Plen
Ședința Camerei Deputaților din 25 mai 2015
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.96/29-05-2015
Video in format Flash/IOSVideo - Flash & IOS

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
20-10-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2015 > 25-05-2015 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 25 mai 2015

    Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților.  

Ședința a început la ora 16,10.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii deputați Ion-Marcel Ciolacu și Laurențiu Chirvăsuță, secretari ai Camerei Deputaților.

Partea a doua a ședinței a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimați colegi.

Declar deschisă ședința noastră de astăzi, 25 mai și vă anunț că din totalul celor 387 de deputați, până în prezent, și-au înregistrat prezența 171.

În conformitate cu art.94 din Regulamentul Camerei Deputaților, vă informez că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru ședința Camerei Deputaților din data de miercuri 27 mai; programul de lucru pentru perioada 25-30 mai 2015; lista rapoartelor depuse în perioada 20-27 mai 2015; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare la Curtea Constituțională; informare cu inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile parlamentare.

 
Video in format Flash/IOS Dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat cu tema Măsurile luate de Ministerul Sănătății pentru asigurarea gărzilor în spitale, în condițiile exodului de medici în străinătate.  

În continuare, potrivit art.205 din Regulamentul Camerei Deputaților, astăzi între orele 16-17, în cadrul Orei Guvernului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, cu tema "Măsurile luate de Ministerul Sănătății pentru asigurarea gărzilor în spitale, în condițiile exodului de medici în străinătate".

La aceste dezbateri, din partea Guvernului, participă domnul Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătății.

Video in format Flash/IOS Informare privind activarea domnului deputat Dumitru Niculescu ca deputat UNPR, aparținând Grupului parlamentar al PSD.  

Îl invit în continuare pe domnul secretar Marcel Ciolacu pentru a vă prezenta o declarație a domnului deputat Niculescu Dumitru.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Stimate domnule președinte,

Subsemnatul Niculescu Dumitru, deputat ales în Circumscripția electorală nr.30 din Colegiul uninominal nr.5, vă aduc la cunoștință faptul că începând cu data de 25.05.2015 mă declar deputat UNPR, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat din Parlamentul României.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc. Observații, discuții? Nu sunt. Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS Informare privind retragerea moțiunii simple cu titlul PSD curentează banul public - bonusuri uriașe, contracte cu dedicație și secrete de stat la Transelectrica, inițiată de 99 de deputați aparținând Grupului parlamentar al PNL, Grupului Democrat Popular și deputați neafiliați și redepunerea ei.  

Pe procedură, liderul Grupului parlamentar al PNL, domnul Ludovic Orban.

Vă rog, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Ludovic Orban:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

După cum ne-am înțeles în Biroul permanent, ca urmare a faptului că ministrul Mihai Tudose nu poate să fie prezent în conformitate cu programarea Biroului permanent a moțiunii simple, procedural anunț retragerea moțiunii "PSD curentează banul public, bonusuri uriașe, contracte cu dedicație - secrete de stat la Transelectrica" și, de asemenea, anunț în același timp depunerea din nou a moțiunii, care este depusă în temeiul art.112 din Constituția României și al art.186-192 din Regulamentul Camerei Deputaților, moțiune simplă care este susținută de 99 de deputați, aparținând Grupului parlamentar al PNL și de mai mulți deputați neafiliați, membri ai PSRO, PMP și Grupul Democrat Popular.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

În ședința de Birou permanent de miercuri, 27 mai, vom stabili...

Domnule Neacșu, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Da, am simțit nevoia să vin la microfon și să întăresc cele prezentate de colegul meu, liderul Grupului parlamentar al PNL, așa am convenit în ședința Comitetului liderilor și în ședința de Birou permanent de astăzi. Le mulțumesc tuturor liderilor parlamentari pentru cooperare. Într-adevăr, domnul ministru Tudose este plecat într-o delegație stabilită anterior, cu mult mai multă vreme în urmă, într-o serie de țări arabe, delegație guvernamentală, și nu poate fi prezent.

După ce am parcurs moțiunea, am văzut că în foarte multe rânduri înlăuntrul moțiunii există sintagma "după cum vedeți, domnule ministru". E, dacă domnul ministru nu era prezent aici în sală, le mulțumesc colegilor mei că au acceptat să reprogramăm moțiunea, care va avea loc, probabil, va fi dezbătută probabil marțea viitoare și sunt absolut convins, am avut o discuție în această după-amiază cu domnul Tudose, și va fi prezent.

Vă mulțumesc încă o dată.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenții. Și eu vă mulțumesc.

În Biroul permanent de miercuri vom stabili calendarul și data când va fi discutată moțiunea. Alte observații? Nu mai sunt.

 
Video in format Flash/IOS Dezbateri politice la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat cu tema Măsurile luate de Ministerul Sănătății pentru asigurarea gărzilor în spitale, în condițiile exodului de medici în străinătate.  

Mergem mai departe, potrivit art.205 din Regulamentul Camerei Deputaților, pentru buna desfășurare, reprezentantul Grupului parlamentar al PSD care a solicitat dezbaterea, domnul Marian Neacșu are 5 minute la dispoziție pentru prezentarea temei.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Da. Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Este al doilea exercițiu democratic pe care noul regulament ni l-a constituit și ni l-a construit pentru a putea întări dialogul pe care Parlamentul îl are cu Guvernul.

Este, de altfel, prima ședință în care reprezentantul Guvernului vine la solicitarea grupului care susține majoritatea guvernamentală, majoritatea parlamentară, respectiv Grupul parlamentar al PSD și sper ca începând cu această ședință și în continuare fiecare dintre ședințele dedicate Orei Guvernului să fie din ce în ce mai pline de conținut, mai importante pentru realizarea dialogului de care spuneam ceva mai devreme, în așa fel încât la finalul fiecăreia dintre ele, fiecare dintre noi să plecăm din această sală având idei mai consistente, mai bune, mai constructive.

Tema pe care Grupul parlamentar al PSD a propus-o dezbaterii de astăzi se referă la modalitățile în care spitalele, cu deosebire cele mici sau mijlocii, funcționează din ce în ce mai greu datorită lipsei personalului sanitar calificat și, în mod deosebit, a medicilor.

Ne este îndeobște cunoscut că în ultimii 20 de ani au plecat zeci de mii de medici din țară, iar ca să parafrazez o spusă a lui Mark Twain, nici cei care au rămas nu se simt prea bine. Dar, dincolo de politicile bune, cu siguranță bune, care au fost luate în ultimii doi ani, doi ani și jumătate și, în numele Grupului parlamentar al PSD, țin aici să remarc în mod pozitiv activitatea ministerială a ministrului Nicolae Bănicioiu, dincolo de faptul că medicii stagiari au primit un spor de salariu care este consistent, pentru că salariile erau mici, nu pentru că sporul ar fi fost foarte mare, vreau, în același timp, să și atrag atenția asupra faptului că poate nu componenta materială era cea mai importantă, o bună parte dintre medicii tineri ne pleacă din țară, nu pentru faptul că au salarii mici, deși și ăsta e un lucru extrem de important, ci pentru faptul că nu prea sunt lăsați să lucreze. Pentru că în multe dintre spitale și în mod deosebit în cele de provincie, șefi de secții care sunt încărunțiți în funcție au uitat să mai lase și pe cei care vin, tineri rezidenți, să poată să practice actul medical, au uitat că ei au fost tineri la un moment dat și poate s-au bucurat de ajutorul unora dintre medicii pe care am văzut că nu cu multă vreme în urmă, într-o gală de mare excelență, domnul ministru îi premia pe acei medici importanți și celebri în România.

Mai mult decât atâta, vin cu o mulțime de exemple practice și vreau să vă atrag atenția cu tot respectul, domnule ministru, că reforma în domeniul sanitar nu se face numai reformând spitalul de la Baia Mare sau de la Tulcea, de la Timișoara sau de la Iași, sau Spitalul Universitar, sau spitalul de la Slobozia sau de la Țăndărei, ci reformând și făcând să fie funcțional și fezabil și aparatul de lucru al ministerului, pentru că birocratismul din minister, structura asta închegată și îngreunată care nu face decât să întârzie actul și factorul de decizie, pe care dumneavoastră l-ați luat, așa cum ați putut să-l luați, probabil că datorită, în primul rând, elanului tineresc și dorinței dumneavoastră de a face fapte bune, toate lucrurile astea fac într-un fel sau altul ca reforma, de altminteri bună, corectă, pozitivă care este percepută ca atare de oameni să șchioapete, și să șchioapete nedrept, pentru că în sănătate s-au făcut și se fac lucruri extrem de importante. Nu putem să nu vedem pădurea din dosul copacilor.

Sperăm că prin asta, și salut și prezența în sală - și îmi fac riguros mea culpa - și a domnului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, eu opinez, și asta chiar și la nivelul județului pe care îl reprezint, că introducerea cardurilor de sănătate a fost și este și mai ales va deveni un mare succes, pentru că o parte importantă de servicii medicale care erau doar contabilizate și neefectuate, fie se vor întoarce în beneficiul pacientului, fie banii respectivi se vor duce acolo unde sănătatea are nevoie de ei. Dar, cu toate astea, vreau să vă aduc în atenție, domnule ministru, un caz particular.

La spitalul de la Slobozia, și situația asta este valabilă și pentru celelalte două spitale municipale din județ, există riscul ca începând de mâine, dacă vreți, să nu mai avem linie de gardă la diferite servicii de specialitate. La Slobozia, chiar la Serviciul de pediatrie, chiar dacă este singura secție de județ care are și terapie intensivă pentru tineri, pentru că acolo lucrează doar trei medici și cel mai tânăr dintre ei are 62 de ani. Și, pentru că un ordin dat în 2004, nr. 870, care reglementa posibilitatea ca dumneavoastră, la nivelul ministerului, să puteți să asigurați acest serviciu printr-o normă derogatorie, care este la dispoziția ministerului, nu ați făcut lucrul ăsta și nu din vina dumneavoastră, ci din vina directorului de la managementul spitalicesc, care s-a gândit că ar fi bine să fugă de răspundere sau să-și dovedească neștiința solicitând fie un aviz al Colegiului medicilor local, fie un aviz al Colegiului medicilor național, fie spunând într-un final un lucru absolut impardonabil, că este suficientă numai aprobarea autorității locale pentru ca spitalul să poată să funcționeze în astfel de condiții.

Iar în final, eu nu fac decât să mă întreb un singur lucru: cum o fi mai bine? Să lucrăm cu un medic de familie care este coordonat de la domiciliu de un medic de specialitate în zona de pediatrie sau să nu mai avem deloc serviciu de urgență la spital.

Vă mulțumesc. Asta a fost problema.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc.

În continuare îl invit pe domnul ministru Nicolae Bănicioiu.

Vă rog, domnule ministru, aveți cinci minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae Bănicioiu (ministrul sănătății):

Bună ziua și vă mulțumesc pentru invitație.

Cred că Ora Guvernului este o inițiativă bună, menită tocmai pentru a da răspunsuri cât mai rapide diverselor probleme pe care dumneavoastră, prin intermediul oamenilor pe care-i reprezentați, le puteți semnala mult mai repede și, evident, noi putem răspunde în timp util și cred că cât mai concret.

Vreau să vă spun, apropo de chestiunea ridicată astăzi, doamnelor și domnilor deputați, deci asigurarea gărzilor este o prioritate pentru Ministerul Sănătății. Deci, în condițiile în care numărul de medici, dar vorbesc aici și de personal mediu sanitar, este sub optim, modul de organizare a gărzilor în fiecare unitate sanitară este extrem de important pentru buna funcționare a fiecărui spital și, evident, a sistemului sanitar în ansamblu, în beneficiul fiecăruia dintre noi. Iar în acest moment, Ministerul Sănătății lucrează pe mai multe direcții pentru a rezolva și problema deficitului de sistem, dar și o organizare mai bună prin a îmbunătăți asigurarea de gărzi și de servicii medicale la orice oră. În domeniul sanitar, știți bine, este vorba de un sistem care nu doarme niciodată.

Prima direcție de acțiune este cea organizațională. În ciuda lipsei de personal, vreau să vă asigur că lucrăm pentru a respecta programul de gărzi, astfel încât să venim în întâmpinarea fiecărei nevoi a cetățeanului. Astfel, numărul liniilor de gardă se determină diferențiat pe tipuri de unități sanitare, în funcție de numărul de paturi aprobat prin ordinul de structură a spitalului, iar repartiția pe specialități clinice se face de conducerea fiecărei unități spitalicești în parte. Deci garda se instituie în unitățile sanitare cu paturi pentru continuitatea asistenței medicale între programul de lucru normal și ora de începere a programului de dimineața zilei următoare, iar în zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale și în zilele în care nu se lucrează, garda durează 24 de ore.

Personalul medical cu pregătire superioară este plătit pentru gărzi cu tariful orar aferent salariului de bază, iar la tariful orar pentru orele lucrate în zilele de repaus săptămânal și în zilele libere se acordă un spor de până la sută la sută din tariful orar. Iar pentru o gardă în timpul programului normal de lucru, gărzile pot ajunge la 75% din tariful orar.

Vreau să mai subliniez câteva chestiuni, tot pentru a asigura o bună funcționare în echipa de gardă, pentru a asigura buna continuitate în liniile de gardă pe specialități se pot include și medici din unitatea sanitară respectivă, dar și medici din afara unității sanitare respective care sunt confirmați prin ordin al Ministerului Sănătății în specialitatea respectivă, stabilită pentru linia la care se face garda.

Tot pentru a asigura continuitatea, se poate face în situații deosebite și chemarea de la domiciliu a medicilor, atât din unitatea sanitară în care sunt încadrați, cât și din alte unități sanitare.

De asemenea, continuitatea asistenței medicale se poate asigura și prin gardă la domiciliu, așa cum știți că sunt condițiile prevăzute în Ordinul ministrului sănătății nr. 870/2004. Pentru aceștia, evident, se acordă un venit de până la 40% din tariful orar aferent salariului de bază și numărul de ore în care se asigură garda la domiciliu.

Totodată, pot fi asigurate gărzi pentru structurile de primiri urgențe, dar și pentru specialități paraclinice, radiologie, imagistică medicală, medicină de laborator, iar o măsură la care lucrăm în momentul de față este aceea a includerii pe specialități în liniile de gardă a medicilor rezidenți începând cu anul III de rezidențiat, numai în specialitatea la care sunt confirmați ca medici rezidenți și sub supravegherea medicului specialist.

Eu cred că, din punct de vedere organizațional, au fost luate toate măsurile pentru ca sistemul de asigurare a gărzilor să funcționeze și vreau să spun că toate aceste lucruri sunt prioritatea Ministerului Sănătății, ori de câte ori se întâmplă și sunt semnalate discontinuități, intervenim cu promptitudine. Însă nu trebuie uitat și aportul și sprijinul pe care trebuie să-l primim din partea autorităților care gestionează și administrează spitalele în momentul de față. Foarte multe dintre spitale nu mai sunt în subordinea Ministerului Sănătății, sunt în subordinea autorităților locale, iar acolo să știți că asta nu înseamnă că sunt exonerate de responsabilități.

A doua direcție în care ...

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, domnule ministru.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae Bănicioiu:

A doua direcție pe care ne îndreptăm este cea a stopării plecării medicilor, iar aici nu este vorba numai de majorarea salarială și știți foarte bine că lucrul acesta s-a făcut în ianuarie, cu mărirea salariilor cu 100 de roni pentru tot personalul medical, dar este în momentul de față și o inițiativă introdusă la Senat, care sper să treacă cât mai repede de Senat. Este vorba de o majorare a veniturilor medicilor. E adevărat, este o regândire a sistemului prin acordarea de facilități și practic prin posibilitatea ca printr-o muncă susținută, printr-o muncă pe care o desfășori în spitalul public și pentru pacienți privați, să poți fi remunerat suplimentar.

Cred că sprijinul dumneavoastră pentru a trece această lege ar fi o rezolvare de sistem și o rezolvare a problemei de sistem cât mai urgentă.

O altă direcție și nu mai insist foarte mult, este aceea de a debloca posturile din sistem și ați văzut că nu mai sunt, nu se mai întâlnește situația din 2010-2011, chiar în ultimele 7 luni sunt aproape 5.000 de persoane, deci medici și personal mediu sanitar care deja au ocupat aceste posturi scoase la concurs și acum suntem în perioada de scoatere la concurs a posturilor.

Vă dau exemplu doar de la Spitalul Municipal unde 140 de posturi au fost scoase la concurs luna aceasta și, evident, politica de deblocare a posturilor va continua și de acum încolo.

Dacă mai sunt întrebări...

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc. Mai aveți ocazia să interveniți de două ori, domnule ministru.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Da, mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Domnule Marian Neacșu, vă rog, aveți trei minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Marian Neacșu:

Da, sper că un minut îmi este suficient.

Indiscutabil că prin natura problemei obiective, punctuale pe care am ridicat-o, am fost nevoit să cunosc Ordinul ministrului sănătății nr. 870/2004, cam cum cunosc Regulamentul Camerei Deputaților și apreciez modul în care domnul ministru ne-a citit din el, foarte corectă problematica.

Două chestiuni au rămas în momentul ăsta în discuție. Referitor strict, punctual, la cazul pe care l-am prezentat. La art. 51, în respectivul ordin, se indică următorul lucru: "În cazuri deosebite, programul de muncă și organizarea gărzilor, în alte condiții decât cele prevăzute în prezentul regulament, se pot face numai cu aprobarea Ministerului Sănătății."

În adresa pe care Direcția management și structuri sanitare din Ministerul Sănătății o face către Spitalul Slobozia pentru rezolvarea problemei pe care am sesizat-o ceva mai devreme, finalul sună așa: "Este problema spitalului și a administrației publice căreia îi este subordonat dacă își asumă răspunderea în acest aspect."

Eu cred că lucrul acesta este foarte grav, domnule ministru, cred că directorul, care a semnat această hârtie, fie nu știe ce vorbește, fie nu știe care este politica Ministerului Sănătății și nu știe ceea ce înseamnă coroborarea funcțională și subordonarea funcțională pe care spitalele o au în continuare la Ministerul Sănătății. Dacă ministerul nu mai are nevoie să coordoneze din punct de vedere funcțional sistemul sanitar, atunci să ne spună doamna directoare că asta este și le trecem... din punct de vedere funcțional la administrația publică. Pentru că altcumva este inadmisibil un astfel de răspuns, care fie este prostesc, fie este rău intenționat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulțumesc.

Au în continuare cuvântul reprezentanții celorlalte grupuri parlamentare.

Cine dorește să se înscrie, vă rog?

Grupul parlamentar al PNL, vă rog, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Horia Cristian:

Domnule președinte de ședință,

Domnule ministru,

Domnule președinte al Casei de Asigurări de Sănătate,

Doamnelor și domnilor deputați prezenți în sală,

Întotdeauna când am discutat cu colegii mei și care au aflat că sunt medic, m-au întrebat ce specialitate am și eu am spus că sunt chirurg. Și reacția lor spontană a fost - și ce cauți aici. Aici, adică în Parlament. Și reacția mea sau contrareacția mea a fost: amarnică țara aceea în care faci politică dacă nu ai ceva mai bun de făcut.

Problemele se leagă între ele. Presupunem că nu avem medici care să facă de gardă pentru că medicii pleacă din România. Și legăm această problemă de salarizarea insuficientă.

Îmi pare rău să vă spun, problema este mult mai complexă și este dincolo de simpla salarizare a medicilor. Dacă vă uitați în orice studiu făcut legat de motivație și despre comportamentul profesional al oricărui om în lumea asta, veți constata că sunt cel puțin 10 factori motivaționali importanți în orice comportament profesional. Din păcate, în ceea ce privește medicii în România, noi eșuăm în nouă din aceste 10 puncte.

Primul, cel mai important, este cât de interesantă este munca pe care vrei s-o faci și, din fericire, munca de medic este o muncă foarte interesantă, dar asta n-are legătură cu eșecul nostru instituțional, ci are legătură cu profesia în sine. Salariul este un factor important, dar îmi pare rău să vă dezamăgesc, el nu este pe locul întâi, nici măcar pe locul doi, ci doar pe locul patru în orice studiu.

Înainte de asta vin alți factori foarte importanți, recunoașterea socială a muncii pe care o prestezi și lucrul ăsta s-a dus în cap în ultimii 20 de ani. Poate că vi se pare un factor de nebăgat în seamă, dar eu cred că este simptomatic pentru sistemul de sănătate de astăzi.

Acum două luni de zile, Curtea de Conturi a venit într-un control la Spitalul județean din Timișoara și s-a băgat cu bocancii peste modul în care medicii exercită profesia lor. Curtea de Conturi și-a permis să emită judecăți de valoare privind pacienții internați, privind diagnosticele cu care au fost internați, privind tratamentele care au fost aplicate pacienților și a postulat în final că competența unei secții nu depinde de suma competențelor medicilor care lucrează în acea secție, ca și cum pacienții ar fi tratați de pereți și aparate fără medici. Această recunoaștere socială este la pământ.

Pe de altă parte, sunt alți factori cum sunt siguranța locului de muncă care este strâns legată în cazul nostru de condițiile de muncă și vă asigur că condițiile de muncă în spitalele românești nu sunt bune și atunci vă întrebați de ce medicii nu vor să se ducă la Slobozia sau la Tulcea să facă de gardă. Pentru că, în mod evident, dacă nu ai condiții de muncă bune, nu ai nici o siguranță a locului de muncă, nu știi dacă vei putea să-ți faci profesia mai departe sau nu. Abia după aceea vine salariul. Și în România salariul mediu al medicilor României este cu puțin sub salariul mediu pe economie.

În Uniunea Europeană salariul mediu al medicilor este de regulă de trei ori salariul mediu pe economie. Și aceasta este o chestiune care trebuie reglementată și vă rog să nu vă uitați că salariul, că venitul Germaniei este mai mare decât al României, vorbim de raportarea la salariul mediu pe economie. Și asta, până la urmă, trădează raporturile în care se află medicul cu societatea.

Nu în ultimul rând, trebuie să vorbim despre loialitatea pe care o manifestă angajatorii față de angajații lor, respectiv spitalele față de medicii care lucrează acolo. Și, dacă vă uitați, în orice proces de malpraxis, întemeiat sau nu, primul care se derobează de orice răspundere este spitalul, când, de fapt, 90% din cazurile de malpraxis se datorează condițiilor proaste în care lucrează medicii. Și mai mult decât atât, mințim pacienții și mințim medicii că în spitale sunt toate materialele și toate medicamentele necesare vindecării. Lucru care este fals și pe care îl știm cu toții.

Și atunci venim și ne întrebăm de ce nu vor medicii să lucreze? Pentru că motivele sunt foarte complexe și sunt dincolo de simplificarea absolut primitivă, medicii emigrează pentru că salariile sunt mici.

Vreau să subliniez faptul că medicii vor emigra, pentru că migrația este un fenomen natural, el se întâmplă în toate categoriile socio-profesionale în întreaga lume. Și, probabil, că vor migra în continuare 5% din medicii care termină în România, acei medici care prin efortul lor personal reușesc să acopere diferența între sistemul de educație medical din România și cel din Uniunea Europeană.

Problema nu este cu cei 5% care emigrează, problema este cu cei 95% care aleg să rămână în România, despre modul în care găsim să-i pregătim pe acești medici.

Aud aici că medici rezidenți de anul III ar putea să facă de gardă. Eu cred că lucrul ăsta este, pentru cel care cunoaște sistemul sanitar, este aproape de neconceput.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionați, domnule deputat.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Horia Cristian:

Pentru că sistemul de pregătire este, ca să fiu eufemistic, foarte slab.

Într-un final, cred că problema este foarte complexă și ea necesită viziune, ea necesită o discuție foarte amplă care să cuprindă măsuri complexe.

Din păcate, toate aceste măsuri organizatorice, ca și măsurile așa-zis salariale, sunt prea puține și prea târziu. Cred că este momentul să încheiem cu reforma, să începem cu o transformare a sistemului medical românesc. Și dacă vă uitați în Dicționarul explicativ al limbii române, reforma înseamnă schimbarea unui sistem fără să te atingi de esența lui, or, noi avem nevoie să schimbăm esența sistemului de sănătate românesc.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Alt grup parlamentar? Da, vă rog, domnule coleg, aveți trei minute.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Mihai Deaconu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru,

În ultimii ani s-a vorbit de o reformă în sistemul de sănătate, o reformă care să remedieze neregulile din acest segment deficitar, însă constatăm că prin măsurile implementate până în acest moment nu s-a ajuns la o dezvoltare reală în domeniu.

În numele grupului parlamentar pregătisem pentru astăzi cinci întrebări, dar la o parte dintre ele s-a dat deja răspunsul și mă rezum doar la una singură. Vreau să vă întreb când se va trece de la numirea managerilor de spitale pe criterii politice, la desemnarea lor pe bază de concurs, având doar calitate managerială, fără drept de practică medicală.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Și eu vă mulțumesc.

Alte intervenții, din alte grupuri parlamentare?

Nemaifiind alte intervenții, îl rog pe domnul ministru Bănicioiu... Aveți cinci minute, domnule ministru, vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Nicolae Bănicioiu:

Într-adevăr, întotdeauna când se discută despre sănătate varietatea propunerilor cred că impune un timp foarte mare de răspuns și, la fel, complexitatea problemelor, dar dată fiind situația de față, o să ne rezumăm la o chestiune mai structurată, așa, și voi da răspunsuri foarte scurte și directe.

În primul rând, cel puțin în perioada în care eu am fost ministru sau de când sunt numit ministru ați văzut sau sper că ați constat că nu există manageri numiți politic. Ba, din contră, și foarte mulți manageri, mai ales cei care nu au avut evidente probleme de management sau nu au ieșit alte situații în evidență, practic sunt cei care au fost de pe vremea fostului ministru, astfel încât nu cred că ar putea vorbi cineva de politizare, ceea ce nici nu trebuie să se întâmple când e vorba de sistemul sanitar și de aceea eu spun ori de câte ori am ocazia, și nu numai la numiri, ci mă refer la tot ce înseamnă inițiativă pe partea de sănătate, să fie tratată strict din punct de vedere și de interes al sistemului sanitar, și nu cu vreo relevanță politică.

De aceea am și spus ca toate inițiativele - și mai ales cea referitoare la creșterea veniturilor medicilor - aș dori să nu fie tratate ca o inițiativă politică, nu este nici a PSD-ului, nici a mea, nici a PNL-ului sau, nu știu, a altcuiva sau a vreunei alte formațiuni politice. Poate fi o modalitate concretă a Parlamentului de a pune capăt unei mari probleme, e adevărat, de foarte mult timp, a sistemului sanitar, aceea a migrării personalului medical.

Trebuie să țineți cont că este vorba de o concurență și o competiție cu alte state, cu economii și PIB-uri mai puternice care reușesc să dea salarii sau posibilități de câștig mai mari decât în România și de aceea cred că acum, în 2015, este momentul pentru a trece o astfel de inițiativă legislativă. E adevărat, trebuie să judecăm cu mintea limpede, fără patimă politică, și atunci sistemul medical va avea de câștigat.

Strict pentru chestiunile punctuale, gen Slobozia, e adevărat, se pot lua decizii, dar haideți să nu mai exonerăm deloc administrația locală atunci când e vorba de un spital. În momentul în care administrezi un spital trebuie să-l administrezi și cu bune, și cu rele și să-ți asumi răspunderea. Înainte de a aproba o derogare de la lege, pentru că noi vorbim acolo de o derogare, este bine să vedem toate eforturile făcute, pentru a te asigura că reușești până la urmă să găsești un medic pediatru. Și aici trebuie să intervină și primăria, și consiliul județean. În primul rând este interesul major al comunității. Și, sincer, mi-e greu să cred că nu există o posibilitate de a găsi până la urmă medici dispuși pentru a veni în zone oarecum limitrofe Bucureștiului - și aici îmi amintesc și alte exemple, gen Călărași sau tot așa, unde nu găseau un anestezist.

E adevărat, în legea care trece acum prin Senat sau sper să treacă cât mai repede, se dau și astfel de posibilități pentru a corecta aceste neajunsuri legislative, dar, totuși, trebuie să fie o implicare mai mare și a autorităților locale. Adică ai nevoie de pediatru la Slobozia sau de anestezist la Călărași, aceea trebuie să fie prioritatea consiliului județean sau a autorității locale, după care într-adevăr se pot solicita derogări, dacă într-adevăr nu mai există o altă soluție și tot așa.

Alte răspunsuri sunt întotdeauna foarte bucuros să vi le dau, ori de câte ori îmi solicitați voi face lucrul acesta, mențin dialogul cu Comisia pentru sănătate, dar închei prin a reitera rugămintea de a mă ajuta și de a ne ajuta pe toți să trecem acea inițiativă cu mărirea veniturilor medicilor cât mai repede, poate până la finalul sesiunii legislative și ar fi un mare pas înainte pentru sistemul medical.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule ministru.

Acestea fiind spuse, declar închisă prima parte a ședinței noastre. De la ora 17,00 va continua ședința cu partea consacrată răspunsurilor la întrebări.

Mulțumesc mult, la revedere!

 
    Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.  

După pauză

       

În continuare, lucrările ședinței au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreședinte al Camerei Deputaților.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună seara!

Declar deschisă ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Avem înscriși unu, doi, trei, patru, cinci...

 
Video in format Flash/IOS   Lucia-Ana Varga

Doamna Varga Lucia, dacă doriți să mai readresați întrebarea? Aveți dreptul, conform regulamentului. Nu.

Din partea...

Domnul András Király, secretar de stat. Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Király András György (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării Științifice):

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Ministerul Educației și Cercetării Științifice este preocupat de accesul și participarea la educație a principalelor grupuri educaționale vulnerabile, populația din mediul rural și zonele defavorizate, populația de etnie romă, copiii cu nevoi speciale de educație, alte grupuri vulnerabile, cum ar fi copiii instituționalizați, emigranți, copiii străzii, copiii seropozitivi.

Pentru încurajarea participării școlare și a reducerii abandonului, ministerul a dezvoltat un sistem de reglementări centrate pe aspecte specifice, a elaborat planuri naționale de incluziune socială și a pus în aplicare programe de intervenție destinate diferitelor grupuri țintă.

Măsurile și programele aplicate de către Ministerul Educației și Cercetării Științifice sunt:

  1. Măsuri de intervenție directă asupra cauzelor și a efectelor fenomenului de neparticipare școlară, prin introducerea în legislație a Programului "A doua școală", la nivelul învățământului obligatoriu: organizarea clasei pregătitoare începând cu anul școlar 2012-2013 într-un mod mult mai flexibil; asigurarea de rechizite școlare gratuite pentru elevii din învățământul primar și gimnazial proveniți din grupuri dezavantajate; decontarea abonamentelor de transport emise de operatorii de transport; continuarea Programelor "Cornul și laptele", "Fructe în școli", "Școală după școală", "Bani de liceu", "EURO 200".
  2. Măsuri care vizează flexibilizarea structurii anului școlar, în funcție de condițiile locale de climă, relief și specificul ocupațiilor din zonă.
  3. Măsuri pentru stimularea participării la educație a copiilor și tinerilor de etnie romă, prin acordarea unui număr sporit de locuri subvenționate în învățământul superior, special destinate candidaților romi, precum și a unor locuri speciale la admiterea în licee: înființarea de clase/grupe în cadrul școlilor normale și a colegiilor pedagogice pentru formarea viitorilor învățători; elaborarea de programe, manuale și materiale auxiliare pentru limba romani și pentru istoria și tradițiile minorității romilor.
  4. Măsuri de protecție socială, în vederea facilitării accesului la educație al copiilor și tinerilor, prin gratuitatea învățământului, asigurarea de servicii și facilități instituționale, prin acordare de burse sociale, protecția socială a copiilor și a elevilor cu nevoi educative speciale, prin instituții adecvate.
  5. Programe de intervenție cu susținere financiară externă. Ministerul Educației și Cercetării Științifice, în cadrul Strategiei naționale privind educația timpurie 2000, în perioada 2006-2015, implementează două proiecte, în scopul construirii sau reabilitării unor unități de învățământ preuniversitar, respectiv Proiectul de reformă a educației timpurii și Proiectul de educație timpurie incluzivă.

România contribuie activ la realizarea cadrului strategic pentru cooperare europeană în domeniul educației și formării profesionale, ET 2012, iar unul dintre obiectivele asumate pentru orizontul 2020 este reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii, la un nivel sub 11,3%.

Pentru atingerea obiectivelor educaționale ale Strategiei Europa 2020 ministerul a elaborat strategia privind reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii.

Referitor la numărul copiilor care au abandonat școala în ultimii cinci ani, menționăm că Institutul Național de Statistică este instituția abilitată să ofere aceste informații.

Vă mulțumesc pentru întrebare.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Doamnă deputat, vă rog. Un minut.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Lucia-Ana Varga:

Bună ziua!

Ori nu știe, ori nu răspunde ministerul. Am întrebat foarte clar: în ultimii cinci ani, câți copii abandonează școala în România? Și vreau să știu răspunsuri corecte, concrete, nu trimiteri la Institutul de Statistică, motiv pentru care voi relua interpelarea până când mi se va răspunde.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

Domnul... Mai vreți să comentați? Nu. Vorbiți la microfon, domnule deputat! Am închis, dar nu putem face așa, să vorbim unii cu alții, deci avem un regulament. Doamna a pus întrebarea, ministerul a răspuns, i-am dat înapoi replica, ministerul nu mai are nimic de răspuns. Reluați întrebarea de câte ori doriți.

Domnule deputat, nu vorbiți, veniți la microfon și invocați o procedură, ceva, nu vorbiți cu mine așa, că nu suntem la nuntă! Îmi pare rău să vă spun treaba aceasta!

 
Video in format Flash/IOS   Eugen Bejinariu

Domnul Bejinariu Eugen? Nu este în sală. Răspunde domnul secretar de stat Iulian Jugan la prima întrebare. Am înțeles că în locul doamnei Jugănaru.

Vă rog.

Video in format Flash/IOS    

Domnul Iulian Jugan (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu privire la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 2138B, având ca subiect "Exploatarea materialului lemnos din județul Suceava", vă comunicăm următoarele:

Referitor la reglementarea activității de exploatare forestieră din punct de vedere al protecției mediului, menționăm următoarele:

APM Suceava nu a emis autorizații de mediu pentru activitățile de exploatare forestieră unităților industriale Holzindustrie - Sucursala Rădăuți, SC Egger România SRL și SC Egger Techologia SRL.

Masa lemnoasă folosită în procesul tehnologic al acestora este achiziționată prin participarea la licitațiile organizate, conform legii, de către administratorii/proprietarii de fond forestier la licitațiile organizate în acest sens.

Autoritatea de mediu, APM Suceava, emite autorizații de mediu pentru activitatea de exploatare forestieră - cod CAEN 0220, conform Ordinului nr. 1798/2007 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizației de mediu, cu modificările și completările ulterioare, numai firmelor care dețin un certificat valabil de atestare/reatestare emis de Comisia de atestare a operatorilor economici în activitatea de exploatare forestieră.

Referitor la poluarea aerului cu formaldehidă și pulberi de melamină, rezultate din activitatea unității SC Egger Techologia SRL, menționăm următoarele:

Activitatea acestei firme, fabrică de adezivi, este reglementată prin Autorizația Integrată de Mediu nr. 11 din 26 octombrie 2011, emisă de Agenția Regională pentru Protecția Mediului Bacău, cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului nr. 818/2003 privind procedura de emitere a autorizației integrate de mediu, cu modificările și completările ulterioare, revizuită în data de 15 ianuarie 2014, valabilă până în anul 2021.

Unitatea monitorizează poluanții specifici, respectiv formaldehida din emisiile provenite de la instalația Formox și de la instalația de producere a adezivilor și rășinilor de impregnare și, respectiv, pulberile de melamină din emisiile provenite de la silozul de melamină.

Frecvența de monitorizare a emisiilor în aer pentru parametrul formaldehidă la coșul aferent instalației de postcombustie catalitică - Instalația Formox este continuă, instalație proprie, și trimestrială, laborator acreditat.

Măsurătorile continue sunt efectuate cu ajutorul unui spectometru de tip Gasmet, iar valorile sunt afișate pe un panou electronic la poarta de acces în amplasamentul platformei industriale.

Frecvența de monitorizare a emisiilor în aer pentru parametrul formaldehidă la coșul aferent instalației de spălare a gazelor de la instalația de adezivi este trimestrială pentru parametrul pulberi melamină, la instalația de filtrare siloz melamină este anuală, măsurătorile fiind realizate de laboratoarele acreditate.

Nu au fost înregistrate depășiri ale valorilor-limită de emisie stabilite prin autorizația integrată de mediu, la niciunul din cei doi parametri în decursul funcționării unității, așa cum dovedesc rapoartele de încercări emise de laboratorul acreditat. Totodată, rapoartele lunare de monitorizare transmise APM Suceava de către Societatea Egger Technologia SRL, cu rezultatele automonitorizării continue a formaldehidei la coșul instalației FORMOX indică menținerea în permanență a poluantului sub valoarea limită de emisie reglementată.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin instituțiile din subordine, depune eforturi în vederea îndeplinirii obligațiilor în ceea ce privește controlul conformării cu legislația din domeniu a instalațiilor și a activităților care constituie surse cu impact semnificativ asupra mediului, în general, și asupra calității aerului, în special, atât prin condițiile impuse în actul de reglementare, cât și prin controalele efectuate de personalul Gărzii Naționale de Mediu.

În ceea ce privește tăierea arborilor în scop industrial, precum și perioada contractată pentru exploatarea metrilor cubi de material lemnos, vă comunicăm că gestionarea pădurilor din țara noastră se realizează pe baza obligativității respectării regimului silvic, stabilit prin reglementări specifice. Acestea au tocmai scopul de a asigura îndeplinirea cu continuitate atât a funcției pădurii de a furniza masa lemnoasă necesară nevoilor economice și sociale ale societății noastre, cât și a celorlalte funcții de protecție - socială și de mediu.

Volumul de lemn posibil de recoltat în fiecare an de pe suprafețele forestiere se stabilește, în mod riguros, prin planurile de management, iar cel care provine din pădurile proprietate publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor, se vinde la licitațiile publice pe care le organizează în acest scop, inclusiv în județul Suceava.

În acest context, dorim să vă informăm că operatorii economici menționați nu mai achiziționează lemnul de la Regia Națională a Pădurilor pe baza contractelor de vânzare-cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă, care au expirat și nu mai sunt în vigoare.

Vă mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS   Lucia-Ana Varga

Doamna Varga, mai aveți o interpelare. Dacă doriți să mai completați ceva înainte? Nu. Dacă nu, tot domnul Jugan vă va răspunde.

La numărul 3, domnule secretar de stat, da? "Strategia de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung".

Video in format Flash/IOS    

Domnul Iulian Jugan:

Da, domnule președinte.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Iulian Jugan:

Strategia națională de management al riscului de inundații pe termen mediu și lung a fost elaborată în spiritul prevederilor Directivei 2007/60 a Parlamentului European și a Consiliului privind evaluarea și gestionarea riscurilor la inundații, costurile totale de implementare pentru perioada 2010-2035 fiind de aproximativ 17,5 miliarde de euro.

Principalele ministere implicate sunt: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Transporturilor și Ministerul Economiei.

Un rol determinant în activitatea de apărare împotriva inundațiilor și aplicarea măsurilor pentru gestionarea riscului la inundații și desfășurarea acțiunilor de prevenire, pregătire, operative și de intervenție, de reconstrucție, de reabilitare revine Administrației Naționale "Apele Române", instituție publică de interes național, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Măsura E din Planul de acțiune pentru implementarea strategiei prevede elaborarea și punerea în aplicare a planurilor de management al riscului la inundații și a schemelor directoare.

Cerințele Directivei Inundații implementate până în prezent sunt etapizate astfel:

Într-o primă etapă se face evaluarea preliminară a riscului la inundații, respectiv identificarea inundațiilor istorice semnificative și a zonelor cu risc potențial semnificativ la inundații, iar în etapa a doua: elaborarea hărților de hazard și de risc la inundații.

În vederea evitării și reducerii impactului negativ al inundațiilor, pe baza hărților de hazard și de risc la inundații, strategia prevede elaborarea planurilor de management al riscului la inundații.

Etapa de elaborare a acestor planuri de management al riscului la inundații se află în derulare și va fi finalizată în decembrie 2015.

Planurile de management al riscului la inundații iau în considerare aspectele relevante, cum ar fi: costurile și beneficiile, dimensiunile inundațiilor și itinerariile acestora și zonele care au potențialul de a reține apa din inundații, cum ar albiile majore cu retenție naturală, obiectivele de mediu din articolul 4 al Directivei 2000/60, gestionarea solului și a apei, planificarea spațiului, utilizarea terenurilor, conservarea naturii și infrastructura de navigație și portuară.

Planurile de management al riscului la inundații pot include și promovarea practicilor de utilizare durabilă a terenurilor, îmbunătățirea capacității de retenție a apei, precum și inundările controlate ale anumitor zone în cazul unor inundații.

La nivel european se pune tot mai mult accentul pe măsurile nestructurale și soluțiile de tip infrastructură verde, astfel fiind recomandate măsuri de management natural al inundațiilor, măsuri orientate pe creșterea capacității de stocare temporară a apei provenite din inundații și care, în același timp, pot furniza servicii pentru ecosisteme. Conceptul dezvoltat la nivelul Uniunii Europene poartă denumirea de Măsuri Naturale de Retenție a Apei.

Cerințele europene prevăd ca selectarea măsurilor structurale, măsurile tradiționale de gestionare a inundațiilor, respectiv lucrările de reabilitare a infrastructurii de apărare existente, investiții noi pentru construirea de baraje, diguri, regularizări cursuri de apă, să se bazeze în primul rând pe analiza cost-beneficiu, incluzând aici, în măsura în care este posibil, și evaluarea beneficiilor de mediu.

Pentru anul 2015, Administrația Națională "Apele Române" are aprobate fonduri pentru lucrări de prevenire a efectelor produse de inundații și reducerea dimensiunii acestora, prin:

Programul de gospodărire a apei. Are o valoare totală aprobată pentru anul 2015 de 571.700.000 de lei.

Valoarea totală a cheltuielilor aprobate pentru mentenanța lucrărilor hidrotehnice din administrare, prin Planul tehnic de întreținere și reparații la infrastructura de gospodărire a apelor, aproximativ 30% din Planul de gospodărire a apelor, reprezintă 174.700.000 de lei.

Sumele programate pentru activitatea de Plan tehnic sunt următoarele: în trimestrul I sunt planificate 38.400.000 de lei; în trimestrul al II-lea - 52.400.000 de lei; în trimestrul al III-lea - 52.400.000 de lei, iar în trimestrul al IV-lea - 31.500.000 de lei.

Coeficienții, procentele practic, alocate în anul 2015 pentru principalele activități din Planul tehnic sunt: pentru exploatare - 35%; pentru întreținere - 40%; reparații în regie proprie - 13%; întreținere și igienizări cursuri de apă, vorbim de cursuri neamenajate - aproximativ 12%.

În ceea ce privește obiectivele de investiții cuprinse în lista obiectivelor de investiții cu finanțare integrală sau parțială de la bugetul de stat, valoarea totală aprobată pentru 2015 pentru investiții este de 82. 990.000 de lei, iar pentru construcții-montaj - 69.612.000 lei.

Fondurile asigurate prin Programul BDCE sunt de 20.274.000 de lei, respectiv 18.800.000 de lei, iar fondurile asigurate de la bugetul de stat sunt de 62.716.000 lei, respectiv 50.811.000 lei.

În ceea ce privește obiectivele de investiții cuprinse în lista obiectivelor de investiții cu finanțare prin Programul POS Mediu-Axa 5, aprobată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, vorbim de o valoare totală pentru anul 2015 de 986.852.000 lei pentru investiții, respectiv 708.895.000 lei pentru construcții și montaj.

În privința obiectivelor de investiții cuprinse în lista obiectivelor de investiții cu finanțare prin Programul FSUE, vorbim de o valoare totală la nivelul acestui an de 2.174.000 lei pentru investiții, respectiv 1 milion 828 mii de lei pentru construcții și montaj.

Fonduri asigurate de ABA Someș-Tisa, avem 415 mii lei, respectiv 305 mii lei, iar de ABA Siret - 1.759.000 lei, respectiv 1.522.000 lei.

Obiectivele de investiții cuprinse în lista obiectivelor de investiții cu finanțare din surse proprii, aprobată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prevede o valoare de 17.932.000 de lei, vorbim de investiții, respectiv 14.267.000 lei, construcții și montaj.

Menționăm faptul că, pentru sumele alocate, administrațiile bazinale de apă au încheiate acte adiționale și grafice de eșalonare a lucrărilor, ce sunt urmărite lunar, în funcție de realizările raportate de constructori.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, vă rog, un minut.

 
Video in format Flash/IOS    

Doamna Lucia-Ana Varga:

Îi mulțumesc domnului secretar de stat că mi-a dat un răspuns amplu, un răspuns care confirmă încă o dată subfinanțarea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor, atât de necesare implementării strategiei de management al riscului la inundații. Aceste sume se confirmă, sunt de șase ori mai mici decât necesarul a fi alocat, necesar eșalonat pe fiecare an, conform strategiei de management al riscului la inundații și nealocând aceste sume vom vedea la primele viituri afectate locuințele oamenilor și chiar puse în pericol viețile acestora. Cred că în al doisprezecelea ceas, poate la rectificare, ministerul să solicite fondurile necesare pentru implementarea acestor măsuri prevăzute în Strategia de management al riscului la inundații și să realizeze lucrări de apărare atât de necesare protejării populației.

Mulțumesc.

 
Video in format Flash/IOS    

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

Domnule secretar de stat, dacă mai aveți ceva de completat? Nu.

Mai sunt două interpelări la care s-a solicitat amânare.

Închidem ședința.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

 
       

Ședința s-a încheiat la ora 17,27.

 
       

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 20 octombrie 2021, 15:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro