată doar de cabinetul Ponta, iar președintele s-a făcut singur, după propria sa voință, nevăzut. Poate că e bine ca președintele să nu fie atât de vocal pe cât a fost predecesorul său de la Cotroceni, însă Iohannis ne demonstrează că nu își respectă promisiunile făcute în recenta campanie electorală, iar poporul român ar fi jignit dacă cineva și-ar permite să-l acuze că ar avea o memorie atât de scurtă.

Refuzurile repetate ale lui Klaus Iohannis de a sta de vorbă, direct sau indirect, cu poporul sunt greșeli fatale, care pun pe tapet riscul ca acesta să nu-și termine nici măcar primul mandat, să nu mai vorbim de încă un mandat, despre care ne tot anunță președintele că și-l dorește. În zilele noastre, oamenii nu mai acceptă politicieni care nu stau de vorbă cu națiunea, indiferent de funcțiile pe care aceștia le ocupă în stat. Am fost deschis întotdeauna dialogului cu electoratul și o fac în continuare. Este o legătură necesară și constructivă fără de care politicianul nu-și poate duce la îndeplinire îndatoririle mandatului său cu care a fost învestit de electorat.

      Miron Alexandru Smarandache - declarație politică intitulată Să lăsăm instituțiile statului să lucreze!;

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Să lăsăm instituțiile statului să lucreze!"

A devenit deja o isterie națională obiceiul defectuos și nefondat al atacării instituțiilor reprezentative ale statului. Din păcate, democrația poate fi greșit înțeleasă, și cam acest lucru se întâmplă deseori în România. Spre exemplu, am observat în ultimele zile seria de atacuri lansate de fostul președinte Traian Băsescu la adresa justiției. Mi se pare că fostul președinte uită prea repede că nu vorbește în numele cetățeanului Traian Băsescu, ci în numele celui care a însemnat zece ani instituția prezidențială a României. Ieșirile Domniei Sale de acum nu sunt altceva decât o gravă încălcare a normelor fundamentale ale statului de drept și ale regimului democratic din România. Trecând peste litera Constituției, așa cum ne-a tot obișnuit de-a lungul mandatului său de "jucător", fostul președintele se erijează mai nou într-un fel de diriginte care își permite, nu știu din ce calitate, să își dea cu părerea despre tot și toate și să pună presiune pe acțiunile puterii judecătorești. El crede că deține adevărul absolut, din moment ce indică nonșalant ce sentințe trebuie date, când și în ce context, cine este vinovat și cine nu.

Traian Băsescu a trecut acum de la statutul de președinte-jucător la cel de ex-președinte-judecător, ceea ce nu constituie o atitudine demnă de un fost șef de stat. Instituțiile statului trebuie lăsate să își facă datoria, să lucreze, cu atât mai mult atunci când ne referim la justiție. Nu ne putem transforma cu toții în stăpâni ai țării, nu putem transforma România într-o moșie proprie. Trebuie să încetăm să cultivăm răul la scară națională, să nu mai găsim în orice doar motive de insatisfacție. Astfel de acțiuni de permanentă contestare nu fac altceva decât să producă dezechilibre atât în instituțiile atacate, cât și în rândul percepției românilor referitoare la buna funcționare a statului, în general.

Sunt de părere că puterea judecătorească își respectă independența și acționează în respectul și supunerea față de lege. Societatea românească și statul de drept din România, atacate pe diferite flancuri și cu tendințe vădit dictatoriale, au în puterea judecătorească poate un ultim pilon de rezistență. Este o responsabilitate mai mult decât profesională pentru oamenii din sistem învestiți cu această responsabilitate, să reziste și să își facă datoria în mod corect și onest față de toți cetățenii acestei țări.

Consider că avem nevoie de luciditate, calm și o viziune constructivă. Nu putem să contribuim la dezvoltarea și modernizarea României într-un permanent climat de scandal, de ură, de învrăjbire, trebuie să analizăm riguros și nepărtinitor toate situațiile care impun o luare de poziție publică exclusiv negativă, lansată strict pentru a da apă la moară cârcotașilor. În acest context, cu cât vom fi mai analitici în a examina potențialele subiecte de scandal, cu atât vom putea să discernem cât mai bine ceea ce trebuie să facem și să eliminăm astfel tendințele de manifestare a răului absolut.

      Niculae Mircovici - declarație politică: Moartea care dă viață;

Domnul Niculae Mircovici:

"Moartea care dă viață"

În contextul necesității creșterii performanței sistemului românesc de sănătate și pentru a marca importanța conștientizării de către populație a fenomenului transplantului în scop terapeutic și a donării de organe de la donatori aflați în moarte cerebrală și de la donatori vii, am participat, la Sofia, la turneul internațional organizat de Societatea transplantaților din Bulgaria, acțiune organizata sub patronajul premierului Boiko Borisov.

Un eveniment deosebit de impresionant datorat somităților prezente. Ce poate fi mai emoționant decât să vezi pe terenul de fotbal mari chirurgi ai lumii, somități în transplantul cardiac, hepatic, renal, ortopedic, ocular etc., printre care îl menționez cu mare bucurie pe ilustrul chirurg transplantolog dr. Vlad Brașoveanu, elevul destoinic al titanului profesor Irinel Popescu, de altfel și căpitanul reprezentativei României, pe dr. Nica Andrei de la Agenția Națională de transplant, medicul echipei, pe prof. Valeriu loniță, arbitru FIFA, reprezentant al FRF, conducătorul tehnic al echipei, pe domnul Gheorghe Tache, președintele Asociației transplantaților din România, alături de jucători cu transplant de cord, de ficat, de rinichi, transplant osos sau de cornee, precum și de jucători care și-au donat un rinichi sau un lob de ficat.

A fost o bucurie imensă să reprezint Parlamentul României și mai ales să înțeleg ce înseamnă lupta medicilor pentru a face minuni, precum și faptul că donarea de organe înseamnă moartea care dă viață. Anul viitor va avea loc și în România acest eveniment și este necesară o implicarea a multor cadre medicale din domeniu, a donatorilor vii și a persoanelor transplantate, dar în primul rând a Parlamentului, a Federației Române de Fotbal, a marilor personalități din sport etc.

Echipa de fotbal a României a învins în toate meciurile, dar de câștigat au câștigat toți, participanți și spectatori, și mai ales poporul român, care se poate bucura de serviciile echipelor minunate de medici care dau dimensiunea școlii românești de medicină și care, încă o dată, prin rezultate, atrage atenția asupra necesității unei mai mari aplecări asupra nevoilor acestui domeniu.

Transplantologia, în România, în domeniul ficatului a cunoscut o dezvoltare fulminantă în ultimii ani, mai ales cu ajutorul domnului prof. Irinel Popescu, care a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, iar acesta a trecut de la etapa de pionierat la stadiul de procedeu de rutină, începând din aprilie 2000, când a avut loc primul transplant hepatic cu supraviețuirea bolnavului, a efectuat primul transplant combinat de ficat și pancreas, primul transplant combinat de ficat și insule pancreatice și primele transplanturi de celule stem pentru afecțiuni ale ficatului, a contribuit la alcătuirea legislației de transplant, pornind de la legea veche, Legea nr. 2/1998, căreia i s-au adăugat o serie de modificări, precum și directive ale Consiliului European. De asemenea, a organizat prelevări de organe la nivel național, a coordonat alocarea organelor, a stabilit parteneriate internaționale. Toate aceste eforturi s-au finalizat prin înființarea Agenției Naționale de Transplant în anul 2005.

Aceleași lucruri remarcabile se pot spune despre profesorul Ioanel Sinescu și transplantologia renală, despre profesorul Șerban Brădișteanu și transplantul cardiac, despre profesorul Dan Grecu și transplantul de os, Mihai Lucan și transplantul de pancreas, Mircea Olteanu și tranplantul de cornee etc.

Toate eforturile acestor personalități ar trebui însoțite de o susținere intensă din partea autorităților și a celorlalte instituții, cum ar fi biserica, ce au puterea de a influența mase de oameni. Aceste instituții ar trebui să aibă rolul de a crește conștientizarea populației asupra donărilor de organe.

În contextul în care foarte mulți medici de o calitate excepțională din România sunt atrași de mirajul mediului performant, a dotărilor din alte state și, de ce să nu fim sinceri, a câștigului material, reiterez o idee mai veche a mea, și anume aceea că dacă alte țări sunt capabile să producă diferite obiecte fizice de care ne folosim zi de zi, țara noastră ar putea "produce" medici din alte țări și nu numai de a exporta medici din care să putem obține atât profituri materiale, cât și aprecieri pe plan internațional.

Închei cu ideea ca "lucrurile bune să devină conduita noastră, modul nostru de viață". Acest lucru se poate doar printr-o încercare de schimbare a mentalității noastre, a atitudinii, dar la care să participe toate puterile din stat, clasa politică și societatea civilă.

      Ovidiu-Ioan Dumitru - declarație politică: Fermierii, la mila ploii;

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Fermierii, la mila ploii"

Agricultura, un sector care contribuie cu 6-7% la produsul intern brut al României, pierde an de an pe mâna guvernanților. România deține aproape 10 milioane de hectare arabile. Nu se cultivă tot, este adevărat, dar am reușit ca anul trecut să ne situăm pe locul II la producția de porumb, pe locul V la producția de grâu și pe primul loc la cea de floarea-soarelui. Cum am reușit? Am avut parte de o vreme prielnică pentru agricultură, pentru că România, odată "grânarul Europei", a ajuns la mâna ploii și bineînțeles a guvernanților sau a băncilor care nu acordă împrumuturi pentru un domeniu considerat a fi cu risc.

Am avut în ultimii ani producții record. Dar la ce ne ajută dacă nu există o constantă și dacă în continuare nu știm să fructificăm? În continuare importăm aproximativ 70% dintre alimentele consumate, în continuare nu există un sistem integrat de producție și desfacere, iar lipsa sistemului de irigații va face ca în anii secetoși să ne rugăm la bunul Dumnezeu pentru ploi pentru a avea producție.

În 2012 erau irigate aproximativ 120.000 ha din cele aproape 10 milioane. În anii ’90 exista un sistem de irigare cu o capacitate de 3 milioane de ha udate. Ca multe alte lucruri din România și acest sistem a fost devalizat de acei devoratori de fier vechi, iar în schimb, bineînțeles, nu s-a pus nimic. De perdele forestiere nici nu se mai pune vorba, au dispărut de mult. Sute de mii de ha de teren arabil sunt inundate la prima ploaie căzută din abundență.

Problema irigațiilor, a perdelelor forestiere și a altor sisteme de modernizare a domeniului ar fi putut fi rezolvată cu ajutorul fondurilor europene, dar, în bunul stil românesc, ori nu suntem capabili să le atragem, ori cine reușește se trezește lăsat baltă de un stat incapabil de a stimula investițiile și productivitatea. Așa se face că, potrivit unui raport al Curții Europene de Conturi, țara noastră a pierdut 700 de milioane de euro, bani aprobați deja de Comisia Europeană pentru proiecte, dar pentru care fermierii nu au reușit să obțină cofinanțare. Investiții care s-au dus pe apa sâmbetei pentru că băncile nu se riscă să dea împrumuturi, iar sistemul de garanții de stat nu a funcționat. Banii care ar fi trebuit dați spre garanție au fost ținuți în conturi, așa că statul a preferat să câștige 50 de milioane de euro din dobânzi și să piardă alte sute de milioane cuantificați în locuri de muncă, modernizare și productivitate crescută.

Agricultura ar putea reprezenta un motor al economiei dacă am fi conștienți de asta și dacă am ști cum să profităm de faptul că avem unul dintre cele mai roditoare terenuri din Europa. Din păcate însă ne aflăm în aceeași perioadă de letargie și stagnare din care nu mai reușim să ieșim de mai bine de 25 de ani.

      Ovidiu-Cristian Iane - declarație politică: Pensii nerușinate pentru demnitari neobrăzați;

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

"Pensii nerușinate pentru demnitari neobrăzați"

Eu sunt unul dintre deputații care au inițiat și susținut Legea pentru întregirea pensiilor personalului navigant și militar, și mă număr printre cei care vor vota da pentru proiectul de lege prin care se vor repara nedreptățile salariale făcute funcționarilor parlamentari, grefierilor, dar și deputaților și senatorilor.

Știu că această din urmă afirmație sună "scandalos", dar nu acesta este de fapt adevărul situației. Nu sunt de acord cu discriminările la care diferitele categorii de personal sunt supuse, având în vedere faptul că tuturor, în mod nediferențiat, li s-au redus pensiile în anul 2010. Dacă inițiem aceste demersuri reparatorii consider că ar fi echitabil ca toți cei nedreptățiți să fie repuși în drepturi.

Sunt conștient și de faptul că în spațiul mediatic este considerat un gest de ipocrizie pentru ca un demnitar public să își apere drepturile sau chiar să solicite o răsplată financiară pentru anii în care a muncit, cum ar fi o pensie, însă voi merge până într-acolo încât să afirm că acest drept constituțional și democratic ni se aplică și nouă, deputaților și senatorilor.

Demnitarul public, persoana aleasă de către oameni, este "angajatul" căruia îi refuzăm acest minim drept, cu atribuții dintre cele mai complexe pe plan atât intern, cât și extern și cu responsabilități multiple în tratarea cărora trebuie să acționeze cu imparțialitate, justețe și independență. Mai mult, demnitarul public nu va ocupa altă funcție de autoritate publică și nu va întreprinde activități comerciale, pentru a nu interfera cu misiunea sa de reprezentare a cetățenilor în forul legislativ de putere. Dincolo de aceste condiții și dincolo de această misiune, nu îl așteaptă nimic, pentru că a primi o pensie la sfârșitul mandatelor este considerat a fi o dovadă de obrăznicie. 4, 8 sau 12 ani să lucrezi într-o instituție care este baza democrației în statul de drept, să lucrezi just și motivat fără să poți fi influențat, adică să fii independent și demn, iar pentru acest lucru să primești puțin peste 1.000 de euro pe lună, bani care nu sunt considerați salariu și perioada nu se consideră vechime în muncă nici măcar pentru încadrarea de bază.

Această indignare generală urmată de discuții aprinse pe seama acestui subiect este unul dintr-un lung șir de demersuri ce au ca scop discreditarea Parlamentului, a parlamentarilor și distrugerea încrederii oamenilor în democrație și în reprezentarea politică.

Nu vreau să trăiesc într-o țară în care Parlamentul să fie slab și luat în derâdere. Dacă e așa, atunci să continuăm să luăm în derâdere și celelalte instituții. De ce să ne oprim aici? De ce nu și instituția prezidențială sau justiția? Acolo nu sunt salarii "nesimțite" și indemnizații și pensii speciale? Punctul de plecare al democrației într-un stat nu este Parlamentul? Care altă instituție se mai constituie prin vot direct al cetățeanului o dată la 4 ani? Ce fel de parlamentari vrem să avem dacă le interzicem orice activitate economică și îi plătim cu o sumă mai mică decât a unui directoraș de bancă? Ce încredere avem că acei oameni își vor păstra integritatea și demnitatea pe întregul mandat și ne vor reprezenta cu cinste?

"Parlamentarii cer pensii nerușinate", afirmă diferitele personalități din spațiul public, însă ceea ce omit să prezinte publicului larg este succinta comparație între solicitările demnitarilor și salariile oferite directorilor unor instituții de stat, după cum urmează:

  • Directorul general CNADNR - salariu de 15.500 lei/lună, 186.738 lei/an;
  • Directorul adjunct în departamentul economic CNADNR- 14.000 lei/lună, 160.764/an;
  • Fostul director general ROMATSA - salariu 56.800lei/lună;
  • Director operațional ROMATSA - venit 633.055 lei/an;
  • Președintele Consiliului Concurenței - venit 143.369 lei/an;
  • Șef ANAF - salariu de peste 43.800 lei/lună, peste 525.000lei/an;
  • Director general al Fondului de Garantare a Drepturilor în Sistemul de Pensii Private - salariu 17.000 lei/lună;
  • Director general FGDSPP- salariu 15.500 lei/lună;
  • Director general Transgaz - salariu 22.000 lei/lună.

Pensiile nerușinate solicitate de către deputați și senatori nici măcar nu intră în acest clasament al beneficiilor materiale oferite de statul român unor angajați care poate își merită fiecare bănuț, sau poate că nu au excelat în niciun fel în funcția primită.

Astfel, dacă eu ar trebui să îmi reevaluez poziția de susținere a acestei inițiative legislative prin care se reglementează ca parlamentarul să primească o pensie lunară de 1.200 de lei pentru un an de mandat și maxim 3.600 de lei pentru trei mandate, îi invit pe opozanți să cugete asupra următoarei întrebări: de ce să nu scoatem din cadrul legal pensiile tuturor celor care au ocupat funcții publice?

Încet și sigur, în ultimii 25 de ani s-a urmărit defăimarea actorilor politici într-o astfel de manieră încât însăși funcția de demnitar public să fie umplută de goliciune și lipsită de semnificație. Acești formatori de opinie anonimi au instituit, precum un virus, în accepțiunea generală faptul că demnitatea publică este o funcție ce nu merită respect, iar Parlamentul României este sursa răului.

Ceea ce acești lideri de opinie nu înțeleg, în goana lor după senzațional, este faptul că discreditarea Parlamentului va avea un efect pe termen lung mult mai grav și mai dăunător decât realizează, și acesta este prețul plătit pentru o audiență de câteva săptămâni.

      Radu Babuș - intervenție cu titlul:  București - Capitală europeană;

Domnul Radu Babuș:

"București - Capitală europeană"

La data de 27 martie 2014, Consiliul General al Municipiului București a aprobat Hotărârea pentru aprobarea depunerii candidaturii a Municipiului București în vederea depunerii candidaturii la titlul de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.

Programul "Capitală culturală europeană" a fost inițiat de Consiliul de Miniștri ai culturii din Uniunea Europeană în 1985 cu scopul de a apropia popoarele Europei și de a celebra contribuția orașelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de orașe au deținut acest titlu. În anul 2021 exista oportunitatea ca municipiul București să poată fi ales drept Capitala culturală europeană. Competiția națională pentru alegerea orașului ce va reprezenta România se deschide în 2015. Au anunțat deja intenția de a participa la această competiție orașele Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Craiova, Arad. Unele dintre ele au început deja primele pregătiri. Următoarea șansă a României de a avea o Capitală culturală europeană va fi abia peste alți 15 ani. Acest titlu poate fi împărțit între două orașe.

Conform studiilor realizate cu privire la dezvoltarea orașelor care au fost capitale culturale europene, printre beneficii se numără creșterea turismului în medie cu 12 procente în anul respectiv, a venitului regional prin proiectele culturale desfășurate, a venitului orașului, precum și relansarea imaginii acestuia. Alte beneficii sunt reprezentate de refacerea infrastructurii culturale, prin faptul că spațiile culturale noi și cele renovate rămân parte din infrastructura orașului, și de îmbunătățirea cooperării între cetățeni și autorități.

Evenimentul "Capitală culturală europeană" este considerat a fi capabil să modifice vizibil viața unui oraș și să îi marcheze viitorul. Astfel, procesul de accedere la titlul de Capitală Culturală Europeană începe cu 6 ani înainte și presupune schimbări semnificative ale orașului la nivel de imagine și infrastructură în sectorul cultural. Misiunea strategiei culturale a municipiului București este aceea de a promova cultura drept motor ce poate genera o dezvoltare economică durabilă și care poate conduce la coeziune socială, desființându-se în felul acesta preconcepția că activitățile culturale sunt consumatoare de fonduri. Conform studiilor realizate cu privire la dezvoltarea orașelor care au obținut titlul de Capitală culturală europeană, acestea beneficiază de o serie de avantaje extrem de importante pentru viața și prosperitatea oricărui spațiu urban, ca de pildă: creșterea turismului; creșterea venitului regional; creșterea venitului orașului; relansarea imaginii orașului; refacerea infrastructurii culturale; coeziunea socială; cooperarea cetățeni-autorități; solidaritatea reprezentanților politici ai orașului.

Astfel, se va elabora Strategia culturală a municipiului București pentru perioada 2015-2025, cu scopul depunerii candidaturii la titlul de Capitală europeană culturală în anul 2021.

      Radu Zlati - declarație politică: Procurorii finului spală obrajii nașului;

Domnul Radu Zlati:

"Procurorii finului spală obrajii nașului"

La data de 06 aprilie 2015, un procuror din cadrul Parchetului General a dispus clasarea cauzei în Dosarul nr. 46/P/2015, care avea ca obiect plângerea penală formulată la adresa premierului Victor-Viorel Ponta pe motiv că acesta nu a organizat la termenul legal alegeri pentru conducerea Consiliului Județean Cluj.

Adică trei zile mai târziu, după ce un judecător a hotărât, în aceeași speță și plecând de la aceleași fapte și de la aceeași legislație, să-l oblige pe Victor Ponta să respecte legile României, un procuror decide să îl spele de păcate pe premierul născut dintr-o speranță numită USL și, luând în considerare doar criteriul asigurării suportului financiar al campaniei pentru alegerea unui nou președinte al Consiliului Județean Cluj, ignoră faptul că, amânând sine die respectivele alegeri, Guvernul și prim-ministrul încalcă flagrant legea. Desigur, ceea ce poate face un judecător, a cărui independență este consfințită prin Constituție, nu este la îndemâna unui procuror al cărui statut stă, la urma urmei, în pixul mai marilor săi ierarhici. Cu ce rezultat?

Avem în momentul de față 26 de mandate de primar vacante, șase mandate de parlamentar și trei mandate de președinte de consiliu județean, la care se adaugă două consilii locale dizolvate - pentru toate acestea Guvernul PSD nu organizează alegeri parțiale anticipate. Nu le organizează temându-se că la urne se va vedea în mod clar, dincolo de orice îndoială, că electoratul român respinge guvernarea unui partid și a unui premier care au dus duplicitatea la rangul de politică de stat.

Între timp, procurorii aflați, de mai aproape sau de mai departe, la mâna domnului Cazanciuc fac curat în cazierul primului-ministru și clasează un dosar în care vinovăția acestuia pare mai evidentă decât asemănarea dintre un text și varianta sa copy-paste. Și cum legătura de rudenie dintre premierul Ponta și ministrul justiției Cazanciuc este de notorietate publică, nu pot decât să trag concluzia că procurorii finului spală obrazul pătat al nașului. Curat murdar, coane Ponta!

      Raluca Ispir - declarație politică referitoare la soluțiile propuse de Partidul Național Liberal în vederea susținerii dezvoltării permanente a individului și a societății;

Doamna Raluca Ispir:

Partidul Național Liberal a fost întotdeauna, pe parcursul îndelungatei sale existențe politice, un promotor și un susținător al dezvoltării permanente a individului și a societății. Din acest punct de vedere, din motive de constrângere ale sistemului comunist și, după revoluție, din cauza lipsei finanțării și a interesului, educația și formarea profesională continuă a cetățenilor români, după ce aceștia își duc la bun sfârșit școlarizarea obligatorie, a cunoscut un regres. Astfel, conform datelor europene, participarea adulților la învățare pe parcursul întregii vieți reprezintă pentru România, încă, o realitate neglijată. Mai puțin de 2% dintre angajați participă la un proces de formare continuă, în comparație cu 10% în UE (valoarea indicatorului înregistrând o creștere mică, insuficientă, de la 1,3% în 2007 la 1,6% în 2011).

Drept urmare, PNL propune o serie de soluții pentru îmbunătățirea acestui indicator. Sunt vizate, astfel, încurajarea prin pârghii fiscale și nonfiscale a participării la formarea profesională continuă a persoanelor cu nivel redus de educație și calificare profesională, a celor care lucrează în companii mici cu sub 10 angajați, a celor cu vârste de peste 40 de ani, care locuiesc în mediul rural și mai ales a femeilor. Având în vedere că trăim într-o societate în care accesul liber la cunoaștere este vital, considerăm că organismele de resort ar trebui să aibă permanent în vedere informarea corectă și completă a populației cu privire la ofertele de formare. Promovarea accesului la internet și la activități culturale, mai ales în mediul rural și în zonele/comunitățile dezavantajate este o altă pârghie prin care se poate da acces la aceste informări. De asemenea, considerăm utilă gândirea unui set de măsuri pentru acordarea de stimulente financiare pentru individ, dar și pentru angajator, altfel încât angajații să aibă acces la programe de formare profesională.

Alte soluții propuse de PNL sunt creșterea flexibilității rutelor de formare, pentru a se adapta nevoilor beneficiarilor concreți, profesionalizarea practicienilor, cu rute flexibile de acces și progres în carieră, precum și un sistem adecvat de formare continuă a personalului care activează în acest domeniu. În acest sens, se impune și diversificarea rolurilor personalului din educația și formarea profesională a adulților, prin noi roluri precum facilitatori online, mentori, coach, consilieri de carieră, evaluatori de competențe, designeri de formare etc.

      Raluca Surdu - declarație politică cu referire la problema învățământului;

Doamna Raluca Surdu:

Problema învățământului românesc a fost, în ultimii 25 de ani, deseori adusă în prim-planul discuțiilor la nivel guvernamental. S-au încercat nenumărate reforme și s-au perindat zeci de miniștri care au încercat să își lase amprenta asupra unui domeniu în permanență slab finanțat. Partidul Național Liberal consideră că este necesară o reformă profundă a politicii în educație, începând cu activarea unor resurse de gândire noi, existente în sistem și încă neutilizate în mod real.

Educația nu se poate face fără finanțare. Este motivul pentru care PNL și-a propus un obiectiv de creștere a finanțării educației prin alocarea progresivă a resurselor până la atingerea a 6% din PIB. Poate părea un țel dificil de atins, dar trebuie să avem în vedere faptul că această creștere a fondurilor alocate are inclusiv o justificare socială, structurată pe două componente.

În primul rând se urmărește reducerea abandonului școlar în condițiile în care scopul final al actului educațional este asigurarea unei bunăstări individuale, iar în al doilea rând trebuie să ținem seama de faptul că nu se poate face învățământ de calitate cu profesori prost plătiți. Drept urmare, se impun investiții direcționate în primul rând către resursa umană și în infrastructură. Recrutarea, în baza unor standarde de selecție foarte riguroase și exhaustive, a celor mai buni absolvenți de studii superioare, pentru a deveni profesori, implică o finanțare reală a acestei profesii. În egală măsură, colaborarea dintre profesor și elev/student impune o infrastructură care să susțină un proces continuu de educare.

În același timp, tot în programul de guvernare pe termen lung, PNL și-a propus ca rețeaua școlară să fie redimensionată în funcție de nevoile reale ale comunității pe care o deservește. Astfel, se permite reducerea numărului de elevi la clasă la un nivel optim, condiție importantă în procesul de educație, în relația profesor-elev, și introducerea sistemului "școala după școală", care favorizează continuarea studiului sub îndrumarea directă a profesorului și organizarea de activități de dezvoltare personală a copilului. Câștigarea încrederii în procesul educațional impune fără întârziere o "revoluție a învățării" care să stea la baza unui nou curriculum care să favorizeze construcția cunoașterii. Învățământul preuniversitar este cheia unei educații de calitate pe termen lung. Fundația învățământului universitar, poate chiar a învățării pe tot parcursul vieții, este învățământul preuniversitar. Cele două sisteme nu mai pot fi tratate separat de vreme ce realitatea ne arată că elevii și studenții - beneficiarii principali ai actului educațional - nu sunt convinși de importanța studiilor pe care le urmează.

Alături de colegii mei liberali, consider că educația reprezintă unul dintre cele mai importante bunuri publice pe care orice Guvern are datoria de a-l pune la dispoziția societății. Pe de altă parte, meseria de profesor poate fi considerată între primele clasificate în categoria profesiilor de sacrificiu în care se califică și cele de medic, polițist, magistrat, și nu numai. Pornind de la această dublă realitate publică, dar și privată și ținând seama de starea de fapt în care se află educația din România de astăzi, este necesară reconectarea sistemului de învățământ la cerințele societății românești în context european și global.

      Raluca Turcan - declarație politică intitulate: - Fotografia lui Victor Ponta cu Președintele Iohannis arată cât de ipocrită a fost colaborarea premierului cu președintele din ultimele luni;

Doamna Raluca Turcan:

"Fotografia lui Victor Ponta cu Președintele Iohannis arată cât de ipocrită a fost colaborarea premierului cu președintele din ultimele luni"

După ce a pierdut alegerile, luni de zile Victor Ponta s-a pitit în spatele colaborării instituționale cu Președintele Iohannis pentru interesul național.

Victor Ponta îl jignește pe Klaus Iohannis pentru că alegerea lui Klaus Iohannis ca președinte este o rană pe orgoliul lui supradimensionat.

Premierul își arată acum mentalitatea de laș care, după ce a fost înfrânt usturător la vot direct, se îmbățoșează pe la colțuri: jignește, râde de cătușe, minte. Pentru un premier cu așa de mulți apropiați în rândul cărora se aude atât de des sunetul de cătușe, Victor Ponta chiar nu ar trebui să vorbească de cătușe. Victor Ponta a trădat, rând pe rând, colaborarea cu Traian Băsescu, cu Crin Antonescu, cu Klaus Iohannis. Pentru a trăda, Victor Ponta nu are nevoie să fie în USL sau PSD, Victor Ponta trădează pentru că așa este natura lui.

Pe oameni ca Victor Ponta, din păcate, cicatricele nu îi fac mai înțelepți, ci mai răi. Problema României nu este cu omul Victor Ponta, ci cu premierul Victor Ponta. Cinismul cu care îl jignește pe Klaus Iohannis, cu care pretinde că colaborează, este la fel cu cinismul cu care reduce populist impozitele, deși știe că va arunca în aer bugetul.

Problema lui Victor Ponta nu este că nu înțelege ce face, ci că nu îi pasă ce face și face orice pentru a rămâne la puterea pe care a pierdut-o prin vot acum 5 luni.

Modificările la Codul fiscal sunt emblema cinismului și a nepăsării unui politician care acoperă acuzațiile de corupție ale apropiaților săi cu măsuri fiscale populiste care vor destabiliza bugetul.

      Raluca Turcan - declarație politică intitulate: - PNL cere majorității PSD să repare discriminarea generată de decontarea parțială a transportului elevilor;

Doamna Raluca Turcan:

"PNL cere majorității PSD să repare discriminarea generată de decontarea parțială a transportului elevilor"

Proiectul de Lege privind renunțarea la plafonarea abonamentelor elevilor navetiști ajunge astăzi la Comisia de buget, finanțe și bănci, după ce Comisia pentru învățământ din Senat, condusă de Ecaterina Andronescu, a menținut această discriminare a elevilor din mediul rural. PSD a dat un alt îndemn rușinos la încălcarea Constituției! Este vorba despre o încurajare a discriminării elevilor care merg la o școală situată la o distanță mare de casă.

Fac apel la senatorii din Comisia de buget, finanțe și bănci să respingă această plafonare profund discriminatorie!

Conform Legii educației naționale, dar și prevederilor Constituției, fiecare cetățean are drepturi egale la învățătură, iar statul este obligat să asigure accesul nediscriminatoriu la educație. Nicăieri în Constituție sau Legea educației naționale nr. 1/2011 nu scrie că abonamentul necesar pentru a ajunge la școală se poate deconta parțial!

În acest moment, abandonul școlar în România este la o cifră de avarie - 17,5%, iar 20% dintre elevi nu-și continuă studiile liceale din motive financiare. Guvernul trebuie să țină cont de faptul că din 2020 liceul va fi obligatoriu prin lege, iar unul din cinci elevi nu-și permite să plătească nici măcar costurile de transport.

În ultimii doi ani, Guvernul PSD nu a decontat restanțele înregistrate la naveta școlară, iar în acest moment sunt peste 138.000 de elevi care fac naveta zilnic, iar suma decontată de stat este de cele mai multe ori la jumătatea cheltuielii reale sau chiar mai puțin. În această situație sunt elevii din județe precum: Alba, Arad, Argeș, Caraș-Severin, Prahova, Brăila, Constanța, Galați, Dâmbovița, Mehedinți, Satu Mare, Dolj, Mureș, Vâlcea, Giurgiu. La școlile din județele Cluj și Timiș elevii navetiști au primit înapoi doar 70% din costul navetei.

PNL cere majorității PSD să repare discriminarea generată de decontarea parțială a transportului elevilor.

PNL solicită senatorilor și deputaților să susțină echitatea în sistemul de educație, să repare discriminarea elevilor care provin din mediul rural.

      Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - De Ziua Internațională a Cărții;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"De Ziua Internațională a Cărții"

Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor a fost un bun prilej pentru români, oameni obișnuiți, persoane publice, inclusiv politicieni sau autorități ale statului, să-și exprime dragostea față de carte, față de lectură, față de cei care scriu. Ani de-a rândul, de la catedră sau de la microfonul Camerei Deputaților, în fața studenților mei, în cărți și articole, inclusiv pe blog sau Facebook, am pledat pentru puterea cărții în viața fiecăruia dintre noi, pentru rolul ei cheie în formarea noastră, în viața noastră.

Am făcut, nu o dată, donații de carte, primind, la rândul meu, pentru Universitatea din Suceava, în care îmi desfășor activitatea, alte cărți.

De asemenea, am constatat că această Zi a Cărții a fost prilej de promovare a politicilor Guvernului Ponta, care a anunțat reducerea cotei TVA pentru cărți de la 9% la 5%. Ministrul culturii va depune la Camera Deputaților un amendament la Proiectul noului Cod fiscal, prin care TVA-ului pentru cărți să-i fie aplicată reducerea menționată anterior. Asemenea altor reduceri de TVA, această măsură este bună pentru puținii români care mai intră în librării pentru a achiziționa cărți. Nu pot să nu susțin orice măsură de relansare a acestui obicei al lecturii care ne lipsește astăzi mai mult ca oricând, dar nu pot să nu mă întreb dacă aceasta va rezolva fondul problemei.

Obiceiul lecturii se deprinde în școală, în biblioteca școlii, pe băncile clasei, cu Abecedarul în mână. Ce rost mai are să scădem TVA-ul la cărți când elevii României nu au avut Abecedar, nu au avut manuale de comunicare un semestru întreg și au învățat, cu mari eforturi, de pe fișe, sub îndrumarea învățătorului, fără carte în mână? Cum putem să formăm un copil de 6 sau 7 ani în spiritul dragostei față de lectură să meargă cu drag în bibliotecă și, evident, în librărie, dacă primii lui ani de școală se află sub semnul abandonului, al nepăsării, al uitării. Aș dori să amintesc aici și concluziile rapoartelor inspectoratelor școlare sau ale reprezentanților ARACIP care au semnalat, ca o problemă generală, lipsa dotărilor corespunzătoare cu materiale didactice și auxiliare ale școlilor, lipsa unei dezvoltări corespunzătoare a fondului de carte din bibliotecile școlare.

Aș vrea să ne gândim la o rezolvare în profunzime a problemelor legate de carte și drumul ei către tinerii noștri. Salvarea va veni doar după ce educația va primi finanțarea corespunzătoare. Vorbesc de acea finanțare de 6% pe care toți, pe rând, am susținut-o, dar care nu a ajuns în sistem.

Specialiștii afirmă că cele mai puține neajunsuri în domeniul vânzării de carte, în ultimii 10 ani, se regăsesc în segmentul de carte pentru copii. Cumpărătorii sunt părinții, preocupați de educația copiilor lor și interesați să le pună la dispoziție toate pârghiile pentru activitatea școlară, cheltuind sume semnificative.

Să le venim în sprijin prin legislație și atitudine!

      Sanda-Maria Ardeleanu - declarație politică: - Drogurile, din nou;

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

"Drogurile, din nou"

Ne aflăm în fața unei situații fără precedent care poate avea consecințe extrem de grave în rândul tinerei generații. Recent, am auzit despre apelul disperat al medicilor care atrag atenția asupra faptului că numărul de copii sub 10 ani care ajung în secțiile de toxicologie din spitalele de pediatrie în urma consumului de etnobotanice este alarmant de mare. Cele constatate de medicii de specialitate sunt confirmate și de rapoartele internaționale care atestă că vârsta de consum a scăzut sub 10 ani.

Drogurile, în special etnobotanicele care, deși au efecte devastatoare, sunt preferate de copii, fiind la îndemâna acestora atât prin intermediul vânzărilor online, cât și prin cel al dealerilor din școli. Astfel că elevii pot achiziționa în mod special marijuana, drogul care a urcat pe primul loc în topul preferințelor, utilizat la scară largă nu doar de liceeni, ci și de adulți.

Sunt cadru didactic și nu pot să îmi închipui că există profesori care cunosc cazuri de elevi consumatori și acceptă tacit fenomenul, fără a lua măsuri pentru stoparea acestuia. Sindicatul Tinerilor Profesori din România, prin reprezentanții săi, trage un semnal de alarmă, arătând că situația este foarte gravă în mediul școlar. Aceștia au constatat că în unele licee elevii au ajuns chiar dealeri de droguri.

Este trist să ne uităm la o generație de copii care se află în pericol de a simți efectele ireversibile ale drogurilor. Deși ne este aproape imposibil să asociem copii de 6, 7 ani cu afecțiuni ca paranoia sau atacul de panică, acestea sunt doar două dintre consecințele consumului pe termen lung, conform experților în domeniu.

Este absolut necesar să repunem pe agenda noastră și problematica privind traficul și consumul de droguri. În sertarele comisiilor de specialitate din Parlamentul României se află diverse proiecte legislative pe această problematică. Am depus în urmă cu vreo trei ani o inițiativă legislativă în vederea reglementării condițiilor de punere pe piață a plantelor, substanțelor și preparatelor stupefiante, halucinogene, euforice, psihotrope și a derivaților acestora, care, ca și alte asemenea proiecte, nu a beneficiat însă de voință politică.

Există cel puțin trei direcții de maximă urgență asupra cărora trebuie să ne aplecăm în calitate de legiuitori:

  • actualizarea legislației în domeniu, cu precădere în ce privește vânzarea în mediul online, introducând măsuri de securitate în ceea ce privește posibilitatea de a oferi spre vânzare substanțe etnobotanice;
  • introducerea în legislație a unor pedepse puternic înăsprite pentru vânzătorii de droguri;
  • lansarea unui set de propuneri la nivel de Guvern pentru inițierea unor campanii de combatere a traficului de droguri în școli, campaniile de prevenire a consumului deja desfășurate fiind depășite de realitate.

Nu avem voie să uităm de aspectele esențiale ale activității noastre care par, în aceste zile, sufocate de o serie întreagă de alte teme, spectaculoase, dar care nu au nimic de-a face cu realitatea societății românești, cu copiii și nepoții noștri față de care avem cea mai mare obligație și pentru care e nevoie acum de o mobilizare exemplară pentru a reduce pe cât posibil acest fenomen devastator.

      Sorin-Avram Iacoban - declarație politică intitulată 9 mai - Ziua Independenței României;

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"9 Mai - Ziua Independenței României"

A venit timpul să citez iarăși din legea fundamentală a țării, care, la articolul 1 precizează: România este stat național, suveran, independent, unitar, indivizibil". Desigur, acesta este rezultatul luptei de secole a poporului român, care a dorit să demonstreze celorlalte națiuni faptul că dreptul la autodeterminare nu poate fi refuzat pe motive politice.

Suntem stat independent, însă uităm deseori de semnificația zilei de 9 mai, ziua în care România și-a declarat pentru prima dată independența.

La începutul domniei lui Carol I, România era un stat mic, cu o suprafață de 121.000 km și o populație de doar 5 milioane de cetățeni. Alte 5 milioane de cetățeni trăiau în provinciile istorice ocupate de imperiile vecine. Problema în zona Mării Negre era ridicată de situația Imperiului Otoman, aflat în decădere, și de situațiile popoarelor din zonă, care încercau să obțină independența.

Marile puteri, și aici mă refer la Franța și Regatul Unit, aveau interese puternice în zona Imperiului Otoman, astfel că soluția militară părea de neevitat.

Guvernul român a început mobilizarea parțială încă din 1876, deși a susținut, în primă fază, o politică de neutralitate. În acest sens, Guvernul român a încheiat cu Imperiul Țarist un acord care viza libera trecere a trupelor țariste, în condițiile în care țarul garanta apărarea și menținerea integrității României.

La 6 aprilie 1877, guvernul țării noastre a mobilizat preventiv armata permanentă, cea teritorială, cât și cea de rezervă, totalizând un număr de peste 125.000 de oameni, fapt care s-a soldat cu riposte ale Imperiului Otoman, care a sechestrat unele nave românești încărcate cu cereale, a suspendat diplomații români din Constantinopol și a bombardat orașele Brăila și Reni.

La 29 aprilie, respectiv 30 aprilie 1877, în cadrul sesiunii Adunării Deputaților și, respectiv, Senatului, Parlamentul României declara rupte legăturile diplomatice cu Imperiul Otoman și recunoștea existența stării de război.

Deși Imperiul Otoman a încercat cu disperare obținerea unor condiții avantajoase prin propunerea unei Constituții noi, în care România era considerată o provincie, ce-i drept, privilegiată, la 9 mai 1877 Mihail Kogălniceanu a proclamat independența României, iar a doua zi actul a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I.

Astfel, plata tributului înceta, fiind redirecționat către bugetul țării. A fost instituit Ordinul Național Steaua României cu 5 clase, care trebuia să fie acordat tuturor cetățenilor care se distingeau pe timp de pace sau război.

Opinia publică internațională a primit favorabil Proclamația de independență, cu excepția Franței, care a primit-o cu rezerve, și a Imperiului Otoman, cât și a Regatului Unit, care au primit independența României cu ostilitate.

La Conferința de Pace de la Berlin, din anul 1878, s-a decis ca Imperiul Țarist să recunoască României independența și să cedeze teritoriile Dobrogei, Deltei Dunării, portului Constanța și Insulei Șerpilor, însă România pierdea județele din sudul Basarabiei, anume: Cahul, Ismail și Bolgrad.

Deși Carol I nu a fost mulțumit de acest joc politic, Otto von Bismark a reușit să îl convingă pe principele român să accepte această stare de fapt care oferea noi oportunități României atât din punct de vedere politic, prin renunțarea la suzeranitatea otomană, cât și economic, datorită accesului la Marea Neagră, și datorită accesului asupra traficului pe Dunăre.

Aceasta este o pagină glorioasă din istoria României care a contribuit mai târziu la înfăptuirea României Mari. Pe această cale aducem un omagiu sincer eroilor români care s-au jertfit pe câmpul de luptă pentru câștigarea independenței statului român.

      Sorin Constantin Stragea - declarație politică: - 9 mai - triplă sărbătoare a poporului român;

Domnul Sorin Constantin Stragea:

"9 Mai - triplă sărbătoare a poporului român"

Ziua de 9 mai are o triplă semnificație în conștiința poporului român: proclamarea independenței de stat a României la 9 mai 1877, victoria Coaliției în cel de-al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945 și Ziua Europei.

Ziua de 9 mai conține reverberații istorice pentru români, fiind în primul rând ziua în care Parlamentul țării proclamă în anul 1877, cu unanimitate de voturi, "Independența absolută a României". Este momentul așteptat de multe generații, moment în care ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, poate rosti cuvintele "Suntem o națiune liberă și independentă".

Ziua de 9 mai înseamnă și victoria forțelor aliate împotriva Germaniei naziste. La 9 mai 1945, sub loviturile concentrice ale forțelor aliate, Germania a fost silită să capituleze necondiționat. Astfel, cel de-al Doilea Război Mondial declanșat pe axa Berlin-Roma-Tokio în anul 1939 a luat sfârșit în Europa. În rândul statelor învingătoare se află și țara noastră care, sub conducerea Regelui Mihai la 23 august 1944, iese din alianța cu Germania nazistă și se alătură țărilor aliate cu întreg potențialul economic și armata de peste 600 de mii de oameni.

Ziua de 9 mai, Ziua Europei, nu înseamnă numai nașterea proiectului european, ci și sărbătoarea anuală a păcii și unității în Europa. În 1985 liderii UE, în cadrul Summit-ului de la Milano, au decis ca la 9 mai să fie sărbătorită Ziua Europei. Parlamentul European a recunoscut oficial ziua de 9 mai ca sărbătoare oficială în anul 2008. Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. UE înseamnă mai puține frontiere, mai multe oportunități, un mediu mai curat, egalitate de șanse, libertate, securitate.

Importanța construcției europene este evidentă și nu trebuie argumentată. Faptul că România este parte a acestei construcții este poate cea mai mare realizare după obținerea independenței.

      Sorin Constantin Stragea - declarație politică: - 28 aprilie - Ziua mondială a siguranței și sănătății la locul de muncă;

Domnul Sorin Constantin Stragea:

"28 aprilie - Ziua mondială a siguranței și sănătății la locul de muncă"

28 aprilie este Ziua internațională a sănătății și securității la locul de muncă. Din 2003 Organizația Internațională a Muncii a constatat și a subliniat necesitatea prevenirii accidentelor și problemelor de sănătate la locul de muncă cu ajutorul dialogului social și tripartitismului.

Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă susține OIM prin lansarea ultimei sale campanii de sănătate la locul de muncă. 28 aprilie este, de asemenea, ziua in memoriam pentru muncitorii din organizații.

Lumea muncii în Europa este dinamică. Nu numai că apar noi pericole și riscuri, dar de asemenea relația dintre angajator și muncitor, forța de muncă demografică europeană, structura și modelele muncii sunt într-o continuă schimbare. Aceste modificări, la rândul lor, afectează modul în care securitatea și sănătatea la locul de muncă sunt gestionate, la nivel regional, național și internațional.

Investiția în dezvoltarea unei culturi corporative care acordă o importanță deosebită securității și sănătății este prin urmare un aspect esențial nu numai pentru organizații. Este o prioritate și pentru UE și pentru alte organizații internaționale, precum Organizația Internațională a Muncii (OIM) care a consacrat Ziua mondială a securității și sănătății 2015 acestei teme în cadrul apelului la acțiune - "Alăturați-vă și contribuiți la crearea unei culturi de prevenție în domeniul SSM!". UE este cel mai mare donator de asistență oficială pentru dezvoltare din lume. Anul european pentru dezvoltare 2015 este o oportunitate de a demonstra angajamentul ferm al UE față de eradicarea sărăciei în lume.

Anul 2015 este termenul-limită pentru Obiectivele de dezvoltare ale mileniului (ODM), așadar, este momentul ideal să privim înapoi spre ceea ce s-a realizat și, mai important, să analizăm ce mai trebuie făcut. Unul dintre obiectivele ODM îl reprezintă: obținerea unui loc de muncă decent pentru femei, bărbați și tineri. Un loc de muncă decent și durabil nu este posibil fără un nivel adecvat al SSM. Un rol important în protejarea lucrătorilor și promovarea securității și sănătății este și în afara spațiului UE.

      Sorin Constantin Stragea - declarație politică: - 3 mai - Ziua mondială a libertății presei;

Domnul Sorin Constantin Stragea:

"3 mai - Ziua mondială a libertății presei"

3 mai este Ziua mondială a libertății presei. În anul 1993 Adunarea Generală a ONU a proclamat Ziua mondială a presei libere, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de a XXVI-a sesiune a Conferinței Generale a UNESCO în 1991.

Conform articolului 19 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea opiniilor și exprimării: acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum și libertatea de a căuta, de a primi și de a răspândi informații și idei prin orice mijloace și independent de frontierele de stat. Conferința generală a UNESCO a adoptat la 15 octombrie 1991 o rezoluție privind "Promovarea presei în lume", care recunoaște că "o presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a oricărei societăți democratice. Cea mai mare libertate a presei se regăsește în Finlanda, Olanda și Norvegia. România, ocupând locul 92, intră în categoria țărilor care au presa parțial liberă. Printre problemele care împiedică demersul jurnalistic se numără presiunile venite din partea factorului politic și economic, mai ales în această perioadă de criză.

Mass-media din țara noastră este afectată de restructurări, managementul nu a găsit încă răspunsuri creative la schimbările majore din domeniu, iar calitatea prestațiilor jurnalistice rămâne, cu mici excepții, la cote modeste.

Libertatea presei în România, acum și în anii următori, trebuie să însemne companii consolidate financiar, redacții stabile și valoroase profesional, o identitate bine conturată a profesiei de jurnalist și a industriei mass-media. Fără autonomie susținută din interior prin valoare editorială și putere financiară nu există libertate reală a presei.

      Sorin Constantin Stragea - declarație politică: - Ziua mondială a sănătății 2015;

Domnul Sorin Constantin Stragea:

"Ziua mondială a sănătății 2015"

Din 1950, Ziua Mondială a Sănătății este celebrată în fiecare an pe 7 aprilie, pe o temă care evidențiază un domeniu prioritar pentru Organizația Mondială a Sănătății. Ziua Mondială a Sănătății este o oportunitate pentru întreaga lume de a se concentra asupra unei probleme majore de sănătate publică la nivel global.

Tema pentru Ziua Mondială a Sănătății 2015 este Siguranța alimentației, o temă de maximă importanță pentru toți oamenii de pe planetă și pentru multe părți interesate, incluzând guvernele, societatea civilă, sectorul privat, precum și agențiile interguvernamentale.

Scopul urmărește să stimuleze guvernele să îmbunătățească siguranța alimentației prin campanii de sensibilizare a publicului și să evidențieze acțiunile în curs de desfășurare în acest domeniu să încurajeze consumatorii să se asigure că alimentele din farfuria lor sunt sigure - să pună întrebări, să verifice etichetele, să urmeze sfaturile de igienă.

Siguranța alimentației - care stă la baza securității alimentare, dar este diferită de aceasta - este un domeniu de acțiune al sănătății publice care protejează consumatorii de riscurile de toxiinfecție alimentară sau de alte boli transmise prin alimente, acute sau cronice. Siguranța alimentației este, prin urmare, o condiție preliminară pentru securitatea alimentară. Ziua Mondială a Sănătății 2015 este o ocazie de a sensibiliza guvernele, fermierii, producătorii, comercianții, personalul din domeniul sănătății și consumatorii despre importanța siguranței alimentației.

Datoria noastră de politicieni, de membri ai Parlamentului este să creăm cadrul legal pentru a preîntâmpina aceste probleme cu care cu siguranță populația țării se va confrunta în anii care urmează. Sănătatea, învățământul și combaterea sărăciei ar trebui să fie domenii primordiale în preocupările noastre. Prin tot ceea ce facem aici trebuie să dăm semnale clare că starea națiunii române ne interesează și că viitorul nostru, al copiilor și nepoților noștri este pentru noi lucrul cel mai de preț, cel pentru care ne zbatem să îl facem mai bun, mai plin de speranță.

      Ștefan-Alexandru Băișanu - declarație politică cu tema: Greva generală din administrația publică locală ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Guvernul Ponta;

Domnul Ștefan-Alexandru Băișanu:

"Greva generală din administrația publică locală ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Guvernul Ponta"

Greva generală de o zi a funcționarilor din administrația publică locală, nemulțumiți de salarizarea deficitară și de dezinteresul Guvernului, care a avut loc săptămâna trecută pare un eveniment tratat cu o totală nepăsare de către Guvernul Ponta.

Peste 32.000 de funcționari din administrația publică locală, din 36 de județe, s-au aflat joia trecută în grevă generală, ei solicitând, printre altele, creșteri salariale de 10% și acordarea tichetelor de masă, dar Guvernul Ponta nu a părut deloc preocupat de acest semnal de alarmă tras de funcționarii din administrația publică locală și nici măcar nu a chemat sindicatele la dialog, cu scopul de a identifica soluții la problemele și revendicările lor.

Partidul Național Liberal critică lipsa de interes pentru dialog social manifestată de Guvernul Ponta și cere Executivului să ia urgent măsuri pentru evitarea unor proteste și mai ample, care ar putea să afecteze grav bunul mers al instituțiilor publice din România.

Deși ministrul muncii, doamna Rovana Plumb, împreună cu premierul Ponta au tot promis bugetarilor că vor aplica Legea salarizării unitare ba din anul 2014, apoi din 2015, iar mai nou, au amânat-o pentru la anul, în 2016, în fapt nu s-a întâmplat absolut nimic, iar din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei.

Legea-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice a fost aprobată încă din anul 2010, cu un eșantion reprezentativ de 260 posturi din toate domeniile de activitate, iar pe baza evaluării acestui eșantion a fost creată o nouă ierarhie a posturilor, atât între domeniile de activitate, cât și în cadrul aceluiași domeniu. Astfel, raportul dintre salariul minim și cel maxim în sectorul bugetar a fost stabilit de la 1 la 15, numărul claselor de salarizare a fost limitat la 110, iar sporurile, compensațiile, primele și indemnizațiile au fost plafonate astfel încât salariul de bază să constituie partea majoritară a câștigului. Dar, din cauza tergiversărilor guvernamentale, această lege nu a fost aplicată efectiv până în prezent, iar salariile personalului bugetar nu au putut fi însă stabilite niciodată prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu valoarea de referință, astfel încât, până astăzi, au fost păstrate salariile avute anterior intrării în vigoare a legii-cadru.

Sindicatele acuză, pe bună dreptate, Guvernul Ponta de incompetență pentru faptul că introduce eronat unele profesii în categoria meseriilor necalificate, nediscutând și nenegociind cu cei interesați noua formă a legii, lăsând astfel revendicările acestora nesoluționate integral.

PNL consideră că Guvernul Ponta mimează bunele intenții, dar în realitate face numai ce știe, iar acest mod de a ignora total o grevă generală, care reprezintă în fapt o ultimă formă de protest a unei categorii sindicale, poate conduce la momente tensionate, care ar trebui, clar, evitate prin dialog social, domnilor guvernanți!

      Tamara-Dorina Ciofu - declarație politică intitulată: Este nevoie de măsuri legislative complementare pentru acțiunile de prevenire și control al tuberculozei;

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Este nevoie de măsuri legislative complementare pentru acțiunile de prevenire și control al tuberculozei"

În ciuda progresului obținut în ultimii 12 ani, de scădere progresivă a incidenței TBC, de la 142,2 la 100.000 de locuitori în 2002 (30.986 de cazuri noi și recidive) la 73,3 la 100.000 de locuitori în 2013 (15.629 cazuri noi și recidive), România rămâne țara cu cea mai mare incidență din UE (de cinci ori peste media UE), furnizând circa 20% din cazurile de TBC raportate în UE, în condițiile în care deține 4% din populația UE. Incidența tuberculozei variază pe teritoriul țării și este relativ influențată de statutul socioeconomic al regiunilor, cu valori mai ridicate în est, vest și sud și mai scăzute în centru și nord-vest.

Comparativ cu țările europene, în România, amploarea fenomenului nu se datorează nici migrației (în fiecare an sunt raportate doar câteva cazuri la persoane născute în afara țării) și nici infecției HIV (procentul infectaților HIV din numărul cazurilor de TBC raportate a fost în ultimii ani sub 0,5%), un factor important al severității endemiei TBC din România fiind reprezentat de problemele socioeconomice cu care se confruntă pacienții. Prin scăderea nivelului de trai a fost influențată evoluția incidenței, dovadă fiind și faptul că incidența cea mai mare se înregistrează în județele din sudul țării și din Moldova, cele care au și cele mai importante probleme socioeconomice.

Din punct de vedere legislativ, pacienții cu tuberculoză și persoanele cu risc au acces gratuit la servicii medicale de profilaxie, diagnostic și tratament și la unele servicii sociale, printr-un cumul de prevederi legislative aparținând mai multor acte normative cu caracter general.

Cu toate acestea, consider că este nevoie de o serie de măsuri legislative prin care să se faciliteze asigurarea unui diagnostic rapid și complet, a unui tratament complex, continuu și corect administrat, centrat pe nevoile pacientului, cu intervenții permanente la nivel medical și sociopsihologic care să contribuie la creșterea aderenței terapiei. Astfel vă propun susținerea mai multor măsuri normative prin care să creștem motivarea pacientului în vederea respectării tratamentului complet până la vindecare prin acordarea acestuia a unor servicii facultative de consiliere psihologică, condiționată de respectarea administrării tratamentului de către pacient. Această soluție este de natură a reduce cheltuiala bugetară cu tratamentul tuberculozei, iar implicit efectele sale se vor regăsi și în îmbunătățirea stării de sănătate publică.

În situația în care, pacienții diagnosticați cu tuberculoză nu sunt sprijiniți pentru parcurgerea completă a tratamentului, tuberculoza nu este tratată, iar pacientul respectiv poate dezvolta rezistență la tratament cu trei consecințe indirecte grave: pacientul rămâne contagios, pacientul nu se poate întoarce pe piața muncii și costurile bugetare se măresc prin asigurarea unui nou tratament și menținerea ca inactivă a persoanei respective.

În concluzie, în vederea respectării drepturilor omului și ale pacientului, așa cum sunt consfințite prin legi naționale și tratate europene și internaționale, se impune necesitatea adoptării unor măsuri pentru diminuarea cazurilor de tuberculoză din România, prin acordarea unor servicii facultative de consiliere psihologică, după caz, pe toată perioada de tratament a acestora.

      Valeria-Diana Schelean - declarație politică cu subiectul: Pot gestiona PSD și Victor Ponta revizuirea Constituției în interesul românilor?;

Doamna Valeria-Diana Schelean:

"Pot gestiona PSD și Victor Ponta revizuirea Constituției în interesul românilor?"

De câteva săptămâni, de când a început să vorbească despre bilanțuri, privind mai degrabă spre trecut decât către viitor, Victor Ponta a revenit la subiectul revizuirii Constituției. Premierul o vrea făcută repede și, bineînțeles, în spiritul propunerilor PSD. Observațiile CCR, ale Comisiei de la Veneția sau ale specialiștilor, până mai ieri lăsați neîntrebați, par chestiuni minore sau facultative pentru liderul PSD.

Nu pot să nu observ ipocrizia din lamentările publice ale premierului. Așa cum afirmam încă din ianuarie, când îi ceream lui Victor Ponta să deblocheze activitatea pe această temă din Parlament, revizuirea Constituției a fost lăsată în sertar mai bine de un an de PSD. Nu a mai contat atunci modernizarea României, nu a mai contat nimic: Victor Ponta avea alegeri și, pentru iluzoriul său proiect prezidențial, revizuirea Constituției era doar o acoladă în festivalul derulat sub sloganul "Noi suntem români".

În plus, nu văd la Victor Ponta preocuparea de a readuce în atenție alte teme fundamentale pe care le-a lansat în ultimii ani, cu care a câștigat alegerile parlamentare și care, nicio mirare, au rămas în aer. Descentralizarea și regionalizarea sunt două astfel de teme. PSD pare anesteziat când vine vorba de subiect, fiind așteptat mai degrabă verdictul ÎCCJ în cazul Liviu Dragnea. Să înțeleg că Victor Ponta și PSD așteaptă un nou ministru al administrației pentru a resuscita discuția despre descentralizare? Sau aventurile primarului de Iași au fost suficiente pentru ca subiectul să fie lăsat în uitare?

Revenind la subiectul revizuirii Constituției, cred că un moment de analiză și reflecție este mai mult decât necesar. Întrebări fundamentale se cer puse, iar una este consecința directă a alegerilor din 16 noiembrie. Poate un premier discreditat și respins de români gestiona procesul de revizuire a legii fundamentale? Are el creditul din partea populației pentru a imagina, impune și valida o nouă republică în istoria noastră democratică?

Definind într-o astfel de manieră cadrul de discuție, Victor Ponta ajunge la nivelul de detaliu ușor de trecut cu vederea. Președintele PSD nu are credibilitatea pentru un exercițiu de o asemenea amploare. El se pricepe numai a clama că doar interesele PSD sunt cele legitime și că doar acestea trebuie reflectate în noua Lege fundamentală. Constituția este pentru Victor Ponta un prilej de a-și regla conturile cu realitatea politică de astăzi, dar un pas în spate pentru democrație și reprezentativitate.

Așa cum am mai spus, avem nevoie de o Constituție a românilor, nu doar a PSD. Demersul de dezbatere și de consultare trebuie să fie cât mai inclusiv, iar majoritatea cerută pentru revizuire o confirmă.

      Varol Amet - declarație politică cu tema: 5 mai - Ziua limbii tătare;

Domnul Varol Amet:

"5 mai - Ziua limbii tătare"

În ziua de 5 mai, începând cu ora 18,00, UDTTMR organizează, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța, un spectacol dedicat Zilei limbii tătare. Vor participa copiii care frecventează cursurile de limba tătară organizate în cadrul Școlii Comunitare a UDTTMR, dar și soliști și ansambluri ale uniunii. În deschiderea evenimentului, aproximativ 150 de copii vor intona imnul tătarilor de pretutindeni.

Anual, luna mai este marcată de evenimente semnificative pentru comunitatea tătară din România. Cea mai importantă sărbătoare este Ziua limbii tătare, celebrare devenită oficială în urma adoptării Legii nr. 256/2010 în Parlamentul României. Potrivit acestei legi, în localitățile în care locuiesc etnici tătari trebuie organizate diverse activități culturale legate de acest eveniment. Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România în fiecare an se implică activ în elaborarea unui program cât mai vast în ceea ce privește manifestările culturale desfășurate cu această ocazie.

În zona Dobrogei, filialele UDTTMR, cu prilejul Zilei limbii tătare, organizează o multitudine de evenimente culturale însoțite de recitări de poezie, cântece, seminare despre identitatea și evoluția limbii tătare. Această zi este importantă pentru comunitatea tătară, întrucât ajută la conservarea și accentuarea valorilor și viziunii colective. Ziua limbii tătare este cea de-a doua lege, după cea dedicată Zilei etniei tătare, care întărește identitatea și asigură vizibilitatea etniei tătare ca o comunitate compactă.

Tătarii din România reprezintă 0,11% din populația țării și cei mai mulți dintre ei s-au stabilit în județele Constanța, Tulcea și, mai nou, în București și Brașov. Tătarii dobrogeni au creat o cultură proprie inspirată din istorie și tradiții în care sunt respectate atât sărbătorile naționale, cât și cele religioase. Deși mulți s-au născut aici, ei au fost crescuți și educați în spiritul religiei și culturii musulmane, și încearcă la rândul lor să impună și generațiilor tinere acest mod de viață.

Așa cum afirmau Stendhal: "Primul instrument al unui popor este limba sa" sau Negip Hagi Fazâl: "Dacă vrei ca un popor să dispară, ia-i limba", este imperios necesar să reflectăm la importanța limbilor și culturilor materne și să promovăm recunoașterea și utilizarea limbilor materne în lume, în special pe cele ale grupurilor minoritare. Limba maternă reprezintă identitatea națională și culturală a individului și este una dintre dimensiunile fundamentale ale ființei umane.

Tătarii din România sunt deciși să-și apere identitatea și să promoveze valorile lor spirituale, pe care le consideră nu numai un bun al lor, ci și un bun al României și al lumii întregi.

      Vasile Iliuță - declarație politică intitulată: Țăranii suferă, șmecherii profită!;

Domnul Vasile Iliuță:

"Țăranii suferă, șmecherii profită!"

Anul acesta reprezintă o mare provocare pentru producătorii agricoli și pentru produsele românești. Autoritățile în domeniu spun că Legea nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol are ca obiect sprijinirea micilor producători agricoli, însă realitatea este total diferită. Obstacolele cu care se confruntă aceștia nu au fost nicidecum înlăturate. Prin intermediul acestei legi, Guvernul Ponta nu a făcut decât să îngreuneze și așa dificila situație în care se află producătorii români. Aceștia sunt obligați să dețină o serie de documente ca să-și poată vinde marfa. Certificatul de producător este înlocuit cu o autorizație de producător și cu un fel de chitanțier care poartă denumirea de "carnet de comercializare". Pentru obținerea acestora drumul este lung și anevoios, iar dacă ținem cont că încă nu au fost tipărite, situația este penibilă și tristă. În acest moment producătorii agricoli nu își pot vinde produsele și riscă să falimenteze.

Această lege a PSD-ului nu ține cont de multe aspecte. Nu ține cont de situația reală a spațiilor de vânzare alocate producătorilor agricoli și de mafia piețelor, care este într-o continuă dezvoltare. Nu ține cont de agricultorul în vârstă, care produce și vinde aceste produse agroalimentare, care nu știe să completeze aceste documente și nici ce să facă cu ele pe mai departe, pentru că singura preocupare pe care o are este să câștige câțiva bănuți pentru traiul zilnic. În loc să avem o lege care să le vină în ajutor, îngropăm oamenii în maculatură. Nu toată lumea se poate adapta din mers, pentru că mersul acesta s-a transformat într-un dans birocratic și atât.

Prin aplicarea dispozițiilor acestei legi, Guvernul Ponta vrea să distragă atenția de la dezastrul în care se află producătorii agricoli. Nu urmărește să protejeze micii producători și să valorifice produsele acestora, ci dorește beneficii financiare. Amenda pentru valorificarea produselor în lipsa documentelor mai sus menționate este cuprinsă între 15.000 lei și 22.500 lei, iar în acest moment singura grijă a PSD-ului este colectarea acestor sume. Îngrijorarea pleacă de la faptul că producătorii agricoli sunt în pragul sărăciei, iar cuantumul foarte mare al viitoarelor datorii va duce la un nivel scăzut de încasare a banilor, care va atrage și tărăgănarea prin contestarea amenzilor în instanță.

Principalul nostru scop este promovarea produselor românești și apărarea intereselor micilor producătorilor agricoli. Haosul actual dintre producători, comercianți și intermediari trebuie să dispară printr-o legislație cât mai clară și în avantajul acestora.

Deși actuala lege are multe hibe și nu a fost temeinic analizată, intențiile PSD-ului au fost bune, dar, din incompetență și lipsă de preocupare față de popor, a făcut ce știe cel mai bine, să-și bată joc de toți și de toate. În loc să înlăture sultanii și samsarii din piețe ca să facă loc producătorilor noștri și să le faciliteze munca, mai rău i-au încurcat!

      Vasile-Daniel Suciu - declarație politică: Fetița care l-a luat pe «Nu» în brațe;

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Fetița care l-a luat pe «nu» în brațe"

La fiecare apariție în spațiul public, parlamentarii PNL nu se dau în lături de la blamarea măsurii intempestive a premierului, aceea de reducere a TVA la toate produsele agroalimentare cu 15 puncte procentuale de la 1 iunie. Șocul național-liberalilor este cu atât mai mare prin prisma faptului că înșiși Domniile Lor au pregătit în propriul program de guvernare adoptarea unei măsuri timide de relaxare fiscală, anunțate cu mare fast de către charismaticul Cătălin Predoiu, prin care TVA ar urma a fi scăzută cu 5% .

Noul Partid Național Liberal afișează o atitudine nonșalantă și o relaxare desăvârșită cu privire la puterea de cumpărare a cetățeanului român prin comparație cu puterea de cumpărare a oricărui cetățean european și acționează într-o astfel de manieră de parcă au absentat completamente din viața politică a ultimilor 5 ani, adică din 2010, anul scumpirilor în masă și al reacțiilor negative în lanț la nivel macro și microeconomic.

Astfel, PNL, partidul en retard, consideră că românii trebuie să se bucure de o reducere a prețurilor la mărfurile alimentare abia din 2016 și atunci cu 5%, pentru că, nu-i așa, dacă au rezistat cinci ani cu prețurile de nivel european, de ce să nu mai reziste încă cinci?!

Din lipsă de subiecte politice și motive pentru care poate ataca Guvernul Ponta, PNL critică această inițiativă, în ciuda faptului că ea va avea un impact pozitiv asupra calității vieții românilor, și născocesc motive pentru care reducerea TVA de 15% nu ar trebui să aibă loc. Începând cu motive precum "PSD nu are toate fundamentările efectuate", "PSD nu are toate analizele efectuate", această măsura reprezintă "graba lui Ponta de a se reabilita" până la invocarea semnalelor "clare și tranșante ale FMI", nihilismul național-liberalilor îi face să scadă în sondaje și să își piardă credibilitatea în fața electoratului.

Sondajele efectuate la începutul acestui an arată faptul că mai mult de jumătate dintre români sunt mulțumiți de actualul nivel de trai, iar 42% dintre cei chestionați susțin că economia României s-a îmbunătățit vizibil în timpul actualei guvernări, prin comparație cu guvernările anterioare.

De asemenea, în timp ce PNL încearcă să sperie opinia publică cu prognozele economice pesimiste, conform unui sondaj 90% dintre români consideră că scăderea TVA-ului este o măsura bună, în timp ce popularitatea premierului a crescut în sondaje cu câteva puncte procentuale. Sondajele menționate pot fi consultate pe paginile IRES și CSCI.

Acestea fiind menționate, în timp ce PNL se opune oricărei propuneri benefice, întruchipând "Fetița care l-a luat pe «nu» în brațe", social-democrații pun în aplicare, întocmai și treptat, promisiunile făgăduite la preluarea guvernării folosindu-se de fiecare oportunitate pe care economia o va prezenta.

      Vasile Varga - declarație politică cu tema: Festivalul demagogiei Guvernului Ponta;

Domnul Vasile Varga:

"Festivalul demagogiei Guvernului Ponta"

Într-un stil pur populist, caracteristic dintotdeauna PSD-ului, premierul Ponta și colegii săi de partid au inventat săptămâna trecută o nouă sărbătoare, și anume 3 ani de la căderea Guvernului Ungureanu.

Astfel, domnul Victor Ponta și PSD au prezentat în lumina reflectoarelor, cu această ocazie, și un bilanț al realizărilor lor guvernamentale. Făcând un mic de exercițiu de imaginație, dacă pe scena respectivului eveniment s-ar fi montat un detector care să reacționeze instant la adevărat sau fals în privința elogioaselor laude PSD-iste, butonul fals nu ar mai fi contenit să intre în alertă.

În acest sens, cred că ar fi fost mult mai nimerit ca, în loc să sărbătorească încheierea mandatului altora și să taie panglica unui spectaculos festival al demagogiei guvernării Ponta, dumnealor ar fi trebuit să-și facă un bilanț mai aproape de realitate, mai de bun-simț și să explice în mod corect românilor de ce le-au eșuat lamentabil marile promisiuni pe care le-au făcut.

Ca un exemplu elocvent ar fi de menționat aici una dintre cele mai importante promisiuni pe care premierul Ponta și PSD le-au făcut românilor și care are, cel puțin deocamdată, un rezultat mai mult decât trist, fiind îndeplinit într-un procent de aproximativ 10%! Mă refer, evident, la ținta neatinsă a domnului Ponta la preluarea guvernării, acea de a contribui la crearea a 1 milion de locuri de muncă noi în cei patru ani de mandat.

Oare statistica bate sau nu filmul SF al Guvernului Ponta, domnule premier, dacă ne uităm puțin peste cifrele prezentate de Institutul Național de Statistică?! Sau cum puteți explica dumneavoastră faptul că la preluarea guvernării existau 4,3 milioane de angajați, potrivit INS, iar în decembrie 2014 erau 4,42 milioane, existând un plus de 120.000 de noi locuri de muncă în perioada dumneavoastră de guvernare?!

Mai mult decât atât, numărul de salariați din economie este acum la același nivel ca în anul 2003. Revenirea după criza din 2009 și 2010 a fost una foarte lentă, iar acest lucru continuă și în anii dumneavoastră de guvernare, deși promiteați, atât prin campanii, cât și ulterior, în propriile programe de guvernare, faptul că veți lua toate măsurile necesare pentru a stimula atragerea de investiții majore și crearea un milion de noi locuri de muncă.

În schimb, politicile greșite aplicate de dumneavoastră, cum ar fi fiscalitatea excesivă practicată timp de trei ani, prin inventarea a peste 35 de taxe și impozite noi, printre care, de exemplu, taxa pe stâlp sau supraaccizele, dar și tergiversarea începerii marilor lucrări de infrastructură prin tăierea masivă a investițiilor sau proasta absorbție a fondurilor UE, au condus, așa cum era de așteptat, la un astfel de rezultat extrem de slab pe piața locurilor de muncă și la alungarea românilor oriunde în altă țară pentru a-și căuta un loc de muncă și un trai decent.

      Vicențiu-Mircea Irimie - declarație politică: - Situația bolnavilor cronici din România;

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

"Situația bolnavilor cronici din România"

Un studiu recent, denumit "Societatea românească și afecțiunile cronice" ne arată că viața unui pacient din țara noastră diagnosticat cu boli cronice este dificilă sau foarte dificilă. Principalele motive invocate sunt accesul limitat la un tratament corespunzător și accesul limitat la servicii medicale. Tot din acest studiu aflăm că românii consideră ca fiind contagioase și cu un risc ridicat de expunere și transmitere boli precum infecția cronică cu HIV, tuberculoza și hepatita cronică.

Dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă bolnavii putem aduce în discuție faptul că peste 2.000 de persoane cu forme avansate de cancer așteaptă ca dosarul și tratamentele să fie aprobate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, faptul că la nivel național există doar 250 de oncologi care tratează peste 400.000 de pacienți, faptul că în farmacii nu se mai eliberează medicamentele necesare pacienților cu transplanturi, în timp ce persoanele cu boli rare au foarte puține medicamente compensate. În plus, pentru pacienții cu HIV/SIDA se înregistrează tot mai multe întreruperi de tratamente.

Ministerul Sănătății trebuie să se implice pentru ca astfel de situații, care îngreunează și mai mult viața bolnavilor cronici, să nu mai apară!

      Vicențiu-Mircea Irimie - declarație politică: - 65 de ani de la «Noaptea demnitarilor»;

Domnul Vicențiu-Mircea Irimie:

"65 de ani de la «Noaptea demnitarilor»"

Astăzi se împlinesc 65 de ani de la evenimentul de tristă amintire cunoscut sub numele de "Noaptea demnitarilor". În noaptea de 5/6 mai 1950 au fost arestați liderii opoziției și toți foștii miniștri începând din anul 1918 până la 6 martie 1945.

Penitenciarul din Sighet a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, în timpul regimului austro-ungar, fiind considerat una din închisorile cele mai moderne și riguroase ale epocii. Deși destinația inițială a imobilului era găzduirea deținuților de drept comun, din luna mai 1950, închisoarea a devenit, pentru mai bine de cinci ani, un penitenciar exclusiv politic, unde a fost întemnițată elita politică a României interbelice. Primul lot de foști demnitari a fost adus la Sighet la 7 mai. Majoritatea deținuților au fost arestați și închiși la Sighet în baza unor decizii ale Ministerului de Interne sau ale Securității, întrucât odată catalogați pe criterii politice sau ideologice drept "dușmani ai regimului" sau "dușmani ai poporului", temeiul juridic al arestării și detenției foștilor demnitari era asigurat.

Ororile din urmă cu o jumătate de veac nu mai trebuie să se repete. Amintirile dureroase legate de vremurile în care libertatea cuvântului nu exista s-au șters treptat din mințile multora, mai puțin a condamnaților politici care, oricând au ocazia, trag un semnal de alarmă cu privire la teroarea și nedreptățile din timpul regimului comunist.

      Violeta Tudorie - declarație politică: Recunoștință veteranilor și văduvelor de război;

Doamna Violeta Tudorie:

"Recunoștință veteranilor și văduvelor de război"

În țara noastră, Ziua Veteranilor de Război s-a hotărât să fie marcată anual la 29 aprilie. Este și această celebrare un semn de recunoaștere a meritelor veteranilor pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României.

Românii au trebuit să lupte de-a lungul istoriei lor milenare în nenumărate rânduri pentru apărarea pământului strămoșesc, iar tradiția cinstirii sacrificiilor celor care au luptat în aceste numeroase bătălii există de peste o sută de ani.

Datele istorice consemnează că după Războiul de Independență din 1877-1878 și după Primul Război Mondial (1916-1918), prin diferite legi, s-a instituit titlul de veteran de război pentru participanții la campanii de luptă, iar lor și urmașilor lor fiindu-le acordate diferite drepturi și avantaje reparatorii.

Ziua de 29 aprilie nu este aleasă la întâmplare, ci se justifică prin aceea că titlul de veteran de război a fost recunoscut pentru prima dată la 29 aprilie 1902. Printr-un decret din 1902, participanții la Războiul de Independență au fost declarați veterani, asigurându-li-se, pe lângă acest binemeritat și onorant statut, mijloace pentru un trai decent și înlesniri pe măsura curajului și a sacrificiilor probate pe câmpul de luptă. Totodată, prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanților la Primul Război Mondial decorați cu Medalia "Virtutea Militară" de război clasa I li s-a acordat o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, participanților la Războiul din 1916-1918 li s-au creat condiții speciale de pensionare. În 1927, printr-un alt decret-lege, ofițerii activi și de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial și fuseseră decorați cu Ordinul "Mihai Viteazul", au primit loturi de teren sau loturi de casă, precum și anumite gratuități.

Sunt mai multe acte normative prin care veteranii de război au primit o serie de drepturi și avantaje și în anii următori. 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1947, aceste drepturi și avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.

În prezent, drepturile veteranilor de război sunt reprezentate de Asociația Națională a Veteranilor de Război, membră a Federației Mondiale a Vechilor Combatanți, cu sediul la Paris. Aceste drepturi sunt garantate de Legea nr. 49/1991 și de Legea nr. 44/1994, modificată și completată prin Legea nr. 303/2007.

Premierul Victor Ponta a salutat inițiativa Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului Afacerilor Interne și acceptul Ministerului de Finanțe de a adopta o ordonanță de urgență, prin care rentele veteranilor și văduvelor de război să crească semnificativ cu un procent de 75%.

Folosesc prilejul acestei ședințe pentru a transmite și eu cele mai calde urări de sănătate, viață lungă și întreaga recunoștință veteranilor de război pentru eroismul cu care s-au luptat și pentru înțelepciunea cu care au trecut prin nenumăratele provocări ale vieții.

      Viorel-Ionel Blăjuț - declarație politică: Și care este soluția cea mai bună în cazul funcționarilor?;

Domnul Viorel-Ionel Blăjuț:

"Și care este soluția cea mai bună în cazul funcționarilor?"

Joi, 30 aprilie, sindicatele din administrația publică au fost în grevă generală peste tot în țară. Zeci de mii de bugetari au protestat în fața clădirilor administrative din cauza veniturilor foarte mici. Ei au cerut majorarea salariilor cu 10% și acordarea tichetelor de masă sau a normei de hrană. În plus, liderii sindicali au denunțat nepăsarea și dezinteresul manifestate de Guvern față de problemele din administrația publică locală.

După această grevă generală de o zi, va fi organizat și un miting la București, în 27 mai, la care sunt chemate să participe 3.000 de persoane. De asemenea, va fi inițiată o acțiune de strângere de semnături în vederea declanșării grevei generale pe termen nelimitat în administrația publică în luna octombrie.

În replică, premierul Victor Ponta a solicitat ministrului muncii, Rovana Plumb, și ministrului delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, să continue discuțiile cu sindicatele funcționarilor publici. Primul-ministru a afirmat că greva acestora "e cea mai proastă soluție", deși a admis că salariile în domeniu sunt foarte mici. Interesant este că domnul Ponta s-a lăudat din nou că, spre deosebire de alții care mereu au tăiat, PSD a adăugat de fiecare dată ceva la salariile bugetarilor.

Ce mă miră din nou în acest caz este lipsa de soluții a guvernanților la o problemă pe care o știm de mulți ani de zile. Și e o problemă gravă! Administrația publică este stufoasă, ineficientă, coruptă în mare măsură, dar și plătită foarte prost. Există comune aproape falimentare în județul Iași, cu primării în care lucrează zeci de salariați. Ce-or fi făcând acei oameni? Cu ce s-or ocupa ei?

În loc de soluții din partea Guvernului, eu aud mereu laude și promisiuni. Și-mi aduc aminte de celebrul ghișeu unic, de informatizarea administrației și de digitalizarea completă a datelor, de transparența totală a activității funcționarilor, dar și de salarizarea angajaților în funcție de performanță. Pentru că există mulți funcționari serioși, care chiar își respectă meseria. Pentru acești oameni, am tot respectul din lume. Iar ei trebuie ajutați să aibă o viață decentă.

Unde sunt toate cele promise? La Iași, pentru un aviz oarecare, poți aștepta cu săptămânile.

Dacă nu vă plac grevele, veniți cu soluții "deștepte", domnilor guvernanți! Iar pentru asta, e mai mult decât suficient să vă respectați promisiunile electorale!

      Mircea Lubanovici - declarație politică: Are România motive de sărbătorire a trei ani de guvernare Ponta?;

Domnul Mircea Lubanovici:

"Are România motive de sărbătorire a trei ani de guvernare Ponta?"

Cu indignare și profundă mâhnire am asistat săptămâna trecută la spectacolul grotesc oferit de premierul României. Iată că într-o țară democratică, membră a Uniunii Europene, guvernanții sărbătoresc trei ani de la căderea unui guvern printr-o moțiune de cenzură ce a obținut majoritatea voturilor parlamentare. Mai mult decât atât, ne amintim cu toții că evenimentele din 2012 au fost la limita legii, fiind condamnate de autoritățile internaționale și aspru criticate în Raportul MCV al Comisiei Europene.

Nu pot să nu vă întreb, stimați colegi, cum va sărbători actuala putere finalul mandatului celui mai cinstit Guvern? Pentru că - nu-i așa?! - această titulatură este demnă pentru un guvern care a fost format din 12 urmăriți penal, un incompatibil și un plagiator! Iar dacă acest bilanț nu vă mulțumește, voi adăuga și "realizarea" celorlalte promisiuni ale PSD: crearea unui milion de locuri de muncă, construirea a 1.000 de km de autostradă sau inaugurarea a 50 de mii de locuri în grădinițe. România are, într-adevăr, motive reale de sărbătorire a bunei guvernări PSD.

În cei trei ani de când PSD-ul se află la guvernare, românii i-au văzut pe membrii acestui partid că vorbesc, ori de câte ori este posibil, despre o justiție corectă și independentă, dar tot ei au apărat miniștri sau alți colegi parlamentari de aplicarea justă a legii! Mai mult decât atât, au promovat tot felul de inițiative prin care să se apere de justiție! Credeți că românii au uitat de inițiativa amnistierii și grațierii? Sau de celelalte proiecte prin care acest grup infracțional organizat - după propriile cuvinte - căuta să se protejeze?

În cei trei ani de când PSD-ul se află la guvernare, românii au simțit ce înseamnă ca țara să fie administrată de un Guvern care este înspăimântat de investiții. Doar așa ne putem explica de ce, în această perioadă, investițiile publice au atins cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani! Deși reticent în a cheltui fondurile publice pe proiecte care să stimuleze economia, acest Guvern a arătat românilor ce înseamnă inventivitatea în atragerea banilor la buget: a brevetat o metodă originală de calcul a accizelor și a introdus taxa pe stâlp, bani care s-au irosit pe pomenile electorale și cadourile baronilor locali, pentru că interesul de partid primează întotdeauna în fața intereselor țării.

În cei trei ani de când PSD-ul se află la guvernare, românii au văzut un premier care face declarații frumoase despre democrație, stat de drept, drepturi și libertăți. Și care, cu toate acestea, a organizat alegerile prezidențiale într-un mod dezastruos, limitând în mod deliberat dreptul constituțional la vot al românilor din diaspora, considerați cetățeni de rangul doi.

Iar pe toate acestea românii nu le-au uitat! De aceea premierul nu a ajuns președintele țării. Românii nu au avut de ce să sărbătorească trei ani de guvernare PSD. Demagogia, impostura, aroganța, minciuna și corupția nu pot fi șterse cu buretele sau cosmetizate prin campanii de PR! Românii, stimați guvernanți, v-ar îndemna să lăsați deoparte aniversările și să treceți la administrarea problemelor țării!

      Călin-Vasile-Andrei Matei - comentariu legat de corectitudinea reducerii TVA-ului;

Domnul Călin-Vasile-Andrei Matei:

Decizia prin care TVA la alimente scade este una care vine în întâmpinarea tuturor consumatorilor din România și arată în mod evident modul pozitiv în care România este guvernată azi. Spun pozitiv pentru că aceasta măsură trebuie să se regăsească în buzunarul nostru, este una sustenabilă din punct de vedere economic și aduce beneficii pentru întreg mediul de afaceri din România.

Consolidarea creșterii consumului, infuzia de capital în economia reală sunt lucruri care ar putea genera noi investiții, noi locuri de muncă sau creșteri de venituri pentru salariați. În toate aceste previziuni de natură economică un factor foarte important care va trebui gestionat corect de către executiv sau, dacă se impune, chiar și de legislativ este lanțul de producție și comercializare. Industria alimentară și etapele prin care trece un produs până ajunge pe raftul magazinelor nu a fost străină de fenomenul evaziunii fiscale.

Mai mult decât atât, această scădere, pusă în practică în mod corect de către cei implicați, fundamentează încă o dată scăderea TVA general la 20% de la 1 ianuarie 2016. Pentru a reuși nu e suficient ca Guvernul să aplice această măsură, e nevoie și de corectitudinea agenților economici, oricum "sabotajul" scăderii TVA la alimente nu poate avea efecte benefice de lungă durată pentru cei ce o vor face. Piața din România este pregătită să îndepărteze agenții nocivi și să ofere pe termen lung avantaje pentru cei care își desfășoară activitatea economică în mod corect. Nu cred într-un conflict economic între producători și cei care comercializează produse alimentare, așa cum nu cred că acest conflict poate avantaja una dintre părți sau pe cei care sunt consumatori.

Tentația de a menține prețurile în mod artificial este una foarte mare, însă acest gen de practică poate duce la autoeliminarea de pe piață sau situații nedorite atunci când instituțiile statului vor avea acțiuni ferme care să stopeze acest fenomen.

O taxă pe valoare adăugată mai mică poate ajuta orice producător legal în lupta cu cei care fac evaziune fiscală și care nu sunt deloc puțini. Caracteristicile pieței alimentare din România permit acest lucru, în condițiile în care nu este sufocată de oligopol, iar existența mai multor producători creează premisele unei concurențe corecte.

România beneficiază azi de măsuri care vin în ajutorul propriei economii și de aceea nu cred că avem altă soluție decât aceea a solidarității și a principiilor corecte sub atenta supraveghere a instituțiilor statului din România.

      Viorel Marian Dragomir - declarație politică: - Reducerea TVA la produsele alimentare este destinată consumatorului final, și nu producătorului sau comerciantului;

Domnul Viorel Marian Dragomir:

"Reducerea TVA la produsele alimentare este destinată consumatorului final, și nu producătorului sau comerciantului"

La început, apariția supermarketurilor a avut un rol determinant în civilizarea comercianților, deoarece concurența între supermarketuri și samsarii din piețe a fost în beneficiul cetățenilor. Nu pot uita practicile samsarilor care aranjau în față fructele și legume mari și frumoase, dar în sacoșă puneau cele mai greu vandabile produse, iar dacă comentai, te apostrofau direct cu un tupeu de neimaginat. Azi, la mulți ani după apariția supermarketurilor, piețarii îți oferă o pungă și te îmbie să-ți alegi singur produsele, un fapt normal pentru un comerț civilizat.

Am lucrat 7 ani la o rețea de supermarketuri și am avut o contribuție majoră la construirea unui număr de 28 de astfel de magazine în zona de sud-est a României.

Am susținut cu un an în urmă ca supermarketurile să poată funcționa și în weekend, deoarece cred într-o piață concurențială și nu doream ca unii să crească prețurile la final de săptămână când supermarketurile nu ar fi avut voie să funcționeze legal.

După creșterea TVA de către Guvernul PDL, de la 19% la 24%, azi Guvernul PSD reușește scăderea TVA la produsele alimentare la 9%. O realizare notabilă, care în ultima perioadă este umbrită de multe articole în presă privind creșterea prețurilor în supermarketuri.

Reducerea TVA la produsele alimentare este destinată consumatorului final, și nu producătorului sau comerciantului. Cetățeanul trebuie să beneficieze de scăderea prețurilor. Producătorii beneficiază de subvenții, pot accesa fonduri europene, iar comercianții trebuie să câștige din rulaj, și nu din specularea măsurilor fiscale care nu le sunt adresate. Scăderea TVA probabil va diminua cifra de afaceri. Comercianții vor avea același profit pe produsul vândut, dar pot vinde mai mult și crește, implicit, profitul.

Voi urmări personal dacă prețurile vor crește în perioada următoare, dacă vor scădea odată cu TVA, iar dacă se vor constata practici care încurajează creșterea profitului în locul scăderii prețurilor, voi efectua toate demersurile legale pentru stoparea acestor practici speculative.

      Viorel Marian Dragomir - declarație politică: - Susțin Pădurea Stejarul!;

Domnul Viorel Marian Dragomir:

"Susțin Pădurea Stejarul!"

Din cele mai vechi timpuri omul și-a construit casa lângă apă, la marginea pădurii pentru a-și asigura elementele esențiale vieții. Municipiul Brăila a luat naștere în imediata vecinătate a Dunării și s-a dezvoltat până la marginea Pădurii Stejarul.

Azi suntem martorii unor încercări de defrișare a Pădurii Stejarul datorită intereselor unui grup de persoane ce se intitulează investitori pentru a-și ascunde identitatea de defrișători. Tăierea pădurii, amăgirea cetățenilor cu iluzia unei posibile construcții distractive ascund, de fapt, un singur interes: câștigul din valorificarea masei lemnoase și exploatarea imobiliară a terenului.

Consider că Pădurea Stejarul trebuie să rămână intactă, deoarece în ultimii 25 de ani am fost martorii defrișării masive și exploatării iresponsabile a lemnului, iar suprafața împădurită s-a redus considerabil. Retrocedările ilegale au contribuit la amplificarea acestui fenomen, iar noii proprietari ai unei păduri, neavând obligații de plantare, îngrijire și pază, se ocupă doar de valorificarea cât mai rapidă a masei lemnoase și a terenului pentru interese imobiliare.

Impactul negativ al reducerii suprafeței împădurite se poate observa în dezastrele prezentate de mass-media. Inundațiile, schimbările climatice, emisiile de gaze cu efect de seră, distrugerea și dispariția unor ecosisteme reprezintă doar o parte din efectele defrișărilor.

În fiecare vară brăilenii merg să se recreeze în zonele special înființate, inclusiv în Pădurea Stejarul, pe malul Lacului Sărat, deoarece după stresul cotidian, pădurea ne aduce liniștea și relaxarea necesare unei noi săptămâni de lucru.

Un vechi proverb românesc spune că omul trebuie să planteze un pom, să construiască o casă și să facă un copil. Am îndeplinit aceste condiții existențiale, iar la plantarea de pomi sunt campion. Am început plantarea în clasele primare, în pădurea de lângă Stația Peco Lacu Sărat, am continuat cu sute de pomi fructiferi și am participat la plantări organizate de Primăria Brăila. Sunt adeptul plantării de arbori, și nu al defrișării. Voi face tot ce este posibil pentru a înmulți numărul arborilor și nu voi susține niciodată defrișările.

Investitorii, dacă sunt serioși, se pot orienta către marile suprafețe din Brăila rămase în paragină după falimentul operatorilor economici: PAL Brăila, platforma Armonia etc., iar dacă sunt interesați doar de vânzarea lemnului și terenului, înseamnă că sunt doar speculanți imobiliari.

      Viorel Marian Dragomir - declarație politică: - Stop postacilor de serviciu!;

Domnul Viorel Marian Dragomir:

"Stop postacilor de serviciu!"

Articolul 30 din Constituția României garantează libertatea de exprimare a gândurilor, opiniilor, credințelor prin viu grai, scris, sunete sau alte mijloace de comunicare în public. Dar libertatea de exprimare nu trebuie să prejudicieze demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și dreptul la propria imagine. Cel mai interesant lucru este că răspunderea civilă revine editorului, realizatorului, autorului, organizatorului manifestărilor, proprietarului dreptului de multiplicare, postului de radio sau televiziune.

Așa cum rezultă din prevederile Constituției menționate anterior, este dreptul fiecărei persoane de a exprima un punct de vedere în legătură cu un subiect de interes public sau personal. Comentariul motivat, justificat al unei persoane ce-și asumă afirmațiile și poate fi identificată reprezintă dreptul fiecărei persoane la opinie și liberă exprimare și trebuie să găsească cadrul legal care să încurajeze acest fapt.

Ce facem în schimb cu mesajele postate din ce în ce mai des pe Facebook, pe site-uri de socializare sau informare, pe paginile ziarelor online? Sub false identități, sub acoperirea unui cont fals, protejați de IP-uri săritoare, hoarde de comentatori ascunși infestează mediul online, manipulează, mint, acuză, îndeamnă la acte de violență fizică, la ură, postează mesaje discriminatorii, jignesc persoane reale, actele și faptele unor persoane de bună-credință. La orice oră din zi sau noapte postacii de serviciu scriu mesaje împotriva unor oameni de afaceri, jurnaliști și politicieni sau simpli forumiști reali ce îndrăznesc să le violeze spațiul virtual dominat de numărul de mesaje în funcție de care sunt plătiți.

Inițial eram tentat să cred că sunt conduși de interesul civic, dar declarațiile publice ale unor politicieni m-a determinat să cred că doar interesul financiar dictează în spațiul online.

În nomenclatorul meseriilor din România nu există definit "postacul" și cu siguranță ei sunt plătiți din bani negri, din comisioane primite din contracte și din banii furați. Interesant este cine plătește, din ai cui bani, dar mai ales cum se fac plățile: după numărul de mesaje postate, după aciditatea limbajului?

Aflăm de la șeful postacilor PMP că se plătește numerar, la negru, fără carte de muncă, fără contribuții la șomaj, sănătate și pensii.

Cu siguranță există postaci și la Brăila. Unii postează din oră în oră sau mai des, alții pentru a-și plăti polițe personale, iar unii cum le indica postacul-șef.

Cu toate că postacii înjură la rând jurnaliști și politicieni, ziarele nu restricționează mesajele acestora, deoarece postacii fac trafic și în funcție de trafic se vinde publicitate.

În concluzie, acolo unde bunul-simț a pierdut lupta, doar un cadru legislativ clar mai poate stabili ordinea și impune respectul.

      Viorel Marian Dragomir - declarație politică: - Pescuitul comercial trebuie să asigure dreptul speciilor la reproducție și șanse egale la resursa pentru pescari;

Domnul Viorel Marian Dragomir:

"Pescuitul comercial trebuie să asigure dreptul speciilor la reproducție și șanse egale la resursa pentru pescari"

Pescuitul la Dunăre a constituit pentru locuitorii satelor o modalitate de asigurare a hranei, un mod de petrecere a timpului liber pentru pescarii sportivi, iar pentru gurmanzi o provocare culinară.

În ultimii ani s-a constat o reducere a efectivelor de scrumbie, tot mai puțină scrumbie ajungând în plasele pescarilor de la Dunăre. În anul 2014 plasele pentru scrumbie ale pescarilor de la Dunăre au vânturat apa fără să se încarce cu pește. În schimb, piața a fost invadată de scrumbia prinsă în Marea Neagră sau la gurile Dunării, fapt ce a fost un semnal de alarmă în ceea ce privește dificultatea ca scrumbia să ajungă la locurile de reproducție, dar și inexistența unui mediu concurențial corect pentru toți pescarii.

După analiza fenomenului, s-a constatat că în luna februarie a anului 2012, la solicitarea asociațiilor de pescari comerciali de la Marea Neagră, a fost modificat Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 449/2008, astfel încât nu se mai sancționează folosirea setcilor fixe pentru pescuirea scrumbiei la Marea Neagră. Eliminarea acelei sancțiuni a permis amplasarea de setci fixe pe Marea Neagră, care au blocat de cele mai multe ori intrarea scrumbiei la Dunăre. Folosirea unor plase foarte fine și cu ochiuri mici, specifice pentru pescuitul scrumbiei, a generat și distrugerea puietului unor specii protejate, în special de sturion, pentru care statul alocă fonduri pentru populare și protecție.

În caz de vreme rea sau când sunt furtuni pe Marea Neagră, aceste setci stau fixe pe fundul mării pentru o perioadă îndelungată, timp în care capturile mor și nu mai pot fi eliberate sau valorificate pentru consum uman.

În cadrul lucrărilor Comisiei pentru agricultură s-a dezbătut acest subiect și proiectul de lege prin care "se va interzice pescuitul comercial în Marea Neagră prin folosirea de setci fixe pentru scrumbie". Se va putea pescui scrumbia cu unelte de pescuit de tip talian marin și cu setci purtate în derivă sub supravegherea pescarilor autorizați.

Consider că este momentul reglementării corecte a pescuitului scrumbiei, deoarece prin amplasarea de setci fixe în Marea Neagră, de regulă, aproape de gurile Dunării, s-a blocat accesul de la Marea Neagră în Dunăre a bancurilor de scrumbie, dar mai ales către zonele de reproducție.

Trebuie să asigurăm un mediu concurențial corect pentru pescarii de la Dunăre față de cei de la Marea Neagră, deoarece toți pescarii autorizați sunt plătitori de taxe și impozite.

      Daniel Florea - declarație politică: - Speranțele tinerilor din România;

Domnul Daniel Florea:

"Speranțele tinerilor din România"

Având în vedere trecutul tării noastre, am senzația că Ziua națională a tineretului și-a pierdut din importanță, fiind asimilată cu una din sărbătorile comuniste, datorită faptului că regimul comunist a adus-o în prim-planul realității sociale, instituind-o neoficial ca sărbătoare dedicată în întregime evidențierii spiritului tânăr.

România a instituit ziua de 2 mai ca Zi Națională a Tineretului prin lege abia în anul 2004, iar conform acestui act normativ, toate autoritățile administrației publice centrale și locale ce au atribuții în domeniul educației, cercetării, sportului, turismului, culturii, protecției mediului, sănătății și finanțelor, care vizează domeniile de interes ale tineretului, au obligația să susțină financiar și organizatoric respectivul eveniment.

De asemenea, legea prevede ca Societatea Română de Radiodifuziune/Societatea Română de Televiziune să difuzeze, în perioada 26 aprilie - 2 mai, emisiuni despre problematica tineretului, prevedere care nu se regăsește întocmai în realitatea cotidiană a acestei perioade.

Dacă suntem încă bântuiți de amintirile neplăcute ale regimului comunist, care celebra această zi prin manifestări de tip dictatorial, prin care tinerii erau obligați să-și aducă omagiul familiei conducătoare, atunci, da, suntem tributari acestei mentalități, refuzând să depășim situația și vremurile. Și eu sunt un tânăr care provine din acea categorie care era chemată de fiecare dată, cu acest prilej, pentru a-și demonstra "dragostea" pentru familia ce conducea cu mână de fier România acelor vremuri.

Trebuie să ne detașăm de acea perioadă, să acordăm importanța cuvenită acestei sărbători și să celebrăm ziua tineretului nostru, din rândurile căruia am făcut parte cu toții, cum se cuvine. Trebuie să acordăm acestei categorii, căreia i-am aparținut și noi la un moment dat, în virtutea firescului, importanța cuvenită, convingând tinerii și invitându-i alături de noi să ne fie parteneri în luarea deciziilor politice, făcându-i să conștientizeze importanța lor în conducerea unei țări care este a lor.

Viitorul României depinde de aportul tineretului ei, categorie căreia noi, politicienii, nu-i acordăm încrederea cuvenită. O mare parte din inițiativele noastre legislative ar trebui să se adreseze lor, tinerilor noștri, fiindcă ei sunt cei care vor guverna România de mâine, România pe care o gestionăm noi astăzi, în numele și în interesul lor.

Tinerii, care sunt văzuți ca niște rebeli ai societății noastre, au foarte multe de spus, sunt cei care ne reprezintă cu onoare, responsabilitate, istețime la toate concursurile din lume și care au multe așteptări de la noi, cei care ar trebui să le fim modele de viață, prieteni, parteneri. Conduita noastră, a clasei politice, nu ar trebui să-i dezamăgească, ci ar trebui să-i facă mândri că sunt urmașii noștri, așa cum noi suntem mândri de părinții noștri, a căror contribuție se reflectă în bunul mers al societății noastre.

Reprezentând 20% din populația totală a Europei, tânăra generație este indispensabilă pentru împrospătarea forței de muncă. Din acest motiv, investițiile în tânăra generație sunt indispensabile pentru viitorul țării. În loc să se vehiculeze ideea conflictului între generații, ar trebui să valorificăm diferențele dintre noi și cei tineri, prospețimea lor, creativitatea și dorința lor de a se implica, de a realiza imposibilul. Toate acestea să le punem alături cu înțelepciunea și experiența noastră de viață. Să nu-i criticăm, să nu-i judecăm, să le dăm voie să greșească, să îi încurajăm să fie ei înșiși!

Este adevărat că această zi de 2 mai în care sărbătorim tineretul a fost mutată într-un con de umbră, fiind mai mult o continuare a petrecerilor organizate de 1 mai. Depinde de noi ca celebrării tinereții să i se dea importanța cuvenită și să-i dăm Cezarului ce e al Cezarului!

La mulți ani pentru tinerii noștri, indiferent de vârsta lor!

      Daniel Florea - declarație politică: - Proiecte și investiții importante pentru România;

Domnul Daniel Florea:

"Proiecte și investiții importante pentru România"

Săptămâna trecută, o delegație română condusă de premierul Victor Ponta a efectuat o vizită oficială în Arabia Saudită, Qatar, Kuweit și Emiratele Arabe Unite, o vizită a cărei importanță ar trebui să o recunoaștem cu toții. Dincolo de oricare critică a cârcotașilor, salutăm inițiativa Guvernului Ponta menită să relanseze și să dezvolte relațiile României cu statele arabe.

România ar putea reprezenta pentru țările din regiunea Golfului o largă paletă de oportunități de investiții pentru mai multe domenii de interes comun.

Vizita premierului Victor Ponta împreună cu delegația română a avut un impact puternic în presa arabă, România având o imagine pozitivă. Consider că este important pentru noi ca țară să obținem încrederea din partea țărilor arabe ca potențiali investitori, iar această vizită politică tocmai a deschis calea către eventuale parteneriate în ceea privește proiecte din domeniul economiei, energiei, agriculturii sau turismului medical.

Pentru perioada următoare, reprezentanții Consiliului de Investiții din Qatar și-au declarat intenția de a programa o vizită la București.

În Arabia Saudită, au avut loc întâlniri la Riyadh cu Regele Salman și cu prințul moștenitor, iar subiectele s-au axat pe problematica securității regionale și pe combaterea terorismului. Astfel, deschiderea dintre țările noastre a condus la materializarea unei colaborări în domeniul educației, semnându-se în acest sens un memorandum. Având în vedere că anul acesta se împlinesc două decenii de la instituirea relațiilor diplomatice dintre țara noastră și statul arab, vizita delegației române a marcat și acest eveniment important pentru relațiile dintre România și Arabia Saudită.

În dorința sa de a găsi un partener pentru TAROM, premierul Victor Ponta a deschis discuția pentru salvarea TAROM-ului, lansând oferta de a investi către companiile aeriene Qatar Airways, Emirates și Etihad.

Consider că această vizită este una importantă și merită să fie văzută cu ochi buni și că a fost categoric un succes pentru România. Revitalizarea relațiilor economice dintre țara noastră și Țările Arabe se bazează pe buna înțelegere, în primul rând de natură politică, iar vizita prim-ministrului tocmai acest lucru a urmărit.

Sperăm ca efectele acestei vizite să se regăsească în toate domeniile, iar cooperarea dintre România și Țările Arabe să fie fructificată de ambele părți.

      Daniel Florea - declarație politică: - Libertatea de exprimare;

Domnul Daniel Florea:

"Libertatea de exprimare"

S-au împlinit în ziua de 3 mai a.c. mai mult de două decenii de când comunitatea internațională sărbătorește anual Ziua Mondială a Libertății Presei. Pentru acest an tema propusă pentru a celebra cei 22 de ani care au trecut de când s-a instituit această sărbătoare, a fost intitulată "Lăsați presa să prospere!".

Cu ocazia acestei zile, UNESCO oferă premiul Guillermo Cano unei persoane, organizații sau instituții care a adus o contribuție excepțională apărării și promovării libertății presei oriunde în lume, în special în zonele cu un grad ridicat de pericol.

Dacă amintim că premiul mondial pentru libertatea presei, UNESCO - Guillermo Cano 2013, a fost câștigat de jurnalista etiopiana Reeyot Alemu, aflată în prezent în închisoare, și că însuși numele premiului este dat de un jurnalist columbian asasinat în 1987 în țara sa natală, Columbia, pentru curajul de a fi devoalat afacerile ilegale ale cartelurilor drogurilor din acea zonă, ne dăm seama atât de importanța respectării cu sfințenie a libertății de exprimare în toate împrejurările imaginabile, inclusiv în mass-media, dar și de pericolele la care se expun încă, în unele părți ale globului, mânuitorii condeiului.

Pentru mulți dintre noi, românii, nu sunt deloc estompate amintirile legate de cumplitele vremuri ale cenzurii comuniste, când numai jurnalism liber nu se putea face în România. De aceea, cred că suntem mai în măsură decât mulți alții să apreciem așa cum se cuvine temeritatea de care dau dovadă lucrătorii mass-media care au curajul de a spune fără ezitare adevărul despre realitățile sociale din țările în care democrația, practic, nu există. Acești oameni extraordinari își riscă, zilnic și cu bună știință, nu doar libertatea, ci chiar viața în numele dezideratului de a practica cu maximă onestitate una dintre cele mai nobile profesii din lume.

Recentele atentate de la Paris, atunci când mai mulți jurnaliști ai publicației Charlie Hebdo au fost uciși, au reaprins o polemică puternică asupra nivelului până la care ar trebui să ajungă libertatea de exprimare. Se pun astfel, în mod legitim, mai multe întrebări: cine poate stabili dacă un desen este sau nu defăimător? Poate stabili anumite limite un comitet de autoreglementare? Pot fi stabilite prin lege toate nuanțele unei fraze, astfel încât să nu apară abuzuri? Este nevoie de autocenzură? Desigur răspunsurile la acest gen de întrebări nu pot fi identificate tocmai ușor și mai ales nu pot fi universal-valabile.

Drept urmare, datorită imensului respect pe care îl port acestor profesioniști, acestor luptători în avangarda libertății de expresie și în cea a cultului pentru rostirea cu orice risc a adevărului, nu voi fi niciodată de acord cu vreo îngrădire a dreptului sacru la exprimare liberă, neîngrădită, indiferent de considerente politice, economice sau de orice altă natură ar fi ele. Și, tot datorită acelorași considerente, mi-aș dori ca toți slujitorii mass-media din lume să fie conștienți cât de mult bine fac societății prin simpla respectare a canoanelor profesiunii pe care și-au ales-o. Pentru că un jurnalism adevărat și socialmente profitabil nu presupune doar talent, ci mai ales onestitate, verticalitate și respect pentru adevăr.

Așadar, stimați jurnaliști de pretutindeni, fiți onești, verticali, curajoși și iubiți, mai presus de orice altceva, adevărul!

      Daniel Florea - declarație politică: - Reforma constituțională - prioritate a Guvernului României;

Domnul Daniel Florea:

"Reforma constituțională - prioritate a Guvernului României"

Constituția României este legea fundamentală după care funcționează statul român. Aici găsim principiile generale de organizare a statului nostru, aici sunt enumerate drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor, cât și autoritățile publice fundamentale.

După o serie de schimbări intervenite în societatea noastră a apărut foarte evidentă această necesitate de schimbare, de modificare a prevederilor constituționale, pentru a asigura o mai bună funcționare a noului stat de drept apărut odată cu Revoluția din decembrie 1989.

Astăzi funcționăm după prevederile stipulate în noua Constituție din 1991, adoptată prin voința unei clase politice care se vroia liberă de constrângerile instituite de puterea dictaturii ceaușiste. A urmat o revizuire a Constituției - cea din anul 2003 - care s-a materializat prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării ei în Monitorul Oficial al României.

Adeseori s-a reiterat nevoia de updatare a normelor prevăzute în Constituție, de aducere a lor la nivelul așteptărilor cetățenilor României, în interesul acestora și pentru mai buna funcționare a statului în raport cu societatea din care facem cu toții parte.

Modernizarea Constituției ar trebui să fie un proces permanent, care să fie susținut de voința politică a clasei politice, a politicienilor săi, indiferent de orientarea lor și care să asigure o corespondență corectă între prevederile legii fundamentale și nevoile societății, ale cetățenilor statului nostru. Pentru Partidul Social Democrat, proiectul de revizuire a Constituției a reprezentat permanent o prioritate, invitând celelalte forțe politice de pe scena politică să participe la discuțiile generate de această temă, în vederea obținerii unui consens, pentru ca această dorință și necesitate politică să se materializeze în forma dorită și așteptată de întreaga societate românească.

Reforma constituțională presupune implicarea forțelor politice, acordul lor, dorința lor de comunicare politică, în așa fel încât schimbările legii fundamentale să satisfacă așteptările cetățenilor acestei țări, ai căror reprezentanți suntem noi, parlamentarii, reprezentanții alegătorilor. Schimbarea legii fundamentale ar trebui să reprezinte voința cetățenilor țării noastre, dincolo de interesele fiecăruia dintre noi, dincolo de disensiunile politice ale celor chemați să o înfăptuiască, această revizuire înseamnă necesitatea de a funcționa ca țară europeană, implicată în viața politică a marii familii europene - Uniunea Europeană.

Realitățile politice, sociale, economice converg către această schimbare a legii fundamentale care să permită cetățeanului român să trăiască la unison cu ceilalți cetățeni ai Europei, să fie reprezentat corect la nivelul instituțiilor statului român de drept, să cuprindă drepturile fundamentale acordate cetățenilor săi, iar acestea să fie susținute permanent de către autoritățile statului.

Mă alături și eu acestor norme imperative care stau la baza necesității revizuirii legii fundamentale - Constituția statului român, făcând un apel către toți colegii mei din celelalte partide politice pentru a asigura României și cetățenilor săi dreptul de a funcționa după o Constituție modernă, corectă și care să stipuleze exact acele prevederi folositoare și dorite de românii de pretutindeni.

      Marian Enache - declarație politică pe subiectul Codul fiscal;

Domnul Marian Enache:

"Codul fiscal"

Declarația vizează proiectul de Cod fiscal propus și adoptat de către Guvern și Senat și care va intra pe ordinea de zi a Camerei Deputaților.

Un raport de cercetare al Camerei de Comerț și Industrie a României din martie 2015 relevă o serie de elemente îngrijorătoare cu privire la mediul de afaceri din România. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 500 de societăți comerciale care activează pe teritoriul țării, printre concluziile acestuia numărându-se:

  • 38% din respondenți au afirmat că fiscalitatea ridicată reprezintă cea mai mare problemă cu care se confruntă firma, în timp ce 11% au numit legislația instabilă ca fiind cel mai perturbator factor în activitatea societății;
  • 81% din respondenți afirmă că nivelul actual de fiscalitate afectează negativ în mare sau foarte mare măsură activitatea firmei;
  • fiscalitatea/taxele și impozitele mari au fost identificate de 57% din respondenți ca fiind între principalii cinci factori care afectează activitatea firmei.

Aceste cifre scot în evidență încă o dată, dacă mai era nevoie, presiunea pe care statul o exercită asupra mediului de afaceri prin fiscalitate. Măsurile de criză implementate în ultimii ani coroborate cu multiplele schimbări de natură fiscală implementate în aproape fiecare sesiune parlamentară au contribuit la crearea unei instabilități legislative care afectează în mod real mediul de afaceri.

În aceste condiții, adoptarea unui nou Cod fiscal apare ca o necesitate mai mult decât o oportunitate. Proiectul redactat și adoptat de către Guvern transmite un mesaj clar, și anume acela că statul este decis să sprijine mediul de afaceri. Printre cele mai importante măsuri prezente în cadrul acestui cod se numără:

  • Reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu data de 1 ianuarie 2016;
  • Diminuarea nivelului accizelor la benzină și motorină;
  • Eliminarea taxei pe stâlp;
  • Modificarea uneia dintre condițiile de încadrare în categoria fiscală de microîntreprinderi, respectiv cea referitoare la veniturile înregistrate în anul precedent, cifra urmând să devină de 75.000 de euro pentru anul 2017;
  • Introducerea unui sistem diferențiat de cote de impozitare, între 1 și 3% pentru microîntreprinderi în funcție de numărul de angajați. Astfel, o microîntreprindere cu cel puțin 2 angajați va avea o cotă de impozitare pe venit de 1%, în timp ce o firmă cu un angajat va avea o cotă de impozitare de 3%.

Aceste măsuri au stârnit o serie de controverse în privința impactului pe care l-ar putea avea asupra bugetului de stat. Nu poate fi negat faptul că aceste măsuri ar stimula un mediu de afaceri românesc care în prezent se simte sufocat de fiscalitatea excesivă a statului. Dar această relaxare fiscală trebuie realizată în condiții raționale și fără a cauza dezechilibre macroeconomice.

Un lucru important pe care acest nou Cod fiscal îl face este trasarea unei viziuni pe termen mediu și afirmarea clară a unor obiective în ceea ce privește fiscalitatea. Astfel, noul cod prevede și o reducere ulterioară a TVA la 18% începând cu 1 ianuarie 2018, reducerea impozitului pe profit la 14% de la 1 ianuarie 2019 și altele. Aceste prevederi vor fi supuse unor limite ce vor ține de condițiile reale, concrete, dar includerea unei viziuni care să depășească un termen scurt de 1-2 ani reprezintă un punct forte.

După cum era de așteptat, proiectul inițial propus de către Guvern a fost modificat de către Senat înainte de adoptare. Au fost, de exemplu, eliminate prevederile privind reducerea nivelului accizelor, a fost stabilit un nivel pentru impozitul pe dividende de 5% în condițiile în care proiectul Guvernului prevedea eliminarea acestui impozit pentru firmele din România. Fără îndoială că odată cu începerea dezbaterilor la Camera Deputaților vor fi făcute noi modificări.

Nu trebuie pierdut din vedere însă obiectivul acestui nou Cod fiscal, și anume susținerea mediului de afaceri și asigurarea unei stabilități legislative în acest domeniu în perioada următoare. Acesta este și trebuie să rămână spiritul noului Cod fiscal.

      Dorin Silviu Petrea - pledoarie pentru implicarea socială, economică și politică a tinerilor;

Domnul Dorin Silviu Petrea:

Tinerii reprezintă viitorul oricărei societăți, iar grija față de ei reprezintă o prioritate pentru toți, pentru că prin tineri cultivăm capitalul uman de care dispunem. Nivelul acestora de pregătire reflectă nivelul actual al societății, însă, din păcate, lucrurile au luat o întorsătura negativă în ultima vreme, nivelul acestora de pregătire a scăzut, prioritățile li s-au schimbat și ocuparea actuală a forței de muncă a devenit o sarcină din ce în ce mai dificilă.

Pentru reabilitarea situației cu care ne confruntăm e necesară o strategie la nivel național, dar care să acționeze în conformitate cu principiile Uniunii Europene și să fie convergentă cu restul strategiilor din Europa. Trei obiective generale trebuiesc urmărite, respectiv: crearea unui număr mai mare de oportunități pentru tineri în domeniile educației și ocupării forței de muncă, îmbunătățirea inserției lor sociale și o participare deplină a tuturor tinerilor în societate, precum și cultivarea solidarității reciproce între tineri și societate.

Pentru realizarea acestor trei mari obiective e necesară o implicare și o îmbunătățire a activității în câteva mari domenii de acțiune care pot garanta succesul strategiei, ele reprezentând bazele oricărui sistem social. Așadar, menționez implicarea necesară în educație, ocuparea forței de muncă, creativitate și spirit antreprenorial, sănătate și sport, participare și incluziune socială.

Tinerii sunt speranțe ale viitorului acestei țări, însă la prezentul lor nu are nimeni timp să se mai gândească. Devine tot mai clar că aceștia vor să se îndrepte spre voluntariat și educație nonformală și să profite la maximum de politicile europene de tineret. Strategia noastră ar trebui să se orienteze spre oprirea migrației acestora spre vest, determinându-i să rămână în țară.

E necesară lansarea unui dialog structurat între aceștia și structurile statului și propunerea unor politici pentru tineret. Marele potențial pe care-l posedă tânăra generație i-ar permite să se realizeze și să contribuie la dezvoltarea societății și chiar să ducă la revoluționarea acesteia; lucru mult așteptat, de altfel, dar care nu are niciun rezultat concret atâta timp cât nu sunt implicate în procesul de reformare toate categoriile sociale și toate instituțiile abilitate ale statului.

Cooperarea este măsura cheie pentru revitalizarea socială, iar investiția pe care o facem în tinerii noștri este una de bun augur, cu rezultate pe termen lung ce vor duce cu siguranță la îmbunătățirea nivelul de trai al tuturor. Implicarea socială, economică și politică a tinerilor este un factor esențial pentru progresul și dezvoltarea durabilă a societății.

      Eleonora-Carmen Hărău - declarație politică: Până și intențiile politice bune fac viața cetățenilor un iad, atunci când sunt gestionate de un guvern incompetent!.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"Până și intențiile politice bune fac viața cetățenilor un iad, atunci când sunt gestionate de un guvern incompetent!"

Asistăm zilele acestea la o dezordine fără precedent în sistemul sanitar, generată de introducerea nepregătită corespunzător a cardurilor de sănătate. Pacienții, chinuiți de boală sunt, cu inconștiență și cinism, chinuiți și de un sistem al cărui rol social este acela de a vindeca boli, nu acela de a agrava boli, cum se întâmplă acum! Oamenii n-au intrat în posesia cardurilor, iar atunci când le dețin, acestea nu pot fi activate! Medicii sunt obligați să-și folosească timpul profesional prețios pentru activități funcționărești. Este necesar cardul de sănătate? Bineînțeles că da! Dar implementarea acestei măsuri poartă marca PSD, iar lipsa de competență a guvernului a condus la rezultatul pe care o țară întreagă îl poate vedea!

Abia s-au stins ecourile unui adevărat tzunami provocat de ANAF, care declarând că dorește să combată evaziunea fiscală, s-a pornit parcă să distrugă micile afaceri, aplicând amenzi aberante pentru abateri minore sau inventate, închizând unități comerciale, ca și când o țară poate funcționa fără companii... Este necesară combaterea evaziunii fiscale? Bineînțeles că da! Dar abordarea neprofesională și conflictuală a unui guvern de diletanți a condus la ceea ce cu toții am văzut: haos, proteste violente ale agenților economici și clienților... A fost nevoie de intervenția opoziției, a președintelui și de presiune publică pentru a se produce o anumită corectare a situației.

Suntem acum la debutul analizei Codului fiscal și a celui de procedură fiscală propus de PSD, în Camera Deputaților, Cameră decizională. Era necesar un Cod fiscal care să propună o relaxare fiscală? Bineînțeles că da! Dar nu oricum, oriunde și fără interes pentru dezvoltarea reală și sustenabilă a României... Și nu alergând la pizzeria care tocmai ne-a livrat pizza la domiciliu, să-i dăm un bacșiș fiscalizat (!) unui distribuitor amabil, așa cum ne-a sfătuit să facem "profesionistul" ministru al finanțelor, făcându-se de râsul lumii pe el și guvernul din care face parte!

      Dorel Covaci - declarație politică intitulată: Și totuși au dreptate: grevă în administrația publică locală.

Domnul Dorel Covaci:

"Și totuși au dreptate: grevă în administrația publică locală"

Administrația publică locală, lăudată de unii, criticată de alții, are importanță atât la nivelul comunităților locale, cât și la nivel național.

Pentru o bună desfășurare a activității lor, reflectată în prestarea serviciilor către cetățeni, e nevoie de aleși buni, de legi bune și de un sistem de remunerare corespunzătoare a muncii și a efortului depus.

Dacă de aleșii locali pot fi, oarecum, numiți responsabili alegătorii, pentru buna funcționare a administrației publice locale sunt responsabile, în parte, cele trei puteri în stat: legislativă, executivă, judecătorească, împreună cu administrația prezidențială. Acestea trebuie să sprijine și să asigure o desfășurare normală, democratică și benefică a acțiunilor la nivelul comunităților locale.

Marea majoritate a problemelor cetățenilor se cer a fi rezolvate, în primul rând, de către administrația locală, în frunte cu primarul, funcționarii din primării, precum și cei din instituțiile descentralizate.

Cu legi bune, cu o retribuție corectă, cu un respect și o bună colaborare între instituțiile implicate, problemele cetățenilor își pot găsi rezolvarea. Nefuncționarea corespunzătoare a oricăreia dintre aceste verigi duce la tensiuni între administrația locală, celelalte instituții ale statului și cetățeni.

Este în interesul tuturor ca solicitările reprezentanților administrației locale să fie discutate și rezolvate. Am convingerea că Guvernul Ponta va găsi cele mai potrivite soluții pentru ca activitatea administrației publice locale să poată fi îmbunătățită, spre binele tuturor.

       

Ședința s-a încheiat la ora 10,00.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 2:37
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro